METODOLOGIA CERCETRII TIINIFICE IN MANAGEMENT

LISTA DE SUBIECTE
1. tiina. Caracteristici i tendine actuale
Stiinta este un fenomen definitoriu,dominant al lumii contemporane.Apogeul
stiintei contemporane il reprezinta descifrarea si relevarea precisa a legilor
alcatuirii si dezvoltarii materiei,a diferitelor ei stari si modificari,precum si
producerea eficienta de substante si bunuri care nu exista in natura.
Stiinta a adus cunoasterea,revolutia stiintifica devine adanc implicata in
implinirile umane.Este o sursa hotaratoare de optimism pentru toti locuitorii
planetei
Stiinta reuseste in zilele noastre sa anticipeze nevoile productiei si ale societatii in
ansamblul ei.Procesele generate in interiorul stiintei au generat integrarea ei
verticala cu productia,apropiindu-se considerabil de aceasta in practica,teoria
stiintifica acumulata sporindu-si astfel contributia la solutionarea problemelor
economice si sociale.
Stiinta si-a afirmat cu pregnanta calitatea de componenta de baza a productiei
Stiinta este neofactor de productie
Ramurile noi ale stiintei genereaza ramuri industriale speciale
Stiinta in ansamblul ei devine o ramaura economica de importanta vitala cu
fonduri sporite,efective tot mai mari de personal
Structura factorilor de productie,aportul lor la cresterea economica se schimba
substantial astfel incat criteriul bogatiei fiecarei natiuni tinde sa devina tot mai
pregant,stiinta si progresul stiintific.
Datorita nivelului atins,stiinta este si sursa de ingrijorare si teama,in anumite
conditii putandu-se crea mari pericole pentru civilizatia umana.
2. Definirea tiinei
Stiinta un fenomen complex- apare ca:
- un ansamblu de cunostinte despre lume
- baza a conceptiei despre lume
- forma a constiintei sociale
- componenta a culturii spirituale
- componenta esentiala a factorilor de productie
- fenomen biologic
- instrument de adaptare
- latura a cunoasterii
- mijloc de productie
stiinta este orice cunoastere care s-a maturizat suficient de mult pentru a putea fi
predata ca disciplina in invatamantul superior
stiinta este incercarea de a face diversitatea haotica a experientelor noastre
senzoriale sa corespunda unui sistem de gandire uniform din punct de vedere
logic
stiinta este un ansamblu de cunostinte sistematizate verificate de practica
stiinta este un tot unic,o structura cu mai multe laturi:
- materialul faptic acumulat de-a lungul intregului proces de dezvoltare a
stiintei

ipotezele confirmate si neconfirmate

- rezultatele observatiilor si experientelor,generalizarile teoretice facute pe
baza materialului faptic si confirmate de practica
- modelul de cercetare a realitatii (metodologia)
dinamica specifica a stiintei in timp si spatiu se reflecta in urmatoarele sensuri:
- stiinta este cunoastere exprimata si fixata intr-un sistem determinat de
semne,constituit pe baza unor reguli precise
- stiinta este formulata intr-un limbaj de comunicare,avand o determinare
maxima
- stiinta este un sistem de cunostinte despre legile functionarii si dezvoltarii
obiectelor
- stiinta este o cunoastere care poate fi verificata si confirmata in mod
empiric
- stiinta este un sistem de cunostinte care cresc si se completeaza continuu
- stiinta este o cunoastere exacta,universala si verificabila,exprimata prin
legi
componentele stiintei sunt:
- obiectul
- structura
- metoda
- limbajul
3. Legitile i procesele interne ale tiinei
In dezvoltarea stiintei actioneaza legitatile:
- Stiinta se realizeaza treptat,prin acumulari sistematice in domeniul cunoasterii, se
descopera mereu noi legi,teorii,axiome.
- Succesiunea,folosirea si imbogatirea continua a cunostintelor acumulate de
generatiile precedente
- Trecerea de la fenomen la esenta,de la o esenta mai putin profunda la alta mai
profunda,in apropierea asimptotica de adevarul absolut.
- Stiinta isi organizeaza procesul de la simplu la complex
- Stiinta are menirea sa aduca cunoasterea stiintifica cat mai aproape de original,de
realitatea obiectului de studiu.
- Actioneaza lupta intre idei vechi si idei noi,este ostila spiritului conservator
- Stiintele se dezvolta in legatura unele cu altele,ca urmare a legaturii dintre diferite
forme de miscare a materiei
In dezvoltarea stiintei actioneaza procesele interne:
- Diferentierea stiintei procesul de separare a unor domenii dintr-un sistem
teoretic si constituirea lor ca domenii specializate,de sine statatoare cu
obiect,metoda si limbaje separate,proprii
- Integrarea proces opus diferentierii,bazat pe interconexiunile dintre
stiinte,consta in imprumutarea reciproca a metodelor si limbajului in
scopul aplicarii acestora in cercetarea obiectului altei stiinte.
- Procesul de disparitie intre stiintele deductive si cele inductive
- Procesul de reconsiderare a rolului gandirii teoretice in miscarea
cunoasterii stiintifice spre noi rezultate
- Imbogatirea arsenalului stiintei cu notiuni,termeni instrumentali care

vizeaza direct cunoasterea obiectului de studiu,crearea de metateorii si

metastiinte.
- Tendinta de creare de teorii fundamentale care sintetizeaza cunoasterea din
diferite domenii ale stiintei
- Tendinta de dezmembrare a obiectului studiat si crearea de relatii mai
simple studiate cu ajutorul analizei sistemice.
- Matematizarea si formalizarea cunoasterii stiintifice,eliminand momentul
intuitiv al cunoasterii stiintifice.
- Eliminarea elementului intuitiv din continutul teoriilor stiintifice si
diminuarea imaginii intuitive a stiintei,ca urmare a dezvoltarii a sistemelor
de limbaj artificial-matematic
- Se manifesta inca tendinta de includere a momentului intuitiv ca
instrument de miscare spre noi constructii teoretice
- Reconsiderarea rolului experientei,mai ales rolul de veriga in verificarea
constructiilor teoretice
4. Schimbri n sistemul corelaiilor tiinei
Stiinta se manifesta in special ca factor de productie care se manifesta atat direct
cat si indirect
Stiinta este principalul neofactor de productie al societatii al innoirii si
perfectionarii productiei,al progresului economic si social
Stiinta nu poate fi abordata separat de tehnica
Stiinta in raport cu arta:in timp ce arta reda generalul in simbioza cu
individul,stiinta reda generalul in forme cat mai indepartate de individ in
notiuni,concepte si teorii cat mai abstracte
Stiinta in corelatie cu filozofia:filozofia nu mai poate fi sustinuta ca stiinta
stiintelor.Filozofia este obligata sa se restructureze in corelatie cu stiinta
Stiinta in corelatie cu stiintele sociale:revolutia stiintifica contemporana, savarsita
in domeniul stiintelor naturii,ridica probleme similare cu filosofia
5. tiina economic n progres
Economia este stiinta legilor productiei,distributiei si consumului bogatiilor
Principii ale stiintei economice sunt:
- Rationalitatea
- Eficienta
- Echilibru-dezechilibru
- Concurenta
- Concepte si teorii noi ale stiintei economice:
- Noua economie clasica
- Noua macroeconomie
- Keynesismul
- Postkeynesismul
- Institutionalismul
- Structuralismul
- Teoria organizatiilor
- Economia conventiilor
- Teoria incitatiei
- Teoria echitatii

- Teoria justitiei
- Teoria jocurilor
- Teoria haosului
Pe baza noilor conceptualizari si teoretizari ale economiei,se contureaza si o
tendinta de reconstituire a stiintei economice prin accentuarea pluralismului
teoretic,constituirea unui statut de stiinta pozitiva si extinderea dimensiunii sale
normative.
Au sporit atat capacitatea stiintei economice de cunoastere cat si capacitatea ei de
influentare si de previziune a fenomenelor economice
6. Procese eseniale n tiina economic
Stiintele economice s-au dezvoltat in stransa relatie cu celelalte domenii ale
stiintei,in special cu stiintele naturii.
Predictia perfecta obiect unic al stiintelor inclusiv al stiintelor economice
Se accepta in fapt transformarea stiintelor economice in stiinte exacte,ca orice
stiinta a naturii
Se face apel din ce in ce mai des la teoria haosului
Cresterea aplicarii matematicii in cercetarea fenomenelor economice proces
major
Matematica este un instrument esential,indispensabil in elaborarea de
modele,analiza, explicarea proceselor si fenomenelor economice
Promovarea matematicii in procesele de cunoastere si previzionare a
fenomenelor economice contribuie substantial la apropierea economistului
de adevar,accentuarea caracterului si statutului stiintei economice
Stiinta economica nu este o disciplina,ci o teorie particulara de tip external
si deci prin natura sa,matematizabila Alexander Rosenburg
Economia nu este totusi domeniul suprematiei absolute a instrumentului
matematic,problemele zilelor noastre nu pot fi exprimate doar cantitativ.
Extinderea experimentarii ca modalitate de verificare a ipotezelor admise
Nu se poate experimenta pe oameni sau in laborator
Economia este o stiinta morala
Teste econometrice
Anchete si sondaje de opinie
Simularea
Regula de aur care domina orice disciplina stiintifica este experimentarea
Promovarea cercetarilor interdisciplinare si multidisciplinare
Se confirma ca metoda nu este altceva decat structura intregului
Stiinta economica pune accent deosebit pe aspectele
sociale,psihologice,istorice, antropologice
Stiinta economica a devenit mai capabila sa evite simplificari si largi fenomene
reductioniste concluzii si solutii sterile pentru practica economica
Dezvoltarea cercetarilor inter si multidisciplinare rezulta din nevoia stiintelor
economice de verificare a teoriilor,conceptelor si metodelor sale de cercetare
7. Controverse teoretice i metodologice n tiina economic
Stiinta economica are 2 slabiciuni majore:

Include un deficit de realism

Constituie un ajutor limitat pentru practica
Explicatii ale acestor neajunsuri:
Economia nu se bazeaza pe existenta de legi numerice precise
Stiinta economica este fondata pe postulatele legilor naturii
Comportamentul uman nu este reductibil la o ecuatie sau factor de
nedeterminare
Stiinta economica implica 2 particularitati organice
Functionarea sistemului economic include instabilitatea relatiilor variabilelor
economice si caracterul neliniar,putin predictibil al comportamentului uman
Formularea concluziilor si recomandarilor,in ciuda incertitudinii ambientale
implica o subiectivitate rezonabila
Posibilitatea erorii este inclusa in stiinta economica
Riscul este dominanta majora a universului economistului,sursa principala de
conflict cu guvernul,firma,colegii
Economistul poate oferi recomandari si indicatii de tendinta,schite si solutii
pentru eliminarea si prevenirea dezechilibrelor
Stiinta economica este marcata de o puternica ambiguitate,osciland intre stiintele
naturii si stiintele umane
Dominatia gandirii pure si a modelului fizicii in stiinta economice are doua
consecinte:
Excludere a altor curente si teorii care nu se incadreaza in liniile de gandire
vechi care domina stiinta economica de la nasterea acesteia
Tendinta de integrare in stiinta economica a noilor conceptualizari,curente sau
teorii- stiinta economica s-a imbunatatit continuu prin:
- teoria jocurilor analiza relatiei conflict-cooperare
- teoria incitatiei care confera contractului intre parti o valoare
superioara relatiei simple de vanzare-cumparare
- Se contureaza o tendinta de accentuare a pluralismului teoretic si
reconstruire a stiintei economice
Stiinta economica este caracterizata deci prin:
Deficit de realism
Slaba contributie la rezolvarea problemelor practicii
Pluralism teoretic
Eterogenitate
Lipsa de unitate
Lipsa de coeziune stiintifica
Consecinte:
unele recomandari ale economistilor sunt arbitrare
unii dau prioritate eficientei asupra echitatii,apara libera concurenta si incitatia
veniturilor capitalului
altii considera ca bazele economice sunt false mai ales cand se considera
numai fenomenul economic si se desconsidera fenomenul integral economic si
social

8. Insuficiene practice i nevoia reconstruciei tiinei economice

stiinta economica ajuta foarte putin la solutionarea unor probleme practice actuale
se apreciaza ca economia ar fi subordonat societatea omeneasca
in practica,economia produce saracie,marginalizare si excludere sociala in randul
atat al indivizilor cat si al natiunilor
provocarile stiintei economice
asigurarea dezvoltarii economice si obtinerea unui standard de viata,conform
cu demnitatea umana
asigurarea,pentru lumea dezvoltata,tranzitia de la cresterea economica
modica,la o crestere economica mai accentuata,similara primelor decenii
postbelice
trecerea de la sistemul economiei planificate centralizat,la un nou tip de
economie, prin intermediul economiei de piata pentru tarile ex-socialiste
Conditii complementare in reconstructia stiintelor economice
Sa se revina la continutul descriptiv puternic,char daca aceasta se face cu
pretul abandonarii unor teorii generale
Sa se prefere investigatii empirice fata de ipotezele generale de rationalitate
Sa se conceapa o alta maniera de a articula dimensiunile normative si pozitive
ale stiintei economice
Clarificari ale omului de stiinta in abandonarea ideii ca se poate determina in mod
stiintific un ideal,un optim definit pentru totdeauna:
In amonte pentru principiile implicite si explicite pe care se construiesc
rationamente
In aval pentru clarificarea consecintelor diferitelor ipoteze asupra
firmei,economiei si societatii in ansamblu
Conditia esentiala a progresului stiintei economice este perfectionarea spatelui
empiric al acestei stiinte,acumularea de date si fapte suficiente pentru
generalizare,matematizarea sa nu fie astfel prematura.
Actualizarea pe baza faptelor reale a stiintei economice este demonstrata de
economistii practicieni
Realismul si eficienta stiintei economice este dobandit si de evitarea excesului
matematizarii daca aceasta matematizare nu are la baza acumularea de fapte
economice
Modelarea economica este necesara,indispensabila in cadrul cercetarilor
fenomenelor si proceselor economice reale si nu pentru a steriliza stiinta
economica
Este nevoie sa se acorde o mai mare consideratie facultatilor de observare decat
celor de abstractizare,perspicacitatea istoricului sa fie plasata inainte de rigoarea
matematicianului.
Reconstruirea stiintei economice se poate realiza prin:
Corijarea si completarea teoriilor curente,ca urmare a largirii bazei sale
factuale
Acordarea unei atentii marite studiului structurilor economice
concrete,factorilor ce influenteaza functionarea
economiei,obiectivelor,mijloacelor si consecintelor diverselor tipuri de

actiune practica
Sub aspect metodologic se propune completarea principiului studierii
comportamentelor individuale si a interactiunii lor prin prelevarea
notiunilor de rationalitate si de echilibru cu analiza reactiilor grupurilor
socio-economice,adaugandu-se categoriilor socio-profesionale
caracteristicile de varsta,sex,statut etc
Se cere parasirea simplismului si mai ales a excesului de abstractizari sau
de modelare a economiei
Abordarea interdisciplinara ar intari considerabil forta stiintei
economice,ar ameliora formarea economistilor,apropiindu-i de realitati,ar
spori incidenta teoriei economice asupra cresterii economice
Programele analitice trebuie sa prevada:
Transmiterea de cunostinte
Studiul legaturilor dintre analiza teoretica si practica economica
Probleme de politica economica
9. Perfecionarea metodologiei de cercetare tiinific o necesitate stringent
Reguli de aur in cercetarea stiintifica moderna
o Compatibilitatea legilor gandirii cu legile naturii
o Compatibilitatea gandirii si metodei cu legile realitatii obiective
o Flexiunea regulilor metodologice cu legile realitatii obiective
o Identitatea gandirii abstracte sa se supuna identitatii concrete
o Metoda nu este altceva decat structura intregului
o Elaborarea unor norme logice-metodice cuprinzatoare de care depinde
insasi progresul stiintei
10. Contribuii la dezvoltarea metodologiei cercetrii tiinifice economice
Contributia profesorului A. Rugina
Stiinta economica inca nu este despovarata de balastul ideologic
Nici un progres durabil nu este posibil nici in teorie nici in
practica-pana cand acest handicap,aceasta dilema metodologica
mostenita din trecut nu este rezolvata in mod real si corespunzator
Principia Oeconomica schiteaza o solutie originala pentru iesirea
din impasul metodologic in care se afla stiinta economica.
Tabela de orientare pentru stiinta economica demonstreaza
dezechilibrul si echilibrul si ca scolile clasica si moderna nu sunt
contradictorii ci complementare
Metoda integrala de cercetare stiintifica economica N.Constantinescu
Metoda de cercetare in stiinta economica trebuie sa fie integrala si sa
inglobeze tot ce s-a obtinut pozitiv pana astazi,evitand unilateralitatea si
supeficialitatea
Se recomanda recurgerea la forta abstractiei stiintifice:adica eliminarea a tot
ce este neesential,secundar si accidental,concomitent cu pastrarea mintala,in
forma generalizata a caracteristicilor esentiale ale fenomenului economic
Cercetarea stiintifica-economica trebuie sa tina seama ca forta motrice a
miscarii
o constituie contradictiile interne ale fenomenelor si proceselor economice

Caracteristica esentiala a metodei integrale o reprezinta exigenta examinarii,pe cat

posibil a totalitatii faptelor si datelor reale vizand problema cercetata,impletirea
gandirii logice cu evolutia istorica
Metoda integrala include cerinta cunosaterii profunde,continue a mecanismelor
care stau la baza tuturor proceselor si fenomenelor economice
Metoda integrala precizeaza,nevoia impletirii organice a analizei cantitative cu
analiza calitativa
Metoda integrala presupune utilizarea de procedee statistice si matematice care
trebuie sa serveasca la cercetarea cantitativa si studiului conexiunilor decurgand
din calitatea procesului
Se mai include si cerinta promovarii interdisciplinaritatii ca o caracteristica
fundamentala pentru evitarea unor concluzii simpliste
Contributii la masurarea fenomenului economic E.Dobrescu
Componenta metodologica a operei stiintifice a econometristului este realizata
pe fondul capacitatii sale speciale de observare si cunoastere a fenomenului
economic cu ajutorul metodelor statistico-matematice.
Crearea macromodelului economiei romanesti in tranzitie

Contributia la afirmarea stiintei economice T.Postolache

- Capitalismul contemporan si categoriile economice
- Geneza si tranzitie a tensionarilor din sistemul national al economiei
politice
- Analiza comparativa a economiilor nationale contemporane
- Tratat de economie contemporana
- Restructurari in economia politica
- Un project ouver priveste Romania anilor 2020
11. Informaia tiinific economic
Produsul specific al stiintei este informatia stiintifica.Ea este adanc implicata in
productia sociala si in general,in societate,pe toate treptele ierarhice,pentru toti
agentii economici,sociali si politici.Valoarea informatiei economice conditioneaza
in cel mai inalt grad decizia economica la nivel microeconomic, mezoeconomic si
macroeconomic
Functii ale informatiei economice:
- Informatia este instrument de munca si deci de productie
- Informatia este capital al materiei cenusii,mostenire si patrimoniu culturalstiintific viu
- Informatia este instrument de pregatire si calificare profesionala
- Informatia este un factor de schimb intre oameni,agenti
- Informatia este motor al creatiei
Particularitati ale informatiei:
Cunostintele stiintifice se acumuleaza si se multiplica necontenit
Informatia stiintifica este o resursa a societatii cu caracter inepuizabil care
se automultiplica si se amplifica
Prin utilizare,informatia stiintifica se consolideaza,se perfectioneaza si se
completeaza

Cunostiintele stiintifice acumulate apar ca o sursa gratuita de putere de

creatie a oamenilor
Atunci cand intr-o furma sau alta sunt transmise altor
persoane,cunostintele stiintifice nu se instraineaza
Informatia stiintifica ramane de regula in posesia celor care au creat
cunostintele stiintifice
Directii de valorificare a informatiei stiintifice:
- Asigurarea cadrului organizatoric,a mijloacelor de
culegere,stocare,prelucrare,transmitere a informatiilor stiintifice
- Crearea de noi informatii in sfera cercetarii stiintifice in
laboaratoare,institute,academii de cercetare.
Legaturile cercetarii stiintifice in problematica globalizarii stiintei sunt:
- Mondializarea vietii economice
- Adancirea diviziunii internationale a muncii
- Accentuarea relatiilor internationale in ansamblul lor
- Acutizarea conflictului creat de mai multe secole intre nevoile crescande ale
fiecarei tari si resursele limitate ale planetei
- Protectia mediului este,in acelasi timp,o problema capitala,nationala si
internationala,acestea devenind problema comuna a fiecarei tari si ale tuturor
tarilor
12. Cererea i oferta de informaii n perioada contemporan
Informatia stiintifica este o marfa si are atributele oricarei marfi:cerere si oferta
- Cererea de informatii stiintifice economice se determina in functie de:
Stratul ambiental pentru procesele geofizice: pamant,aer,apa,resurse
naturale si procesele ecologice
Stratul tehnologic pentru activitatile umane legate de transferul de
energie si materii prime
Stratul demo-economic pentru evidenta populatiei,a productiei si a
altor procese economico-sociale
Stratul socio-politic pentru sistemele institutionale si procesele
sociale
Stratul individual pentru procesele psihologice si biologice
- Cererea de informatii economice porneste de la centrul de comanda-activiatea
economica-catre academie,institut,laborator,cercetator individual
- Oferta de informatii stiintifice economice este cantitatea de informatii
stiintifice care poate fi vanduta in conditiile pretului existent.
- Oferta de informatii stiintifice economice are urmatoarele trasaturi speciale:
Se formeaza intr-un timp indelungat,in care se instruieste fiecare
generatie de specialisti
Oferta de informatii stiintifice economice depinde de varsta,sex,starea
sanatatii,psihologie, conditii de munca specifice cercetatorilor
Oferta de informatii stiintifice economice este foarte perisabila
Oferta se produce in cadrul activitatii de cercetare stiintifica
economica.
Agentii cererii si ofertei de informatie stiintifica isi precizeaza

angajamentele sub forma de contracte de cercetare si alte forme directe

Nivelul si dinamica pretului informatiei stiintifice economice rezulta din
confruntarea cererii cu oferta.
Aspecte ale pietii informatiilor stiintifice:
Evaluarea capacitatii de absorbtie,efectiva si potentiala,a pietelor
Determinarea raporturilor dintre piata informatiilor economice si celelalte
piete traditionale
Examinarea conjuncturii interne si internationale,identificarea influentelor lor
asupra cererii si ofertei de informatie stiintifica economica prezente dar si
tendintele acestora
Stabilirea pozitiei concurentilor efectivi si a celor potentiali pentru delimitarea
numarului,fortei economice si cotelor de piata detinute de acestia.
Analiza viabila a tendintei pietii informatiilor stiintifice economice impune
considerarea unui orizont temporal,suficient de larg (circa 50 ani) daca se are
in vedere inertiile sistemelor economico-sociale si schimbarile stiintificotehnologice mult mai rapide.
13. Caracterstici generale ale cunoaterii
Fiecare stiinta are un continut propriu,un nucleu paradigmic,cu ajutorul careia se
afirma ca stiinta si se delimiteaza de alte stiinte
Nucleu paradigmic este:
Un tablou complet al formelor pe care le imbraca un cuvant
Totalitatea formelor flexionare ale unui cuvant
norma,mai multe norme sau modele
Un set de propozitii,teze,concepte si metode de investigatie,cu un pronuntat
caracter normativ,dezvoltat pentru a crea sau pentru a face descoperiri intr-un
anumit domeniu
Totalitatea realizarilor dintr-un domeniu disciplinar,larg acceptate de
comunitatea stiintifica respectiva care constituie modelul problemelor de
cercetare stiintifica si al solutiilor (ipotezelor) explorate.
Rezulta ca,nucleul paradigmic este nucleul durabil al oricarei stiinte,este
zestrea ei,cu care se defineste si isi indeplineste functiile sociale
Zestrea paradigmica a oricarei stiinte se afla in curs de aprofundare si de extindere
in cadrul fiecarei stiinte,in lumina noilor date,informatii si fapte empirice,noilor
metode,tehnici si instrumente de investigatie si a perfectionarii celor existente.
Cunoasterea este un proces in cadrul careia oamenii isi construiesc
imagini,notiuni,conceptii si teorii despre realitatea inconjuratoare si
desigur,despre ei insisi.
Cunoasterea este un proces complex de reflectare a realitatii practice in constiinta
oamenilor si in activitatea lor productiva.Este o apropiere permanenta,infinita a
omului de fenomenele si procesele naturii si societatii.Se realizeaza
treptat,gradual,de la perceperea fenomenului la sesizarea esentei,repetabilitatii
fenomenelor economice.
Cunosterea este o reflectare aproximativ-exacta a realitatii.Rezultatele
cunoasterii-verfificate in practica economica si sociala-sunt cunostinte
autentice,adevarate,care se misca permanent dinspre adevaruri relative spre

adevaruri absolute,fara ca acestea din urma sa fie atinse,in special in stiinta

economica.
Cunoasterea stiintifica,are un continut complex,relevat de termenul epistemologie.
Obiectul de studiu al epistemologiei(stiinta cunosterii) nu se rezuma numai la
teorie ci cuprinde si studiul metodelor de cunoastere,metodologia cunoasterii
stiintifice.
Metoda: methodos meta=dupa si odos=cale,drum.Methodos = un drum,o cale
anume,nesubiectiva si deci nearbitrara.
- Sistemul teoretic(legi,principii,teorii,concepte) sta la baza formularii
sistemului de principii si norme metodologice
(coerente,riguroase,asemenea oricarui sistem). Convertirea sistemului
teoretic in sistem de norme si metodologii nu inseamna o transpunere
mecanica,ci corespondenta speciala a principiilor si legitatilor in domeniul
metodologiei.
- Metoda opereaza in fiecare domeniu,in mod nemijlocit,prin intermediul
ipotezelor si teoriilor anterioare.Metoda le ordoneaza si le orienteaza in
directiile fecunde ale cunoasterii stiintifice.
- Metoda vizeaza intreaga amploare a demersului cunoasterii,miscarea
activa,ordonata
a cercetatorului catre fenomenul cercetat,indicand directia si traseele de urmat.Metoda
este deci o abstractie a miscarii reale,atotcuprinzatoare in timp ce teoria este o miscare a
abstractiei teoretice partiale.Rezulta ca metoda este structura intregului (Hegel).
Alcatuirea metodei si metodologiei (3 nivele)
- Maxima generalitate
- Nivelul de granita-comun mai multor stiinte particulare
- Nivelul specific-diferit de la o disciplina specifica la alta
Metoda consta in acele reguli sigure si simple,gratie carora oricine le va urma fara
a se abate de la ele,nu va lua niciodata nimic fals drept adevarat si va ajunge la
cunoasterea adevarata de care este capabil (Descartes).Totusi o ghidare prea
severa si folosirea rigida a metodelor devine anevoioasa si daunatoare
stiintei,astfel incat stiinta ar deveni dogmatica si mai putin adaptabila.
Metodologia cercetarii stiintifice economice poate fi considerata un
indrumar,definita ca un ansamblu de etape,subetape,metode,tehnici si instrumente
de investigare stiintifica a fenomenului economic.
14. Cunoaterea empiric
Rezida intr-o reflectare a obiectelor si proceselor studiate de un cercetator.
- Metodele specifice cunoasterii empirice sunt observatia si descrierea
- Are un pronuntat caracter senzorial
- Culegerea,observarea,descrierea faptelor si datelor contin manifestari
exterioare, fenomenale,proprietati ale obiectelor si fenomenelor cunoscute.
Procesele de cunoastere empirica se structureaza,in special in senzatii,perceptii si
reprezentari
Cunoasterea teoretica este o treapta superioara de adancire a cunoasterii prin
intermediul gandirii abstracte,realizandu-se patrunderea in esenta proceselor si
fenomenelor economice,identificarea legaturilor interne,cauzelor si mecanismelor
lor de existenta, a legilor care gverneaza.

 Cunoasterea teoretica are loc pe baza prelucrarii datelor si cunostintelor empirice,

cu ajutorul analizei si sintezei,inductiei si deductiei.
Cunoasterea teoretica presupune elaborarea de teorii care sa explice procesele si
fenomenele economice,cu ajutorul notiunilor,categoriilor judecatilor si
rationamentelor,al ipotezelor,al altor teorii sau legi
In cadrul cunoasterii stiintifice teoretice se realizeaza
- distantare de cunoasterea comuna,intemeiata mai mult pe bun simt
- depasire a automatismelor mentale,derivate din experienta cotidiana
- sustinuta folosire a unor metode noi(modelare,formalizare)
15. Cunoaterea tiinific
Cunoasterea stiintifica rezulta din imbinarea observatiei empirice cu activitatea de
gandire a intelectualului
Cunoasterea stiintifica cere ca o teorie sa satisfaca mai multe exigente elementare:
Sa aibe coerenta logica,enunturile teoretice sa sa se afle in stare compatibila
reciproca
Sa fie deductibila,adica enunturile sa decurga logic unul dintr-altul
Sa aiba completitudine (saturatie),adica teoria stiintifica sa acopere explicativ
intreg domeniul la care se refera
Sa fie verificabila,respectiv orice teorie stiintifica sa fie legata de practica,de
viata economica;sa fie testabila,verificabila pe cale experimentala,de laborator
sau in practica, pe scara larga.
16. nvarea tiinific
Cunoasterea stiintifica include si un segment de invatare stiintifica adica de
asimilare.
Invatarea stiintifica,sistematica prin scoala astfel:
Cunoasterea stiintifica
Creatia stiintifica
Invatarea stiintifica
Universitara
Liceala
Generala

1.Academica
2.Firma
3.Universitara
4.Guvernamentala

Din sistemul de invatare stiintifica nu face parte invatarea prin ucenicie la locul de
munca
Invatarea nu se extinde numai in sfera documentarii stiintifice ci si asupra
procesului de explicare a fenomenului economic
Cele 2 componente ale cunoasterii stiintifice: cunoasterea stiintifica si invatarea se

suprapun pe zona invatamantului universitar:

Invatamant profesional aprofundat si actualizat in raport cu noile realizari
stiintifice si tehnice
Studentii invata sa faca cercetare stiintifica si efectueaza practic aceasta
activitate sub indrumarea profesorilor
Nimeni nu poate crea nimic inainte de a invata perfect,riguros creatia inaintasilor
lui.
Invatarea si creatia stiintifica sunt componente ale cunoasterii stiintifice.
A crea inseamna a urma alte trasee cu alte interconexiuni
A invata inseamna a repeta de mai multe ori aceleasi trasee,in cadrul unor
conexiuni stabilite
In procesul de invatare:
Nu orice invatare se converteste in creatie stiintifica
Exista pericolul conservatorismului si al invechirii cunostintelor
17. Formele de comunicare tiinific
Prin comunicarea cunostintelor stiintifice prin intermediul lucrarilor
stiintifice,literaturii de specialitate- se produce asimilarea si incorporarea acestor
cunostinte in formarea fortei de munca si in productia de bunuri si servicii.
Lucrari cu autoritate stiintifica,de consacrare:
Monografia este o lucrare stiintifica ampla,exhaustiva care:
Abordeaza o problema,forma sau zona teritoriala
Contine concluzii importante si cuprinzatoare referitoare la caile,directiile,
perspectivele de evolutie,problemele ce se mai cer clarificate
Este destinata publicarii in editura
Dimensiunea este variabila de la cateva sute la cateva mii de pagini.
Tratatul
Abordeaza unitar si coerent cele mai importante concluzii,principii,teorii
formulate in limitele unei stiinte
Metodele de investigatie
Oglindeste starea de dezvoltare a unei teorii stiintifice sau stiinte
Este detinat publicarii si contine cateva mii de pagini sau mai multe volume
Manualul
Prezinta cunostinte,teze,concluzii,principii teorii ale unei stiinte in mod
sistematic
In conformitate cu principiile didactice
Destinat formarii profesionale a specialistilor
Manualele selectate intr-o prima forma sunt Note de curs
Manualele universitare mai ample si pot fi asimilate sau identificate cu tratatul
Pot face obiectul publicarii in editura
Enciclopediile si dictionarele de specialiatte sunt:
Lucrari de referinta indispensabile
Majoritatea nu includ rezultate originale,ci compilari ale acumularilor
Sunt publicabile

Numar de pagini variabil

Lucrari pre si post consacrare vizand verificarea ipotezelor existente si
formularea de noi ipoteze si directii de cercetare
Studiul stiintific este:
Lucrare de cercetare stiintifica veritabila,care solutioneaza unele probleme si
formuleaza altele noi
Prefigureaza noutatile si tendintelor viitoare de dezvoltare din stiinte
Articolul stiintific este
forma prescurtata a unui studiu in care se redau principalele
probleme,concluzii si propuneri in vederea publicarii in reviste de specialitate
Are dimensiuni reduse,de regula pana la 20 pagini
Raportul de cercetare este
Rezultatul unui studiu stiintific in care se cuprind principalele constatari si
solutii practice pentru un agent economic
In special cand studiul s-a fracut la comanda pe baza de contract
Rareori,cu clauza se poate publica sub forma unor concluzii sau daca nu,cu
titlu de informare a opiniei publice stiintifice
Poate imbraca forma unui memoriu stiintific
Comunicarea stiintifica este
Un rezultat partial al unui studiu individual sau in grup
Este axata de regula pe o idee de baza,insotita de analize de confirmare sau
infirmare a ipotezelor,cu caracter de informare sau de dezbatere stiintifica
inaintea publicarii
Este rodul unor cercetari indelungate,individuale sau in echipa
Se prezinta in scris (circa 10 pagini) pentru sesiuni de comunicari
stiintifice,unde se expun in 5-15 minute
Referatul stiintific este
Rezultatul unui studiu stiintific individual sau in grup
Este destinat prezentarii intr-o dezbatere stiintifica,cu tematica restransa
(conferinta,simpozion),in vederea exploatarii unor solutii si desprinderii unor
concluzii si propuneri generale cat mai larg acceptate,care preced decizii la
scara firmei,ramurii,tarii si la scara internationala
Se prezinta in scris (10-20 pag) care se expun oral,5-10 min in functie de locul
referatului stiintific in cadrul reuniunii si de importanta acestuia,apreciata de
moderator
In cazul anumitor reuniuni stiintifice,nationale sau internationale,raportul
stiintific se transmite organizatorilor inainte si se studiaza de cei interesati,a.i.
in zona respectiva se trece direct la dezbatere
Interventia stiintifica este
forma de participare la o reuniune stiintifica prin care autorul
comenteaza,apreciaza si corecteaza concluziile sustinute de un autor de
comunicare sau de referat stiintific
Se expune oral pe durata de 5 minute

 In forma scrisa cuprinde pana la 6 pagini

Lucrari de popularizare a literaturii stiintifice
Eseurile stiintifice prezinta:
Concluziile si reflectiile stiintifice ale autorului intr-o problema de interes
major
Opiniile altor oameni de stiinta intr-o forma cat mai accesibila si pe cat posibil
literara
Prin aceasta se urmareste formarea si cucerirea opiniei publice pentru o
problema de atitudine economica,sociala,culturala
Se adreseaza unui public cititor cat mai larg posibil
Poate avea dimensiuni restranse,ale uni paragraf,brosura sau al unei carti
Scrierile de popularizare
Se adreseaza celui mai larg public
Se constituie ca instrument de cultura,de convietuire si de acceptare a unor
produse,servicii sau schimbari pe care le genereaza un domeniu,o teorie
stiintifica sau o tendinta in viata social,in plan national sau global
Notele de lectura,comentariile si recenziile
Sunt forme relative de semnalare a aparitiei unor lucrari stiintifice,de evaluare
cat mai exacta a mesajului stiintific si de plasare a unei lucrari stiintifice in
randul celorlalte din literatura in domeniu,existenta in tara sau strainatate
Oricine poate si trebuie sa realizeze astfel de lucrari
Cele mai izbutite sunt ale acelora care stapanesc domeniul stiintific caruia ii
apartine lucarrea stiintifica
Teza de doctorat si lucrarea de licenta sunt:
Lucari stiintifice asimilabile unora din cele prezentate mai inainte
Reprezinta faza de inceput a unei cariere stiintifice si didactice,de terminare a
studiilor universitare
Toate formele reprezinta la un loc literatura economica de specialitate
,suportul principal al informatiei stiintifice,documentele primare
indispensabile asimilarii,invatarii stiintifice,formarii specialistilor si inovarii
productiei de bunuri si servicii in societatea moderna
18. Formele cercetrii tiinifice
Actul de creatie si cercetarea stiintifica apar ca o activitate omogena specifica
persoanelor abilitate prin har stiintific ca si prin datele instruirii stiintifice,ale
profesionalismului.
Cercetarea-dezvoltarea este definita generic ca o activitate sistematica si
creatoare,menita sa sporeasca volumul de cunostinte despre om,cultura si
utilizarea acestor cunostinte pentru noi aplicatii
Cercetarea stiintifica fundamentala
Activitate teoretica sau experimentala fundamentala cu scop principal
acumularea de noi cunostinte privind aspecte fundamentale ale fenomenelor si
faptelor observabile,fara sa aiba in vedere o aplicatie deosebita sau specifica
Cercetarea fundamentala experimentala este orientata catre aplicatii practice
de viitor

 Domenii de crecetare stiintifica fundamenala:

Crestere economica si modelare
Destructurare,structurare si dezvoltare
Structuri economico-sociale institutionale si decizionale si transformarea
acestora
Analiza proceselor economice,variante de politici economice si predictie in
economiile aflate in tranzitie si in economii de piata
Probleme financiare,fiscale si monetare
Sectorul public si restructurarea acestuia
Competitia,firma si managementul firmei
Sistemul stiintei,tehnologiei si informatiei
Relatia politica-economie-societate
Relatii economice internationale si integrarea regionala
Cercetari multidisciplinare,interdisciplinare si de epistemologie economica
Cercetarea stiintifica aplicativa
Reprezinta o activiate de investigare originala in scopul acumularii de noi
cunostinte,dar orientata,in principal spre un scop sau un obiectiv practic
specific
Foloseste rezultatele celorlalte forme de cercetare stiintifica,inclusiv
cunostintele empirice din practica,in vederea convertirii lor in tehnici si
tehnologii concrete,masini si utilaje,produse noi,in masuri concrete de
organizare,conducere economica,studiera pietii,exporturi.
Cercetarea si dezvoltarea (dezvoltarea experimentala)
Constituie o activitate sistematica,in care se folosesc cunostintele existente
acumulate de pe urma cercetarii (experientei practice),in vederea lansarii in
fabricatie de noi materiale, produse si dispozitive,introducerii de noi procedee,
sisteme si servicii sau imbunatatiri substantiale a celor deja existente.
Cercetarea si dezvoltarea sunt consacrate utilizarii rezultatelor cercetarii
stiintifice fundamentale si ale cercetarii stiintifice aplicative pt obtinerea unor
solutii de principiu,pentru proiectare,executare,incercare de prototipuri
experimentale si de produse,proiectare, de echipamente si utilaje destinate
unor noi procese tehnologiceetc.
Momente caracteristice:
Proiectarea mentala a activitatii economice,materiale,artistice,sociale
Executia proiectelor pe cale manuala sau cu mijloace tehnice
Aceste momente se realizeaza impreuna de aceiasi indivizi.Ele s-au
separat ca domenii distincte pe baza adancirii diviziunii sociale a muncii.
19. Managementul cercetrii tiinifice
Managementul este:
conditie esentiala,un factor de crestere economica,o resursa indispensabila a
desfasurarii eficiente a oricarei activitati,in orice ramura sau sector,atat in
sfera muncii fizice cat si in sfera muncii intelectuale
cerinta absolut necesara a eficientei in sfera creatiei in general si a creatiei
stiintifice,in special.

cerinta a eficientei in toate momentele si etapele desfasurarii cercetarii

stiintifice,de la nivelul cercetatorului,al echipei de cercetare,al centrului sau
institutului de cercetare,pana la nivelul ramuriii cercetare-dezvoltare,inclusiv.
Managementul cercetarii stiintifice
Constituie ansamblul elementelor cu caracter organizational,informational,
motivational si decizional cu ajutorul carora se desfasoara activitatea de
cercetare stiintifica si se asigura eficienta acesteia
Implica actiuni de organizare,programare,gestiune,conducere,evaluare a
activitatii de cercetare stiintifica la toate structurile si nivelurile acesteia.
Asigura modelarea corespunzatoare a eforturilor de cercetare stiintifica,
minimizarea costurilor,concomitent cu obtinerea unor efecte,eficienta
maxima.
20. Principii generale ale managementului cercetrii tiinifice
Principiul compatibilitatii dintre mecanismele(mijloacele instrumentele) de
realizare a managementului si caracteristicile generale,interne ale cercetarii
stintifice
Buna si permanenta compatibilitate intre cele 2 laturi se cer realizate intr-o
dubla ipostaza:static si dinamic
Orice incompatibilitate,chiar sub forma incipienta, a neconcordantelor
marunte conduce la disfunctionalitati care afecteaza eficienta economica.
Principiul managementului participativ
Participarea cercetatorului la managementul cercetarii stiintifice se
realizeaza in procesul muncii propriu-zise,pe toate treptele ierarhice in
echipa,la nivel cercetare si pana la nivel economie nationala
Oamenii de stiinta si cercetatorii care decid asupra directiilor de dezvoltare
a stiintei participa alaturi de organisme guvernamentale specializate la
formularea politicii si buna corelare a acesteia cu strategia de dezvoltare
economica si sociala
Principiul motivarii cercetatorilor si personalului auxiliarar din cercetarea
stiintifica
Motivatia presupune cumularea pregatirii,vocatiei si chemarii,a capacitatii de
vointa,cu stimulente corespunzatoare privind buna remunerare,o buna stabilire
si crestere a salariului de baza,o buna cointeresare la rezultate,o benefica
participare la distribuirea profitului si cu posibilitatea cumpararii de
actiuni,obtinerea de procente din dreprturile de brevetare si de vanzare a
acestora etc.
Principiul eficientei
Este functia scop a oricarei cercetari stiintifice
Este un principiu general pentru toate tipurile de cercetare stiintifica
Ia in considerare:
Eficienta interna-cheltuieli venituri beneficii ale chipei sau institutului
Eficienta externa efecte,costuri si profit ce se obtin de la beneficiari
21. Componentele principale ale managementului cercetrii tiinifice
Sistemul managementului in cercetarea stiintifica este alcatuit din 4 subsisteme:

Subsistemul organizatoric
Organizarea formala: structurile in care se desfasoara cercetarea si
structurile auxiliare si administrativ manageriale stabilite prin
regulamente,organigrame,descrieri,evaluari si sunt flexibile
Organizarea informala:totalitatea interactiunilor umane si a elementelor cu
caracter organizatoric care se constituie in mod spontan si natural in
procesul muncii prin grupa informala,norma de conduita,relatii
informale,leaderul informal
Subsistemul organizational
Este totalitatea datelor,informatiilor,circuitelor informationale,fluxurilor
informationale,procedeelor si mijloacelor de tratare a datelor existente
intr-o unitate de cercetare stiintifica in vederea asigurarii posibilitatii de
urmarire si indeplinirea obiectivelor de cercetare
Componente:datele,informatiile,fluxul informational,procedura
informationala,mijloacele de tratare a informatiilor
Este un ansamblu circulatoriu complex,cu rol hotarator in managementul
operativ,eficient
Subsistemul decizional
Asigura conceperea si materializarea unui tot coerent de decizii.
Vizeaza tehnologia elaborarii si adoptarii deciziilor
Are 2 functii principale:
Declanseaza actiunile personalului de cercetare,auxiliar si
administrativ in cadrul firmei,intre subunitati si in interiorul
acestora
Orienteaza si supravegheaza directiile de dezvoltare a institutului
de cercetare stiintifica si a componentelor acestuia
Subsistemul metodelor si tehnicilor specifice gestiunii in cercetarea stiintifica
Are 3 functii principale:
Asigura suportul logistic,metodologic pentru intregul lant al procesului
de management
Scientizarea muncii in management
Perfectionarea personalului de management si de executie din firma de
cercetare stiintifica
22. Etapele procesului de cercetare tiinific
Faza de pregatire este esentialmente logica si obligatorie si cuprinde operatii de
debut,rationale astfel:
Identificarea,delimitarea si formularea problemei ce trebuie rezolvata
Documentarea si colecatrea de informatii
Prelucrarea informatiilor colectate
Cercetarea diferitelor solutii existente
Faza de incubare-include elemente operationale neexplicate sau insuficient
explicate,caracterizata printr-o stare de concentrare a cercetatorului,eforturi
constiente,repetate de gasire a solutiei,prin rationamente logice ale memoriei
active si care se fixeaza apoi in memoria pasiva
Planul real previne abaterea de la datele reale ale problemei,include

raporturi apropiate,stranse intre cauza-efect

Planul imaginare implica gandirea subconstienta,necenzurata,informatii
nelegate logic de problema si raporturi indepartate cauza-efect.
Este o faza intuitiva,constand in operatiuni de gandire divergenta,cu asociere a
informatiilor din memoria pasiva cu date reale ale problemei
- Caracteristici ale fazei de incubare:
Actiunea gandirii constiente,de concentrare asupra problemei
Fixarea problemei in subconstient
Actiunea gandirii subconstiente,in conditiile in care cercetatorul se
relaxeaza si se detaseaza de problema
Faza de iluminare este punctul culminant al procesului creativ,o faza de
inspiratie,cand ideea solutiei apare brusc,simpla si evidenta.
- Se produce o incrucisare intre imaginar si real:informatiile stocate in memoria
pasiva impreuna cu informatiile legate logic de probleme sunt reactualizate
intr-o noua conexiune,generand o idee
- Iluminarea se produce cand,dupa multe incercari nereusite,reteaua existenta
adopta o configuratie compatibila cu informatiile nou primite.
Faza de verificare este o faza logica a procesului de creativitate.
- Este faza finalizarii actului creativ
- Descoperirea,inventia,inovatia inceteaza sa mai fie proprietatea
creatorului,devenind bun al societatii in cadrul careia se valorifica
23. Etapele cercetrii tiinifice economice
Alegerea temei de cercetare
- Este echivalentul perceptiei problemei,problematizarii sau definirea si
delimitarea problemei
- Face parte din faza initiala de debut a pregatirii actului stiintific
- Principii generale:
Temele mai complexe pot fi realizate cu rezultate bune de mari echipe
de cercetare stiintifica
Temele complexe se divizeaza in teme si subteme mai restranse,pentru
a putea fi distribuite unor echipe si cercetatori individuali
Cercetatorii pot alege tema de cercetare pe care o doresc
Cercetatorul poate sa propuna tema sau temele de cercetare stiintifica
Riscul in cercetarea stiintifica este mare si poate fi majorat sau
diminuat cu ocazia alegerii temei de cercetare
- Criterii de alegere a temei de cercetare
Cunostintele cercetatorului despre tema
Informarea prealabila alegerii temei-teoretic si practic
Inclinatiile cercetatorului sa fie concordante cu profilul si cerintele
temei
Importanta teoretica si practica a temei ce urmeaza a fi aleasa
Incheierea temei la termenul prevazut
Diminuarea riscului alegerii temei
- Documentarea (invatarea) stiintifica

Realizarea unei informari documentara sumara

Aspecte ale documentarii:
Sa cunoasca conceptele,notiunile si categoriile
Sa cunoasca bine intreaga teorie a domeniului in care se
circumscrie tema
Sa aleaga indicatorii si tetodele de masurare si analiza
- Feluri de documentari folosite:
Documentarea bibliografica
Obligatorie
Intotdeauna se cerceteaza problema despre care exista
cunostinte
Incepe cu consultarea literaturii economice de
specialitate
Documentarea directa
Vizeaza invatarea si cunoasterea realitatii
practice,date empirice
Se realizeaza prin culegerea de date statistice si alte
informatii referitoare la firma,zona
geografica,ramura,tara,intreaga lume.
Calitatea datelor si informatiilor prezinta mare
importanta
Consultarea specialistilor
Se inscrie tot in faza de pregatire a actului de
creatie
Se refera la specialisti in teorie si in practica
Explicarea fenomenului economic
Subetape:
- Analiza critica a lucrarilor de specialitate:concepte,teze,teorii,date,
informatii, metode si tehnici utilizate
- Elaborarea si formularea ipotezelor de lucru
- Observarea si analiza atenta a realitatii economice
- Experimentul si verificarea ipotezelor
- Formularea si fundamentarea concluziilor
Acopera atat faza de incubare cat si cea de iluminare
- Redactarea si sustinerea publica a lucrarii stiintifice
Este o etapa constituita din 2 faze:
a) Redactarea lucrarii stiintifice prin definitivarea unor teze de baza ale
lucrarii si definitivarea planului lucrarii,redactari partiale,dezbaterea si
analiza critica,apoi redactarea finala cu un intreg anasamblu de cerinte
b) Sustinerea publica este o subetapa care include mai multe elemente de
seama pentru reusita prezentarii unei lucrari stiintifice
- Valorificarea lucrarii stiintifice
Este etapa de predare a raportului de crecetare
De aplicare a rezultatelor obtinute

Acordare a asistentei de specialitate

Consultatii necesare pentru beneficiari si alti solicitanti
Evaluarea performantelor la beneficiari
24. Administrarea programelor de cercetare tiinific
Activitate complexa a institutelor sau centrelor de cercetare stiintifica
Cercetatorii stabilesc termene de cercetare
Cercetatorii stabilesc etapele de cercetare ce se cer parcurse
Corelarea fazelor de cercetare cu termenele partiale si temenul final
Urmarirea si depozitarea concluziilor stiintifice
Vizeaza sporirea maxima a potentialului uman
Asigura resursele umane,materiale si financiare
Administrarea programelor de cercetare stiintifica impleteste activitatea de
gestiune cu cea de organizare a desfasurarii lucrarilor de cercetare stiintifica
25. Proiectarea temei de cercetare tiinific
Este esentiala pentru administrarea oricarei teme,dar valabila pentru temele de
mare complexitate
Proiectarea temei de cercetare cuprinde trei operatiuni:
Elaborarea schitei proiectului de cercetare
Termenul de predare a lucarii la beneficiar
Principalele operatiuni ale documentarii bibliografice
Sursele de documentare bibliogarfica importante si greu de obtinut;locul
consultarii lor
Termenele celorlalte etape de cercetare sa fie suficiente,nerestrictionate de
intinderea cercetarii documentare bibliografice
Elaboararea proiectului de cercetare
Proiectul temei include:
- Etapele ulterioare de cercetare stiintifica
- Documentarea practica,in vederea procurarii datelor empirice,faptelor si
informatiilor privind geneza fenomenului,factorii ce il determina
- Modalitati de prelucrare a informatiei practice si temenele de executie a
lucrarii
- Temenele pentru fundamentarea concluziilor,redactarea si predarea lucrarii
la beneficiar
- Operatii de asistenta pentru prelucrarea propunerilor
- Cheltuielile necesare pentru fiecare etapa de cercetare stiintifica
Elaborarea planului preliminar de cercetare
Capata un contur tot mai clar pe masura parcurgerii etapelor de mai sus
Planul cuprinde:
Principalele teze,idei,concluzii
Principalele ipoteze confirmate si infirmate
Metodele de analiza si calcul
Argumente teoretice si practice,economice si social-politice pentru
fundamentarea concluziilor si solutiilor

 Sursele de informare practica si modalitatile de prelucrare

Problemele speciale pe care cercetarea nu a reusit sa le clarifice si cauzele
care au impiedicat acest lucru
Conturarea proiectului structurii tematice:parti,sectiuni,capitole,paragrafe
etc.
26. Organizarea activitii de cercetare a temei
In organizarea activitatii de cercetare,indiferent de complexitatea
temelor,participa atat cercetatorii cat si managerii
Raspunderea de ansamblu cade pe manager,organizarea temei este in raspunderea
cercetatorului.
Organizarea cercetarii in echipa este modelul cel mai complex,care cuprinde in
esenta majoritatea aspectelor care privesc si organizarea unei teme in mod
individual
Avantajele organizarii in echipa sunt:
Permite scurtarea timpului de cercetare a unei cercetari
Permite formarea mai rapida a tinerilor cercetatori si evitarea descurajarii
acestora
Se asigura un schimb larg de opinii,ceeace evita concluzii si solutii unilaterale
si permite o mai buna fundamentare a concluziilor fiecarei parti si a lucrarii in
ansamblu
Dezavantajele organizarii in echipa sunt:
Disciplina din echipa,care nu poate fi de nici un fel ignorata,poate
restrange deseori initiativa si capacitatea de creatie a cercetatorului
membru al echipei
Se cer organizate consultari ale altor cercetatori din domeniul respectiv
Discutarea diferitelor parti ale lucrarii stiintifice pe masura elaborarii lor
Discutarea lucrarilor inainte de predare la conducere si beneficiar
27. Principiile de organizare i funcionare a echipelor de cercetare tiinific
Echipa cuprinde 2-100 membri,este o structura de munca cu caracter nepermanent
care functioneaza numai pe durata elaborarii unei teme de cercetare stiintifice.
Principiile care stau la baza organizarii unei echipe de cercetare stiintifica sunt:
Echipa de cercetare trebuie sa cuprinda numarul strict necesar de
cercetatori,alesi pe criteriul competentei in domeniul temei de cercetare,al
preocuparilor anterioare.
Echipa de cercetare trebuie sa cuprinda atat cercetatori cu experienta,cat si
cercetatori tineri
Echipele de cercetare dau rezultate bune daca membrii ei sunt legati prin
raporturi de stima si prietenie,sau cel putin sa se cunoasca si sa se respecte
reciproc.
Echipa trebuie sa-si fixeze obiective precise care sa fie cunoscute de toti
membrii sai
Stimularea membrilor echipei trebuie sa includa si individualizarea si
semnarea partilor realizate individual sau in colaboarare;se evita insusirea
muncii altuia,dar se asigura si o mobilizare a fiecarui membru al echipei

Conducerea echipei de cercetare trebuie incredintata in mod obligatoriu

unui om cu experienta,cunoscut si recunoscut pentru lucrarile elaborate,cu
autoritate stiintifica.
Asigurarea unei bune ambiante democratice,de lucru in echipa.
28. Transmiterea rezultatelor cercetrilor la beneficiari
Activitate importanta care incepe cu depozitarea lucrarii pe diferiti suporti,in
conformitate cu prevederile contractuale.
Rezultatele pot face obiectul publicarii in totalitate sau partial,in tara si in
strainatate,in volume editoriale sau in publicatii periodice.
Intreaga activitate se face in conformitate cu legea,principiile economiei de
piata,ale concurentei,precum si cu tendintele cercetarii stiintifice pe plan mondial.
29. Documentarea n cercetarea tiinific
Documentarea stiintifica este o etapa pregatitoare a cercetarii stiintifice.
Documentarea include trei forme:
Documentarea bibliografica
Documentarea directa
Consultarea specialistilor
Documentarea stiintifica are doua componente:
- Informarea stiintifica
Este procesul prin care o unitate specializata a retelei de documentare
sistematizeaza literatura stiintifica dupa criterii bine stabilite si
furnizeaza beneficiarului o informatie de semnalare bibliografica
- Informarea este curenta pe masura aparitiei surselor
- Informarea este retrospectiva pe baza surselor documentare aparute intrun interval de timp.Se realizeaza la cerere
Documentarea stiintifica propriu-zisa
- Procesul prin care unitatea specializata pune la dispozitia beneficiarilor
documente pe care acestia le solicita in urma informarii
- Documentarea devine,deci,procesul de ansamblu acelor doua componente
- Etapele interne ale documentarii stiintifice:
Informarea asupra surselor
Identificarea surselor existente pentru tema de cercetare
Locul unde este depozitata,posibilitati de obtinere,de acces
Conturarea unui program de continuare a informarii si pe parcursul
etapelor de cercetare care urmeaza documentarii in ansamblu
Culegerea surselor
Obtinerea (procurarea) surselor
Notarea (fisarea) surselor
Examinarea sumara a surselor
Studierea surselor
Este etapa de invatare cu cel mai intens consum intelectual
- Activitatile mai importante sunt:
Gruparea surselor documentare in mai multe clase,in raport cu
timpul de studiu si continutul temei
Evaluarea globala a unor surse

Studiul aprofundat al surselor

Utilizarea surselor
Consemnarea sistematizata a informatiilor
Interpretarea generala a surselor
Pregatirea utilizarii informatiilor documentare,definitivarea
structurii lucrarii finale in vederea redactarii
Locul si rolul documentarii in cadrul procesului de cercetare
stiintifica.Coordonate majore:
- Documentarea stiintifica nu este un scop in sine ci se subordoneaza
solutionarii unei probleme stiintifice
- Etapele interne ale documentarii sunt diferentiate in functie de
domeniu,tema,cercetator
- Documentarea incepe cu alegerea temei si continua sustinut in procesul
precizarii obiectivelor cercetarii
- In procesul de documentare apar idei noi,ipoteze ce urmeaza sa fie
verificate ulterior si anticipatii ale unor concluzii finale.
Documentarea stiintifica nu se suprapune,nu este confundata cu cercetarea
stiintifica,actul de creatie,incubare,iluminare.
30. Documentarea bibliografic
Documentarea bibliografica (livresca) este o componenta mai larga a procesului
cuprinzator de documentare stiintifica.Ne da posibiliatea sa cunoastem zestrea
stiintifica,ipotezele de lucru,metodele de analiza si calcul,concluziile si teoriile
stiintifice
31. Sursele de documentare bibliografic
Sursele de documentare bibliografica sunt:
- Documentele primare
Sunt acele documente in care se cuprind rezultatele cercetarilor
stiintifice,contributiile originale ale cercetatorilor,informatia
stiintifica
Sunt impartite in:
Documente primare periodiceseriale,editoriale,reviste,ziare,publicatii,anuare
Documente primare neperiodice-traditionale
carti,tratate,brosuri, publicatii,congrese
Speciale standarde,brevete de inventii,cataloage si
prospecte comerciale si tehnice
Documente de evidenta a faptelor empirice- evidenta contabila si
statistica,evidenta operativa,analize,expertize si studii
- Documentele secundare
Sunt rezultatul prelucrarii documentelor primare
Sunt clasificate in:
Periodice: reviste de referate,reviste de titluri
Neperiodice : enciclopedii,dictionare
Documentele tertiare
Rezulta din prelucrarea documentelor secundare

Sunt elaborate de specialisti din reteaua de informaredocumentare,precum si altii din afara acesteia
- Microformatele
Sunt inregistrari pe benzi,discuri,imagini,facilitate de extinderea
tehnologiilor informationale moderne si de amplificarea schimbului
international de informatie stiintifica.
Sunt:microfilme,microfise,fotocopii,benzi si discuri
magnetice,TV,radio,filme etc
32. Documentarea direct asupra faptelor empirice
Documentarea directa asupra realitatii practice este la fel de importanta si
indispensabila in cercetarea stiintifica economica ca si documentarea
bibliografica.Este la fel de laborioasa ca si documentarea bibliografica
Datele si informatiile sa poata explica si caracteriza integral atat nivelul si
structura lui factoriala,cat si dinamica fenomenului economic studiat,mecanismele
care determina modificarile lui permanente,implicatiile si consecintele acestor
deplasari.
Documentarea directa se realizeaza in esenta in patru etape:
1) Informarea asupra domeniului
- Cadrul organizatoric
- Mediul in care s-a dezvoltat fenomenul cercetat
- Actele normative
- Managementul
- Factorii directi si indirecti care influenteaza nivelul si evolutia
fenomenului economic
2) Culegerea datelor
- Indicatori cantitativi si calitativi care servesc direct si indirect ca variabile
explicative ale fenomenului studiat
- Documentele consultate sunt:oficiale
publicate,nepublicate,confidentiale,cu circulatie restransa,de arhiva sau
curente
- Datele sa fie de buna calitate,in special datele de evidenta primara
- Pot fi culese direct de pe teren prin:cronometrare,staistic,esantionare etc
3) Studierea datelor
- Datele si informatiile se pregatesc sub forma de indicatori,variabile care
fac obiectul analizei
- Se incearca deslusirea unor concluzii
- Se testeaza unele metode de calcul si de analiza
- Se incearca ierarhizarea datelor pe grupe de trebuinta (tabele,anexe)
- Se coreleaza informatiile calitative cu tendintele si concluziile care rezulta
din date
- Se urmareste coerenta lor de ansamblu
4) Utilizarea datelor si informatiilor
- Se are in vedere prelucrarea sistematica a datelor pe componente si din
perspectiva unei imagini sau idei de sinteza
- Se confrunta datele de documentare directa cu concluziile teoretice ce
decurg din documentarea bibliografica

- Se efectueaza corelatii laborioase si rafinate calcule si analize

33. Metoda economistului. Valene i erori
Activitatea de cercetare stiintifica-economica este denumita in mod curent metoda
economistului
Este considerata o metoda de analiza care se raspandeste,aprofundeaza si acopera
practic toate domeniile economiei
Metoda economistului este raspunzatoare de lipsurile stiintei economice
deficitul de realism,sprijinul limitat pentru practica dar si de masura in care sunt
valorificate particularitatile stiintei economice.
Erori sau limite ale metodei economistului:
- Manifestarea unei erori sau reticente fata de confruntarea teoriei
economice cu faptele empirice cotidiene
- Realizarea lenta a observarii realitatii practice si aprofundarii cauzalitatii
- Ipoteza nu este intotdeauna formulata riguros,pe baza vietii economice
reale
- Uneori se actioneaza pentru o idee ca solutie unica
- In loc de invocarea tuturor dificultatilor economistii ar trebui sa gaseasca
solutii,sa organizeze statistici de date si metode de separare a variabilelor
explicative
- Economistii imprumuta concluzii si metode ale stiintei fizice moderne,pe
care le aplica si fenomenelor economice, exagerandu-se rolul
incertitudinii,predictiei si obiectivitatii concluziilor si in stiinta
economica,in dezacord cu particularitatile proceselor si fenomenelor
economice
- Are loc un proces excesiv, nejustificat de matematizare,fara o baza
factuala asigurata pentru generalizari,un suport empiric insuficient de
modelare
- Se manifesta uneori subevaluarea cunoasterii istorice, a rolului istoriei, a
faptului concret istoric.
- Este necesar un dublu efort al economistului: in amonte pentru verificarea
principiilor si in aval pentru verificarea ipotezelor si concluziilor
Se impune impiedicarea oricaror filtre,monopoluri si mercantilizari care
blocheaza dezbaterea stiintifica reala,favorizarea mass-media catre oamenii
politici si masele de cetateni, numai curentelor si teoriilor convenabile lumii de
afaceri.
Cercetarea propriu-zisa trebuie deci sa valorizeze realitatea in interesul
perfectionarii si actualizarii teoriei economice si al sprijinirii practicii macro si
micro economice,prin concluzii si solutii de maxima eficienta economica.
34.Observarea tiinific
Observarea stiintifica detine o pozitie strategica in cadrul explicarii fenomenului
economic.Elaborarea ipotezelor si a modelelor este dependenta de observatia
stiintifica a fenomenului empiric,si verificarea ipotezelor si constructiilor
teoretice,inclusiv a constructiilor teoretice si solutiilor practice.
Observatia stiintifica reclama urmatoarele precizari:
- Obsevatia stiintifica este considerata o contemplare metodica a

cercetatorului asupra datelor si faptelor rezultate din documente pentru

obtinerea de informatii noi asupra fenomenului sau procesului suspus
cercetarii stiintifice
- Observatia stiintifica consta in perceperea de catre cercetator a faptelor
economice asa cum se desfasoara ele in practica,in procesualitatea lor.
- Observatia stiintifica este o activitate care face obiectul analizatorilor
individualiai cercetatorului care fac si transferul constatarilor in limbaje.
- Observarea stiintifica o poate face numai omul pregatit.Serendipitatea
apare numai la mintile pregatite si nu la aceea care s-au gandit un sfert de
ceas la problema economica in cauza.
Factorii de care depinde observarea stiintifica:
- Calitatile si perfectiunea organelor de simt ale cercetatorului
- Sistemul de cunostinte prealabile
- Sistemele de aparatura care prelungesc organele de simt amplificand
uneori performantele
Observarea-metoda stiintifica de cunoastere-implica si cercetari de caz si
multidisciplinare. Pluridisciplinaritatea este utila pentru studiul problemelor
economice complexe.
Observarea stiintifica nu o avem,nu se realizeaza de la sine,ci o facem,este
intotdeauna pregatita de un interes concret-specific,de o intrebare sau o problema
bine pusa.
Prin observarea stiintifica se obtin informatii empirice relevante care,dupa
prelucrare,ajuta la intelegerea mecanismelor si interactiunile fenomenelor,la buna
formulare si verificare a legilor de miscare a fenomenelor.
Observarea stiintifica,intr-o alta acceptiune ,mai larga este un atribut al cercetarii
stiintifice si al cercetatorului pe tot parcursul cercetarii stiintifice propriu-zise.
35. Abordarea sistemic a fenomenului economic
Observarea stiintifica-cercetarile expozitiv-descriptive pun in evidenta
cercetatorului multe informatii pretioase despre insusirile si proprietatile
fenomenului economic.
Eliminarea neajunsurilor si insuficientelor generate de neclaritatile observatiei
stiintifice,care se situeaza in mare masura in sfera exterioara,studiindu-se astfel
numai suprafata problemei cercetate, se face prin utilizarea teoriei
sistemelor,relevand cercetatorului economist esenta si mecanismele intime ale
fenomenului economic,ca si principiile si legilor lui de miscare si evolutie.
36. Conceptul de sistem
Caracteristicile oricarui sistem economic sunt:
- Orice obiect sau fenomen economic este privit ca un sistem de elemente
independente,sau alte formatii componente ale unui sistem mai mare
- Unul si acelasi obiect poate fi vazut diferit-economic social politic funtie
de nevoile de cunoastere a realitatii
- Fenomenul studiat ca sistem trebie separat si individualizat ca pe un lucru
independent,definit cat mai riguros si univoc,cu granite precise.
Orice sistem are doua componente: elemente si conexiuni.
- Conexiunea raport intre elemente,legatura cauzala,legatura de

coordonare a functiilor,conexiunile reunesc elementele intr-un tot,separand

sistemul respectiv de celelalte sisteme
- Elementele reprezinta sistemul prin intermediul conexiunilor
Sistemul este definit printr-o singura componenta,aleasa arbitrar
Sistemul are o structura,definita ca o ordine relativ stabila,calitativ determinata a
conexiunilor sistemului
Sistemul este dinamic,conexiunile se schimba si in acelasi timp se schimba si
starea sistemului
Sistemele dinamice complexe au un caracter cibernetic si aleator,conexiunile fiind
componentele aleatoare.
Conexiunea inversa este actiunea iesirii din sistem asupra intrarii in sistem si
determina comportarea fata de mediul exterior
Sistemul este stabil cand este stabil la iesire
In baza celor de mai sus cercetatorul economist va trebui sa verifice daca
fenomenul studiat se comporta altfel sau nu.
37. Relaia cauzal
Legatura cauzala are rolul cel mai important in descoperirea mecanismului
ascuns,in cunoasterea esentei oricarui proces sau fenomen economic.
Cunoasterea stiintifica consta in stabilirea cauzelor producerii fenomenului
economic.
Relatia cauzala este o legatura temporala,obiectiva intre doua procese sau
fenomene sau doua elemente care se succed-unul in calitate de cauza care
provoaca pe celalalt in calitate de efect.
Formele relatiilor de cauzalitate
- Relatia de conditionare - este o relatie conform careia prezenta sau
inlaturarea anumitor factori,fara a fi determinate de aparitia unui efect,sunt
indinspensabile pentru relizarea procesului si a efectului
- Relatia de interdependenta cand un proces sau fenomen determina pe
altul dar si cad si reciproca este valabila.
Cauzalitatea poate imbraca
- forma simpla cand: efectul (y) este determinat de o singura cauza-factor
(x),
relatia fiind y = f(x)
- multifactorial alcatuita: un fenomen (y) este determinat de un ansamblu de
factori (xi), astfel incat relatia devine y = f(x1,x2,x3,....xn)
Momente decisive in studiul cauzalitatii:
- identificarea variabilelor factori precizeaza variabilele sub aspect
nominal si sub aspect calitativ,astfel:
variabile-cauza (endogene,exogene,statice,dinamice)
variabile-conditii (conditii necesare,intamplatoare,suficiente)
- procesul de identificare a variabilelor cuprinde:
informatii asupra masurii in care variabila-cauza(conditie) este sau
nu concomitenta cu variabila-efect
relatia de concomitenta sau asociere intre variabile include si

variatii ale nivelelor celor doua variabile

daca cele doua variabile includ variatii de nivel,acestea nu
conduc neaparat la concluzia unei relatii cauzale
reale,deoarece este posibila influenta factorilor aleatorii,fie
de variabile neluate in seama
pentru a se da un raspuns,este necesar sa se observe daca
variabila factorului-cauza precede variabila factoruluiefect.
Observarea succesiunii cauza-efect si daca nu exista si influente ale
altor factori-cauza
stabilirea relatiilor functionale intre variabile
aceasta operatiune intervine numai dupa ce s-a constatat ca
intre doua sau mai multe variabile exista legaturi cauzale
consta in precizarea riguroasa a pozitiei pe care urmeaza sa
o ocupe,intr-o relatie functionala,variabilele identificate si
analizate anterior: care variabile sunt factori-cauze si care
variabile sunt factori-efect,respectiv care variabile sunt
independente (xi) si care variabila este dependenta (y)
aceasta este dificila si necesita o analiza speciala
se ia , ca exemplu,relatia dintre productiviatea muncii (w)
si salariul mediu (s)
daca tinem seama ca salariul nu se poate extinde dincolo de limitele sferei mai largi
careia ii apartine (productivitatea muncii) si ca este sursa si a altor venituri (ale
capitalului)
intelegem ca productivitatea muncii (w) este variabila
independenta (x)
salariul (s) este variabila dependenta (y)
functia care se constituie poate fi simpla: s = f(w)
functia care se constituie poate fi de mai multe variabile:
s=f(wi)
exista si sisteme in care se regaseste inversarea rolurilor:
salariul (s) este variabila independenta (x) si productivitatea
muncii (w) este variabila independenta (y),adica w=f(s) se
produce cand se creaza sisteme salariale de sprijinire a
cresterii productivitatii muncii-cand pentru cresterea
productivitatii muncii trebuie motivat personalul.
38. Elaborarea ipotezei
Explicarea stiintifica a fenomenului economic se realizeaza cu un ansamblu foarte
complex,variat de metode,mijloace,tehnici si instrumente.
Complexitatea fenomenelor economice cercetate si caracterul imperfect sau
partial util al oricarei metode de cercetare,de calcul si analiza conduc la o exigenta
sporita.
Pentru economisti si observarea si calculul isi indeplinesc un rol
propriu,specific,dar convergent cu nevoia sporirii valorii si preciziei cunoasterii
stiintifice

 Intreaga gama de metode,tehnici si instrumente de cercetare trebuie sa se

adecveze intotdeauna in raport cu particularitatile si cerintele concrete ale
fenomenului economic cercetat.
39. Folosirea mijloacelor logice
Operatia logica de inductie si deductie se numeste inferare
Inferarea este o operatiune logica prin care se admite o judecata-al carei adevar
nu este direct verificabil-in virtutea unei legaturi a ei cu alte judecati considerate
adevarate.
Inferarea inductiva si deductiva dau posibilitatea impletirii analizei (din premise)
cu sinteza (proprie concluziei)
In baza analizei se descompune fenomenul cercetat in partile sale componente,se
fac observatii si experiente din care se trag concluzii generale.
Procesul de analiza,inductiv,porneste de la fenomenul economic la cauzele care il
determina,de la cauze mai particulare la cauze mai generale,pana cand se
finalizeaza argumentatia printr-o maxima generalizare
Procesul de sinteza porneste in sens invers deductiv-de la cunoasterea si reunirea
partilor componente desprinse prin analiza,respectiv sinteza admite cauzele (si
legaturile fenomenului) ca fiind descoperite si stabilite ca principii cu ajutorul
carora se explica fenomenul provenit din ele,explicatiile luand forma unei
demonstratii.
Inductia genereaza inferente nedemonstrabile,deductia este demonstrabila
Se considera ca inductia si deductia se impletesc si se completeaza reciproc in
procesul de cercetare stiintifica,punand in evidenta,caracterul procesual al
adevarului,al cunoasterii stiintifice.
Se apreciaza ca analiza trebuie sa preceada sinteza
Nu exista metoda minune,cea mai buna metoda de argumentare fiind cea pe care o
admite natura lucrurilor (Newton)
40. Inducia i deducia
1. Inductia este o forma de inferare,de cunoastere a realitatii obiective,de apropiere de
adevar, cunoastere a adevarului,pe calea de la premise particulare la ipoteze si concluzii
generale, prin abstractizarea stiintifica.
Avantajele inductiei:
- Mai convingatoare
- Mai clara
- Mai usor de cunoscut prin senzatie
- Mai accesibila multimii
Rationamentele
- Formarea premiselor
- Deosebirea multiplelor sensuri ale cuvintelor
- Descoperirea deosebirilor dintre lucruri
- Cautarea asemanarilor
Studiul inferentei inductive demonstreaza ca premisele determina concluzia
numai cu o anumita probabilitate,iar gradul de certitudine al concluziei este mai
mic decat al premiselor.

 Cauzele care determina caracterul probabil al concluziei in cazul inferentelor

inductive (nedeductive) sunt:
Concluzie deductiva certa daca
- premisele sunt adevarate
- operatia logica de inferare se realizeaza corect
- concluzie inductiva probabila daca
- premisele sunt adevarate
- operatia de inducere este corecta
- concluzia va fi probabila
- din adevarul propozitiilor particulare nu se poate deduce sigur
adevarul concluziei universale, deoarece premisele nu includ o
cantitate suficienta de informatie pentru a fundamenta
concluzia,iar operatia logica de generalizare prin inductie nu
asigura certitudinea concluziei generale.
Formele inductiei:
- Inductia completa
- Presupune un rationament inferential bazat pe cel putin doua
caracteristici
- Inferenta inductiva completa este certa deoarece caracteristicile
(premisele) pe care se bazeaza sunt certe
- Inductia completa se numeste inductie completa totalizanta sau
perfecta
- Se foloseste in corelatie cu forme ale inferarii prin deductie
- In stiinta se foloseste pentru a releva legi intermediare,cu
genaralitate mijlocie
- Inductia incompleta
- Este o inferare intemeiata pe studiul unui numar redus de cazuri
din cate cuprinde o clasa de obiecte si fenomene
economice,concluzia se trage asupra tuturor cazurilor existente
in clasa de obiecte si fenomene economice
- Desi toate premisele,cazurile studiate sunt adevarate,concluzia
este amplificata si nu mai are caracter cert,ea devenind astfel
probabil adevarata.
- Ilustrarea inductiei incomplete:
E1,E2,E3......poseda proprietatea L;
E1,E2,E3......apartin clasei R.
- Concluzia este : toti componentii clasei R poseda probabil
proprietatea L
- Conditia de baza este ca: unii E sa nu excluda toti E
- Daca numai unii E sunt L atunci se exclude inferarea prin
inductia incompleta
- Conceptul de probabil din logica inductiei este diferit de cel
din teoria probabilitatii si statisticii
In judecatile inductive se folosesc delimitari conceptuale mai largi:
- Improbabil practic
- Putin probabil

Destul de probabil
Foarte probabil
Practic cert

2. Deductia
Metoda deductiva se caracterizeaza si se defineste prin faptul ca parcurge drumul
invers,de la general la particular.
Inferarea deductiva s-a impus mai convingator in lumea stiintifica deoarece: din
propozitii adevarate se deduc,cu ajutorul logicii formale,si alte propozitii
adevarate.
Inferentele sunt logic necesare si subiectiv certe.
Motivele definitorii ale logicii inferentelor deductive sunt:
- Premisele constituie conditia logica a concluziei
- Concluzia urmeaza cu necesitate logica premiselor date
- Valoarea de adevar a premiselor se transmite concluziei
- Concluzia nu poate contine mai mult adevar decat premisele
Inferentele deductive sunt subiectiv certe,astfel:
- Acceptarea premiselor este suficienta pentru acceptarea
concluziei
- Gradul de certitudine cu care cercetatorul accepta concluzia
este egal cu gradul de certitudine cu care el accepta premisele
- Daca premisele au valoare de adevar,inferentele pot fi corecte
sau incorecte
Aprecierea corectitudinii inferentelor:
- Corectitudinea materiala este realizata pe baza adevarului
enunturilor componente
- Premise adevarate=inferenta corecta
- Chiar si numai o premisa falsa = inferenta incorecta material
Corectitudinea formala este o conditie necesara a validitatii inferentelor
Inferenta formal corecta deriva din premise
Inferenta formal incorecta nu deriva din premise
Inferenta este corecta daca satisface aceste exigente in mod cumulativ,material si
formal
Inferentele deductive (trecerea de la general la particular) se realizeaza cu
ajutorul legilor logice (principii si reguli)
Noncontradictia axiomelor intre axiome nu pot exista contradictii logice
Independenta axiomelor imposibilitatea demonstrarii unei axiome din celelalte
axiome ale sistemului.
Completitudinea sistemului pe baza axiomelor din sistem se pot infera deductiv
toate propozitiile adevarate din domeniul cercetat
Legea identitatii impiedica aparitia de denaturari si sofisme:iarba este
verde,verde este adjectiv,deci iarba este adjectiv.
Regula substitutiei uniforme,se aplica prin identitatea logica si echivalenta logica
Practica inferarii inductive si deductive subliniaza ideea ca folosirea limbajului
de observatie faciliteaza afirmarea adevarului,atata timp cat nu se incearca

inferari in afara domeniului cercetat.

41. Msurarea economic
Masurarea economica reprezinta o conditie esentiala a cunoasterii stiintifice,cu
ajutorul careia se realizeaza aprofundarea analizei economice,se determina si se
cunosc dime3nsiunile fenomenelor economice si structurile lor interne.
Masurarea stiintifica indeplineste un rol covarsitor in procesul de formulare a
ipotezelor si mai ales in acela de verificare a ipotezelor si concluziilor stiintifice.
Analiza apofundata,numerica a proceselor si fenomenelor economice ce depaseste
stadiul cercetarii stiintifice economice empirice,descriptive se face cu ajutorul
masurarii economice
Expresia numerica in cercetarea stiintifica economica a insemnat o imensa
cotitura in cunoasterea stiintifica.
42. Indicatori i uniti de msur
Indicatorul este o caracteristica sau insusire exprimata numeric a unei categorii
economice sau sociale,bine definita in timp si spatiu,cu un continut real si o forma
de exprimare specifica
Economia,fenomen economic complex si dificil de masurat se manifesta in 3
niveluri:
Macroeconomic
Mezoeconomic
Microeconomic
Oricare ar fi nivelul de agregare,fenomenul economic,poate si trebuie exprimat in
unul sau mai multe unitati de masura,astfel:
Unitati naturale suprafata,lungime,volum,greutate
Unitati natural-conventionale volumul unei activitati economice va fi
comensurat si agregat dupa un element comun al acesteia adoptat ca etalon de
masura al intergii activitati:productia de masini se conversteste la masina
etalon
Unitati de timp de munca(ore) se utilizeaza prin exprimarea unei activitati
diferite,in volum de timp cheltuit pentru realizarea unei productii,calculul
productivitatii muncii,numar de ore prestate efectiv
Unitati valorice (banesti) se utilizeaza frecvent prin convertirea productiei
fizice de diferite dimensiuni si calitati,cu ajutorul pretului,in valori,in volum
valoric al productiei(activitatii).Banii sunt cel mai vechi instrument de
masurare economica.
Fenomenul economic are dimensiuneile cantitative si calitative.
Indicatorii valorici trebuie sa reflecte atat latura calitativa cat si cea
cantitativa
Totusi latura calitativa si cea cantitativa nu pot fi exprimate decat printr-un
sistem de indicatori
Relatia contestata astazi PIB/loc si mediul ambiant,ca si PIB/loc si nivelul
dezvoltarii umane nu este reflectata corespunzator de indicatorii valorici
care sunt de regula calitativi.
Fenomenul economic static este si prin excelenta si dinamic;importantei
deosebite a masurarii statice (la un moment dat) i se adauga enormul

interes al masurarii economiei in miscare,in dinamica.

Cu ajutorul metodelor matematice,cibernetice,sistemice se poate studia raportul
dintre static si dinamic.
Masurarea statica - statistic si economic- examineaza si evalueaza
fenomenul economic la un moment dat:marimea,structura,calitatea si
repartitia productiei sau a populatiei la un moment dat
Masurarea dinamica - statistica si economica - asigura evaluarea
fenomenului economic in evolutia sa temporal.Se evidentiaza variatiile si
particularitatile fenomenului in timp-tendinte,regularitati,variatii-factori
care determina intreaga sa miscare.
In teoria si practica statistica-matematica de masurare economica s-au elaborat
mijloace complementare de analiza si convertire a laturilor calitative in
dimensiuni numerice cantitative,astfel:
Tehnicile de scalare:
Scala nominala-clasifica subiectii studiati in 2-3 gupe in raport cu
proprietatea ce le-a fost scalata,fara ierarhizarea lor dupa intensitatea
fenomenului si fara masurarea distantelor care separa aceste grupe
Scala ordinala- realizeaza ierarhia produselor dupa un crietriu de
referinta,ex.confortul,fara a se remarca diferentele intre produse
Scala interval utilizeaza unitati de masura egale care fac posibila atat
stabilirea ordinii starilor analizate,cat si distantelor dintre intervale.
Tehnicile de vizualizare realizeaza legatura dintre o notiune abstracta si
reprezentarea pe care o efectueaza cercetatorul,prin reprezentari grafice
sugestive,scheme,filme,inregistrari video,ceeace faciliteaza deslusirea lesnicioasa
a esentei fenomenului.
Masurarea economica,statistico-matematica,foloseste indicatori exprimati si in
alte unitati de masura:
Marimi relative
Marimi medii
Indici
Coeficienti de variatie
Coeficienti de concentrare-dispersie
Coeficienti de corelatie si regresie
Coeficienti de elasticitate
Parametrii ecuatiilor estimatoare
Cu ajutorul acestor indicatori se iau in seama,in procesul de masurare
economica,toate exigentele masurarii economice,se reliefeaza caracteristici ale insusirilor
care tin de esenta fenomenului cercetat:
Nivelul si structura fenomenului
Tendinte
Relatii de interdependenta si conexiune dintre acest fenomen si alte
fenomene
Relatii de interdependenta dintre acest fenomen si structurile sale interne
43. Procedee de msurare calitativ

 Procedee de masurare calitativa-permit masurarea,cuantificarea influentelor pe

care le exercita asupra fenomenului economic diferitele elemente componente sau
diversi factori.Se realizeaza cu ajutorul inductiei si deductiei,astfel:
Procedeul concordantei- daca este prezenta cauza este prezent si efectul.
Regula procedeului: daca in toate complexele cauzale(factoriale)
este o singura componenta,sau insusire care se repeta,atunci
aceasta constanta este cauza fenomenului cercetat(efectul),astfel:
Complexe factoriale
fenomenul investigat
AB C
a
AD E
a
AF G
a
_____________________________________________________
Deci A - a
A
este cauza efectului
a
Aplicatie: in economia de piata,toate categoriile de participanti:
patroni,tarani,salariati,someri etc,toti au un comportament rational,conlucreaza si reiau
permanent procesul economic in virtutea unei cauze comune,unice castigul
(nevoia,interesul)
Procedeul diferentei-consta in compararea a doua efecte cauzale,unul in
care cauza apare celalalt in care cauza nu apare.
Regula procedeului consta in faptul ca,daca 2 complexe de factori
(imprejurari) difera doar printr-o singura imprejurare
(factor,circumstanta),astfel ca in primul caz,cauza cautata apare,iar
in al 2-lea caz,aceeasi cauza nu apare-se poate considera ca
aceasta circumstanta este probabil cauza,astfel:
A B C
- a
B C
-_____________________
Deci
A - a
In economie,modificand pe rand,cate unul din complexul cauzal constituit,restul fiind
pastrat constant,la nivelul perioadei de baza sau la nivelul aflat dupa determinarea
influentei.
Procedeul combinat al concordantei si diferentei
Daca doua sau mai multe complexe cauzale includ fiecare in parte
o circumstanta (imprejurare) pe care doua sau mai multe complexe
nu o includ,se conchide ca imprejurarea care deosebeste cele doua
grupuri complexe este cel putin cauza partiala a fenomenului
investigat,astfel:
A B C
a
A D E
a
A F G
a
B C
D E
F G
__________________________________

Deci A
a
In economie,un exemplu clasic il reprezinta compararea structurii factoriale a PIB cu
structura factoriala a PNB.
Ambii indicatori sintetici au aceiasi factori comuni,dar PNB include un factor
suplimentar soldul activitatii firmelor din strainatate si activitatea economica a firmelor
straine in tara.
Procedeul variatiilor concomitente
Daca din observatii se constata ca fenomenul cercetat variaza in
acelasi fel cu circumstanta sau conditia sa cauzala,atunci se
conchide ca aceasta este cauza fenomenului cercetat,astfel:
A1 B C D
- a1
A2 B C D
-a2
A3 B C D -a3
_____________________
Deci A - a
Respectiv A este cauza lui a.
In macroeconomie,PIB este determinat de 2 factori esentiali: P = populatia
ocupata si
W = productia pe persoana ocupata.Se stie ca variatia PIB este determinata de
variatiile celor 2
factori principali (P si W).Urmeaza sa se vada care din cei doi factori a fost cauza
determinanta a
variatiei PIB.
Procedeul soldului sau ramasitei
Daca o parte a fenomenului (efectului)cercetat este determinata de
anumite imprejurari cunoscute,acestea se scad,astfel ca putem afla
circumstanta necunoscuta,respectiv reziduul efectului,adica al
fenomenului cercetat,conform schemei:
A B
C
a
b
c
____________________________________________
Deci A
a
In economie,acest procedeu se utilizeaza frecvent.Astfel,daca din sporul beneficiului
scoatem influentele cunoscute ( a volumul productiei,structurii productiei si a costului pe
unitatea de produs) se poate obtine influenta preturilor de vanzare a productiei.
Procedeul interferentei prin analogie
Utilizarea acestui procedeu este neindoielnica atunci cand doua sau mai multe fenomene
au caracteristici care concorda.
Procedeul diviziunii si descompunerii rezultatelor se studiaza din 3 puncte
de vedere:
Timpul de formare a rezultatelor-da posibilitatea evidentierii
oricaror abateri fata de un reper,normativ,proiect
Diviziunea dupa locul de formare a rezultatelor in raport cu
conditiile create,nevoile,eficienta economica in profil teritorialzonal

Diviziunea pe elemente componente ale rezultatelor-analiza care

deschide perspectiva aprofundarii masurarii legaturilor cauzalfactoriale pentru numerosi indicatori ai productiei,consumului,ai
fortei de munca
Procedeul de grupare metoda de prelucrare cu ajutorul careia se separa o
comunitate cercetata in grupe calitativ omogene de unitati,in conformitate
cu variatia uneia sau a mai multor caracteristici comune tuturor unitatilor
comunitatii,denumite in mod generic caracteristici de grupare.
Alegerea caracteristicii de grupare se face in functie de scopul
cercetarii,de esenta fenomenului cercetat
Orice grupare trebuie sa asigure segregarea tipurilor calitative
existente in cadrul unei comuntati mai mici sau mai mare
Scopul gruparii este de a obtine indicatori
generalizatori,diferentiati pe grupe astfel incat sa se poata analiza
procesele si fenomenele economice,determinarea tipurilor si
structurilor,legaturile dintre procese si fenomenele economice
Criteriile de grupare difera productia,consumul,factorii acestora
se grupeaza dupa o serie mare de criterii relevante pentru insusirile
lor calitative si cantitative
Procedeul comparatiei
Alegerea criteriului este de mare insemnatate pentru asigurarea
unei baze de comparatie: ex perioada precedenta,alte
firme,ramuri,tari,normative,standarde,date de proiect,date de
laborator.
Comparatiile se pot face in timp,in spatiu,mixte etc
Conditia esentiala a comparabilitatii este sa asigure
comparabilitatea datelor,continutul lor sa fie omogen,unitatea de
masura sa fie adecvata si unica.
44. Metode de msurare cantitativ
Procesele de analiza calitativa au drept scop identificarea cauzelor si
mecanismele fenomenelor cercetate
Variabilele oricarui model reprezinta relatii de doua feluri:
Tip determinist dependenta unui fenomen economic (y) de alt fenomen
economic (x),astfel incat unei variatii anume a factorului x ii corespunde o
valoare anume a variabilei efect,rezultative (y).
Relatiile dintre valori,x si y imbraca forme diferite: direct
proportionale,invers proportionale sau forme sume si diferente.
Nu intotdeauna x este cauza lui y,relatia cauzala trebuie cautata in
randul mai multor relatii deterministe.
y
y3
y2
y1

x1

x2

x3

Tip stochastic- caracteristic faptul ca fiecarei valori a factorului

determinant (x) ii corespund
mai multe valori probabile ale variabilei dependente (y) care se intind pe o zona mai mica
sau mai mare,de minim-maxim.

y
____y2 max ___y3 max
___ y1 max ____
___
___
____y2 min ___
___y1-min
___y3 min
x1
x2
x3
x
Se pot folosi diverse metode care se aleg in dependenta de forma functiei si relatiile
dintre factori,astfel:
Metoda substituirilor in lant- se aplica in cazul metodelor tip
determinist
y= f(x);y=f(x1,x2)
- esenta metodei consta in variatia succesiva a fiecarui
factor,ceilalti ramanand constanti,in scopul determinarii influentei
fiecaruia.
Principiile metodei substituirilor in lant sunt:
- Asezarea factorilor se face in ordinea de conditionare a lor
- Substituirile se fac succesiv
- Un factor substituit ramane substituit
- In cazul unui fenomen economic (R) determinat de 4
factori,notatiile sunt:
R0 = a0b0c0d0 pentru perioada precedenta de baza
R1=a1b1c1d1 pentru perioada curenta
R1-R0 = R cresterea sau scaderea
- Formulele generale de substituire in lant sunt:
R
a = (a1 *b0*c0*d0)-(a0*b0*c0*d0) = (a1-a0)b0c0d0
Ra= (a1*b1*c0*d0)-(a1*b0*c0*d0)=a1(b1-b0)c0d0
Ra= (a1*b1*c1*d0)-(a1*b1*c0*d0)=a1*b1(c1-c0)d0
Ra= (a1*b1*c1*d1)-(a1*b1*c1*d0)=a1*b1*c1(d1-d0)
Aceasta metoda mai poarta numele si de metoda diferentelor.
Metoda balantiera -se utilizeaza cand intre factorii fenomenului
economic studiat exista relatii de suma si diferenta
- forma simplificata de balanta este relatia R = a+bc,aplicabila de pilda,pentru determinarea productiei marfa
vandute si incasate (Pv) tinand seama de stocurile de
productie de la inceputul perioadei (S0),de productia

fabricata (P) si de stocurile de produse de la sfarsitul

perioadei (S1),conform relatiei Pv =S0+P-S1.
Metoda balantei se foloseste nu numai pentru valorile
absolute ale elementelor,ci si pentru modificarile acestora
(sporuri),conform relatiilor:

Ra = a1 a0
Rb = b1 b0
Rc = (-c1)-(-c0)
Metoda corelatiei
Are o larga utilizare,indinspensabila in studiul relatiilor de
cauzalitate,de tip stochastic,dintre fenomenul economic si factorii
sai,ca si dintre acestia.
Etapele metodei corelatiei:
- Stabilirea existentei legaturilor de cauzalitate intre
fenomenul cercetat si factorii acestuia si daca legatura de
cauzalitate are caracter aleator,nedeterminist se aplica
metoda corelatiei;daca in corelatie coeficientul este +1 si -1
atunci este vorba de legaturi deterministe,direct sau indirect
proportionale
- Selectarea factorilor cauza- se aleg factorii
esentiali,relevanti si comensurabili;in cazul in care nu
exista date statistice pentru o variabila
esentiala,cercetatorul trece la consultarea
specialistilor,procurarea datelor cu ajutorul anchetelor sau
chestionarelor.
- Alegerea formei functiei (ecuatia de regresie)-se realizeaza
dupa reprezentarea grafica a datelor corelate (variabila
dependenta y si cea independenta x).Totusi masurarea
exacta a corelatiei dintre variabilele cercetate impune
cunoasterea si utilizarea tipului de functie pe care il
reclama fenomenul economic cercetat.
Tipuri de functii folosibile in metoda corelatiei:
- Modelul liniar simplu (cu un singur factor explicativ) sub
forma ecuatiei dreptei yx = a +bx unde y este variabila
dependenta si x variabila independenta
- Modelul liniar complex,cu mai multi factori,adica
yxi =a + bx1 + cx2 + dx3 +.. nxn
- Pentru determinarea parametrilor a si b la modelul liniar

simplu se porneste de
la ecuatiile normale : y = na +bx si yx = ax + bx2 in care n = numarul de
observatii,de pilda numarul de ani ai perioadei cercetate,numarul de ramuri (intr-un
model static).Se obtine un grafic al dreptei ordonata y si abscisa x
- Modelul hiperbolic este redat de functia yx = a + b/x
Ecuatiile normale se modifica astfel: y = na + b1/x;x/y = a1/x +
b1/x2

Se obtine un grafic al hiperbolei cu ordonata y si abscisa x

Modelul parabolic se exprima printr-o functie de forma yx
= a + bx + cx2
Se obtin grafice ale parabolei cu ordonata y si abscisa x
Modelul exponential exprimat prin yx = abx
Graficul este o functie exponentiala cu ordonata y si abscisa x
Alte etape indinspensabile in folosirea metodei corelatiei si
regresiei sunt:

Determinarea coeficientului de corelatie care exprima

intensitatea legaturii dintre variabile si ia valori intre
1;poate fi coeficient de corelatie partiala si multipla

Calcularea coeficientului de determinatie care se obtine

prin ridicare la patrat = R2

Utilizarea unor teste de semnificatie (praguri) pentru

valorile R si R2
Cercetarile operationale reprezinta un mare ansamblu de metode si tehnici
matematice,in studiul fenomenelor stochastice,indeosebi in solutionarea multor
probleme de decizie si conducere.
Caracteristicile cercetarilor operationale sunt:
- Studiul sistemelor organizate care actioneaza sub forma unui
numar mare de factori de natura diferita:economica , tehnologica,
organizatorica, sociala,politica
- Utilizarea de metode stiintifice adecvate pentru a evidentia legaturi
de interdependenta,formalizare matematica si determinarea
ponderilor factorilor relevanti
- Rationalizarea deciziilor,prin folosirea informatiei si metodelor de
calcul si previziune economica
Metode si tehnici de cercetari operationale in vederea optimizarii
proceselor economice:
- Metode simulatoare metoda Monte Carlo in vederea calcularii
carcteristicilor variabilelor aleatoare si modelarea acestora
- Metode probabilistice teoria firelor de asteptare,teoria jocurilor
strategice si comportamentelor economice,teoria matematica a
uzurii si schimbarii echipamentelor,teoria stocurilor, metoda PERT.
- Metode deterministice programarea matematica: programarea
lineara,programarea dinamica,programarea stochastica.
45. Modelul econometric
46. Stadii i etape ale unui model
Modelul este un instrument de analiza calitativa si cantitativa a fenomenului
economic,util atat teoriei cat si practicii economice.
Economia este o stiinta a carei gandire consta in termeni de modele.(Keynes)
Modelul este o constructie umana,artificiala,care incearca prin analogie sa
reprezinte realitatea cat mai veridic posibil-reprezentare abstracta si simplificata a
realitatii,care reda doar elementele esentiale ale procesului sau fenomenului
economic,si retine doar mecanismele si interactiunile cele mai ascunse realitatii.
47. Tipuri de modele

 Modelul imitativ al realitatii denumit si iconic-apropiat de realitate,cu

nivel redus de abstractizare
Modelul de tip index cu grad superior de abstractizare,care pastreaza
doar insusirile esentiale ale sistemului cercetat: elementele componente si
sistemele lor de legaturi,ca si intre acestea si mediul exterior
Modelul simbol ipotetic,lege,teorie- cu nivel si mai inalt de abstractizare
si generalizare in care simbolurile iau locul elementelor sistemului studiat
si sunt incluse in definitie sau relatie logico-matematica de tipul legaturilor
esentiale ale sistemului economic studiat.
Modelul cibernetic cu gradul cel mai inalt de abstractizare,intemeiat pe
un sistem cu conversiune inversa,autoreglare ce include:
- Intrari (x)
- Procese de transformare (A)
- Iesiri (y)-rezultate
- Comanda si reglarea (x;A) si legaturile
- Conexiuni directe intre intrari si structura de transformare (x
A),intre iesiri si mediul inconjurator (y mediu) etc
- Conexiuni inverse ca de pilda legatura de autoreglare intre iesiri si
intrari (yx) cu ajutorul careia se corecteaza din mers
functionarea sistemului.
Masura in care un model utilizat reflecta in mod adecvat si indeajuns
fenomenul sau procesul economic se poate realiza daca si numai daca
structura modelului si structura fenomenului economic studiat sunt
izomorfe deci exista izomorfism.
48. Rolul modelului n elaborarea i definitivarea ipotezei
Componentele de baza ale constructiei unui model si circuitele repetate
care se cer realizate pana cand structura modelului este identica cu
structura fenomenului cercetat (izomorfismul)
Definitiile forma bruta a capitalului
fix,tezaurizare,profit,productivitate au rolulde a preciza cu
rigoare continutul si semnificatia unor termeni ai domeniului care
face obiectul studiului.
Ipotezele au rolul sa precizeze conditiile de aplicare a
teoriei,asupra carora se revine permanent in toate etapele de
constructie a modelului
- Ipotezele initiale asupra carora se revine
permanent,conditia ceteris paribus
- Ipoteze privind comportamentul sau reactiile mediului
analizat (comportamentul productivitatii pentru o stare data
a tehnicii,comportamentul familiilor in cadrul
consumului,nivelul de salarizare in conditii de deficit de
mana de lucru)
- Ipotezele nu pot fi tratate decat cu mare circumspectie din
moment ce ea este o deschidere posibila catre adevar,adica
un cap de pod catre necunoscut

Rezultatele teoretice implicatiile,consecintele- se dezvaluie in

urma deductiei logice care se intemeiaza pe ansamblul de definitii
si ansamblul de ipoteze.
- Rezultatele teoretice sunt singura sursa modalitate de a
obtine observatii pretioase in confruntarea cu fenomenul
economic studiat
- Nu orice fel de abstractizare a faptelor este interesanta si
utila,dar orice teorie este utila daca rezuma sau
schematizeaza,simplifica si reprezinta bine si in timp util
elementele importante,esentiale ale realului.
Observarea empirica realizata sistematic- se confrunta cu
rezultatele teoriei.
- Faptele empirice nu pot genera confirmarea teoriei
- Faptele emipirice infirma teoria
- Faptele emiprice pot conduce la acceptarea provizorie a
teoriei
Enuntul si formularea ipotezelor
Cand ipoteza nu infirma,practic modelul este construit,realizat
Relatiile functionale ipotetice sunt:
- Variabilele ipoteza- forme:
Variabila instantanee (pret)
Variabila stoc (inventarul,populatia recenzata)
Variabila flux (productia pe zi,decade,lunara,nivelul
venitului,consumului)
- Statutul variabilelor
Variabilele endogene (din interiorul corpului,relatiei
functionale)
Variabile exogene (corpului teoretic),determinate
separat de acest corp,indinsensabile pentru schema
teoretica a modelului ales.
Variabilele pot fi endogene sau exogene funtie de
problema care se pune:
Y = Y(I) variatia nivelului venitului fata de
variatiile investitiei pentru care vom gasi ratia
specifica lui Y in raport cu unitatea de exogen I
Variatiile investitiei (I) care apare ca o marime
endogena profitului firmei,care este variabila
exogena,relatia este I = I (p)
Relatiile functionale pot fi simple,sau functii de mai multe
variabile de forma y = y(x1,x2,x3,...xn).Productia unei
firme este dependenta de numarul de salariati,calificarea
acestora,instalatiile disponibile,materiile prime,energie...
Relatiile functionale sunt de tipuri diferite:
Ecuatii tehnice: Q = Q(K,L) Q productia,K
capitalul,L numar de salariati

 Ecuatii de comportament: C = C (Y,A),in care

consumul global al familiilor (C) depinde de venitul
lor (Y) si de patrimoniul lor (A)
Ecuatii de echilibru: O = D, in care aveam de a face
cu conditia de echilibru,oferta (O) sa fie egala cu
cererea (D)
Ecuatii de definitie : S=Y-C (S) este partea din
venitul national care nu este consumata,(Y) venitul
national si (C) consumul si ecuatia reprezinta
economisirea globala.
Pe baza integrarii variabilelor ipoteza in relatii functionale,se poate arata
ca modelul economico-matematic apare ca un ansamblu de ecuatii in care
se reliefeaza actiunea reciproca,inlantuirea,interdependenta intre
fenomene.
Exemplu: modelul keynesian al economiei nationale simplificat:
(1) D = C + I
ecuatia de definitie
(2) Y = D
ecuatia de echilibru
(3) C = cY
ecuatia de comportament
(4) I =
ecuatii de comportament
In care:
D cererea globala
C cerere bunuri de consum (consumul familiilor)
I - cerere de investitii
Y nivelul de productie
- nivelul aparatului productiv
Sistemul celor patru necunoscute (C,I,Y,D) permite obtinerea unei relatii intre
nivelul de investitii (exogen) si nivelul venitului si al productiei,astfel:
Inlocuim D,C,I in ecuatia (1) cu continutul ecuatiilor (2),(3),(4) si
obtinem:
Y=D=C+I=cY+
Deci,
Y cY = ;
Y(1 c) = si
Y = /(1c)
Aceasta ecuatie exprima relatia dintre nivelul investitiei () si nivelul
venitului sau productiei (Y)
prin intermediul multiplicatorului keynesian 1/(1-c)
49. Limite ale modelelor i direcii de perfecionare a modelrii matematice a
fenomenelor economice
Modelarea matematica a ridicat considerabil puterea analizei
economice,favorizand alaturi de tehnica electronica de calcul,progresul stiintei
economice,ca si practica economica,managementul macro si microeconomic.
Critici ale metodelor matematice:
Utilitatea modelelor macroeconomice relatia intre ipoteza si observatie
nu este reciproca, comportamentul prevalent in model nu este regasit in
viata economica reala etc

Preocuparea pentru modele nu este dusa pana la capat- constructia

modelului in concordanta cu esenta si mecanismele interne fenomenului
economic,cu elementele lor.
Folosirea modelului ca instrument de analiza economica pericolul
utilizarii cauzalitatii liniare,caricaturizand realitatea economica
Cai de imbunatatire:
Modelul devine instrument eficient de analiza daca: el corespunde calitatii
fenomenului economic,informatia este reala,se dispune de posibilitati de
calcul si analiza corespunzatoare
Modelele necorespunzatoare se cer completate de alte procedee de analiza:
analiza input-output,sistemul contabilitatii nationale
Modelarea va depasi starea actuala a modelelor matematice daca: se vor
elabora si utiliza modele noi, se vor pregati noi mijloace si instrumente de
masura a fenomenelor economice,se vor realiza estimari ale factorilor
invizibili
Clarviziunea si luciditatea economistilor in directia schimbarilor
sociale,culturale,politice, economice,se poate dobandi studiind
experientele istorice,personalitatile,convigerile, idei si comportamente,prin
impactul atitudinii colective asupra actiunilor individuale,prin imensa lor
complexitate.
Trebuie sa se acorde o mai mare consideratie aptitudinilor de observare
decat celor de abstractizare,perspicacitatea istoricului inainte de rigoarea
matematicianului
Economistii sa acorde mai multa atentie metodologiilor utilizate de diversi
autori.Confruntarea si adaptarea metodologiilor utilizate la fenomene
economice este o regula de aur a stiintei economice contemporane
Calea cea mai buna de urmat este ca teoria (modelul) sa faca predictii
conforme cu realitatea,sa se verifice atat ipotezele,cat si concluziile
lor.Confruntarea permanenta cu faptele empirice, cu realitatea trebuie sa
fie grija constanta a economistului.
50. Verificarea ipotezelor tiinifice economice
Verificarea ipotezelor este un proces laborios si cuprinde in esenta:
Procedee empirice confruntarea ipotezelor cu fapte empirice
Observarea naturala-experienta cotidiana (cunoasterea comuna) a
fenomenelor
Observarea stiintifica-culegerea sistematica a datelor si faptelor
relevante
Experimentul stiintific incercarea de a constrange realitatea de a
se comporta in conditiile preconizate de ipoteza teoretica de la care
s-a pornit
Procedee teoretice verificarea concordantei logice a ipotezei cu celelalte
componente ale teoriei
Procedee intrateoretice compara ipoteza cu celelalte componente
teoretice
Procedee interteoretice compara ipoteza economica cu teoriile

din stiintele invecinate

Operatii ale procesului de verificare a ipotezei si concluziilor stiintifice pe cale
empirica sunt:
Confruntarea teoriei cu faptele empirice
Evidentierea rezultatelor ipotezei-teoria,implicatiile,consecintele
Testarea trainiciei relatiilor dintre fenomenul economic real (empiric) si
ipoteza,teoria care a generat-o
Procedee de verificare a ipotezelor sunt:
Experimentul principalul procedeu de verificare a ipotezelor
Experimente naturale in situatia reala,la nivel de
firma,ramura,zona,national
Experimente artificiale- situatie creata de cercetator
Experimente de teren-pasive sau active,in functie de posibilitatea
de manipulare a variabilelor
Experimente de laborator permit o buna izolare a variabilelor
explicative si bun control asupra situatiei experimentale: teste
econometrice,simularea,anchete,sondaje
Simularea forma particulara a experimentului,de mare interes si utilitate
pentru teoria si practica economica
Presupune construirea de modele de fenomene economice
analoge,in vederea desfasurarii experimentului pe aceste modele
Experimentarea cu ajutorul simularii dezvaluie informatii pretioase
despre starea fenomenului studiat,modul de
functionare,comportarea fenomenului,interdependenta dintre
variante si paliere,legitati de dezvoltare etc
Simularea ofera obiective de baza ale cercetarii stiintifice
Determinarea formei de legatura intre variabile
Estimarea parametrilor legaturii
Verificarea ipotezelor
Testarea diferitelor cai de actiune practica
Stabilirea nivelurilor optime ale variabilelor supuse
controlului
Comportamentul unui model in raport cu variatia unor
factori
Scenariul este o varianta a modelarii statistico-matematice,se intemeiaza
pe tehnica electronica de calcul
Este o proiectie a evolutiei unui proces sau fenomen
economic,pornind de la premise extrase din realitate si de la una
sau mai multe ipoteze succesive de comportament al diferitilor
factori sau agenti pentru:
Formularea de decizii economice
Strategii la nivel de firma,ramura,zona,national,mondial in
privinta resurselor,energiei,demografiei,mediului ambiant...
Factori hotaratori ai validitatii si calitatii scenariului sunt:
Realismul premiselor

 Factorii de comportament (ipotezele considerate)

Rigoarea legaturilor cauzale
51. Fundamentarea concluziilor tiinifice economice
Elaborarea si fundamentarea concluziilor stiintifice se realizeaza in trei pasi:
Evidentierea consecintelor ipotezelor care devin principii,legi,teorii sau
solutii practice
Confruntarea consecintelor ipotezelor cu fapte empirice
Relatiile dintre ipoteze si fapte empirice ca expresie a realitatii
Astfel se reliefeaza concordanta sau discordanta intre teorie si practica
Situatii privind valoarea demersurilor realizate in explicarea stiintifica a
fenomenului economic:
O ipoteza este considerata verificata daca toate consecintele ei sunt
concordante cu toate datele si faptele empirice observate in practica
Daca o singura consecinta nu coincide cu faptele empirice,ipoteza este
infirmata
Verificarea unei ipoteze se face prin repetarea in mai multe unitati,pe baza
de serii lungi si de buna calitate
O ipoteza partial infirmata de datele empirice va fi reluata in conditii mai
riguroase pentru a decide asupra verificarii sau infirmarii ei
Cand ipoteza nu este nici infirmata si nici confirmata,cauzele sunt
metodologice
Ipotezele incerte raman in patrimoniul stiintei pana cand se intrunesc
conditiile pentru verificarea lor
Orice ipoteza care nu a fost infirmata este considerata acceptata
provizoriu.
Concluzia stiintifica este rezultatul ultim,final al cercetarii fenomenului
economic
Fundamentarea concluziei trebuie sa satisfaca exigente multiple:
De logica
Interes practic
Eficienta economica
Sa fie coerenta intregului sistem de concluzii stiintifice
Cercetatorul va face observatii si critici pentru diverse aspecte ale teoriei
si practicii economice
Cercetatorul va indica directii si teme de cercetare indinspensabile
progresului
52. Redactarea i susinerea public a lucrrii tiinifice economice
Redactarea si sustinerea publica a lucrarii de cercetare reprezinta etape importante
ale activitatii de cercetare stiintifica si releveaza valoarea sociala a acestei
activitati
Lucrarea stiintifica se adreseaza unor beneficiari
Sunt forme specifice de comunicare stiintifica:
Redactarea ca forma scrisa a comunicarii
Sustinerea publica forma orala a comunicarii

 Redactarea si sustinerea publica sunt dominantele comunicarii

Sunt de asemenea:
Forme de edificare a personalitatii stiintifice ale autorului
Forme de dezbateri tematice
Forme de confruntare a ideilor si concluziilor stiintifice
Forme de verificare a validitatii concluziilor proprii
Forme de schimb,transfer stiintific,perfectionare a ideilor si concluziilor
proprii si altor cercetatori
Redactarea si sustinerea publica au o componenta stilistica,de limbaj,un ansamblu
de exigente,reguli de redactare si comunicare.
53. Etapele redactrii
Functia principala a redactarii este de a pune cat mai deplin in opera rezultatele
investigatiilor obtinute in etapele precedente
Etapele redactarii sunt:
Elaborarea definitiva a planului de redactare
Planul de redactare este o continuare si o permanenta corectare a
schitelor si proiectelor tematice incepute odata cu alegerea temei,
desfasurarea documentarii bibliografice si directe
Planul final de redactare este o forma de control cu ajutorul caruia
autorul verifica gradul de cuprindere a totalitatii
investigatiilor,selectarea,ierarhizarea si redarea concluziilor
cercetarii
Planul de redactare asigura:
Sistematizarea si ordonarea problemelor,ideilor si
concluziilor cercetarii stiintifice desfasurate in raport cu
tipul si scopul lucrarii
(1) Stabilirea si definitivarea structurii lucrarii pe
parti,capitole,sectiuni, paragrafe intr-o prezentare
succesiva,sistematica si coerenta
(2) Conceperea unei introduceri adecvate,obiectivele si
gradul de atingere al acestora,cunoasterea problemei
si probleme de aprofundat
(3) Distribuirea sistematica si coerenta a rezultatelor
investigatiei, confrunarea cu alti cercetatori,ipoteze
si concluzii,mijloace si instrumente de
elaborare,verificare,analiza si calcul
(4) O eventuala postfata,cu rol de bilant sintetic al
demersului stiintific realizat, contributiile originale
ale autorului,avertismente pentru teorie si practica
Enuntarea riguroasa a constatarilor,tezelor si
concluziilor,asocierea cu aceasta a argumentatiei teoretice
si practice,metode de investigatie etc
Identificarea omisiunilor si lipsurilor din sfera documentarii
si calculelor si masuri de eliminare a
insuficientelor,omisiunilor si repetarilor

Redactarea propriu-zisa
- Este procesul de scriere a lucrarii stiintifice dupa plan
- Sunt doua modalitati de realizare a redactarii:
O redactare initiala rapida in care se pune accentul
asupra redarii continutului de idei intr-o succesiune
si coerenta maxime,si care mai apoi se
perfectioneaza in privinta stilului si continutului
Redactarea in mai multe variante-succesive,pana
cand se ajunge la varianta care corespunde cel mai
bine exigentelor lucrarii
Definitivarea redactarii lucrarii
Categorii de repere ale lucrarii stiintifice:
Aprecieri,observatii si sugestii ale diferitilor specialisti
(practicieni,profesori, cercetatori)
Propria analiza a autorului,constatari din cursul redactarii si
sursele de ridicare a calitatii si eficientei textului utilizat
Exigente ale lucrarii sunt:
Sa asigure o succesiune logica,coerenta a structurii lucrarii
Dimensiunile structurilor sa fie in raport cu importanta
problemei abordate
Obiectivele lucrarii,tezele,concluziile sa fie riguros
formulate si nuantate
Explicarea clara si argumentata a afirmatiilor si ideilor
Evitarea detaliilor exhaustive si inutile
Corectitudinea datelor,calculelor si trimiterilor bibliografice
Acuratetea lingvistica si unitatea de limbaj
Eliminarea repetarilor de idei,citate cifre,cu exceptia unor
situatii speciale.
54. Reguli privind redactarea lucrrii tiinifice
Reguli pentru redactarea calitativa a lucrarilor stiintifice sunt:
a) Exigente generale
Rigurozitatea stiintifica formulari corecte care sa reflecte fidel
procesul economic
Originalitatea-asigurarea opiniilor personale ale autorului pe
primul loc,contributii originale,creatoare,novatoare
Corectitudinea elaborarii lucrarii asigurarea corelatiilor logice
dintre abstractia stiintifica si fenomenul empiric real,citarea unor
autori in context
Eficacitatea textului deschiderile pe care lucrarea le realizeaza in
serviciul beneficiarului,specialist,practician,teoretician,usurinta in
citire si intersul cititorului
Stilul redactarii este intotdeauna personal,concentrat si
directionat pe ideea centrala a lucrarii,coerent-fara
reveniri,repetari,omisiuni si responsabil- fara superficialitati fata de
consecinte economice,sociale,politice sau alta natura

 Acuratetea gramaticala si literala- buna stapanire a limbii literare si

limbajului de specialitate
b) Reguli speciale privind continutul si instrumentele stiintifice
Titlul lucrarii stiintifice este sobru,precis,clar si scurt ca de altfel si
subtitlurile,capitolele,sectiunile,paragrafele
Ordinea inscrierii autorilor: prenumele urmat de numele autorului
Introducerea lucrarii consta in enuntarea obiectivelor
urmarite,definirea cadrului general de studiu,relevarea rezultatelor
obtinute de autor,mentionarea limitelor studiului
Structura lucrarii respecta urmatoarele criterii
- Dimensiunea lucrarii
- Complexitatea cercetarii stiintifice
- Natura problemelor cercetate
- Obiectivele urmarite de cercetator
- Cerintele beneficiarilor
- Fiecare subdiviziune urmareste o singura problema
- Succesiunea subdiviziunilor sa corspunda conexiunilor
logice ale problemei
- Subdiviziunile lucrarilor mai reduse sunt:capitole,paragrafe
si subparagrafe; lucrarile mai ample
au:volumul,partea,sectiunea,subsectiunea.Subdiviziunea
primara este paragraful cu 2-10 pagini
Instrumentele de investigatie utilizate sunt descrise precis,se
mentioneaza,analizeaza si criticate metodele existente in
literatura,literatura de specialitate va fi mentionata cu datele de
identificare a sursei
Contributii proprii ale autorului lucrarii-sunt prezentate pe larg si
cu claritate
Ideile de baza ale lucrarii se reliefeaza prin proportiile
abordarii,cercetarea sistematica,idei,teze,titlurile partilor,sublinieri
in text,litere diferite,benzi colorate etc
Ilustrarile grafice se utilizeaza frecvent pentru a reda mai sintetic
si pregnant o corelatie,teza,idee.
Tabelele frecvent folosite pentru a reda date,calcule si sunt
comentate
Citatele-extrase cuvant cu cuvant-ale unor idei importante din
lucrarile studiate si sunt folosite in argumentarea punctelor de
vedere.Citatul contine o singura idee.
Anexele destinate includerii in lucrare a unor date si informatii mai
largi decat cele ce au fost utilizate in text.Intaresc si sustin ideile si
tezele.
Trimiterile bibliografice se utilizeaza la ideile extrase din citate si
la referintele privind lucrarea sau capitolul,paragraful unei carti
Indexul de termeni se include la sfarsitul lucrarii sub forma de lista
alfabetica de termeni folositi sau termeni noi

 Indexul de nume,se include la sfarsitul lucrarii-o lista de nume

proprii de autori folosite pe parcursul lucrarii,cu precizarea paginii
Rezumatul lucrarii are rolul de a informa rapid cititorul asupra
continutului de idei abordate.Rezumatul este folosit in special
pentru lucrarile fara sumar.Deseori,lucrarile mai mari sunt
elaborate cu postfata sau concluzii de ansamblu care indeplinesc
acelasi rol cu rezumatul.
c) Reguli privind prezentarea grafica
Orice lucrare stiintifica in manuscris poate urma formele:
- Dactilografiata urmarind
Asezarea textului in pagina
Evidentierea pasajelor mai importante
Scrierea titlului si a notelor
Corectarea erorilor si eliminarea omisiunilor
- Multiplicata
- Tiparita manuscrisul se preda editurii in 2 exemplare.In
scopul facilitarii operatiunilor de pregatire,dactilografierea
se face pe o singura pagina afilei la 2 randuri
distanta,corectata si completata de autor cu toate notatiile
ce nu au putut fi scrise cu masina.
55. Susinerea public a lucrrii tiinifice
Lucrarile stiintifice,practic toate formele de comunicare stiintifica,se finalizeaza
in scris.Insa numai o parte din acestea implica in mod direct si forma de
prezentare orala,adica sustinerea publica
Sunt sustinute oral:
Comunicarile stiintifice
Interventiile stiintifice
Rapoartele de cercetare stiintifica
Studii stiintifice
Memorii stiintifice
Lucrari de diploma
Teze de doctorat
Tratate
Manuale
Monografii
Partile principale ale discursului (sustinerii publice)
Introducerea (exordiul) in cadrul careia vorbitorul enunta in linii mari
problema
Continutul sau tratarea subiectului,consta intr-o prezentare dezvoltata a
ideilor de baza si utilizarea metodei de argumentare teoretica si faptica
profunda
Concluzia sau peroratia are menire dubla:
Recapitulare asupra principalelor idei si probleme
A consolida convingerea auditoriului asupra validitatii si justetei

concluziilor
Algoritmul de baza (secretul) oricarei sustineri publice consta in stiinta
desteptarii interesului auditoriului si utilizarea,in acest scop a
rationamentelor logice si a argumentelor practice
56. Reguli de baz pentru susinerea public
Pregatirea sustinerii publice (a expunerii)
Expunerea in public a rezultatelor cercetarii stiintifice
Diferite alte recomandari practice
Titular disciplin
Prof.univ.dr.
Mircea Jeflea