Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Gandirea
Gandirea
inconjurator in asa fel incat adaptarea la mediu sa fie din ce in ce mai completa. Procesul
implicat este acela al echilibrarii. Atunci cand ceva nou apare in mediul unei persoane,
psihicul acesteia intra intr-o stare de dezechilibru care este o stare inconfortabila, si de
aceea se tinde spre o alta stare de echilibru. Acest nou echilibru este de fapt adaptarea si
poate lua forma asimilarii sau acomodarii. Asimilarea consta in intelegerea noului obiect
sau idee prin intermediul conceptelor sau actiunilor pe care respective persoana le poseda
deja. Prin acomodare, conceptele si actiunile sunt modificate pentru a fi potrivite noii
situatii.
Formarea conceptelor
Formarea conceptelor poate fi considerata ca un proces de gandire rationala, o clasificare,
o selectare a informatiilor receptionate prin intermediul analizatorilor sau existente in
memorie din experienta anterioara, care este exclusiv orientat spre construirea
conceptului, dupa reguli precise.
Informatia necesara consta din caracteristicile stimulilor intalniti. Un autobuz
londonez, spre exemplu, are numeroase caracteristici : este rosu, are doua platforme, are
rotile mari si poate transporta foarte multe persoane; toate aceste caracteristici sunt
relevante pentru conceptualizarea lui ca autobuz londonez. Acelasi autobuz poate avea
insa si alte caracteristici care nu sunt relevante pentru atributul de londonez, care sa nu-l
defineasca drept londonez: este condus de o femeie cu parul rosu, poate avea diferite
graffiti, dar aceste caracteristici nu-l fac sa fie mai putin londonez. Caracteristicile mai
pot varia si din punct de vedere al pregnantei, adica al usurintei cu care pot fi observate ;
culoarea autobuzului poate fi o caracteristica evidenta pe cand ceea ce este scris pe el nu
prea.
Rezolvarea de probleme
Introducere
Viata cotidiana presupune rezolvarea unei multitudini de probleme ; acestea pot fi
simple, de rutina (ca aceea a gatitului dupa o reteta dintr-o carte de bucate) sau complexe
(ca aceea a aflarii cauzelor din care nu porneste motorul masinii dimineata). Atunci cand
ne referim la o problema trebuie sa luam in considerare trei elemente:
1. Situatia existenta : spre exemplu, avem invitati la masa dar nu avem ce sa le
oferim.
2. Situatia vizata : spre exemplu, sa avem cateva prajituri.
3. Regulile : de exemplu, sa folosim doar ceea ce avem in debara.
Intelegerea problemelor
Pentru ca o problema sa fie rezolvata trebuie ca, mai intai, sa fie inteleasa si acest lucru
presupune crearea unei reprezentari mentale a elementelor problemei ; Greeno (1997)
considera ca este necesara respectarea a trei cerinte :
Coerenta ;
Corespondenta ;
Legatura cu sistemul propriu de cunostinte.
Sa luam acum exemplul considerat anterior, cel al prajiturilor ; coerenta presupune ca
lista de ingrediente si metoda descrisa sa se potriveasca pentru ca in conditiile existentei
unor elemente care nu se potrivesc, problema devine dificil de reolvat ; daca lista contine
un ingredient ce nu este cuprins in metoda, nu este coerenta.
Trebuie, de asemenea, sa existe o stransa corespondenta intre reprezentarea
interioara si materialul presupus de probleme ; reprezentarea interioara(modul in care
sunt percepute elementele implicate) poate fi indecvata sau incompleta. Modul in care se
amesteca ouale cu restul compozitiei presupune reprezentarea interioara a operatiilor
necesare; lipsa de corespondeta intre reprezentarea interioara individuala a acestui
process si prevederile din reteta pot avea ca rezultat, spre exemplu, incercarea de a bate
ouale intregi cu coaja!
4
Al doilea criteriu este strans legat de cel de-al treilea, legatura cu sistemul propriu
de cunostinte ; instructiunile de preparare a unei prajituri trebuie sa fie prezentate in
termeni diferiti pentru cineva care este novice sau pentru un altul care este cofetar, cu alte
cuvinte vocabularul folosit trebuie sa fie familiar, la un nivel adecvat.
Reprezentarea problemei
O data ce elementele problemei au fost stabilite, este necesar sa se gaseasca un mod
de a le reprezenta, mai schematizat, comparativ cu forma initiala, care sa faciliteze
manipularea lor ; ezista mai multe moduri de schematizare :
Simbolurile ;
Listele / enumerarile
Matricele
Ierarhizarile
Graficele
Desene
deci puti elimina ca posibilitati casele mari. Sa luam acum un alt exemplu si sa
presupunem ca aveti de dezlegat o anagrama ;anumite combinatii de litere nu se prea
potrivesc sau nu exista in limba romana, deci nu este necesar sa incercati toate
combinatiile posibile.Exista mai multe tipuri de strategii euristice :analiza finalului
semnificativ, strategia simplificarii planificate, si cautarea inversa.
Analiza finalurilor semnificative
O alta modalitate de solutionare a unei probleme este analiza finalurilor
semnificative ; problema este impartita in elemente mai mici(subprobleme) care sunt apoi
analizate in urmatorul mod : se identifica finalul sau scopul fiecaruia si se initiaza
procedeul prin care putem atinge respectivul final. Sweller si Levine(1982) a atras atentia
asupra faptului ca acest tip de analiza presupune concentrarea pe esential, pe diferenta
dintre stadiul actual si cel vizat.
Newell si Simon(1972) au elaborat un program de computer, numit General Problem
Solver(GPS), bazat pe acest tip de analiza, care imita modul in care omul abordeaza
problemele ; avantajul acestui program a fost acela de a forta cercetatorii sa fie clari, sa
elimine ambiguitatea atunci cand faceau referiri la procedeele folosite in rezolvarea
problemelor( computerele nu au toleranta la ambiguitate). Pentru a se dezlvolta o teorie a
capacitatii rezolutiv umane, programul a fost testat prin comparare cu etapele rezolvarii
problemelor asa cum se desfasoara la om.
GPS a fost important pentru ca a fost primul program care simuleaza comportamentul
uman ; a fost folosit la rezolvarea unor probleme ca cea a hobitilor si cspcaunilor, a
analizei gramaticale, a dovezilor de logica si trigonometrie.
Strategia planificarii
O alta strategie euristica este planning-ul care consta in neglijarea, neluarea in
considerare a anumitor aspecte ale problemei, in scopul de a deveni mai usor de rezolvat ;
dupa ce a fost rezolvata forma simplificata a problemei se reintroduc insa toate aspectele
omise in prima etapa. Strategiile de simplificare includ analogiile si problemele
izomorfe(seturi de probleme cu aceeasi structura si solutii, care au insa diferite detalii si
contexte).
Cautarea inversa
O alta strategie euristica este aceea a cautarii inverse denumita astfel pentru ca are
drept faza intiala rezultatul problemei.