Hidrografia

judetului Cluj

Judetul Cluj dispune de un potential hidrografic

ridicat constituit din retele
hidrografice de suprafata, cascade, acvifere cu
ape minerale, lacuri sarate si cu apa dulce,
cascade.
Reteaua hidrografica a judetului Cluj este
reprezentata de bazinele a trei rauri
principale: Somesul, Crisul Repede si Ariesul.

Aries

Crisul Repede

Somes

Din Podisul Somesan, Somesul Mic culege urmatorii afluenti:

Capusul, Nadasul, Borsa, majoritatea avand oscilatii
importante de debit si nivel, iar din Campia Transilvaniei
Gadalinul, Fizesul, Bandaul. Partea nord-estica a judetului
este strabatuta de Somesul Mare pe o lungime de cca 6 km,
dupa care se uneste cu somesul Mic formand Somesul.

Crisul Repede culege o serie de parauri de pe versantul estic

al Vladesei, mai importante fiind Calata si Draganul. Ariesul
strabate partea sud-estica a judetului, cei mai importanti
afluenti fiind Ocoliselul, Iara, Hasdate, care strabat in cursul
lor numeroase cai si defilee. Lacurile naturale sunt putine,
cel mai reprezentativ fiind Lacul Stiucii care are o suprafata
de 22 ha si o adancime maxima de 12,7 m.

Configuratia reliefului imprima retelei

hidrografice caracter radiar pe
versantii
muntosi si o scurgere subsecventa in
perimetrul depresionar.

Densitatea retelei de rauri este mai

ridicata la munte (0,7 0,9 km/km),
fata de deal
(0,4 0,6 km/km) sau campie (0,1 0,3
km/km). Teritoriile cu resurse de apa
moderate
corespund regiunilor limitrofe spatiului
montan (4-8 l/s.km) si ariilor
depresionare
intramontane (5 10 l/s.km). Spatiile
aferente Campiei Transilvaniei,
Dealurilor Clujului si
Dejului reprezinta teritorii cu resurse de
apa deficitare ( 1 2 l/s.km), mult sub
valoarea
medie a tarii (4,57 l/s.km).

Necesarul de apa potabila a judetului este asigurat prin lacuri de acumulare cu functii
complexe (Belis Fantanele, Tarnita, Somesu Cald, Gilau, Floresti, Dragan) precum si
o
salba de lacuri pe raul Fizes afluent al Somesului, si afluentii sai cu utilitate piscicola
dar si
mici lacuri pe paraul Chinteni, Hasdate, Valea Racilor.
O categorie aparte o constituie lacurile sarate utilizate in scopuri balneare si de
agrement care apar solitar (Ocna Dej) sau sub forma de complexe lacustre (Cojocna).
Apele subterane sunt exploatabile pentru alimentarea cu apa potabila, industriala si
tratament balnear.

Sistemul acvifer freatic cuprinde importante resurse de apa regenerabile in lunca si

terasele Somesului Mic din care se alimenteaza numeroase localitati urbane si rurale
ale
judetului. Majoritatea apelor freatice din regiunile de deal si campie nu au calitati potabile
datorita mineralizarii si duritatii ridicate, cat si proprietatilor biologice si bacteriologice
necorespunzatoare.

L.Tranita

L.Belis

Judetul poseda o serie de resurse hidrominerale reprezentate prin acvifere

preponderant clorosodice si cu continut sulfuros. De prezenta acestor acumulari sunt legate
existenta izvoarelor, lacurilor sarate si a namolurilor terapeutice. Intre acestea mentionam:
Baile Sarate Turda, un complex de lacuri si bazine artificiale, completate cu o salina
uriasa;
Baile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicat de salinitate, utilizate pentru tratarea
afectiunilor reumatismale;
Baile Baita, langa Gherla;14
Baile Someseni, cu namol sapropelic pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca pentru
care au fost intocmite proiecte de amenajare si marire a capacitatii prin decolmatarea
izvoarelor minerale si suplimentarea apelor curative cu ajutorul sondelor de adancime;
Ocnele Dejului, dispunand de asemenea de ape sarate si de o salina amenajata

Va Multumim!