Planul de ingrijire al unui pacient cu hemoptizie

PACIENTUL CU HEMOPTIZIE

DEFINITIE:
Hemoptizia se defineste ca fiind expectoratia cu sange si este un semn
nespecific asociat cu numeroase afectiuni pulmonare care poate sa cuprinda
infectia

(ca

de

exemplu: bronsita acuta,

abcesul

pulmonar,

tuberculoza,

aspergiloza, pneumonia, bronsiectazia).

De asemenea se asociaza cu neoplasme, afectiuni cardiovasculare (stenoza
mitrala, embolia pulmonara, malformatii vasculare pulmonare), trauma unor boli
autoimune (cum ar fi granulomatoza Wegener, sindromul Goodpasture, lupus
eritematos sistemic) precum si unele medicamente si toxine (de exemplu: cocaine,
anticoagulante, agentii trombolitici, penicilinaminele, solventii). Deseori, etiologia
specifica a hemoptiziei nu este determinata.
Cauzele pot fi multiple, insa cele mai frecvente sunt:
tuberculoza pulmonara
cancerul bronsic
dilatatia bronhiilor
chisturile aeriene
stenoza mitrala
infarctul pulmonar
In tuberculoza pulmonara, hemoptizia poate aparea: la un bolnav care se
ignoreaza, in acest caz se numeste hemoragia de alarma; la un bolnav cunoscut, in
ANUL III AMG O

Page 1

Planul de ingrijire al unui pacient cu hemoptizie

timpul unui puseu evolutiv; la un bolnav stabilizat cu tuberculoza fibroasa sau in
unele forme de tuberculoza cavitara, cu caracter fulgerator.
In cancerul bronsic, hemoptizia este mai putin abundenta, dar frecventa. In
dilatatia bronhiilor si in chisturile aeriene apar spute hemoptoice. In infarctul
pulmonar se intalnesc spute hemoptoice, vascoase, aderente, inchise la culoare.
Celelalte cauze, desi numeroase, sunt rare:
sindroame hemoragice
supuratii pulmonare traheobronsice
tumori benigne
micoze
spirochetoze bronsice
astm
bronsite alergice
pneumoconioze
traumatisme toracice etc.
CLASIFICARE:
Hemoptiziile minore: se caracterizeaza prin elminiarea de sputa striata cu
sange sau franc sanguinolenta, vascos aderenta de vas (suspiciune de
tuberculoza)
Hemoptiziile mijlocii: pacientul elimina in timpul crizei de tuse intre 100300 ml sange aerat, spumos, avand o culoare de rosu viu
Hemoptizia severa si masiva cantitatea de sange eliminat poate fi 500-1000
ml, iar debutul este brutal, brusc, dramatic

I.

CULEGEREA DE DATE

este prima etapa a procesului de ingrijire si consta in colectarea, validarea si

organizarea datelor
colectarea datelor incepe cu primul contact al pacientului cu un serviciu de
sanatate si se continua pe toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate
ANUL III AMG O

Page 2

Planul de ingrijire al unui pacient cu hemoptizie

scopul: stabilirea unui profil de sanatate al pacientului, profil care va sta la
baza planului de nursing individualizat.
Tipuri de informatii culese
Informatiile culese sunt:
date obiective - observate de asistenta despre pacient
date subiective - expuse de pacient
date continand informatii trecute
date continand informatii actuale
date legate de viata pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul sau de
mediul inconjurator.

Metode de culegere a datelor:

Interviul
Observatia
Consultarea surselor secundare (familia si anturajul pacientului,
membrii echipei de sanatate, dosarul medical > actual-anterior)
Etiologie:
Cauzele si mecanisemele hemoptiziei sunt multiple si diverse:
Vas de sange spart intr-o zona de tesut distrus, frecvent intalnita in
tuberculoza, supuratii bronhice pulmonare, infarct pulmonar, cangrena
pulmonara, neoplasm pulmonar
ANUL III AMG O

Page 3

Planul de ingrijire al unui pacient cu hemoptizie

Inflamatii acute si cronice ale traheei si bronhiilor, de exemplu traheobronsita hemoragica, bronsita cronica
Crestera presiunii sanguine intr-o afectiune cardiaca
Existenta unui factor mecanic care comprima un vas rezultand staza
sanguina ce determina cresterea presiunii sangelui cu ruperea vasului, ca in
cazul unei tumori expansive, boli parazitare, ex: chist hidatic rupt
Prezenta unui corp strain in bronhii sau trahee
Afectiuni cardio-vasculare ca stenoza mitrala, anevrismul aortic, flebitele
Boli infecto-contagioase cum ar fi febra tifoida, varicela, tifosul exantematic
Intoxicatii acute cu fosfor sau arsenic
Traumatisme toracice cu fracturi de coaste, rupturi ale pleurei si
parenchimului pulmonar prin glont si arma alba
De mentionat existenta hemoptiziilor in care desi cantitatea de sange
elminata este relativ mica, pacientul decedeaza prin asfixie, deoarece sangele
a invadat tot arborele bronho-alveolar.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
Eliminarea sangelui este brutala, de obicei precedata de prodroame:
Senzatie de caldura retro-sternala, gust sarat usor metalic, sarat, jena
laringiana urmata de tuse, disconfort respirator insotit de stare
anxioasa
ANUL III AMG O

Page 4

Planul de ingrijire al unui pacient cu hemoptizie

Hemoptiziile minore se caracterizeaza prin elminiarea de sputa striata cu
sange sau franc sanguinolenta, vascos aderenta de vas (suspiciune de
tuberculoza)
In hemoptiziile mijlocii pacientul elimina in timpul crizei de tuse intre 100300 ml sange aerat, spumos, avand o culoare de rosu viu
In cazul hemoragiilor masive cantitatea de sange eliminat poate fi 500-1000
ml, iar debutul este brutal, brusc, dramatic
Pacientul poate repeta hemoptizia in cursul aceleasi zile sau prezinta
urmatoarele semne si simptome:
Paloarea mucoaselor si tegumentelor, extremitati reci cu transpiratii
Puls tahicardic neregulat, hipotensiune arteriala, dispnee
Stare lipotimica, oboseala accentuata
Hemoptizia severa si masiva din anumite afectiuni ca: tuberculoza
pulmonara sau dilatatia bronsica are caracter fulgerator, fara prodroame cu
eliminare de sange in cantitate mare, pacientul decedand prin asfixie sau
colaps.
Investigatii clinice si paraclinice:
Examenul fizic
Interviu clinic (anamneza): cuprinde datele despre debutul, factorul
determinat sau predispozant
Antecedentele patologice personale cunoscute de pacient ca:

ANUL III AMG O

Page 5

Planul de ingrijire al unui pacient cu hemoptizie

Tuberculoza pulmonara, bronsite acute severe, traumatisme,
bronsite cronice, abces pulmonar, pneumonii, cauze vasculare
etc.
Deficiente

de

coagulare,

antecedente

medicamentoase

(acid

acetilsalicilic, trombostop)
Investigatii efectuate in ciua precedenta ca de exemplu: bronhoscopie,
punctie trans-toracica
Examinari complementare:
Examenele complementare ce trebuie efectuate in cazul unei
hemoptizii sunt:
Radiografie pulmonara, angiografie pulmonara, tomografie
computerizata toracica
Gazometrie sanguina, hemoleucograma

cu numaratoarea

trombocitelor, timp Quick, timp Howell

Determinarea grupei sanguine si Rh-ul pacientului, pentru
eventualitatea transfuziei de sange
Diagnostic diferential:
Sangele eliminat pe gura poate proveni si din alte organe: faringe,
cavitate bucala, esofag, stomac
La examenul cavitatii bucale in cazul stomatoragiilor se pot constata
leziuni bucale ulcerate, afte, iar sangele amestecat cu saliva este putin
aerat si se elimina fara tuse
Hemoragiile faringiene sunt cauzate de leziuni faringiene sau dilatatii
varicoase sangerange la baza limbii si epiglotei
Atunci cand sangele provine de la nivelul rino-faringian se numeste
epistaxis, iar cand provine de la nivelul gingiilor se numeste
gingivoragie
Sangele provenit de la nivelul stomacului, fluid sau in cheaguri, rosu
sau negru, neaerat si posibil amestecat cu resturi alimentare se
numeste hematemeza, zat de cafea.

ANUL III AMG O

Page 6

Planul de ingrijire al unui pacient cu hemoptizie

II.ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
analiza datelor: clasificarea datelor in date de independenta si dependenta;
recunoasterea problemelor si a prioritatilor
interpretarea datelor: a explica originea sau cauza problemei de
dependenta; a defini sursa de dificultate
identificarea problemelor de dependenta: sunt identificate pe baza
manifestarilor clinice semne si simptome- reactiile si comportamentul
acestuia (alterarea, diminuarea, dificultatea, deficit, refuz, incapacitate)
enuntul diagnosticului de nursing: P+E+S ( problema+etiologia+semne)
PROBLEME DE DEPENDENTA
Cooperare ineficienta la nivel individual din cauza nervozitatii determinata
de boala, de schimbarea stilului de viata, anxietatii, insomniei, posibilelor
interventii chirurgicale
Intoleranta (scaderea tolerantei) la activitate, la efort fizic
Alterarea confortului
Alterarea imaginii de sine
Deficit de autoingrijire
Alterarea nutritiei
Perturbarea somnului
Alterarea comunicarii
Deficit de cunostinte in legatura cu:
ANUL III AMG O

Page 7

Planul de ingrijire al unui pacient cu hemoptizie

Boala si cauzele ei
Tratamentul, regimul alimentar si de viata
Cresterea riscului de complicatie
Importanta examenului periodic
Risc de complicatii
Risc de infectii
Risc de alterare a starii generale pana la exitus

III. PLANIFICAREA INGRIJIRILOR

STABILIREA OBIECTIVELOR
Asigurarea confortului fizic si psihic al pacientului
Asigurarea conditiilor de mediu favorabile
Inlaturarea cauzelor declansatoare
Diminuarea gradului de neliniste, anxietate
Prevenirea complicatiilor
Diminuarea intensitatii durerii
Supravegherea functiilor vitale
Pacientul sa-si mentina tegumentele curate
Corectarea dezechilibrului hidro-electrolitic
ANUL III AMG O

Page 8

Planul de ingrijire al unui pacient cu hemoptizie

Imbunatatirea si acceptarea imaginii de sine
Educarea pacientului si familiei
Asigurarea nutritiei adecvate
Suport emotional al pacientului si familiei
ALEGEREA INTERVENTIILOR ( cu rol propriu si delegat)
Asigurarea conditiilor de mediu: temperatura, luminozitate, umiditate,
camera aerisita, curate
Aplicarea masurilor de urgenta
Recoltarea sangelui pentru examinari de laborator
Recoltarea urinei pentru examinari fizico-chimice
Masurarea T.A., puls, temperatura, respiratie
Se asigura imbracaminte adecvata si lenjerie de pat curat
Se asigura un mediu de securitate
Asigurarea igienei corporala
Asigurarea repausului la pat
Incurajarea pacientului pentru a-si imbunatatii imaginea de sine
Sfatuieste familia si vizitatorii sa evite discutiile si situatiile
tensionate, vestile neplacute
Masurarea si notarea functiilor vitale si vegetative
Observarea starii generale
ANUL III AMG O

Page 9

Planul de ingrijire al unui pacient cu hemoptizie

Informarea medicului asupra eventualelor modificari survenite in
starea generala a pacientului
Participarea la examinarea medicala a pacientului
Pregatirea fizica si psihica a pacientului pentru anumite investigatii
Recoltarea probelor biologice indicate de medic
Administrarea tratamentului prescris
Echilibrare hidrica si nutritionala
Asigurarea dietei prescrise si verificarea tipului de regim
Asigurarea unui regim adecvat cantitativ si calitativ, daca este posibil
se tine seama de preferintele bolnavului: alimentatia trebuie sa fie
substantiala, bogata in calorii si vitamine
Supravegheaza respectarea regimului alimentar
La indicatia medicului alimentatie artificiala
Pentru educatie pentru sanatate, va realiza:
Informarea pacientului privind modul de producere a bolii,
factorii agravanti si favorizanti
Informarea asupra felului igienic de viata, alimentatie
rationala si necesitatea absoluta a controalelor hematologice
la intervale precise
Instruirea pacientului privind tratamentul medical
Informarea si instruirea membrilor familiei
ANUL III AMG O

Page 10

Planul de ingrijire al unui pacient cu hemoptizie

IV. APLICAREA INTERVENTIILOR
in functie de obiectivele urmarite se aplica interventiile
corespunzatoare
se noteaza tehnicile efectuate
se informeaza medicul asupra eventualelor reactii sau modificari ale
starii generale
necesita implicarea bolnavului, a echipei de ingrijire, a familiei
V. EVALUAREA INGRIJIRILOR
se evalueaza fiecare obiectiv de ingrijire stabilit (specific si
individualizat)
se inregistreaza observatia : a fost atins scopul, in ce masura, de cate
ori/zi, durata)
la nevoie se reorienteaza procesul de ingrijire, se reface palnul de
ingrijire (refolmuland obiectivele si interventiile) si se continua
evaluarea in functie de toate problemele particulare si conform
prescriptiilor medicale
se mentioneaza gradul de eficienta a interventiilor autonome ale
asistentei medicale

ANUL III AMG O

Page 11