ANI:1, VI-o.

N 4

lallgin

Aprilie 108

--

APARE ODATA PE LUNA

IIALkirlitifl.

REVISTA ROMANILOR DIN DREAPTA DUNAREI

Editatit de Corpul didactic i hisericesc romAn din Imperiul Otoman

Ii

'

MIHAIL DIDA
Postul reprezentant al comunittei rornne0 din Magarova
(1828 - 16 tunic, 106).

IIIMEMINNINIMill11=

Ct,

A-

Grez3,

29

www.dacoromanica.ro

;4

"

SUMARUL
Agricultura la A rornani .
.
De
Cucutl di tu livade (versuri) . ,
Hang" di cloput (versuri) . . .
Doud sufliti (nuvel)
,
.
.
Ca in famine . .
.
Boatea muntelui . . .
. .
. .
culeas
Poezie popular
Teta Boac (schit)
Printre Romnii din Serbia .

Piscarlu
dupa
Comuna Lipo .
de un
.
Lucrul, moartea 'Ingoarea
. . dup
Dumnidza s'oaia
.
.
dup
Cronica : o rc vista franceza despre noi, un nou
.

........
.

poet dialectal. 0 lmurire

Stiri i fapte

.....
.

. .

Lumeanu

I. Foti
I. F
I. Foti
S. Cristureann
H. Heine
V. P.
V. Popa Ianui

C. I. Cesium
I. W. Gcethe

Institutor

L. N. Tolstoi
E E. Lessing
Zicu Araia

-* *

Fratii Hristu si Theodor C. Cosca

AU ONOARE A ANUNTA PE ONOR.
.

PUBLIC ROMANESC, ca au asortat

MAGAZ1NUL
din MONASTIR situat in DREAPTA

rului DRAGOR, mai jos de posta,

cu tot feint de ARTIC.OLE MANU-

FACTURATE (tuateilche), de dife-

rite calitgi si cu preturile cele mai

moderate

www.dacoromanica.ro
4

'

VI.

APkILIE I9o8

No. -1

14 Tail' IVE- I

1\17A

REVIST POPORANA A ROMNILOR DIN IMPERIUL OTOMAN

MP'

INDUSTRIA AGRICOL
-

E o mare gresald cand se afirmd de unii cd la Romanii

din Macedonia nu exist aceastd ocupatiune sau cd acei
Romani nu iubesc lucrarea pmntului.
Dacd Romanii se simliau fericiti cnd isi puteau cultiva tarinele printesti cu proprii lor boi, dupd cum spune
Horatiu, cum se poate ca strnepotii lior din Dacia Aureliand ar fi simtit aversiune cdtr cea mai binefcdtoare
ocupatiune, cand mai ales dnsii sunt descendentii pastorilor i agricultorilor, iar nu ai negutdtorilor i carturarilor din acea Dacie?
Industria din chestiune exist din toate timpurile in
unele parti ale irnperiului, unde majoritatea o formeazd
elementul nostru.
Desigur c Mainte vreme agricultura era practicatd de

Romani pe o mare intindere.

Pe langd povestirile despre trecutul acestei ocupatitini,
ca dovezi palpabile servesc tarinele rmase in prginire,
tarine apartinnd unor comune, cari nu se mai ocupd cu
lucrarea pmntului. Ca probd de aceast natura mai
poate servi si existenta in dictionarul Romanilor, astzi
neagricultori, au o rnultiMe de cuvinte referitoare la unel-.
tele si ocupatiunil. pdmantului, ca : arat sau plug, jug,
Pole, coas, secerd, cusor, .111...M/P
chord, arkhie (arie), arare,
rierare etc.
Prin forta neprielnicelor imprejurdri, ai nostri au trebuit s-i prseascd locuintile i celelalte averi campeneSti si sd se reftigieze in pddurile seculare ale muntilor
spre a-si salva bunurile cele mai de pret : limba si serioasele moravdri strmoti..

-f.
:

www.dacoromanica.ro

...LUMINA

'

Ca -exemplu pentai sustinerea acestei afirmatiuni pot

ervi comunele Gopesi si Moloviste. Se tie pozitiv unde
erau asezate odatd (inainte vreme), aceste cloud ordele
rnuntenesti. Molovisti era de vale, ceva mai sus de satul
Cajan i c toatd campia din prejurul acestui sat pan
-la Dolenti i TaPari apartineaU Molovistenilor. i astazi
sunt livezi molovistinesti in apropiere imediata de aceste
cloud sate. Gopesi era asezatd de vale in spre satul SfiniSti, sub dealul vlecic. Toate livezile i o parte din tarine cuprinse intre Gopesi, Tarpaveti i Leva apartineau
Gopesenilor. Cu. cel mult trei,sute ani inapoi atat ,Gopesi
cat si Molovisti S'au format de mai multe cdtune. Strangerea la un loc a fost provocatd in vederea putintei de
a se apara.- In acel timj) erau o mu,ltime de comune roinkiest la can p, dupd cum au fost 7apari, Rocotina,.
VIalqi, dupa cum ne aratd etimologia numelor acelor
sate, astazi bulgdresti. Cine stie prin ce .intarnplare sate
bulgaresti ca Trnova, Magarova s'au transformat in romanesti i vico.-versa ! S'a petrecut o deplaSare foarte
curioasd.
Sunt i alte inseffinate centre rornanesti, cari s'au for-

mat prin contc pirea mai multor sate. Locuitorii din Berina i Trastenie s'au mutat la Crusva. Perivole s'a
format din- sasc cdtune 1).
Agricultura i,ecesiteazd ca cei, cari se ocupd cu dansa,
-

s trdiasca in sate si ciitune iar nu in ordsele si orase.

Agricultorul trebue sd fie in apropiere de tariria i iivedea sa. De _aceea, dupd cele spuse despre formarea
Perivolei precum si a urmelor rrnase din tarinele i viile

din trecut, se probeazd c nici locuitorii acelor putine

comune vamale din Epir, adinioard nu erau cu totii no-mazi, nici ca loti se ocupau exclusiv cu. pdstKitul, cu
cresterea vitelor.

Ar fi o interesantd lucrare despre deplasarea Romanilor din dreapta Dundrei in' diferite tirnpuri, cum mai
multe catune au format p singurd comund si cum la
urmd centrele mari ca MoScopole, Gramoste, Avdela etc,
Vezi revista Lumina, No 3, Comun3 Perivole de I. Vuloag.' etc.

www.dacoromanica.ro

ra:

LUMINA

etc. s'au roit de .voie sau fara voie, prin stabilirea unor
vecini putin sciabili la asezarea lor sau din alte- cauze.
Totdeodata, in legatura cu acea lucrare s'ar putea face
un studiu istoric-asupra dialectelor romanesti din- aceasta
parte a Istrului, punandu-se in evident punctele de trecere atat intre dansele cat i intre ele i cele din stanga
fiuviului. Numai astfel se va dovedi. c muntenii din am-

bele Dacii au in- fond acela dialect si campenii la fek

MeOinenii nostri, dupa vorba si port, mai mult seaman
cu cei de pe malul stang. Gopesenii i Molovistenii au
un dialect mtermediar. Totul probeaza unitatea neamului
in elementele sale constitutive, precum si pana la carecare timp un trecut istoric comun.
E neindoios dar c agricultura a existat, exista i va
exista la Romani, hind dansa in sangele lor.
Chiar daca n'ar fi existat si n'ar exista aceasta industrie, recunoscand foloasele - sale, 'ar trebui sd ne dam
toatd silhia spre a o in1in0 si a o cultiva cn sarguintd
pe o cale intinsa. Nici unul nu-si iubeste mai rnult
locul natal deck muncitorul pamantului. Daca tinem i
vroim a sta si a ne inmulti acolo, unde ne gasim de
doua mii de ani, se impune 'a da cea mai ' mare atentiune acestei industrii, care infrateste utilul, frumosul fi
moralul. Cu atat mai Inuit acea atentie e la locul ski
cand stim cd nu e Roman, cdruia sa nu-i placa- proprie'
tatea natala. Multi dintre negustorii si bogatasii Romani au t umparat si curnprd la mosii, mai mult din dragostea
-

parnantului cleat din imboldul catigului. Pe urma e ceva

de adMirat la Romani usurinta, ce au in imbratisarea unor ocupatiuni, cu totul strdine parintilor i bunic lor,
ceea-ce nu se vede la nationalitdtile conlocuitoare, ve-

..

dem buneori, cum dupa cedarea Tesaliei, Romanii, rdmasi in acea provincie si nevoiti fiind a se lasa de traial
pastoral, s'au dedat dinteodata la lucrarea parnantului si
in scurt timp ajung a fi superiori clacailor get-beget_
agricultori.
,
Comunele romanesti din prejurul Caraferiei, ca Donau,

-Selia,' precum si cele din tmutill oraului Cocian, au in-

ceput a se deda la agricultura, hindca asa le dicteaza

-

www.dacoromanica.ro

LUMINA

4-

interesul. Odinioar, i nu e mult d'atunci, pdmntul i

ocupatiunile sale erau de mica valoare. Bogtaii Romni nu cdutau deck sd creascd numdrul turmelor sau
a se ocupa cu comerciul. Dacd ar fi putut sd ghice-asc
mersul lucrurilor, astdzi nu multe,:mou, ci cmpii intregi

era sd fie a le lor. Repausatul celnic Hristu Zega s'a

deteptat printre cei dint:di. Totui nici asrdzi nu este

tdrziu. Cu o vie rnultumire sufieteascd vedem pornirea

a lor notri in cariera agricola chiar in partilt unde aceast ocupatiune de mult fusese. Cu ant ma* rnult ei
o. vor imbrdtia cu deosebit zel, .dac vor avea o pregdtire speciald in ale agronomiei. Cnd cdrarea lor va fi
bine luminan de aceastd tiintd, ei nu vor merge pe
dibuite si nu se vor terne de poticniri i cdderi, ei siguri
-vor'fi de reuitd..
.
Pentru instruirea Romnilor in 4aceastd carierd indus-triald nu e vorba de coli speciale de agriculturd, ci de
ferme-coaiii pentru motivele dej ardtate,
Eevii acestor ferme-coli se vor recrun in majoritate
din clasa agrieultorilor, ca unii, cad au o inclinatiune naturald in ale agriculturei i ai chror pdrinti sunt interesati in causd, munca cmpului fiind izvorul de cdpitenie
al existentei lor. Unde mai punem faptul, cd dela acele
ferme model pot -cdpdth invdtminte folositoare ant adultii Cat i oamenii mai in vdrst.
Trei sunt tinuturile, unde lucrarea pdmntuitii a durat frd Intrerupere : tinutul Zagor, Meglen i Muzathia.
Pe urnid vin comunele din regiunea Caraferiei, cele dinspre hotarul Bulgariei, cele din apropierea Pogradetului
i comunele Beala de sus si Beala de jos.

4.

'

Rezultd dela sine ca." mai inti se vor infiinta coli. de

Aceast naturd in principalele tinuturi agricole.
lnstitutele acestea reclamd dela inceput cheltueli cam
serioase. Nici nu se poate altfel. Ferma-coald trebue sd-i

aibe propriul ski pdmant. Moiile nici astzi nu sunt

scumpe. Ferma- are trebuintd de prrint cam mult, fhnd
multiple ocupatiunile acestei. industrii. De agriculturd fac
parte ; industria viinatului 0 a pescuitului, pescicultura,
industria minierd $i iorestierd, cregerea -vitelor (zooteh.

a14

...t

.,'

s -:...

".

'...,.

--

www.dacoromanica.ro

cm

..

.'

' TP
!

11.

.4

,,,
r

--.. i

'

gip

.1
,o

..

J.

./

LUMINA

nica), a viermelui de mdtasei (sericitultura), a albinelor

(apicultura), a vitei (viticultura) a zarzavaturilor i a florilor (horticultura), a pomilor (pomicultura) i agricultura
propriu zis, care se ocupd cu culturile alimentare si
,

industriale.

Afara de industria minierd, cea a vanatului si a pescuitului, celelalte ramuri ale agriculturei sunt de mare
importantd. Depinde de localitati cdreia din acele ramuri
,
catd a-i se da ptioritate.
Chestiunea este, ca la aceste coli-ferme sd se poatd
invdth tot asa de bine ca la scoalele de agriculturd.
Mai multa practicei i mai putin teorie. Maxim de
productiune cu minim- de cheltueli. Cultura intensivti, iar
nu extensivd. Acestea sunt priincipiile fundamentale de
cari se vor conduce institutiunile in chestiune.
.Oricd. am respecta principiul economic, reeunoastem :
cd nu putem face cevh bun cu un mic capital. Pamant
trebue pentru tarine, pentru livezi, pentru pdsunatul vi- telor, pentru cultura zarzavatelor, a pomilor i a fiorilor,
hrana albinelor. Bani mai trebuesc pentru instalatiuni,
pentru procurarea uneltelor, a aniMalelor i a celorlalte
lucruri, de cari nu se poate lipsi aceastd fermd-scoald.
Trebue s recunoastem insd, cd in mdsura bunelor conditiuni, in cari se va prezenta acea ferma. - conditiuni
economice, culturale de natura pamantului etc.-vor respunde i rezUltatele, in special : profitul material, care nu
poate fi privit ca un corolar ul celui intelectual.
Granele fermei noastre se vor vinde cu bun pret, fiind
de calitate superioard. Elevii acestei scoale vor sti ce
sunt asolamentele, dandu-i fiecdrei plante pmdmul, care
ii prieste.
Pamantul fermei noastre va fi bine ingrdat i -nu va
avea trebuinta de odihnd. La intervale alternative se vor
serndnh in twine plante furagere-dupd cum este lucerna
-cari nu numai c crutd stratul arabil, dar chiar Il i
imbUndtdtesc, sporind materiile azotoase ale pamantului,ceeace e in natura legumenoaselor.
,

La ferma noastrd pe acelasi spatiu se va putea

-colt de . doua si de trei, ori anual.

re-

.
I

2.

A.

).

:I.
.

..
N''' www.dacoromanica.ro

.
44

LUMINA

Pasunile noastre vor fi lipsite de orice.planta vtmd-toare ca strigoaica, muschiu, feriga etc. Psunile vor fi
mai mult rtificiale, constand din trifoiu, lucern, parcet,
aorceag, mei, sorgo etc., astfel : ca vitele noastre sd fie
bine hranite, bine adapostite, sd fie cele- mai bune in
privinta laptelui, a carnei i a produselor animale. Are- -

dreptate d. dr, Julius Knha, -cnd zice 0 economie

rationald de vite este paza prosperitatei agriculturei si a_
:

ientabilitatei intregei econmii rurale.:> Vitele rle aduc. .

mai mult pagubd decat castig. 0 vacd de soi bun,

spune d. J. Kalenderu, d anual un, vitel care costa
30-40 lei si 2500 -3000 litri lapte=250 - 500 lei. Vitelul unei vati jigrite costa 6-ro lei. Ea produce a-nual o mie litri=20-'50 lei, rar roc) lei. In Ungaria un
bou trage cat 4-6 boi d'ai nostri. Pe Ian*. aceasta_
vitele bune se tin cu mai Mind cheltuiald i traiesc

'

mai mult.

Fructele noastre vor fi deasemenea mai 'cautate, atat

ca trufandale cat si in privinta durabilitdtii.
Plantele noastre oleaginoase, ca mac, rapita, susam,
etc, tutunul i. plantele noastre lexibile vor fi cautate..
Vorn cultiva cartoful, viermele de matase, bumbacul i.
soia chiar.
Fauna noastr va fi aleas i pdurile noastre ca i
psunele vor fi bine ingrijite. De asernenea qi flora, carejoac astazi un insemnat rol in industrie.
Cu un cuvnt : toate ocupatiunile noastre agricole vor
fi exercitate in mod cat se poate de sistematic, ceea-ce
ne va permite a realiza niaximul de castig i prin ur-mare : profitul wi fi in raport cu capitalul intrebuintat.
-

Pentru. usurarea cheltuelilor s'ar putea ridica pe acestei cladirile, necesitate de industria laptelui, precumsi de industria lanei si a celorlalte plante -textile, cari seocupa cu fasonarea materiilor prime procurate de indus-tri agricol.
ferme

In plus, un alt folos nu putin Insemnat consta in posibilitatea de a infiinta pe aceste ferme niste comunemodel-des-Pre care lucru, am mai amintit cu alta oczie
,

www.dacoromanica.ro

LUMINA

comune, cari ar putea fi cu

in acest studiu privat
viitor dacd i poziOa lor va fi bine aleasd.
Nu trebue s pierdem din vedere : cd la fermele noastre
am putea s prdim cai de excelentd rash', corcind sprintenii nechezdtori din Muzachia cu o rasa, de talie ma*Malta' si sveltd, dupd cum sunt cei din Anglia. In acest

caz cavaleria imperiald n'ar mai avea trebuintd sd recurgd la ergheliile de peste hotare. Statul dar de asemenea n'ar fi mai putin folosit.
Avem pe de altd parte elevi d'ai noWi, cari urmeazd
la unele scoli de agriculturd, conducdtori in aceste
nevoe - ne-am putea procura i din-alte tdri
Rdnidne numai ca ddm;ii sa fie la indltimea lor, rdmane

numai a se face un inceput sdridtos. Timpul va cornplecta restul.

LIME ANII
4tik

CUCUTAL DI TU L1VADE

ucutl di tu livadea vinit,

Cucutl di tu livadea galbin,
Vimtu zurlu ma-Mi ti bate
'S'frndzile-ti li-usucd toate.

.
_

Cucutl di tu livadea vinit,

Cucutl di tu livadea galbind,
Nu Vin feate ca s'ti bag,
In-a lor sin, moi, veara 'ntreag.

Cucutl di tu livadea vinit,

.Cucutl di tu livadea galbin.
Singur si-agarsit'mi stai
In livade s' soti nu-fili t'ai.
'Cucutl di tu livadea vinit,
Cucutl di tu livadea galbin,
S'noi ca tine nu-avem ghine,
AgArsiti di tuti ca tine !...

www.dacoromanica.ro

I. F.

LUMINA

4.

PLANGU DI CLOPUT
'ntinde noaptea pisti vliurI

Si 'nvirinate boqi di cloput

Arsn suschiros prit cdliuri.

e-ati 'cloaptile, ah; 9e-au la noi

Di plngu, plngu-asi crtite
*' tut jale, suschir vears, moIl2

Si muntili li dit greulu sornn

ka tut s;intreabd distiptati :
4N'au,tey oile poate domnus.
.

Tri-cea asi jilos s'dirind

Tru noaptea laie clotpdfile !
S'pAdurea hurhuteast , s'min !

S'ahAnt jale e la noi

CA trAs -dit xeana-Ibi dipArtoas
Eu avdu plngul de la oT !

I. Foe

DOUA' SUFLITI ---+

- NUVELA ut hoara II stia pi Goga al T., filic s'mare ca. ficior as
tirnat s' mintimen. Anvita la und mare sculie di Besli
lu-aved luat un lad ti suflit.
Mi lu-aduc aminte asi cum era, analtu; cu dou sfrmteale
ca doti cordzi incrutisate ; doi ocli, cum nu si spuni di musati, cloud mrdziale' mari di diamantu laiu. Aved vinit veara .
a9eia di tu xeane ; era nAheami lntid s'tiatArli li-aveA zAs ca.
s'alcseascd clima. NA cunustearn di ficiori iii, aveam faptA

multi zurleti cu nds. Mari nA fu haraoa, cndu n tricu pi tu

cap ca s'bgm 14ti_ (pA.Vizi) tu muntili di Blat. Nu s'fite
dzAud ce s'nu-adu9em cti un piturflicle, icA vArnu Depure,
.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

*-atunea ni si parea. .c lumea-i a noastr, c noi him aeli cama

.cu tihe oameni di pisti loc.

Tricut asi dzle: Una tahinA n'aveam sculat tu hara'zma

.cama inVie di cum na era adetea si inchisim la bti. Luam

calea di, sti howl si intrarn tu padure. Era 'n dzu musat
di veard erlu, era sirin ca lacrima. Masi cati un ,peatic di
nur trice pi tu pandza vinit s'fr' ch mardzine. Cu adivie
.avea cripat dziud, hrVia s'virsa :sca 'n amare di foc pisti
munti si-s tinded tut cama diparte ca s'anvaleasc lumea 'ntreaga tu lumbardzi. Cmpul scntilia,. canda era astirnat asimepisti erghi, pisti frndza.

Intrm tu pdure, nu s'avdz nii ipit di orri ; n si pared-a

him Vilna bisearica mari, iara puili cnt, cari di-acari cama
multu, cama musat, cama dizihircltor. Frndzile cal-tined sum
.ciciorle-a noastre s'horhutlu, a fazilor s'avdza pn diparte. Tri-

cum pi fun fantn cu ap arae di ti inglit dini, tricum

pi tu vulodzi, cAlisoare... si 'nsim di tu curie. Un liva aragi
n'aguded tu fatile aprease di imnare s' n'avrt truplu.t:Goga era
ninte cu cif tea di nanumirea, u lu totuna ti chefi ; io aveam
un tupuriciu. Tricum pi tu feri9i, pi tu cupaci, ascumti ca s'nu
ni vead virnu si s'ni afl torlu, c'apoia alanta dimineat armneam cu mnle in gepi ni di pituriiicle, ni di bti, ni di tiva...
Na turnm tu-alant .parti a muntilui, s'actm s'inuntrim baffle. Niscanti era adzuti, niscanti li videam c era. inproaste.
Harau mari n'avea aciltata. Sculam ploacea di t'un bat.
N'untru Ova, ordzul era rnancat s'piturniclea s'videa c'avea ascpat. Livzi s'videa diparte s'neguri lisoare di aburi s'chirde tu valiuri. Un ardu suptir nine noi, dzirned canda frrntu
dr chetrile ali vali. Aumbrile a noptilei fudzid agunite di-amiidulu o dzhlei. Vuntream s'bitisim cama 'nghie lucrul ca s'nu
n'acat caldura. Agiumsirn la cheatra gea striga, nauntru era
una glume mare si-a handoas cari 'ti turna graiulu. In cloud
130 cadzute aflm doi serchi, ni vtmdm, s'tu sone deadim dr
ri piturilicle

U-dcatai, i ligai ciciorle si-u tricui di brn. Dipusim pi tu

.una calisoara la un iZvur ci-I stiam cama 'nghios di pcluri.
Dou slti cu lumchii plicate agiundzea pan' di arid Izvurlu
.s'aruc cu clocut s'proscute s'araspandea tu tuti ar*. Un
.erbu vidzum cum s'mutrea tu Villa 'al:la-lei lgrsite, musat
-

www.dacoromanica.ro

LUMINA

To

si-arusinat ca und featd ti mritare. N'aved afhiurzit ningd di

diparte, si-avet luat fuga, cdndu Goga 'I bald tu ochu sluagudeascd. Un liepure ardsdri di t'un cupaciu si-u hid dzeana,
ma nu-apucd" s'alagd ca susumadzile lu'agiumsird.
Plscnirea tufechilei s'avdzi di ma multi ori turnat di yd.liuri s'di chetri. Ludin liepurle, iL tiem, i 'nchisim la Capsald,

un loc iu er ma ninte pduri mari, cari arsird s'tora

criste 'n loc frandzi s'g,ligd, c s'aved apruchiat AViulea. Vidzum cd. di .diparte actar se'In4baird oi s'cpri, un picurar cnta
cu flueara cantiei di vreare s'ni dizfilirdam tu avra di dimneata,
s'-6suri musate n'ardsred camd lgdri di tu negura ariilor i
vrea s'Vind.
Goga 'ffti 'Area. minduit 'ndoud dzle. Tahind andu mi dusi

s'li grescu di-acas -lu-aflai ningd iu duria, lucru cari nu i

s'aved tihisit altd-oard, c nds vine s'mi diteaptd,-candu
dziva acea mi-aveam dus io. Era fail chefi, canda vrea

dzda ca s'nu ni dutim la bti, ma nh stiu cum nuai spusi

eiva i -s'apufusi s'Vin.

_
-

- Tuti aesti adgvate la acea c II videam minduit, mi feai

ca s'li aflu mistirViul.
Nu poti, azi, Goga.- Ved ea' nu-ai chefi I li dzsiu io_
- A, nu-am Ova, ai escu Mahmur di somnu-,, thia-u turnd

'
- Aeri videam, CA nu ti schlai oeiJi di la Aspasia al,. Nu
mials s'bitisescu zborlu.
rids.

- Ti ved, agimit. Cte am vidzut io Besli, si steai tini.... Mi_-.

am sd'turat di-ahtri lucri. Ma stii, tinireat ! ca s'nu t'aruci
cti virn oard ocili pri feate, nu fari haze. 'apoia cari va, fi
muntreascd cochilile, ca s'nu Ii muntrim noi !.
e Asi, cd-i scuturatd. Aftia ii cadzii tu inim,
sfii, cum
s'dzti la noi. Aseard u vidzusi ct hrcoap5 era., canda ti
s'aved discArcat crvnile.
- Dd-li a draclui ! asi sritu featile nihearnd diprisupr !

- Ma s'frndzia., ctaua de ! nu voiu zboar, musat feat,

pirusand, nu sicae !, s'actai s'Iu crtescu ca steam io c u vrea.
Agiumsirn t'und padi, vre slreairn tora pri la .groapa di-apd ca s'agiundzim la Capsald.

Capsala easte un ohtu analtu, un surin frd.- niei un fag..

Frandzile arused sum frndz ca crmezea. Eu aveam und

www.dacoromanica.ro

1,

LUMINA
LUMIIN;

-cAlAthit, tu-acari bAkam deLadun ca s'umplern, pAnd s'nu

n'acat floga dzlilei, c'apoia masi ghine nu vrea ni si cluck
Astirndm frAtidzd tu fundul ali calathi s'bgAm s'adundm.
- Ci dzti, Goga, li-u curmai, avea Li-1*f ocli s'li beau
tu seed, ca franga aeUn (s_'ng1iVi franga). Nds acAtA s'arclA
sum rnustti, cari cu-adivie li-asuda. ArAslu li-aveA mArmurisit pi buzile: muate, ca cloud parburii di frandzi.
- trAscultA, Oani, imi dzsi, s'nu-san li-ai zborhi ti-arAu. A.
cui era feata aea
vidzum asearA apriimnare Larungu ?,
- Al Cara-Iani, 11 dzAsiti.
- Ll_vidzui adrat alafranga s'nu pistipsescu s'hibd cris.
cutd 'n hoard, purtaticlu u spuni cd ari 'Janata' tu casaba.
- Ai indreptu, II dzAsu, s'nu ai te-a loare. Tatu-su lucreaz in- Pole. Apoia, las ageale, ma ti avea nite buzi, ore_ Gogi ca frandzili aesti. S'arucuti virn dzai in gurA.
- fa; las hutAftile, i s zburAm cum lipseaste..
--- Nu spun minciunii Hi dzisui. Avea un trup; actai
s'Iu cArtescu, ca fidanlu ael di-adl, un trup di sirviliu cum:
dzti un antiC.
- Las-mi arAhati, nu mi ftumesia; bre cr*ine:! i 'nghie
I& Cabe zborlu; s'nu dzsi Ova cama ncl. CAlAthita u-aveam
umplut. Dugoarea soarlui nu era ti-arvdare. Oile nu ma pas'tea, s'avea bgat su-aumbr- s'ibiridzA. La triite un picurar
acAt s'li mArsin.

Ludm calea 6.16 tu pduri, doili tcdti -.)-yarnindoili vream

pri und featd, malo .cu nd vreari lisoarA, fr augusk, ns cu
vreari alindoas di cadealihea. Soarle ardea ca un furnu aprimtu, chetrile scntilea di flogl, arina ardea sum ciciorle al
noastre, s'un loc canda avea aprimt cu sloc dindcale, ca na

amare di lumbArdzi.

Gura ni. s'avea uscatA di seate, eram agiunti aproape morti

tu caplu ali curie, chicut di ap. Caplu ni era greu ca curumlu.
Sidzum su un aumbrd, ni discurmAm nihearnA, s'apoie _pi tu
avr 'aumbrat agiumsim la fntAna de la Tartari. In cali aflrn
ficiori oarfni incArcati cu leamne, asudati balt, cu-adivie putea s'min di padi cu sarcina, 1-agiutAm la niscanti ca s'in-

carc sludzim. cama 'ncl. MundA di soare nu pitrundea

pi tu frndzile indisate a fazilor, mai iu era loc m diClis, ca
peatiti di hrisafi s'tindea haina pisti vulodzi. Vinim la -Tar-

www.dacoromanica.ro

12

LUMINA

tari s'n'astirnm in padi. Scoasim s'mncim di tu trastu s'trapsim cab un ap arati di ni si dusi andara. Sotlu-a iiieu sided
tut minduit, oclili alui mari arucd ca sfulguri di foc, lu-arde
ci-aved tu inimd, un dor mari, niastimtu. Fata lui albd, musat, prea c 'nglbineaste. Trupluli virsat .pare c's frndzi
su und greutate mari, su und angus ci nu si spuned..
Pdurea trimurd, hurhuted ca boacea ahandoas ci canda
vine di sum loc, s'un tufechi aVdzirn e plscni di s'trunduir frndzile, s'cutrimurard vliurle ca distiptati di sorntiu..
(Sonea tu numirlu Ovini)

I. Foti
d.

olet

xtioasts'

CA IN FAMILIE
- CAta

cared pe bietele gospodine, in diminetele de

iarnd, pan se aprinde focul. Si doar copiii asteapth in

pat cafeaua cu lapte i bArbatul, cafeaua turceascA, pi

toti vor s le guste in' bund tihnd, la chldtfra . si lumina

focului. $i biata femee, cu paltonul brbatului intre

umere, sgribur de frig, pand atAt focul, pAn sd se

aprind de-a binelea ca sh se facA jar la care sd prepare
cafelele i s poat duce cu deplete 'crbunele auriu la
ciubucul sthpnului casei:
SA lase in seama servitoarei aceastA delicat treabd,
nu se poate i nici nu e bine. Nu se poate la casle unde
nu e servitoare ; nu-i bine cci, si dach este servitoare,
aceasta la ori ce casA ar fi, n'are tragere de inimd, la bunul i folosul stdpnilpr si nu se gAndeste de cat la burta
pi odihna ei.
Pune-o sa-ti facA dimineata focul in sob, in masina
de gtit, ori la ogiac (vatrd), ea iti va deserta ibricul de
gaz in sobA; va pune chrbuni i lemne cu nemiluita pi
firS nici un rost, i apoi va mothi cu capul la sob si
asteaptd d-ta sh-ti vie cdldurd, asteaptrt sA bei cafea
Ba, se poate inthmpla si mai rhu. Cnd apropie chibritul aprins de gura sobei te pomenesti cu o detundturd
ca d tun, cu soba mutath din loc si cu toti din cash
in picioare buimhciti de spaim. Servitoarea, rdsturnatd.
pe spate, VIA ea din gura sarpelui, cu prul i sprincenile parlite, o faled mutath din loc.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

13

Poftim, atunci, de o hraneste bolnava i 'i mai plteste

si despagubiri, cdci in serviciul tau s'a nenorocit, ,

$i inch zici berecheat versan ca ai scdpat cu att; ea%

nu ti-a cntat cocosul in 'vArful casei.. cd .uu ti-a ars

casa cu tot avutul...

La multe case afla ate o vrednica fata care ar dori

pe att si de grea. Harnica fata se apuc eu ndejde sa
sh scuteasca pe marna-sa de o munch, pe cat de placutd,

fac foc, dar si clause in cazul cel mai bun, se alege cu

ochii umflati de atata sufiare zadarnica, i fata i se umple
de cemis, pand dA. D-zeu sa se _aprincla focul. Asa, i se

poate intAmpla ca fetelor nebune de care vorbeste Sf.

Scripturd, cum le-a gsit petitorii cu opaetele stinse,
fiind-cd nu ingrijiserd mai dinainte s fie cu toate gata.
Si-i lucru ce se face. Tin minte cd i s'a intmplat aidoma unei fete din vecini.
Fata nu ingrijise de cu vreme sd aibd foc in vatr si
tocmai atunci ii aduce D-zeu ori dracu... pe petitori. DA
fata sd facd foc, ca sh cinsteasca cu ceva pe doriti oaspeti, i cand se scOald de la vatrd iat'o cu fata i cu
prul plin de cenuse i ochii.... ca vai de lume... laudmati i rtaciti ca de betie. Petitorii se uit unul la al.tul isi fac semn si se grbesc a le zice ramneti cu
bine
snatate... De-o fi de la D-zeu, are sa se %ch...."
inteles, n'a fost de-la D-zeu, ba, din pOtrivd., fata s'a ales cu cantecul de scarf pe care il titi i d-voastr :
.

Drag mi e lelea chiorus

Sufl 'n foc, se uit 'n us ;
Fata-i plin de cenuse. s. c. I.

Ei bine, atunci ce e de fcut? SA nu mai bem cafea

dimineata ?... Sd stdm in pat pand o dea D-zeu'soare si
raid
Nu zic apeasta. Cine ar putea pretinde sh vA lsati de
tihneala pldcuta ? Caci ce e mai dulce i incntator, de
cat s simti dimineata, cldura delicioas, de la o sobA
bine indopatd, i sh sorbi cafeua ferbinte i, pe deasupra,
capul familiei s-si incalzeasca varful nasului cu carbunele aprins, ce il aduce cu clestele la tigard, tovardsa
lui zambitoare !
Iata dar, unde voi sa ajung cu vorba.
Cand faci focul dimineata, pi ori in care ceas al zilei,
Fi ai la indemand cdrbuni, lemne uscate si ibricul cu
gaz. Nu uita nici chibriturile. Pune inhuntru, aproape de
gura. sobei.7-sau a maklinei- de gAtit-pe un petic de bartie, putind cenuse, asa cat sd se acopere bine peticul ;

www.dacoromanica.ro

Ly MINA

14

toarnd peste cenuse ca vre-o 40-50 VicAturi de gaz. Aseat apoi peste cenuse cities cdrbuni asa incat -sh fie
rsufltoare printre ei, cu deosebire pe dedesubt In sfrsit
pun si eapete de lemn, pate socoti duph trebuinta ce
ai,. si cl -cu chibritul foc gazului din cenuse. Numai de
cat o flacr gMbue va coprinde chrbunii, frd sh se rhspandeasch prin sob L.. focul e atatat.
E bine ca, _pand sh. -se aprindh chrbunii diAesubt; usa
sobei sd 'ramie deschish ca. sd nu fie prea tare nvala
curentului de aer, cum se face prin mica deschizhtur
de la usa sobei.
Un minut a trecut. Acuma inchide usa sobei ; bagh
-

"

clestele cu cele cloud capete induntru pe- gaura de la usa

sobei ; potriveste-le asa, ca sd se propteasch sub cdrbuni
una peste alta, dar nu- lipite de olaltd, ci la o deprtare
ca de cloud dcgete. Spre marea mirare a tuturor, clestele

vor sufla in -foe, mai bine ca o servitoare supushsi as-

culttoare, chci vor sufla in continua i deopotriv si

focul se face repede. Astfel castigati -in timp economisiti gazul si osteneala si nu pdtiti ca fata cea cu petitorii, cu atat Mai putin ea servitoarea cu falca mutat
:

din loc.
lath acum, ed. si. cafeaua este gata. Ea scoate aburi aro-

matici si se amestech cu volburile albstrit ale fumului

din tigar.
Cafeaua n'are haz lard
Hai sa mai vorbim dar;
de una si de alta.
- Ciudat lucru $i cu caleaua asta. Fiinded e fierbinte
-cd asa o recomandd doctorii-ti-e fried sd apropii bine
buzele de ea : o sorbi numai departe si m mir cum se'
ridicrt singurd, din marginea cestii pan la buze ?...
- Sh-ti spun eu cum se intampld aceasta. Stiinta, ce
se zice Fizicc, ne spune ch orice Corp curghtr sau lichid, precum i aerul, cauth s intre intr'un loc gol sau
vid. Asa si cu cafeaua. Cand vorbim, tragem n gurd
aerul din marginea cestii, adich facem gol sau vid mtre
cafea si gurd si in acest vid se ridich cafeaua, sub apdsarea sau presiunea aerului asupra cafelei din ceased.'
Aceasta, intamplare fireasch sau fenomen fizie are si
folosul cd mai micsoreazd ferbinteala cafelei prin aceia
cd o facem sh treacd, ca printeo teavd, prin mijlocul
unei portiuni de aer mai rece.
Acelasi fenomen se petrece i cand sorbim supa din
lingurd sau orice butur ferbinte pe care, ne ferim a o
atinge nemijlocit cu buzele.
- Acu, bladed a venit vorba de fenomene fizibe, spune-ne cum se face cd clestele sand in foc mai bine ca
.

www.dacoromanica.ro

a,

is

LUMINA

omul,- si de ce -trebue sa. punem _gazul in cenuse, .pe

hartie, cand vrem sa aprindem focul ?
Cu placere.
Tot in fizica invtam ca aerul de caldura se rareste

cu atat mai mult, cu cat caldura e mai mare. De ce

Fiindc5, prin caldura, aerul inclzit se rreste foarte
vara, and caldura e nabu.sitoare, se nasc vanturi mar4 ?

mult ; iar aerul cel rece, din inuturile mai rdcoroase,

nvaleste cu mare putere pentru a ocupa locUl aproape
gol. in care aerul s'a rarit de caldura soarelui., Asa se
nasc vanturile.
Acelasi fenomen, dar in miniatura (in mic) se intarn_-pla I cu clestele.
Focul rareste aerul -din sobt, ; iar aerul, mai rece de
afard navaleste pe deschizatura sobei, -inauntru, cum
ar nvli apa printr'un sgheab plecat. Clestele se poate
dar socoti ca un sgheab, in -care se aduna aerul i ia
directiunea, cu putere din ce n c6 mai mare, spre gura
sobei, uncle intrand ocupa locul aerului rarit. Aci apoi,
se face combustitinect sau arderea, actica o parte din aer
numita oxigen se consumd deodat cu carbuflii i lemnele.
Cat pentru gaz, explicarea e simpla de tot. Gazul il
turnam In cenusa de pe hartie, ca sa, nu se raspandeasca
.prin soba, i s nu se aprinda dintfodata caci flacara ar
trece repede si atunci n am fcut nfrnic. Ba hick cum
v'am spus, se poate intarnpla o explozie, mai cu seamd
sand se gaseste vre-un carbune aprins in soba, i gazurile se desvolta deodata si in mare cantitate.
- Dar, stiti ca vreMea s'a- indreptat ; mergem -spre
primavard !

- Vrei s zici ca de acu nu mai aveti nevoe de sfa-

turile mele. Nutnai sd nu patiti cum a patit canele care,

vrea sa-si faca si el casa...
S'auzim de bine...
s. Cristureann.
.

BOACEA MUNTILUI
- Dupii H. Heine -

n rnunti-un picurar cnta

Cu boate-ahat, jiloas ;

Acas di tu-arniu s'turn

'crtit s'turna acas :
,Ah. vruta 'n prag mi-asteapt,

I vruta-i mritat !
Un sclim dit munff s'indre-apt :
I .mritata.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

invirinat,

Cu plngu s'suschirare :
.Pi lurrn vir, nu-i ma lsat "
Ca mine-tu agarsare !
0, vrutu mea, nu-ti cama-adufi
Aminte, vreare-i dus !

llit vhuri plngu az1i tuti :

.

'

I vfeare dus !

'tut" dzeami lailu picurar,

S'dirin masi di-ahtd-angus :S'era. s'iin-astingu dorlu-Amar,
Ma ghinea mea di tora-i dus
S''tu groapd ascachi di fffili di-araie

'

d'di dor aschachi, ah masi tu groap.

.Dzern muntili.tuti cu jale :

Ah, masi tu groapa !...
.

If

Frt

PRINTRE 1201\iNII DIN SERBIA

- Insemnari din cillatorie *de d. dr. Tilt. Geolgevici

VI

tot' ce caracterizeaz
.pe omul si poporul nobil aici sunt particularitti frd pret. CuIn genere omenia, moralul, mora-Vurile

noscuti sunt Romnii ca soldati In rdSboaile noastre. Au dovedit cd nu sunt voinici. Vettori in rdzboiu, vetktori si cnd
.pentru aceasta li s'a aplecat pedeapsa 1).
i) Pentru respingerea lui Lesanin de Osman Pap la Zaiciar, (2876) au*
fost condamnati la moarte patru ostasi romani ; iar pentru bataia, ce a ca. ptat Cernaieff la Ni, s'a hotarat de consiliul de razboiu zecimarea unui
regiment romanesc. Atacand Sarbil Nipl f Lira primiti de salve foarte bine
indreptate, in cat un regiment compus din Romani, cari ocupa linia prima
a luptei, a aruncat armele, iar trambitapl, dand semnal de retragere, acesta
fu repetat de trambitasii celor 12 batalioane angajate, in cat toti o rupsera
de fuga Esiti din bataia putii, regimentul romanesc fu inconjurat i dus
la Deligrad i Alexinat, unde un consiliu de razboiu a hotarat zecimarea
regimentului Principele Milan a gratiat pe multi, cu cnditia ca la bataliile
viitoare sa stea in linia intaia de lupt. Totusi. 6o insi au fost impuscati la
Deligrad. (Nota Red.).
-

www.dacoromanica.ro
Y.

LUMINA

Sentimentul religios e lucru necunoscut. La biseric nimeni

nu se duce, afard de in cazurile cand le oidond credintele paganismului.

Hotia, betia, impudicitatea, bataia sunt lucruri de toat ziva.

Si femeile, cum au ceva pill-Mute, se duc la carcium. Beau

pana ce cheltuesc tot si ajung in acel hal cu betia in cat tree

la lucruri, ce nu se pot pune pe hartie.
Pana si omorurile, dup conceptiile lor, nimic nu insemneazd
si Inca de acele omoruri brutale, sdlbatice. Se omoard pentru

o lulea de tutunb, se spune la noi despre Romani. Dacd nu s'ar

teme de consecinte, nu le-ar fi psat de omoruri, cu toate de
altfel ei iardsi comit la crime. Am avut ocazie sa .vdd pe niste
ucigasi Romani in mainile guvernului. Lor nu le 'Area rau ca
sunt.ucigasi, pe dansii nu-i mustrd. constiinta. Lor li se pare
ceva natural, in cat se si mira' de ce guvernul ii ia la rspun-

dere. Numai frica de pedeapsa cu moartea i nelinisteste pe

dansii.

am sosit la Brestovacka-Bania,- unde am'

- Pe la orele 8 lt,
inoptat si ne-am odihnit. Nu stiu ce sa spun despre aceast
localitate, cdci a doua zi ne-am continuat drunnil.

23 Muir.

De aici am plecat pe la orele 9 114, iar la Brestozla am ajuns

pe la orele I01/4. Am tinut sa m abat in aceasta comet*

fiindca tatal meu cu 30* ani in urma a fost aici 5 ani ca preot.
Aici eu ca copil pe langd limba sarbeasc, ce am invtat in
familie, am mai invtat pe strada cu copiii i cea romaneascd.
0 stiam ca un adevrat Romanas. Dup atata timp aproape -o
uitasem cu totul si de catva timp imi reamintesc cate2ceva. Imi
aduc .aminte de inceputul unor cantece, cari se cantau la Brestovta cu 30 ani in urma si cari astzi aproape stint uitate :
Vine Stana dela lemne,
Are 'n brat mulke lemne
nuele

"Si

AIdat, aidat fiekilor

sa dam pale vailor

Si fan bailor ..

www.dacoromanica.ro
'71

LUMINA

113

In genere la Romanii- nostri poezia este partea lor ca slabd.

De ordinar dansii cant putin si dacd se cant, femeile cant .
-

mai mult. Toate cantecile sunt femeiesti 0, Intru cat am observat, aproape toate au o singur arie,in care cu toate' acestea
rsund niste accenie, misterioase, melancolice i plngtore;
duioase. Atari sunt in genere ariile Romnilor nostri. Canteen&
voinicesti pared n'ar fi, ca si cum s'au stins.
In rstimp de 30, ani Brestovat putin s'a schimbat. Tot astfel

e cum II tin minte, numai cd mai mic imi pare, mai prost si
mai murdar. Spatiul deschis din mijlocul satului i d'alungul
raului, unde m jucam cu copiii i unde se _aprindea uriase focuri In sAptmana alb, de pdrea c arde satul - mi s'a prut
mic pe laugh' cel pastrat in minte-mi din piimele zile ale _viete
mele.

'

Din copilarie mai tin minte si numele un6r sarbatori nationale, despre cari cu aceast ocazie am intrebat in ce zi cad..
Ele sunt : Vinerea oului (Vinerea mare), Ziva Ursului (1 August), Joia Verghte (verde) e Intaia si a doua Joi dup ziva S-tei
Treimi.

Imi reamintesc si cuvintele, prin cari crainicul satului cherna

pe sateni la adunare spre a-i Instiinta despre 'ceva sau a li se

da vreun ordin : Auzifi, moi copii, veniti tori la casa domiieascs v spund Vr'o voroavii. Care nu vine
sd-i fie riqine lui ! Au.
ziti, mol, copil mdi I

La Brestovta Intreaga saptrnn de Intai a posplui mare se.

cheamd San-ToaghIer (roader).
La lsatul de sec se fac plcinte cu branza, numite pleisinte

cari se prajesc in tigaie (?). De ziva acea se mai gatesc. si

alte multe mancri. Dupa panz (dejun), oamenii iau cu dansii
ploscile Cu vin i ies -in spatiul cel larg din mijlocul satului si
aici se cinstesc.
Fiecare din cei, arora le-a murit vreunul fra lumanare, fiein robie (puscdrie), fie in drum, fie in alt parte, pregtesc un
car sau (iota care cu lemne si le aseaz grtndd In mijlocul
satului. Cnd insereaz, aici se asterne panza (sofra) pe jos
preste dansa se aseazd mncari, plcinte, ou, turte, vin, rachiu, etc., si acestea se distribue pentru sufletul mortilor fari
lumanare si al salt. In acelas timp se d foc i acelor gramezi
de lemne, din care se tidied colosale flacari. Pe langd aceasta.
si

www.dacoromanica.ro

LAMINA

19

aici se mnncd, se bea si se chefueste pand in zori. A doua

zi dorm intreaga zi, fiind beti morti. Sara, cnd se desteapt,
mdnncd tot ce a rmas de dulce. Postul incepe de Marti, numit Marta vaselor, fiindcd in aceast zi se spald vasele i ru.

fele. Vinerea din aceastd sdprmnd se numeste Vinerea bdetilor.

,

-a

In intreaga aceast sptdmn nici un Roman sau Romncd

nu lucreazd nimic indat ce apune soarele,.temndu-se de SanToader. San-Toagheri sunt niste fiinte, cari umbra cdlare si fac
rdu oamenilor. De aceea in acele zile Rornnii nicdiri nu se duc
-sard ; pand i opincile nu si le repard, ci numai dupd ce au
cntat cocosii. Se povesteste c o Romncd a avut o fiicd a ei
si una gsitd la al doilea brbat. Stand vitrega cat de rele sunt
acele spirite fat de cei ce i intdlnesc in timpul serei, a trimis
pe aceasta a doua fiicd la moard s macine Mind si in timpul
noptei s toarcd din grdmada de fuior.
,Fiica vitregd s'a dus la moard, a turnat grdul s se macine,
isi puse painea in poal i incepu sa toarcd i sd mdnance, Cate

nitel. De odat a apdrut .inaintea sa o pisicd, care incepu s

miaue pe lungi dnsa. Tata i a- dat putinticd pine si-i zise :
Mato, miitisoard sd-mi Jii mie sotioarei (tovardse) !

Asa a petrecut in pace toat noaptea, fr s i se intmple

ceva. Cu liniste a rncinat Mina,
tors fuiorul i s'a intors
.

acas.

Cnd a vdzut-o mama Vitregd, s'a minunat -grozav si a ho-

tdrt ca a doua sar s'o trimitd la moare pe propria ei fiicd,

dndu-i si ei ce a dat Si celei dinti.
Fata a turnat grul s se macine, si a pus painea in poald
si.incepu s toarcd i s mnnce. Iardsi a reapdrut .acea pisicd si incepu s se gudure pe lang dnsa. Ea a lovit-o si i-a
zis : Dukie (du-te) dracului, batd-ke (te) sldntu. sei nu me smtn.kesti (Smintesti) sd torc
Pisica a srit asupra ei, a sugrumat-o, jar Sdn-Toader i-a
scos matele si le-a urzit pe gardul dinprejurul moarei. Mamd-sa
a asteptat-o pand cc.- a asteptat-o, i cand a vdzut cd nu mai

s'a sculat si s'a dus la moar. Cnd s'a apropiat si a

vdzut matele, a gndit cd fiicd sa urzise panza si a zis : Fata
-mea, vriednica mea, a tors fuioru si a urzit.
Numai cnd a intrat in moara a avut ce s vadd.
Dela Brestovta am pornit pe la orele II, iar pe la 12 1 ne
vine,

www.dacoromanica.ro

20

LUMINA

gsiam la Bor, cel cu viitor din cauza minelor de aram, ce de,

curand se exploateazd dincoace i dincolo de Ti lva-rop (Dealuros). Aici se exploata arama i in timpul Romanilor. Pe lang
alte resturi, o piatr monumentald dovedeste aceasta. D. dr. Miloie Vasici crede c la Bor lucrdri miniere au fost ,i epoca de
bronz, chiar si in cea de aram.
Pe Tilva-rosu se afl rmsite din o veche cetate, despre care
a scris ceva d. dr. N. Vulici, profesor universitar... In aceast
cetate s'a gsit in anul trecut o piatr funerar, ru spartd. Cea
mai mare lungime e de 0,41 m., iar lrgime de 0,61 m. Dintre
litere exist numai :
.

D (is) M (anibus) [S (acrurn)]

VIN (vreun nume gentilfc. D. ex. : Vinicius)
IMV (vreun cognomen).

Mai bun prob c cetatea a fost roman pot servi cdrmizile, cari searnnd- cu ale Romanilor.
(Va urma). ..

Trad. C. I. Cosmescn.

V.

TETA BOACA

improast panaita, s rarloasd,

niste
sail lunze, curat arischitoare albi, a a ca
de czane. Am narea, ce la nare ! traptd, adus ca gura di

ra

cireap, ce candu u dischidea nu s'alizea de ..fat. Candu turna

cat n oard albetili si scrcica dintili na lu lhtara -pre noi
bdrbati cu mustti ; cu ahat ma multu srmnitile, cari s'virvirizi, se ingusmulia, cndu u vide !si cu tute aeste si-afl oar
mulierli, ca s-aspard naturle cu teta Boac.

Teta Boacd aua, teta Boac ado, tuti u avea ca limba in

gurd. De tuti era vrutd, de multi eara cftatd, masi mine nu
u-aveam tru vreare. Nu de altu viva cd iu da s'me afla : in
cale, in codru, la bisearicd, tru lume, iu s'agiuzea, me lua de
mini si me bdsea, mare, mare cat him. Multe hri avea. e
suflet bun ! Casa-li mandstir ! Un iutra, doi insea. Orghi, sclio-

chi, oarfaiii, lngdrosi, veduve, ausi s'urdina la teta Boacd, ca

la harca Hristohii. A unlui s'li discant di Emstim altu s-li

www.dacoromanica.ro

""
;

2t

KUMIRA
,

asparga arratile. Nascanta s'li isusiasc. Altui s'li aruca tru

steaud si de la intia bseare ale noapte cu zua
la a' doua zua Boaca tot pri cicior s'afla. Tuti li-astepta,
tuti
pitritea, nu alsa var pri parappn. Si era tdcut.a lirtatai
framt di greatd aiiilor, strihinata." de cripdri. Ghine ma tut
nu-li angriCa, c stia : ctirmarea nu-li si duea chirutd. Seara

iiasun gepea. Nu stiu altu peva, ma, s-li creapa numa a

avea multu arucatd pri para. Plnzea 'And

apa Pe u b.ea

Nu era misale, dare, ptigiune, in teta. Boac s'nu cad ca

oriiul la mat-se. PrnZurli put acas. Totuna arunca linghpr
aliurea.

* * *

Tru chirolu a fumelilor. Luna alba, noaptea ca zu ! de la

Troplu-Orbu Vinea un suschir de vintu. Ctuniu Palcani dur-flia greu. Eara tcut ca un rsat mndstir. Preste tot scutide

La toate casile tgeare. La teta Boacd masi cand s'aprease

casa ! e lava ! Hoata s'fuzea la teta Boacd hbare nu lua
Lavdsea scamnul, zghilea arzboilu, cartinea cicrichia. Me tur-

nam di Caterina. Dau pre poarta, asun la firid, grescu und

card, gr.!scu dati ori, la teta Boaca canda l'arucard tard di
mortu. Masi ludtifiile tritnurd in cash'. Gresca, di a treia' card,
fii descliser. Me feciu gustur vearde tu fata ! Ban& 'seara ca
s'la dedu nu stiu ; masi cu teta Boacd me 'ngiupai de-a. ghinealui ! Cat eara largd tru inima. Nice cd s'crti de graile a
meale ! Ca totuna si de aesta card me lad de mar* me base
si nu stm de ge lcrimd.

AE, nipoate, i z'ase; hii fici6r ! Ti-arde sandzile de te as-.

tali agoidia! Te nardisi ca amnrn s'ti desclidem si c nu-ti
grim troard ! Asi u am eu tru cas-fiii ! De bun, de aru, eu.

nn gresca de cat a treia oar. Noaptea gioaca in cas dra2i

fntasma, amdiri s'cate alte ! '
- (;:e easte fantasma, teth Boaca ? Fantasma, nipoate, easti;
.und price, care lia bone di orn si Vine ning cas si-ti strig.

( pri numa. Disi li-apandisesti tr'oard, ea ti lia boaea, mutasti

si apoia : d, alaga, cara nu-ai lucru, toate sunt chirute.
Cu chiro, durd multe hari si
mizie poti se sbursti..
Bund-oar, al Vanghelacu, Cate nu _trapse, cte nu alaga, cur,

biseana, i nipoi mut armase. Tal Nasta easta mica cart*

,

www.dacoromanica.ro

LUMINA 4

22

,crolubd) ulugd in pade, de itia c, esindalui loin

noapte
n'afoard clcd pri measa dratilor si de und -oard orghi.
Noaptea, hiliu, tas mt-istrile !2- A !... m

istiele, zdsiu eu

cu arkleare. e ? Cum n'ai fried di amiii ! Coarbe, Corbe, stiascapd. Agel de analtu. Qe matifii ? amdae usucd .ibiate, astingu case dit thimel !? Ili zsiu eu. Scamnul, cicrichea, arazboilu s'pnza de lucru frnzea, masi teta Boacd sbura. S'mintui
putin apoia apariin E, nipoate, iu intrasi iu esisi ! e vizusi
tine, ye stii ? Ia intreabd s'pre mine ye tricui bune si arale cat
perli-fiii din cap ! Voi ? voi vd duyeti dupd carte, iar noi cu
fapta. Cartea voastrd, tute cte fayem 'noi, le are chirute si pdrdmithe, rna, nu-i asi.
Ascutd 'ti Imbair Aucri Vii, vizute *cu'oclill a mei. Tru .chirolu,
-.Yre me nritai, aveam una surat vit;ind, hilia a le Caline. Calina aestd. nu era de ugeache mare. Ghine ma ea vrea ea hili-sa
sd-u indrit dupd varnu gione avut.
Tr acea btea, z. i noapte, tute cdliurile, masi s'poatd
s-u bagd tru cas nicuchireascd. i era und. Calina, ye te la
:

cu ap cli sMbata, dipunea ap dit tuti muntili. Atuncea aveam -

in hoard avidtlu celnic, Manu. 'Li se alchi buriclu de hililu

aestUi celnic. Cum s'facd ? cum s'adard ? lucrul nu si-avea cale.
Calina ye-si zAse cu minted : Ma cu Diimnizdu nu s'faye, stai
s'vidern cu si-li Creapd-nurna !D
Duse de lud lapte di la- cloud 'mulieri mtrite; mum cu hilie,
Frimintd un cUlac si cu nsu adpd Chendra al Manu. Ai hiia a le Caline, und s't acati narea, s'isusi cu Chendra al Manu!
Hoara tut s'ciundisi cndu avzd aestd isosmatd. Chendra cu
-Manu, hilia cu tat, vrea sd s'tale. Avz, s'agiugd Manu s'incuscreazd cu armdsturile ! Calina aduchi (rninti) c hili-sa adusd cu funea tru casa al Manu, masi band bund nu vrea slreacd.
e sttu de toarse ! Lud vin, ye siz cu mortul deadurn ingropat trei adi. Calie limba de mortu, u arse, u amistica cu Vinlu
s'apoia li-u deade al Chendra de turnd tru cafelu a tatd-sui, trei
chicute zicndalui : - cndu s'greasca inortul, atuncea s'greased
incas i Manu.
Cu aest l feaye oaie pri corbul de Manu. 'Sidea in cask' ca
_

iiclu agiun, i ti-se pdrea cd nu eara ayel, ce pand aeri afla

.ali Caline und ii1ie de prdnuthe. Calina u '13gd hili-Sa tru
easa al Manu ma lud pre guse (laud suflete.
.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

23

Daule mulieri mtriqe nu-le aflard patruzdtIle. Murird !.... e

nu fac mghistrele ! Dipun pand T luna din 9er ! Ascultd-me,.
nipoate. Eara und noapte de veard. Me turnam di Verghia. Tru.
coaca de la Groapa al Ghizari, la Straihile al Gaind, vizum trei
mulierl, despltite, tru carne goal, ca ado s'l hib ! Una.'
avea un gastru in cap, alant un 9ir si vinea de avarliga de
groapd ; iar a treia cu un matiu tru mnd bdtea loclu..

De luiind ca lapte s'fea9e un intuneric, chis. Luna smicurd pnd ascdpit din, 9er. Ma 9e semnu ! Ea dispuse pre loc
si lumbrisi Intreaga groapd. Mdtistrele, ca svimturate, s'himusird la lund. Una' u tnea i cloud u mulzea. Sghilea riadrata di
lund di s'ligdna loclu. Ganda u dipuserd ?! Cndu u mulserd ?
tri ciudie ! Dupd a9ea u aldsara si pnd s s'alina luna in 9er,.,
eale s'fea9erd stifd tru hoard.
Cu laptele de lurid rridSristrele numtescu tutemVille. Omlu,
addpat cu lapte de lurid, traze lngoare araud, s'rncd penura.4.
de la use i apoia moare...
Nu ascdpd ghine de sbor si urid suglitare actd sd-u treambull pre teta Boacd. SgArli oclii, cdscd gura si mizi putu
s'greascd prin dinti : Un ilod me Vane la inim, moi...
Ddm noi, strigdm, fricdm, s'aliapidd niveastile, vin viif i
da puscd, 9eapa tru nri, cripam tufechI, ma tute chirute.
_

Boacd li angari (muri). Tric si ea arada. Deade 9in9ile a

preftului !

Muri teta Bpacd i cu nsd s'ingrupd lhtara a ficiorlor. Lisurd measile, andsard cluirTli, i Ingrupd nadia a sufletelor
ermuxite. Ascapai si eu de bdsearea -h
!

Vasile- Papaianui

6-70V
aTo

PISCARLU
de W. GOETHE

urld marea si s'arucd.

Piscarlu minduit la leas;
Muntreaste s'taci, s'tut s'alas
Tu apd pn'di cheplu s'ducd.
-

www.dacoromanica.ro

24

LUMINA

Si cum adast, s'cum ascult

S'disparti unda si-arrasare
pit inspumata, laiamare
N dzna ud di apa mult.
S'li cant alui, suini fi spune :
Cd ti
fumealea-fiii vrut

Si-Ediu duci la rnoarte pi chirutd

Cu minciunoase-arddzi, nibune ?
181h, masi si stiai catli-easte "ghini

A pescului tu fund' di-amare,

Vrea- s'ti dipuni cum esti abtare
S'caft s't afli-arhatea, tini.

e-

Nu-'si afl soarle rnusuteata

Si-aluna, stealile tu amare ?
Nu-si arid t'undi lisurare
Cnd' s'ved turnat dultea fat ?
Qi ? nu ti tradze cerlu plamtu.?
Sirina vinita amare ?
Ni fata ta nu t'arsare
-

"Tu-aroaua di-eti-dulci framta ?

Aurla-amarea, pruscutea_ste

Si-1 ud truplTrnesea-goal.
Si-angusa'n sufiit i si scoal
Ca dor di mamd-1 ndvaleaste.
Ea-li spune-alui, alui li iteaste ;,
S'ti nas ea cheare i s'ascap :
s'cde tu-ap
S'lia dupd ns,
*'de-atun9ea vie di nas nu zbraste.

I Foti

CANTICLU AL HRISTA
Mi sculai und dimnedt
- Ved tru amare und laial ;
Dit laiata es niori.

-Hai sculati-vd, vre piciori,

N'avzti cuclu curnu s'frnze,

Cucuveaua cum 'si plan*

- "N'avzti cum s'uhteazd fazili,

www.dacoromanica.ro

25

LUMINA

..

5t
,

e jilos i cant brazili !

Hai s'esim tru Xiru-Vune,
C seamnele nu sunt bune !
Vai
azi pri tufechI,
Vai guhm multe fusechl.
Hai s'aflm vrnd limere
S'nu cddem pre vrnd aschere ! ".
Sborlu Cole nu bitsi
Ia-lu Hrista s'pligul.
Hrista Ciomi, alb tru fat,
Ca lutiafer de dimneat.
Un gitgos tru 11.1ca.
trea9e,
Oh lele, 9e araud-'1i feace !
Alt gugos
treace tru-os,
Tru ilie cama di ghios.
S'himusird tra s'Iu acat
Pre acel Hrista alb tru fat ;
Ma Hrista amind si greaste
'Ndaud sboare arbinseaste :
vBre, dusmane stdi pri loc,
S'vezi daleaffili cum trag foc !
Tufechia, s'cu und aminare
Lu agudeaste tru pltare
Traze nica una oard,
S'lu agudeaste tru ifilioard : Asi s'mori, dusman turbat
Greaste Hrista ascpat. '

cules de Vasile Papa-Iani

COMUNA BEALA-DE-JOS

Pornind dela Struga, i mergAnd pe soseaua, ce duce

drept la Vranista, comuna pur bulgreasc, i laskid
soseaua la dreaptd, mergnd spre Apus la 'o deprtare
de jumatate de ceas, ddm de comuna pur romneasc
Beala-de-jos.

V6.zut din deprtare, casele nu -se pot distinge bine,

din cauza c ele sunt pitulate printre arborii fructiferi,
cari dau comunei un aspect foarte frumos.
Beala-de-jos este inconjurat din teate prtile de mai

it

'

www.dacoromanica.ro

LUMINA

26

multe comune. La N. se afld comuna bulgareascd Vra-

nista la o deprtare de jumatate de ceas. La Vest comuna albanezeascd, Velistea, la o deprtare de un sfert
de ceas. Spre S. V. comuna Ohtesec, locuitd de bulgari,
crestini si de bulgari turcizati. Mai sus de Ohtesic se
afl comuna bulgdreasc Veceani cu vre-o 700 de case.
Acum in urmd sarbii au reusit sd dpschidd aici i o
scoal sarbeascd.
- _
Despre fundarea acestei comune se zice c inainte cu
150 de ani, locuitorii ei au venit din Beala-de-sus. Multi
din locuitorii acestei comune, neputand sa se hrneascd
cu cresterea vitelor. s'au coborit la camp ocupandu-se
cu agricultura.
- Dupd venirea lor pe ses si a consiruit o cohb, care
le served de locuint in timpul verei ; iar iarna erau idsate ciobanilor, cari se coburau aci cu vitele. Chiar pand,
azi, exist colibe de felul acesta.
Locuitorii, vdzand greuttile ce Intmpinau la transportul productelor, ca: cereale, vin, fructe si :hrana
animalelor, au gsit cu cale sd se stabileasc la camp,
construind case confortabile in locul cohbelor De aci
se explicd de ce azi fie-care cas i are lang ea si taTina de porumb, precum i grdina pentru zarzavat. Gr-dina mai este presdrat cu diferiti pomiroditori. Nu ppti
vedea cash' fard sa n'aibd cel putin 20-30 rddcini de
arbori fructiferi ca : gutui, meri, peri, 01'41, pruni, duzi,
nuci, etc.
, Locul, unde se afid azi comuna impreund cu Tarinele
ei, si Tried doud comune bulgresti, apartineau unei monastiri cu hramul Adormirea Maicei Domnului care este
asezatd lang comuna bulgreasc Vranista. Acea manstire este in ruind.
Numrul caselor se ridic de la 100-120, toate bine
construite de piatr, si chiar multe din ele ca din oras.
'Multi din locuitorii ei se ocup cu ziddria, cea mai mare
parte dintr.insii se due in strinatate, mai ales in Ro-

mania, pe la Craiova, unde sunt destui antreprenori

Casele sunt acoperite cu cardmizi, .Putine sunt cu

de constructiuni.

paie. Cele mai multe sunt cu cloud caturi.. Rare - sunt

cele cu trei caturi.

Comuna se imparte in cloud mahalale ; una Mahalatia-

de-sus t i alta Mahalaua-de-jos.

Din cele 120 de eau, 100 sunt romanesti si restul turcesti. Albanez sunt- venit din Velestea, comun situat
la o deprtare de un sfert de .ceas de Beala-de-jos.
_

www.dacoromanica.ro
o

4'7
LS

LUMINA

27

Casele,albanejilor nu formeaz alt mahala. Ele sunt

amestecate cu ale ROmanilor.
Vre-o 18 tamilii albaneze nu se stie cu sigurant : de
uncle i cnd au venit. Inainte de veniFea lor din Velistea, ei n'aveau nici moschee. De aceea in fie-care - Duminted ei trirniteau lumanri la biserica noastr.
Toti vorbesc limba roman. Dupd venirea celor-l'alti
otomani, cu totii au fcut o moschee, unde se inchind,
si alturea de moschee au o *coal& mixtd.
Cele din urm familii neromnesti au venit cu vre-o.
30 de ani in urm. Pe atunci srcricioase, astd-zi sunt
mai bogate de cele romnesti, -Rind mai puternice.
Populatiunea cornunei se riffled pand la 1000 de suflete, dintre cari : 3/i sunt romani i i/t albanezi mohametani dupd cum am spus.
Ocupatiunea. Ocupatiunea locuitorilor de predilectie .
este agricultura. Ea este foarte desvoltat. Fie-care lo'cuitor isi are tarine de gru, orz si secard. Asemenea
si cate una sau cloud ogrzi, cari dau porumbtil foartebun si fasolea, cea renumitd in Turcia,
Toti locuitorii, bogati sau sdraci; se nutresc cuporurnb,
irr graul l vand. Coptoare eL n'au.Painea o coc in pant
care e de pmant.
Tarinele de grau sunt afara de comund,
Locuitorii se mai ocupd cu comertul. Multi din ei au
magazine prin satele albanezesti si bulgresti din Diova.
Mai au magazine in Struga un orrsl cu viitor Sambata
e zi de targ..
Belitarii se mai ocupd cu ziddria si alte meserii. Croitorii cos sartaile ferneilor i giocile, cum le numesc ele,
-

oapucele i bejcele brbatilor.

Pe lang Romania dude atatia dintr'ansii s'au stabilit

cu familiile, sunt -unii au apucat drumul Americei.
Se an cloud biserici. Una cu hramul .8f. Maria, care:
e construit de curand ea banii trimisi'de Belitarii din
Romania iar cealaltd bisericd este in rUin.
Sunt cloud -doh grecesti : una de beti i una de fete._

Mai are o scoald rornaneascrt mixt, fondat in anul

1897 de cdtre repauzatul Vanghel Lipa. A functionat vre-o

3 ani. sub conducerea d-lui Alexandru Christoforide rand

atitorizatie. Autoritatea a inchis-o dupd nioartea repau-

zatului Vanghel Lipa. Meta lui n'au avut vrednici de

Taal. lor. Ei sunt adversarii scoalei noastre. Clime Mahu
de asemenea a fost tot -asa de bun ea repauzatul Lipa
FplcOala a stat inchisd pan cand in 1903 sa esit un alt
bun roman cu numele George Thomescu, a cdrui casa

www.dacoromanica.ro

LUMINA

28

pAnd azi ,serveste. de scoala romn. El este presedintele

comunittei romdne.
s'a deschis cu autorizatie
prealabil si a iunctionat sub conducerea d-lui A. Christ o toide progresnd. Tot sub conducerea lui au reusit
buniiRomani's, aibd un 'mutitar cu pecetea romneascd..
Buii romni suferd multe neajunsuri din cauza bisericei.ln biserica comunal nu sunt primiti.
Po tul barbtesc se compune din capaciu, Wee de un
mentn, aproape cu acel cu cel albanezesc.
Femeile vara se ocupd cu lucrarea pmntulni iar iarna
cu impletitul ciorapilor i cu gospoddria
Portul lot se cornpune din ochie de tof de letna sau
de mdtase, o /float de aiac, un 091 de pnzd, sau de land.
(Ele Il numeser7 ). Deasupra potirt un chiuve. La cap
sunt legate cu na rarn de mdtase.
_
Costick St. CiolaAo.

institutor in Beala de jos

-4--V-Akto
'

LUCRUL, MOARTEA ,"1...NGOAREA

(ISTURIE)
e
de L. Tolstoi
.

La Indianli di tu Amirichia din ghios easte isturia aest

pri oamini asiti ca s'nu-aibd ananghi

slucreazd. Nasi nu-avea gdile ni di strafii, ni di casi, ni di
hrand, s'tuti band pand la un sut di ani, fard s'cunoascd varnd
langoare.
Tricu multu chir6, asi cum- dzasim, candu Dumnidzd muntri
Dumnidzd, dzac nasi,

diznou cum baneazd oaminli. Nds vidz ca tru loc si-s hrseasc di band, cathi un nu tradzed zore di cat masi ti Was,
s'inacea anamisa di nsi
dutea asi lucrul in cat nu era

ifharastisiti di band, si-u blastirna. Atumcea Dumnidzo i dzasi :

gAest vine di-acl cd baneazd cathi un tri nds. Ca s'li am-

budiseascd, Dumnidzd andreapsi asi lucrurle, ca s'nu poatd

oarninli s'baneadz fard lucru ; s'ca s'nu tragd di-aracoare s'di
foame, nasi lipsir si-s anvaleasc truplu cu strafii, ci's sap

loclu, ca s'seamin si s'adund poami si Vipturi.

- ,Lucrul va-li facdund, s'mindui Dumnidzd.- Nu poate un
singur ca s'talie i s'poait grendza ca s'adard casa ; nu poat
un singur s'facd ergaliili di lucru, ti simintd; ti adunare, ti aseare, ti cusearea strafiilor. Easti lisor s'acachisesti ca, cu cat
nasi va slucreazd ma multi di-adun ; cu ahat va s'facd ma multi
lucri; cu ahat bana va li sa para. cama lisoar, i va-s'hib tuti
cu und minte.

- I'
.

4.1

'

www.dacoromanica.ro
'

,'
1.1

tle

,0,';

LUMINA

29

Treaci iaa. chir. Dumnidz vini s'veadd diznou Cum ba-

-neadzd oaminli:
Ma oaminli bn. cu Multu m'ardu di cum maninte. Nsi lucra

:-cli-adun (cd nu pute s'fac aliumtrea), ma nu toti un

nsi s'disprt tu Anti tdiftKi, s'cati tam muntrea s'archeasa
Incrul lntor, s'toti s'ambudusea un pri-alant ca si-si xudipseac tn-alumpt putearea s'chiroulu a lor, asi ca era ardu ti
tuti. Vidzandalui cd" nu era ghini, Dumnidzd s'bgh tu minti
.-ca s'alas pri oamini s'nu-si cunoasca oara a mrtlei si s'li
'-facd s'poat s'moard la iti minutd. S'lu dzdse :
;

- Xndu cathi un di nasi va si *stibd c poate s'moard tu -

iti -minutd ; s'dzasi Dumnidz, nsi nu va s'urascd un cu-alantu,

di-aralile ali band cari poate tu iti ()ark' s'pfseascd. Nsi nu va
s'li chear5. minutili di band ti li sntu ursite.
Ma nu fu asi. Cndu Dumnidz -s'turna s'veadd cum bneadza

-oaminli, muntri cd tu civa nu li si feace cama bund. Aceali

cama gionli, di-acea c oaminli putea s moard la ici chir, Ili
lu ca sclaVi pi-aceli camd slaghili, vatArn Indoidinasi,. s'pialantd li fuvirsea cu moartea.
Di au Vini c aceli cama cu putearea s'clironomli a lor mi
rucra dictitot s'putridz tu sideare, i slaghIli lucra dzaud s'noapdea s'nu-avea iu s'pleacd caplu, ti arnate cd i-unli si-alnt
li era fried' i s'ura un cu-alantu. Si bana oaminilor era. cama

laraud.

Vidza si-aestrliumnidz s'ca s'li afl und Vitrie, apufusi tre-a

'ebag acel cama di tu soni trop : pitricir a oaminilor tuti Iangorile di pisti loc.
Dumnidzd s'mindui, CA nu s'hibd tuff oaminfli plicati a ln..gorilor, nsI va s'acchiseascd c aceli cama cu puteara lip.seaste s'aib Mild di lntiz s'ca s'hibd agiutati di slaghi cndu
va s'hib lnidi. S'diznou Dumnidzd li-a las pri oameni pri,

mintea lor.
Ma cndu s'turn s'veadd cum banedzal oaminili, tora candu
sntu plicati la lngori, vidza cd bana la era cama mrt..
Aesti lngori, acari tu mintea al Dumnidzd lipsea ca s'li facd

pri oamini und, nsi singuri-li disprta cama multu. Oaminli t

aceli cu putearea, anngasea pri-alant ca slucreadz, li bagd
cu zore treas'li rnuntreascd cdndu era lntizi, s'ca sone nsi
habare nu-avea di-alant, candu lntidz. Si-aceli pi-acari li-anngasea ca slucreadzd tri un domnu s'ca s'aveagli pi lntizI
era aht framt di cblina s'di lucru, c nu-avea chir ca
.s'muntreasca lndzizli a lor; s'lialasa fr agiutor.
Ca lntizli s'nu ambuduseasc chefurile a avuslor, li baga'tu
niscnti casi iu tradze4 s'mure, nu Invarligati s'plmt di cu-turinli a lor, ma di oamini pltiti tru aestu lucru, si pri acasi
si muntrea. fail &Id s'cu dizgustu. Pi ningd aeste, acea cama
-marea parti di lngori cunuscute ca mulipsitoare (aceale'ti

'

www.dacoromanica.ro

-!),"

30

LUMINA

s'ardspandescu inghie), s'cu fricd. ca s'nu li-acatd, nu masi c

nu s'apruche di lantidzi, ma s'diprtd diaeli ci-li muntrea. Atun9ea DUmniazu 'si dzsi : z Maud s'cu aestu trop, nu pot s'li
duc pri oamini ca s'cunoascd- ti easte ghini, si-si bag eli arddzi dupd naafi 9i- au traptd s'9i trag. ,'Dumnidz i aldsd

pri oamini.

Armasi singuri, oaminli banard multu chir frd. 's'acchiseascd acea ci J lipsed ca s'hibd iftihisiti. S'cu adiie tu afdji
aesti dit sone, ndoi di masi acatard, s'acchiseascd, c lucrul nu
lipseastes' hibd un bubusar ti unili si-und great ti-alant, ma.
lipseaste S'hibd a tuturor, dul9i s'cari-li fati und pri tuti oaminU
Acdtard s'acchiseascd, c un moarte avem tuti s'vrnu nuascapd dins. slucrul acel cama cumintele easte ca T treaca
cathi un anli tu vreare -,s'acchisire, i si bneazd ardhate eta,
ci-li eastidatd. -Acd.tai s'acchiseascd, cd lngorile nu lipsescu
s'hibd un lucru ti-angraie ti Aisi, ma un lucru ti vreare, ti ghin eatd tri-tuti.

Trad. I Foti

V
DUMNIDZA

OAIA

-1-

de E. Lessing.

Oaia tradzea cama multi arali di tuti prvdzile di pisti loc.

Te aced s'dusi dindintea al Dumnidz si-1 paTdcdrsi ca s'li lisureazd angusa. Dumnidzdu mimtri cu third si-li dzse a oai ei :

Ved, fptura mea imir, c te feciu frd varnd aprare ! Ti

lipseaste tora. s'ti urnplu gura cu dint infricusati ic s'ti bag .
tu cicioare ungli :invtaligoase ?
- A, nu, Ili dzasi oaia, nu voia s'am tiva dipriund cu.prdvd zile aiali agrili !- lc*, iii dzsi atun9ea Dumnidzd, s'ti bag
farmac tu-ascuchiatlu-atdu ? Ah ! li-u turm oaia, serchili aceli
infrmaCosli sntu ahat urti di lumi !
- gAtuncea 9i lipseaste s'fac ? Vrei s'ti pldritu coarne pi
frmtea ca si-s't fac schiniratlu sanatos !
- 0, nu, bunlu-afileu tatd ! Lipseaste s'hiu dindoard ahnt
ardud ca taplu !

- Ma sti, li dzsi Dumnidz poti tini s'fa9i ardn alntui,

cdnd alant aveagli s'ti facd ata !
- S'fac aest suschir mrata oaie, 0, als-mi, vrute parinti, cum escu ! C putearea
dai ca s'pot s'mi apir, ii
u fricd ca S'rrt mi da orixea ca s'fac ardu a9elui ci nu-ini fea9i
civa avand-a-lui cu,ci sf'ac aru, cd-i ma ghine ca s'aravdz
nindriptatea, di cat s'u fati la altu.
Dumnidza ivluisi evlavioasa oaie di oara a9ea agrsi si's
pldngd.

I. Foti.

www.dacoromanica.ro

LUMINA

3!

CRONICA,
In cRevue 'des deux mondeso d-1 Pinon studiaza criza prin care tree
popoarele balcanice. Se vorbesce de toti i de toate numai de noi si de Romania niceri. Faptul e demn de remarcat atat din punctul de vedere al

importantei, revistei, cat si persoanei care scrie articolul, un foarte bun

cunoscdtor al imprejurrilor. Muntenegrenii sant pomeniti nu -tiu de a cat
oara. Toat lumea e in ferbere, numai noi ne bucurdm de roadele bine-fcdtoare ale gcivilizatieis. i santem un milion de suflete.
Srman popor !
I. F.
**
*
Viu sa-mi dau prerea asupra unei frumoase poezii a d-lui Zicu Araia,
din ultimul nurnr al cLuminei din 1907. Este una din cele mai bune poezii
.

din ate s'au scris pand acum in dialectul nostru Poetul merit un loc de
cinste in literatura, mai mult de cat alti pretinsi poeti. IToamnd7n Pind e
scris in metrul d-lui Cosbuc ca atare versul este vioi, imaginilt se desf:
surd una dupa alta fr nici o greutate. nici un cuvant par'cd nu e spus de
-prises. Tabloul e desavarsit cu ultima strofil :
Vine agiunse s'nas neaua,
Hilea brumlei si al vint
Ea va'ngroapd laiulu Pind
Ca un mort, acl s'li hibTnt murmind!

,
-

Noaptea de yard a lui Cosbuc nu e mai desvarit. E un .pastel minunat. tine a vdzut munfi nostri toamna tarziu dup plecarea pstorilor ii
poate da mai bine seama de frumusetea exceptional& a acestei poezii D.
.Zicu Araia e un talent sd am finut ca s relevez aceasta ; poezia din numarul trecut al revistei a fost mai slab cu toate ed. confine si ea versuui
frumoase. Poetul s se fereasc- de cuvinte locale, s se concetreze mai bine
pe urma s scrie : acesta e sfatul nostru.
I. Foti.
**

rwf

Cu nest numr dorim sad drn un alt mers acestei reviste. S'a fcut de
repetite ori apel la bine-voitoare colaborare a scriitorilor nostri. Nimeni n'a
rspuns, toti s'au uitat in mod ironic la directoryl ei care a jertfit i timp
si munc pentru a I:). conduce singur un an de zile. A publicat de ratite
ori lucrari slabe, dar asta nu-i vina d-sale.
D Beza a cartit in potriva .revistei cu inversunare;ba s'a crezut in drept
a monopoliza literatura dialectal cu cati-va cari la urma urmelor nu-s nici
.

ei scriitori in adevaratul inteles al cuvantului. A fcut tot ce i-a stat rt

www.dacoromanica.ro

32

LUMINA

'putintii spre a compromite revista ,Lumina, din fericire ivindu-se ins-0

bolnava -si curioasa sa revistri Grain burn).
Ca sil iluGtrez spusele mele dau catc va specimene de fraz si de notiuni
'RAT, unice In felul lor in toate literaturile lumii -aavrd caldd : racoare caldd (!)_ a.prefti ligati di lundzi arasi=preoti legati ori spanzurati de rase ;
Xeand
frd fundp=strintate tail fund (!!!!) Lumchi scadate'n flori, ramuri scldate In flori (Cedite valachi scriptores; Maeonide, cede) Sau oarfna mea,.
fard, fara al Beza ! s cdea perlu, ca fiamuri, cedite natus est, nescio quid
majus Iliade). (Neaua albd) sic! mai este i zpadd alb, neagrd, luati bine
_seamil. Cititi ,Chiragiazli si Dimandri si yeti gdsi cate yeti pofti de acestea. Intr'o parte face o comparatiune care mind cam ast-fel : dzilile trec
ca apile (build) si lunile pe urrnd ca norii. SA isclesti asemenea absurditti is
s te crezi scriitor (!?)...
Si nicrieri nu putern aplica cu mai multa dreptate cuvintele ce d-1 Beza
: ca. .ar
un dialect fals, exotic
e spune despre revista noastril
Bitolia
B. I. IC

-TIRI I, FAPTE..
,

Donatiuni

./

D-1 Gheorghe Trifon, cunoscutul proprietar i negustor din Sofia, filed din luna lui Februar a venit din Bulgaria linpreun cu sotia sa d-na Maria,
cu fiica sa Constantina si cu brirbatul ei, d. Hristu S. Popa, Ilia Paligora,.
de asemenea, mare proprietar si negustor din Nis. Ei au venit sd-si vazd
pe oamenii lor. dup cum e d. dr. TrafcuTrifon din Bitolia i d. P. Trifon,
vice-consul* roman la Salonic ambii fii ai venerabilului biitran G. Trifon
precum i locul nasterei, Molovisti.
D-1 G. Trifon a druit capelei noastre din Molovisti crucile exapteee, numite signe dialectul aromanesc, foarte frumoase iar d. Poligora o'cingtoare pretioasd pentru preotul acelei capele. Aceste daruri f ormeazd de
de o camdat un inceput ambii donini proectand s facd ceva mult.
Comunitatea noastra din Moloviste le-a multumit prin ziare.
D-1 Th. M. Craja, presedintele soc Molovistes, impreund cu membrii ei
a trimes un epitaf bisericei romanesti din comuna lor natal:A.
Multumirile noastre, dorindTca s fie imitat exe'mplul d-lor si de alti co;-'
mercianti dezinteresati
.

www.dacoromanica.ro
.1., /I
'
1.3

.
.0

. ;

l'''

...

1.

,
1

P*1\

BAZARUL HAMIDIE
AL D-LUI

CONSTANTIN G. CARACOTTA
Situat in principala strada Hamidie, in casele Congratiunei Lazaritilor
,

INCONTESTABIL ESTE UNUL

DIN CELE MAI ELEGANTE
MAGAZINURI DIN BITOLIA

RIVALIZAN CU DEOSEBIT SUCCES

In privinta pretului ca si In privinta gu-

vw-

stului

15ACANIA
DOMNILOR

J.
T.

Erca & neon Tornescu

MONASTIR. - Strada Girei (Tuz-pazar). - MONAST1R.

e in tot d'auna aprovizionatd cu tot felul de articole

atat indigene cat i strdine.
Ori-ce vizitator pleaca multiunit
din prilvlia d-lor,
,
fiind vechi negustori.
_

'

'

www.dacoromanica.ro

..1

A APARUT :
Tablou sinoptic

i sincronistic

AL

Istoriel Limboi si

Literature! foldlegi
DE LA

kept ON In secolul XIX

DE

PROFESOR D. COSMULEI

Lucrare tipetrit cu cheltuiala Ministerului

Instructiunei Publice

www.dacoromanica.ro