REABILITAREA ZONELOR VERZI SI A

TERENURILOR DEGRADATE DE POLUAREA

ATMOSFERICA IN COPSA MICA
Masterand RADU ILIE

COPSA MICA-LOCALIZARE

COPSA MICA-LOCALIZARE
Orasul Copsa Mica este situat in partea de nord-vest a judetului
Sibiu,
la confluenta raurilor Tarnava Mare cu Visa. Traversat de DN14 este
situat
la 43 km de resedinta de judet, 12 km de municipiul Medias si la 33
km
fata de municipiul Blaj pe DN 14B.
Localitatea se invecineaza la nord cu comuna si statiunea Bazna, la
nord-est cu comuna Tarnava si municipiul Medias, la est cu comuna
Valea-Viilor, lasud cu comuna Axente Sever, iar la vest cu comuna
Micasasa. Orasul esteamplasat in culoarul depresionar al raului
Tarnava
Mare, inconjurat de dealuri.

INFORMATII GENERALE
- Orasul, amplasat in culoarul depresionar al raului Tarnava Mare, are
o
suprafata de 2590 ha din care 278 ha in intravilanul localitatii.
- In 1935 a fost infiintata SC SOMETRA SA avand ca obiectiv principal
producerea negrului de fum prin chimizarea gazului metan .
- In 1939 a fost infiintata intreprinderea metalurgica, SC SOMETRA
SA,
ce avea sa pateze pentru totdeauna sanatatea oamenilor si a naturii
din
zona.
- Scopul initial a fost acela de producere a zincului industrial, dar in
urma unor modernizari intreprinderea a primit si o instalatie de
obtinere
a plumbului.

SURSE DE POLUARE
SC CARBOSIN SA a poluat cu pulberi de negru de fum o fasie de teren
lunga de peste 20 km si cu o latime de 5-6 km.
SC SOMETRA SA a poluat zona Copsa Mica prin :
- emisia de dioxid de sulf;
- melalele dinpulberi in suspensie: Pb, Cd, Zn.
Frecventa depasirilor(%) a valorilor maxime pentru emisia de dioxid
de
sulf in punctul de monitorizare Spital in perioada 2000-2007:
-2000-13,6%; 2001-5,48%; 2002-1,37%; 2003-1,37%; 2004-2,46%
2005-0%; 2006-4,52%; 2007-25,55%
Frecventa depasirilor(%) a valorilor maxime admise pentru Pb din
Pulberi in suspensie in punctul de monitorizare Spital in perioada 20002007:
-2000-67,22%; 2001-34,81%; 2002-24,01%; 2003-85,40%; 200455,77%
2005-52,33%; 2006-63,64%; 2007-73,74%

SURSE DE POLUARE
Frecventa depasirilor(%) a
valorilor maxime admise
pentru
Cd din pulberi in suspensie in
punctul de monitorizare Spital
in
perioada 2000-2007:
2000-81,11%; 200154,87%; 2002-61,09%;
2003-88,15%; 200472,32%; 2005-60,62%;
2006-75,00%; 200755,57%

DETERMINAREA NIVELULUI DE
POLUARE
Nivelul poluarii s-a determinat si cu ajutorul unei specii de licheni si
anume specia xanthoria. S-au transplantat un numar de lichenii dintr-o
zona nepoluata in zona Copsa Mica Medias pe o perioada de 120 de
zile.
DETERMINARILE EFECTUATE EVIDENTIAZA URMATOARELE:
Lichenii pot fi considerati metalofite, care acumuleaza cantitati mari
de metale grele , manifestand afinitate pentru; Pb, Cd, Cu, Zn, chiar
daca
exista o competitie intre aceste metale in ceea ce priveste
acumularea lor
in tesutulvegetal.
Comparativ cu proba martor continutul de metale di tesutul vegetal
pentru lichenii expusi este semnificativ mai mare:Cu de 54 de ori, Cd
de
16, Pb de 150 ori, Zn de 50 ori.

IMAGINI DIN ZONA POLUATA

LUCRARI DE RECONSTRUCTIE
ECOLOGICA REALIZATE
Suprafata totala parcursa cu
lucrari de reconstructie ecologica
prin impadurire in teritoriul intens
poluat din zona Copsa Mica
insumeaza 644 ha din care fond
forestier 470 ha si in perimetre
de
ameliorare din afara fondului
forestier 174 ha.
Finantarea s-a realizat din:
-Fondul de ameliorare a fondului
funciar;
-Fonduri bugetare pentru aceste
scopuri;
-Fonduri proprii.

Plantatii
integrale

Genul de
lucrari

ha

UM

168

1988-1998

302

1999-2008

470

Total

68

1993-1996

106

1997-2008

174

Total

644

TOTAL

VERSANT RECONSTRUIT ECOLOGIC

SOLUTII PENTRU REABILITAREA ZONEI

COPSA MICA
Prin realizarea unor noi proiecte cu finantare din fondul de mediu si
din bugetul local se poate continua reconstructia ecologica a unor zone
din fondul forestier si din afara fondului forestier.
Pentru reabilitarea solurior degradate din fondul forestier si din afara
acestuia se vor utiliza specii de arbori ca salcamul (Robinia pseudacacia
L.), salcioara (Eleagnus angustifolia L.) iar dintre speciile de arbusti
paducelul (Crataegus monogyna Jack.) si catina alba (Hippophae
rhamnoides L.).
Dupa diminuarea fenomenului de poluare, vor putea fi reintroduse si
speciile zonale valoroase , cum sunt gorunul (Quercus petraea Liebl.),
stejarul ( Quercus robur L.) precum si paltinul (Acer pseudoplatanus L.).

REABILITAREA TERENURILOR AGRICOLE

DIN ZONA COPSA MICA
Deoarece la ora actuala depoluarea unui hectar de metale grele costa
intre 100.000 si 2 mil. euro se incearca gasirea unor solutii alternative.
In urma unui studiu realizat de Universitatea Lucian Blaga din Sibiu din
2007 pana in 2010, care a fost realizat cu fonduri din bugetul local de
peste
760.000 de lei, s-a demonstrat ca metalele grele, in special cadmiul si
plumbul, sunt absorbite de plante(atat cele consumate de cultivatori cat si
cele pentru furaje), creand mari probleme de sanatate.
In mai 2009 s-a luat decizia de a planta 2.5 ha cu Mischantus, o planta
folosita in scop energetic si in productia de biomasa , care nu este o
planta foarte pretentioasa si care se poate dezvolta foarte bine in conditiile
din Copsa Mica.

DEZVOLTAREA PRODUCTIEI DE
MISCANTHUS
Miscanthus (Miscanthus
giganteus x) este o planta din
familia
Poaceae care creste in Asia de Est
in
special in China si Japonia.
Costurile realizarii culturii de
Miscanthus sunt de:
- aproximativ 2400 euro/ha pentru
infiintare;
- 50 euro/ha/an cheltuieli de
recoltare.
Durata de viata a unei culturi
este
de 25 de ani.

AVANTAJELE PRODUCTIE DE
MISCANTHUS
- Din planta se pot produce pelei si brichete pentru incalzire, cu grad redus

de umiditate si mai ieftine dect cele din lemn. De asemenea, se utilizeaza

pentru producerea unor materiale de constructii biodegradabile pentru case,
in combinatie cu ciment si apa. Michantus se mai intrebuinteaza ca inlocuitor
de plastic in fabricarea cardurilor bancare, in industria auto, dar si ca tuba
pamantoasa pentru flori sau pentru decoratiuni de gradina in loc de scoarta
de copac, inlocuitor de paie in culturile de capsuni.
-Cultivara acestei plante are beneficii si asupra curatarii solului infestat sau
erodat. Terenurile pe care s-a cultivat Mischantus, pot fi folosite ulterior
pentru infiintarea culturilor de porumb si soia avand avantajul ca nu sunt
predispuse invaziei buruienilor. De asemenea, planta ajuta la captarea
carbonului si regenerarea solului.

DEZAVANTAJELE PRODUCTIEI DE
MISCANTHUS
-

In primii trei ani de cultivare, planta are un grad de toleranta

scazut la
inghet;
- Avand in vedere ca durata de viata a acestei culturi este lunga,
este
necesara contractarea pe termen lung a productiei.
- Un alt punct slab l-ar putea constitui, din punct de vedere
financiar,
faptul ca in conditiile meteorologice din tara noastra, aceasta planta
se
inmulteste prin rizomi. Cu toate, acest tip de reproducere este
benefic
mediului inconjurator, deoarece nu face planta invaziva