Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Neuro 08 - Copie
Neuro 08 - Copie
Date anatomo-funcţionale:
• Nervi motori, somato-vegetativi.
• Originea reală: în calota mezencefalică, la nivelul substanţei cenuşii
periapeductale,ventrolateral faţă de apeductul Sylvius. Nucleul de origine se subîmparte în 5
grupe neuronale, dedicate câte unui muşchi.
• Nucleul Edinger-Westphall: răspunde de funcţia parasimpatică a nervilor III.
• Muşchii enervaţi:
Musculatura extrinsecă a globilor oculari, 5 muşchi:
1. ridicătorul pleoapei superioare
2. drept superior
3. drept inferior
4. drept intern
5. oblic intern (mic)
Musculatura intrinsecă (inervaţie parasimpatică din nucleul Edinger-Westphall):
1. muşchiul ciliar
2. sfincterul irian (fibrele circulare ale muşchiului irian)
• Traiect: axonii se dispun în mănunchiuri, străbat în direcţie postero-anterioară şi ventrală
calota mezencefalică, nucleul roşu, locus niger, piciorul peduncular şi ies din trunchi la nivelul
cisternei interpedunculare (originea aparentă), se dispun între artera cerebrală posterioară şi
artera cerebeloasă superioară, trec pe peretele extern al sinusului cavernos, pătrund în orbită prin
fanta sfenoidală şi se distribuie la muşchii menţionaţi.
Semiologia leziunilor:
I) Ptoză palpebrală: căderea pleoapei superioare iar globul ocular este acoperit total sau
parţial.
II) Strabism divergent: din cauza deficitului motor al muşchiului drept intern,globul ocular este
deviat spre unghiul extern al fantei palpebrale,sub influenţa muşchiului drept extern,dacă acesta
este indemn
III) Diplopie: acuzată numai dacă ptoza e incompletă. Se datorează strabismului, care face ca
axele oculare să nu mai fie paralele; obiectele se vor proiecta pe puncte retiniene asimetrice, deci
imaginile corticale nu se mai suprapun. Apar astfel două imagini, una reală, obţinută de către
ochiul normal, şi una falsă, transmisă de retina ochiului afectat, care apare lateral de imaginea
reală, de partea opusă ochiului lezat.
IV) Midriază paralitică: dilatarea accentuată şi permanentă a pupilei datorită lezării fibrelor
parasimpatice cu paralizia consecutivă a sfincterului pupilar şi acţiunii simpaticului,care este
indemn şi realizează activarea fibrelor radiare ale irisului
-reflexul fotomotor este paralizat
V) Paralizia mişcărilor de ridicare şi coborâre a globului ocular->la invitaţia de a urmări
degetul examinatorului în sus şi în jos,de partea bolnavă ochiul rămâne imobil în unghiul extern
al fantei palpebrale
Date anatomo-funcţionale:
• Nervi motori somatici.
• Origine reală: calota mezencefalică, sub coloana ce formează nucleul III;fibrele radiculare
înconjoară apeductul Sylvius,se încrucişează cu cele de partea opusă şi ies din trunchiul cerebral
de o parte şi de alta a valvulei Vieussens (origine aparentă)
• Este singurul nerv cranian care emerge pe partea posterioară a trunchiului şi care prezintă o
decusaţie integrală a fibrelor radiculare.
• Traiect: străbate peretele extern al sinusului cavernos, apoi urmează acelaşi drum cu III.
• Inervează: muşchiul oblic extern (mare) - îndreaptă globul ocular în jos şi înafară.
Semiologia leziunilor:
Diplopia: mai ales la privirea în jos şi înafară, de partea nervului bolnav (e.g. la coborârea scărilor).
Imaginea falsă se formează dedesubtul imaginii reale
Lezarea nervului IV poate fi singulară (mononevrită->diabetică) sau în contextul lezării n.III
Poziţia globului ocular nu se modifică, dacă ceilalţi nervi oculomotori sunt integri. Explorarea
motilităţii globilor oculari dă foarte puţine date în leziunile exclusive de IV (chiar deloc), mişcările
comandate prin nervul trohlear (patetic) fiind foarte bine compensate de mişcările comandate prin III
(muşchiul drept inferior) şi VI (muşchiul drept extern). Diagnosticul de leziune este deci mai mult de
excludere, după eliminarea posibilităţii lezării nervilor III şi VI. Este relevant examenul diplopic efectuat la
oftalmologie.
Date anatomo-funcţionale:
• Nervi motori somatici.
• Originea reală: nucleu voluminos situat în regiunea postero-internă a calotei pontine,
proeminând pe planşeul ventriculului IV. Fibrele străbat calota şi piciorul punţii.
• Originea aparentă: şanţul bulbo-protuberanţial.
• Traiect: străbate unghiul ponto-cerebelos, trece în interiorul sinusului cavernos, lateral de
artera carotidă, iar apoi pătrunde în orbită prin fanta sfenoidală, alături de III, IV şi ramura
oftalmică a nervului V.
• Inervează: muşchiul drept extern –> mobilizarea globului ocular spre unghiul extern al fantei
palpebrale.
Semiologia leziunilor:
Crizele oculogire (pot fi oculocefalogire): constau în orientarea tonică şi involuntară a globilor oculari
(eventual şi a capului), în sus (mai ales) sau lateral. Bolnavul e incapabil să influenţeze această poziţie pe o
durată de minim 20-30 minute. Crizele sunt dureroase şi insuportabile. Semnifică descărcări
extrapiramidale asupra centrilor oculogiri supranucleari (subcorticali), cu prognostic de gravitate.
Miocloniile oculare ritmice: sunt mioclonii continue, cu frecvenţa de 60-90/minut, care apar în leziunile
triunghiului olivodentorubric. Apar frecvent în cadrul sdr.mioclonic velo-palato-faringo-laringo-oculo-
diafragmatic
Date anatomo-funcţionale:
• Definiţii:
- Midriază: diametrul pupilar peste 4-5 mm.
- Mioză: diametrul pupilar sub 2 mm.
- Anizocorie: diametrele pupilare sunt inegale; are întotdeauna o explicaţie (nu
trebuie neglijată) dacă apare brusc!
• Motilitatea intrinsecă a globilor oculari este asigurată de:
1. Muşchii irieni:
a) Circulari (iridoconstrictori): determină mioză; au inervaţie parasimpatică prin
fibre motorii vegetative din nucleul Edinger-Westphall, transportate de către
oculomotorul comun (III).
b) Radiari (iridodilatatori): determină midriază; au inervaţie simpatică prin fibre
motorii cu originea în centrul ciliospinal Budge, situat în măduvă între C8 şi
D1,subordonat nucleului pupilo-dilatator din hipotalamus
2. Muşchii ciliari: sunt răspunzători de acomodarea cristalinului.
- funcţionează sub forma unor sincinezii vegetative fiziologice asociate mişcărilor
oculare somatice extrinseci voluntare sau automatico-reflexe,depinzând de
echilibrul simpato-parasimpatic şi de factori din segmentele cele mai înalte ale
SNC ce asigură sentimentele,starea psihică,gândirea
- “jocul pupilar” = modificări alternante,neîntrerupte,ale stării de contracţie a
muşchilor irieni şi ciliari (semnul Bunke – dispariţia jocului pupilar, semn
patognomonic pentru schizofrenie; hippusul pupilar constă în exagerarea jocului
pupilar – o succesiune de dilatări şi îngustări pupilare rapide fără legătură cu
excitaţii periferice, pozitiv în coreea acută, scleroză multiplă, alte afecţiuni cu
răsunet neurologic).
Patologia pupilei:
Date anatomo-funcţionale:
• Nervi senzitivo-motori şi somatovegetativi.
• Trigemenul senzitiv:
- protoneuron în ganglionul Gasser (dispus în foseta Meckel de pe faţa antero-
superioară a stâncii temporalului)
- dendritele protoneuronilor formează trei ramuri, care sunt de fapt nervi de sine
stătători:
1. nervul oftalmic (ramura I)
2. nervul maxilar superior (ramura II)
3. nervul mandibular, componenta senzitivă (ramura III)
- axonii protoneuronilor formează un trunchi comun unic (nervul V propriu-zis), care străbătând
unghiul pontocerebelos pătrunde în protuberanţă, împărţindu-se în trei rădăcini:
1. ascendentă scurtă, terminată în nucleul trigeminal superior din locus caeruleus
2. orizontală, terminată în nucleul trigeminal pontin
3. descendentă, străbate bulbul şi se termină în măduva cervicală
Aceşti nuclei terminali conţin deutoneuronii senzitivi, ai căror axoni dau naştere fasciculului
quintotalamic, care după ce se încrucişează parţial aderă la panglica Reil, unde contactează numeroase
conexiuni cu substanţa reticulată şi cu alte formaţiuni din trunchi. Fasciculul se termină în nucleul ventral
postero-median talamic, unde se găseşte al treilea neuron. Proiecţia corticală se face în ariile 3, 1, 2
Brodman.
Examenul clinic: