Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Comorile Pamantului NR 7

    Încărcat de

    Alex Vodnicear
    55 vizualizări16 pagini
    Comorile-pamantului-nr-7

    Titlu original

    Comorile Pamantului Nr 7

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Comorile-pamantului-nr-7

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    55 vizualizări16 pagini

    Comorile Pamantului NR 7

    Încărcat de

    Alex Vodnicear
    Comorile-pamantului-nr-7

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 16
    - ce = aa vi COMORILE TC Be ie Rey Numarul 7 ARTA COLECTIONARULU! largesti colectia ROME pas ssn racic cumpare i apatite wmatoare. Say Oey ADRES ITOR: et MANAGER ECONOMIC cu MANAGER DE REDACE 51 PRODUCT Vises ‘MARKETING MANAGER: is ate BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER: Cis Psa PRODUCT MANAGER: Nop Pt SMOREDOR: sion MTOR EDITOR: Nx Fin onDoNsTOR DE PRODUCTS x2 MANAGER DISTRIBUTE cs CONTROLER ISTHBUTE o's ots S08 COORDORATR LOGIT oer pes ME de cee Ag sin Ee Sp Noa Tay 0 De gt te 200 De Ags els Tae dpe ere etapa ek Pe ay ae De TE TAPTARE PENT BR RONAN VEDA SERIE DDN AL ‘OASUIAM: rt DGGE UDUEASA MC ead Co ORNS OUR, Ue Base oP TWPAaE LENE C CONTEC DNRECTOR IPOGRAE USEF Cue TNPORTTOR STRIBUITR: ia Sele Zo SEL owe: ns Ft et | 5 ce, Flo Gantry Manage ra Mo ‘Martting Manager is Boj dace Murtsn Disbtion anager: Dr ache BIBLIORAFT Nu ratatibibtiorafturi Speciale, n care put ‘olectiona seria COMORILE PAWANTULUIL Bibiorafurle sunt csponiée la chiogcurle de ziare, la prejul de 9,99 E45 MDL. De Agostini va anunta d e publicarea bibiorafturtor PRETUL PUBLICATIEL Pretulprimului numar: 499 LEU16,90 MDL DUN aie Halitul Halitul este uneori cunoscut ca sare gems. Este folosit preponderent ca mineral industrial. alta mal ete cunoseut sub denumirs deste Hyoees mcat irs dr an Esantioane pot ava pet abbas, portcal parputi rol ann glbene, ae cunoecut dn cl a echt npur find rafingt de mala reme flo dept condiment pentru maar conservar. Mil recent, A deverito trl iportant de or vod Dente halt provin de a cvantl gece este corectdeoarece peste 0% din mater dll Deg mar parte dn sre flo tn bck dept conserva alimentarprovine din etn slide de hal exploit mises halt lost pent objineea cla sain al provne din ape (arama, Utilizarile clorului Clorul este un gaz folosit pentru a indeparta bacteriile din apa potabila. Mai este folosit la indlbit sila fabricarea unui numar important de substanje chimice organice, ‘mai ales ingragiminte agricole. Este obtinut din halit cca un produs secundar al proceselor Downs, prin care sodiul si clorul din mineral se separi, folosind electrotiza ‘A Cristal cubice,Indvdualefrumoase de halt alb,Astfel de Utilizarile sodiului {formasiuni sunt raspandite peste tot in lume. Sodial este un element metalic care a fost izlat initial 1n 1807 de marele om de tints (GEAPERENYRS CE ZYTS Soda caustic englee Sir Humphry Davy Hidroxidul de sodiu (cunoscut in (1778-1829) Desi este foarte HALIT general ca soda causticd) este react si prin urmare, nu se | Cas: agen ‘objinut ca un produs suplimentar siseyteniciodaté in stare iberd, | Sistem ee ral able al extragericlorult gi sod informa compusi ese cel de-al__| Formul chim No prin clectroiza apei sara, Acest gaselea cel mal abundent ur ‘compus alcalin foarte coroziv tement de pe Pamant, Este Densitate 216 este larg foosit la abricarea folosit ca agent in reducerea va pret sipunurilor ga hrtici diverslor compu chimici, Sekrurks conc precum sica agent de ricirein | Culoare coor a Teste si mod de trata reactoarele nucleate. Asemeni | Unmisalb Halil este gras la atingere gi se clorulu, este separat din apa che sor dlizolva rapid in apa rece. Dack sirati prin intermediul Luminescent: verde, porocai au roqu soluta rezutata este apo sats proceselor Downs PURINE oo coe siiseevapore, se vor forma din Mineral industrial sinutulu now cristale mici prin precipitare. Din cauza co de sodiu, halitul va transforma culoarea une flier inte-un galben viu. Atunci cind sunt plasate sub lumina ultraviolet, esantioanele de halit pot prezenta o aminescenti verde, portocalie sau rosie. Holitul trebuie curs cu spirt medicinal sau cu o altd forma aseminatoare de alcool pus. Teebuie s& purtati ntotdeauna manusi cind folositi alcool si si-laplicatt atent cu 0 bucaté de panza ‘compuse dint-un element metalic combinat cu unul dntre halogeni clr, brom, fluor sauiod. Halitul este compus din soda $ dor. Cristalele de haifa parte din sistemulcuble de simete | | fete concave: acestea sunt cunoscute sub numele de cstale hopper (pie). Atunelcind mu este lrg cristalizat, halt [poste f gst informe fin crstaline (habitus mas) sauin mi | Greutatea speci a halitulul pur este de 2,16 or mal mare decdt cea volumlu echivalent de apa la temperatura Un cub perfect de halt Hatt este aspinlt in 2camintte de evapote care, 8 cum sugeresz8denumies lo au format prin evaporares apn sarate Minerale g3set revent ineombinai cu anhidet Ps stink. . kchminteexplostabile de halt shes In sumefdase locur de e glo. Pinte cele al importante, unt ce in Uurmétoarele regiuni Salzburg (Austria), Ontario Canad). Dak ‘Prati stasturt (Germania Punjab na Agrigento tl), “Cosenza ies Psa alia), Wie (Polonia, Sierla Rust, Catalonia (Sparia) 5 Bex din Cantonal Vaud (etl). In SUA exis importante mine de halt In Arizona, (California, Kaisa, Louisiana si New York. Principle “Aacaminte de sare din insulele Britanice se afl la Northwich, Cheshire 1 Boulby, nord rgiuni Yorkshire, | Romania; exist 8 numeroase masive de sare, care sunt ‘exploatate in 12 sling la Ocnele Mari i cna Mures.sarea este ‘xtrasd prin solubilzare in subteran. Cristal frumoase de sare au fost gasite a Slinic Prahova 3 Pra Casiteritul brun sau negru este cunoscut de peste 5000 de ani. Desi unele cristale de casiterit au calitayi de pletre pretioase, acest mineral este folosit in primul rand in industrie, intrucat reprezinta principala sursa de staniu (cositor). tania xe un metal mole, cos foarte G mais carina pret 1) sna ts fo foarte subi Printre mali protjara ful ofl cupea 9 altor tmezl). Act eft eon prin acoperren mefalelor cu stan n proce nu paar Compu stan st floss de vopsie ex mordan, O at aflizaea stan ee legtt de prepares ticle Not (el na span ip de scl alos penta Je wtilizaei se numéra je exemplu, impotriva ctricd > cristae prismatice turtite de azure, partial ‘coperite cu un stat superficial de malachit (Cochise County, ‘Arizona, SUA 1 cristae de casitert informe acculare dela mina Dalcosth, Camborne in Cornwall Aceast2 20nd a nsulelorBritanice a reprezentat un important producitor de staniu ~ minele de cositor frau cunoscute drept,costori Totusl, costulextragerl tani fin acestezicéminte nu se mai justifies, din cauza pretulul su reds pe plata mondial esau jelasnpur Cositeritl face parte din clase oxi Este unul dine putinele minerale de stan i principala surs8aacestul metal desea, casiteritul poate contine mil cantitl de flr sau lemente rare, precum tantall nlobil | Cretalele de castrit apartinsstemul tetragonal yiautn | soon tnd ont = t. Uneor se termini cu Piramide maciate, namie bipiramide; pot fide asemenea Jung subi cu stig vertcale de-a lung feel. stalled casitrit sunt in mod frecvent maclate, -Atuncicind nu apare in cristae distinct, castertl se geste sul forme rotund ~ acest form alterat a mineral este ‘cinorcutca stan luvionar su stan de ru a sgeamari):printr-un procedeu dezvoltat de Sir Alastair Pilkington in andi 1950, sticlatopit este Hsata st plateasci intr-o baie de staniu topit. Cand sticla se Intareste, ea formeaza un strat perfect plat. Istorie antica Numele casiteritului provine din cuvantul grecese kassiteros, care inseamna ,cositor’ Totusi, termenul de scasitert” a intrat in uz abia in 1832, cdnd a fost introdus de omul de stiinta francez FS. Beudant, Mineralul in sine, cunoscut pind atunci sub denumirea de ,piatri de cositor’ era folosit inca din Epoca de Bronz, cu peste 5.000 de ani in urma. Vechil gre sInsulele Casiterit: Nimeni nu cunoaste locul exact al acestor insule, dar termenul se poate referi la Ielanda gi Anglia, in special la Peninsula Cornwall, care a rimas co sursd importanta de {si numeau principala sursi de staniu Mineral industrial lea, aniu pnd tn secolul al XX: |] A Bipiramide de caster din Mwaka, Ruan ¥ Un agregat de casitrit extras dint-o mind de lings Leén, staal ‘Guanajuato nordul Mexico. Li kcauaCsuaar acs : CASITERIT Clase one im de eristalizare:feragonal Formulf chimiek Sn, Dariate7 Densiate:70 Glivak nedefinit Spirturd subconcoical spre neregulat 2 ‘ular: bun re neg | Uemas ato i sau brand | Fosse 1 Nari crctale ma te de caster din Panasquera, Portugal, ORIGINI si RASPANDIRE elif MR cn te icra sn rocile pegmatite sau in géisene~o forma de grani alcatult in cuar sie ab Prntre mineralele care se asociaza cu ‘aster de nurird arsenopirita bismutina, caleopirita, topazulturalina ji wolframitul asiteritul se gaseste In Australia, Bolivi, Chia Finland, rants, Germania, Maaezia, Maric, Namibia, Portugal si numeroaseregiuni cin SUA, ‘Initrecut, Marea Britanie era foarte bogata in casiterit, mal alestnzonele St, Agnes, Callington, Camborne, StJust $1 St Austell in Cornwall, insdzicamintele cele mal valoroase din punct de vedere economic au fos plate, Covellina — De culoare albastru-inchis cu Jeyasnpul jesaurw irizatii cristalele de covellina sunt foarte apreciate de colectionari. Atunci cand covellina se gaseste in cantitati semnificative, ea este extras pentru continutul de cupru, care are multiple utilizari industriale. ovelina(cunoscud sub numele de covelit) est C sloar albastru-vu, deoarece este alciuit dr sulfurd de cupru. La fel ca multe alte minerale ce contin cupru, covellina prezint icizaii (reflects toate culorile spectrului, in functie de cum bate lumina), prin urmare nu este intotdeauna complet albastr. Continutul de cupru Atunci cind se giseste in zicaminte destul de boy pentru a face posibilé exploatarea indusriala, covellina este extrasi pentru continutul siu de cupra ‘Covelina a fost identifica iia in rustle abaste ale famarolelor Muntelui Vezuviu de citre Nicolo Covell (1790-1828), mineralogul italian care a dat si numele rmineralului, Cand se gisest in preajma vulcanilor,covellina Y cristale de coveling pe pits ‘Aceastd mostra provine din Butt, stato! Montana, SUA er Fiatat mineral primar, cit si mineral secundlar.Ca mineral pimar, apare in ‘oanelehidrotermale formate intl ls | ede evga torind ! Savi nape S rinendeparteeret ie '| ‘Facire directa. Acest proces este : ere scar Coane fet descopert char sdb cen teen rbandsea ntl ont erupie a vuln Vexuvit de lang Napoli ali CCovelina se gésestein “numeroase zone din Sardinia, ‘Argentina, Bolivia, Chile SUA Mineral industrial ‘A.Cristale de coveling deta Calabona, deling3 Alghero, in Sardinia alia, Aceasté mina 3 {ost eindva principalul fumizor mondial de crstale de © bucata de cuprt,coloratain rou datortécontinutulul de cupru sacoperit cu un svat de malacit Ln alt compus al cupruul de culoare verde, {tmosfera Pamantulul este alcituitd din trei straturi principale: exosfera externa (care ajunge pana la 10.000 de km deasupra solului), ionosfera (ncepand de la 70 de km deasupra solului), mezosfera, stratosfera (aproximativ 10-50 de km deasuipra nivelulut ‘iri si troposfera, in care avem de-a face cu .vremea” (conditille meteorologice). Aceste straturi au mai multe subdiviziuni In exosferd existé doud zone cunoscute drept centurile de radiatii Van Allen. Ele au fost descoperite in 1966 de Explorer I, primul satelit artificial american, si denumite ddupa James Van Allen, fizicianul american care a dezvoltat instramentele aflate la bordul satelitului Centurile Van Allen se afl intre 1 000 si 6 500 de km deasupra suprafefeiterestre, intr-o zond numiti magnetosferd, Aceste centuri sunt alcdtuite din particule de energie inaltd numite protoni si electroni, care, la origine, este posibil si fi fost ‘emanate de Soare, in cursil uneia dintre ,aprinderile” periodice ale acestuia. Ele s-au deplasat prin spatiu si au fost captate ulterior de campul magnetic al Pamantului, Cand acesti protoni si lectront intra in atmosfera terestr, ei se lovese de moleculele de aer si emit 0 strilucire radiant (luminozitate). Aceasta luminozitate creeazi Nor dense splaie. Nori alocumulus,cunoscuti sub denumites populars de NSU L aurorele, Aurorele sunt uneori vizibile ca diverse efecte de forma si culoare pe cerul noctur, in principal - dar ‘hu exclusiv ~ tn interiorul Cercurilor Arctic i Antarctic. Cele care apar in vecinatatea Polului Nord se numesc Aurora Borealis sau Luminile Nordice, iar cele care apar aproape de Polul Sud se numesc Aurora Australis sats Luminile Sudice. Aurorele nu au fost complet explicate stiinfific, dar aspectul lor este cu siguranta legat de perioadele de activitate de pe suprafata Soarelui - petele inchise la culoare indica faptul c& au loc puternice furtuni ‘magnetice solare, Magnetosfera protejeazi Pimantul de radiatile nocive, pe care le absoarbe, si de meteorifi, care i ‘momentul in care intr in contact cu ea ard si se dezintegreazi, find astfel oprii si loveasca suprafaja Paméntului, lucru ce ar avea consecinje catastrofale Merosfera se afléintre ionosfer si stratosferd. In substraturile cele mai joase (in jur de 50 de km deasupra nivelulul mari), -mezosfera este bogati in ‘ozon (a cirui formula chimica este O3), un gaz care se formeaza in urma actiunit razelor ultraviolete ale Soarelui asupra oxigenului (02) din atmosfer’, nus @formeazé stunc cid aeralse vidi lent de pe ‘© suprafata itis, Sunt primi nri care aparatunc ind se ‘apropie un front de aer cal, anuntnd formafiuni noroase mal ‘Mai aproape de Pamént, {ntre 0 si aproximativ J SOWUIY tou 18 esa, Atmosfera si nor AMANTULUI 10 km, se aflé troposfera, Principalele caracteristici ale troposfeei sunt vremea sinorii, Nori sunt agregate de particul ‘minuscule de apa (adeseori sub form’ de sheaja) care plutese in ae. Ei se formeaza atunci cand aerul care contine vapori de apa se riceste sub o anumité temperatura si se condenseaza in picituri minuscule, Pe particulele microscopice de praf (nuclee de condensare) din atmosfer8. Acest proces de racire are loc atunci cind acral se ridiis de exemplu, in timp ce se deplaseaza peste ‘munfi sau atunci cind 6 mas de aer rece intr in contact cu 0 masa de eer cal. ‘Temperatura la care vaporii din aer devin saturati si incepe condensarea se numeste punct de roua. In mod normal, aceasta este de 6°C De ce st call in coages? Partial din cauza gravity dar 3 din cauza ‘greuati aeulu care apasi pe supraataceailu. Aceastagreutate a _2erulul se numeste presiune atmosferics Pesiunea atmosfercsvariaz8 in functie de intimes deasupra nivelull mir de condiile meteo; ea se rasoard cuajutorul unui instrument numit brome, Exist dous tpurt ‘debarometre:cu mercur si aneroide, ‘Barometrul cu mercur a fost nvenat de icianl italian Evangelista ‘orice (1608-1687). Este aleStuitdintr-an tu de stil, umplut cu mercur sl astupat la capatul de sus Coptl detchis este agezatint-un recipient ‘cu mercur Pesiunea atmosferia de pe suprafata mercurului din recipient sustine coloana de mercur din tub. La nivel mari ila temperatura de (0° coloana de mercur din tub se va situa a 760 mm deasupranivellul de mercur din recipient, Dacé nivel de mercur ute, Inseamn’ cA presiunea atmosfercd este ar = Preslunea atmosferic in scidere indie faptul cS vremea vafischimbitoare, Un barometru aneroid (tanga) misoara presiunea atmosfercs fr lice — aneroid"inseamnd flrs umezeals Acesta ‘este compus dinte-o cutie de metal golits arial de ac, care este serbia schimbarle de presiune,Schimbarea de presiunesetransmiteacullindestor print-un sistem de pargh Norii se clasficd in funetie de aspect, altitudine si compozitie. Toti norii se formesza in anumite conditii atmosferice, frecvent legate de fronturile meteorologice in care masele de aer cald se intilnesc cu cele de aer rece: prin urmare, ei pot fi folosti ca bara in realizarea previziunilor meteorologice. Noridemareinalime. Suntin general abl delicaisicu _stratocumulus, pentru a evita turbulenfele. aspect fibres, adesea num sl.coada deca” Sunt alcatuiti din cristae de gheata- Stratur de nor de mare natime -pnze subi de Nor dens, pufos care seaming cu bumbacl au conopida, co baz plats, Dact se unese aestlucru indica {apt eb urmeazs 8 pou, ort crs Partea cu ,rimbus"insearmn’ pleae: acest nori Palcuri mel de nol putes adesea avind aspectul _aduc averse foarte puternice. In anumite condi pt ajunge la nor unde, Inaltimi foarte mar se pot aplatza la virt~ un semn de Not de indkime medie.Straturi de nol adesea cu baza de culoare inchs, umbroasi Nor de ndtimne mecie, cae apa in plcur sau sirur, cu un eect de unde intunecate, Formati din nor cumulus densi, cae se Imprsti in statu. Avioanele zboars pe deasupra norilor Nor de vreme frumoasss nor ‘cumulus pufosi, cu grupurl de nor cus deasupra Amenintarea tunctululforma de lcovalé a unut nor cumulonimbus ddervoltindu-s din aerul cal sumed. furtund. Stratur groase de nol rd un aspect elstinet, adesea Insotit de plosie constant Dac t afl in nor stratus este cas

    S-ar putea să vă placă și