Introducere in studiul Anatomiei,

fiziologiei si igienei omului

Clasa a VII-a
Prof. Vrinceanu Anisoara- Scoala gimn. ,, Dimitrie Luchian Piscu

Lectia de anatomie- Rembrandt

Exist mai multe variante ale definitiei anatomiei,

care pot fi clasificate astfel:

1. Dup obiectul de studiu: anatomia vegetal, animal si

Anatomia omului
2. Dup modul de abordare al obiectului de studiu*: Anatomia
descriptiv (sau general,sistemica) - studiaza esuturile i
organele innd seama i de proprietile lor fiziologice i
urmrete organizarea acestora n aparate i sisteme.
Anatomia topografic - studiaz poziiile diferitelor elemente
anatomice precum i raporturile dintre acestea. Are ca pricipiu de
studiu criteriul sintetic, pe regiuni, stratigrafic, al organismului. De
aceea este numita si anataomie regionala sau pentru ca este
strans legata de practica chirurgicala i se mai spune anataomie
chirurgicala sau aplicativa. In studiul Anatomiei trebuie sa fie luate
in consideraiune in mod permanent ambele aspecte: anatomia
trebuie sa fie in aceli timp sistemica, cat si topografica.
Anatomia funcional - studiaz relaiile de cauzalitate i
dependen dintre forma, poziia i funcia diferitelor elemente
anatomice.
Anatomia patologic (Anatomopatologia, Morfopatologia) - este
disciplina medical care studiaz modificrile de ordin macroscopic
i microscopic intervenite la nivelul organelor i esuturilor ca
urmare a unei stri patologice, sau pe cele care cauzeaz diferite
stri patolog

Anatomia (ana=prin i tomein=tiere)

este o ramur a biologiei

morfologice care studiaz forma i
structura organismelor, ca i ale
prilor lor componente. n mod
curent, termenul are mai ales o
conotaie medical dei metodele
anatomiei sunt aplicabile pentru
orice organism pluricelular (iclusiv
animale, plante, unele ciuperci).
Studiul anatomiei este strns legat
de cel al fiziologiei, iar cu timpul
(mai ales n secolul XX) din
anatomie s-au desprins discipline
complementare: histologia,
embriologia, biologia celular.

nceputuri

Primele metode folosite n studiul anatomiei

au fost simpla observare i descriere a
organismelor, nsoit obligatoriu de corelaii
cu funciile diferitelor componente. Aplicaiile
imediate ale cunotiinelor dobndite astfel
erau folosite de oameni pentru diferite
scopuri: producerea obiectelor de
mbrcminte, a armelor, a locuinelor; ns
nc din cele mai vechi timpuri, aplicaia cea
mai important i mai spectaculoas a
noiunilor de anatomie a fost cea medicochirurgical, la nceput concretizat n
intervenii simple ca hemostaze, aplicare de
pansamente, sau chiar (dup unii
cercettori) manevre mai complexe ca
trepanaii. De altfel, dintre toate tiinele
medicale, anatomia este poate cea mai
veche, aprut spontan i natural din simpla
vizualizare a corpului uman sau a corpurilor
animalelor.

Inceputuri
Studiul lui
Leonardo da Vinci
privind proporiile
corpului uman.
Ilustraie pentru
cartea De Divina
Proportione a lui
Luca Pacioli, 1509
Da Vinci a realizat
peste 750 de desene
anatomice perfect
valabile, folosindu-se
i de cadavre.

Fondatorul anatomiei moderne

Andreas Vesalius (1514-1564).

El aeaz anatomia pe noi temelii,
elaboreaz metode de cercetare,
descoper i descrie destul de
corect multe din organe
Opera sa principal este
De Humani Corporis Fabrica (1453
), o carte remarcabil, de
aproximativ 600 de pagini, n 7
tomuri, cu peste 300 de ilustraii,
care a dominat literatura de
specialitate pn trziu, n
secolul XIX.

Fiziologia

din limba greac: phisosnatur i logoscunoatere

se ocup cu studiul
funciilor mecanice, fizice
i biochimice ale
organismelor vii.

Fiziologie este o disciplin biologic

complex, ce cuprinde:

studierea organismelor din

perspectiva a mai multor nivele
de organizare, att n ansamblu,
ct i fiecare nivel particular
( diferitele sisteme de organe,
organele, esuturile i celulele);
studierea interacionrii dintre
un organism i mediul su;
studierea funciilor fiziologice
importante a organismelor,
precum nutriie, locomoie,
reproducere, simuri

Istoria fiziologiei

n 1628 anatomistul
William Harvey descrie circulaia
sngelui n organism, punnd
bazele fiziologiei experimentale;

n 1708, Herman Boerhave pune

bazele fiziologiei generale prin
lucrarea sa Institutiones medicae.

Igiena

din greac (hygiein [tchne] tiina

dttoare de sntate
este tiina care studiaz legitile
influenei factorilor mediului extern
asupra sntii omului, populaiei,
elaboreaz msurile de profilaxie a
bolilor i crearea condiiilor, ce asigur
meninerea i fortificarea sntii.

Sarcinile igienei ca obiect de studiu:

1.Igiena studiaz factorii i

condiiile mediului ambiant
(naturali i sociali), care
influeneaz asupra sntii
omului, caracterizndu-i calitativ
i cantitativ.
2.Studiaz legitile factorilor
mediului extern asupra
organismului i sntii omului,
determinnd caracterul aciunii i
dependena "doz-timp-efect."

ANATOMIA, FIZIOLOGIA SI IGIENA

OMULUI
SUCCESIUNEA CONTINUTURILOR:
I.
FUNCTIILE DE RELATIE:

SENSIBILITATEA SI MISCAREA
II. FUNCTIILE DE NUTRITIE
-DIGESTIA
-RESPIRATIA
-CIRCULATIA
-EXCRETIA
III. FUNCTIA DE REPRODUCERE

CERINTE PENTRU ORA DE BIOLOGIE

ELEVUL VA TREBUI SA:

Fie pregatit cu caiet, manual, instrumente de scris
Isi aprofundeze acasa temele lectiilor invatate in clasa
Isi realizeze temele de casa cu constiinciozitate
Sa colaboreze cu colegii, atunci cand este cazul
Sa poarte uniforma scolii si sa aiba o atitudine
respectuoasa fata de persoane, natura dar si mediul
scolar
Sa puna intrebari ori de cate ori nu intelege subiectul,
sarcina de lucru
Sa propuna subiecte pentru orele de curs
Sa prezinte carnetul de note profesorilor si parintilor

Pentru testarea initiala ne vom reaminti

Celula, tesuturi, organe, sisteme de organe la
plante si animale
Clasificarea lumii vii:
Regnul Monera (Procariota) - Bacterii
Regnul Protista- alge verzi, protozoare
Regnul Fungi-ciuperci, drojdii, mucegaiuri
Regnul Plante-muschi, ferigi, gimnosperme,
angiosperme
Regnul Animale- nevertebrate, vertebrate
Functiile unui organism viu si baza lor
anatomica