Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Semifabricate Din Lemn Partea II
Semifabricate Din Lemn Partea II
SEMIFABRICATE STRATIFICATE
Semifabricatele stratificate pe baza de lemn sunt compozite realizate din mai
multe straturi diferite de materiale. Deoarece sunt compozite pe baza de lemn,
compozitele stratificate sunt realizate de obicei din mai multe straturi de furnire
tehnice incleiate cu adeziv. Pentru a se obtine o mai buna rezistenta, estetica,
omogenitate, stabilitate termica sau la actiunea umiditatii, pe lng straturile de
furnire se pot introduce folii din materiale plastice, textile, hrtie, metal, fibra de
sticla sau carbon, fibra vegetala de in, cnep etc. Materialul de baza al
compozitelor lemnoase stratificate este furnirul tehnic.
1.1.
Uscarea furnirelor
Croirea furnirelor uscate
mbinarea furnirelor
Fig. 2.1. Succesiunea operaiilor la realizarea furnire tehnice
Fig. 2.2.Conservarea butenilor prin imersie i stropire n bazine: 1-stlp; 2-fundaie; 3stiv de buteni; 4-duz de stropire; 5-pod rulant; 6- cabin operator; 7- dispozitiv de
prindere a butenilor; 8-cale de rulare a podului rulant.
Fig. 2.4. Main de cojit prin frezare: 1-butean; 2-discuri de antrenare i rotire a
buteanului; 3-frez; 4-transmisie cu curele; 5-motor electric ; 6-articulatie ; 7-cilindru
hidraulic.
Tratamentele uscate sunt mai puin folosite pe scar industrial deoarece sunt
foarte scumpe. Parametrii regimului de tratare cu abur sau ap cald sunt
temperatura i durata de tratare. Temperatura trebuie s fie uniform pe toat
seciunea buteanului, putnd fi de 60 0C la fag i de 80 0C la stejar. Durata de
tratare termic este dependent de specie i se calculeaz pn n momentul
uniformizrii temperaturii pe ntreaga seciune a buteanului. n figura 2.5 se
prezinta un bazin de tratament termic al bustenilor cu apa cald, prevzut cu un
capac detaabil care se etaneaza cu apa pe tot conturul exterior. La partea
inferioara a bazinului sub nivelul suportilor se afla elementele de incalzire 5, de
tip calorifer. Pe prile laterale ale bazinului se afla dispuse elemente de
protecie din lemn 1, iar rezistena mecanic i la infiltrare este dat de peretele
6.
Fig. 2.5. Bazine de tratament termic: 1- protecie lateral; 2-bazin cu ap; 3-capac etan cu
ap; 4-buteni; 5-elemente de nclzire ; 6-perete din beton armat si hidroizolaie.
Fig. 2.6. Principiile centrrii butenilor cu dispozitive mecanice n vederea derulrii: a-cu
fixare in doua puncte; b-cu fixare in trei puncte; c-cu fixare in patru puncte.
Fig. 2.7. Instalaie mecanic pentru centrarea butenilor: 1- derulor; 2- rozete de prindere;
3- butean; 4-brate de strangere si fixare ; 5-dispozitiv de rotaie a urubului ; 6piulia ; 7-articulaie.
T
K
t
[busteni / schimb]
unde: T este durata unui schimb, 480 min; t-durata de derulare a unui butean; kcoeficient de utilizare a timpului de lucru 0,94-0,96.
In figura 2.8 se prezinta schema de lucru a derulorului. Bu teanul 1 este adus
n faa derulorului, se centreaza si se fixeaza intre rozetele 2 (2 randuri
telescopice, cele subtiri fiind folosite cnd grosimea busteanului scade si incep
sa apara vibraii). Rozetele au rolul de fixare, dar si de rotatie a butucului, prin
intermediul roilor 4 si 5, a cuplajului 12 si a motorului electric 13. Mi carea de
avans continua a traversei cutitului si barei de presiune se face de la acelasi
motor electric 13, prin cutia Norton de schimbare a grosimilor furnirului, a
arborelui 9 si a transmisiei intermediare 10. Utilajul mai este prevazut cu doua
role de sprijin a butucului 11, pentru reducerea vibratiilor din timpul derularii.
Fig. 2.10. Foarfec pneumatic pentru secionarea furnirelor tehnice: 1-articulaii; 2cilindru pneumatic;; 3-travers port-cuit; 4-furnir; 5- roat de lan; 6-rola de avans; 7-lant.
deschise se aplic pene din material fr defecte, care se lipesc cu hrtie gumat.
Furnirele care prezint defecte de suprafa (noduri, crpturi, coaj nfundat,
pungi de rin etc) se repar prin tanarea defectului i nlocuirea acestuia cu
petic decupat din furnir fr defecte.
Frezarea furnirelor n pachete este o operaie ce se efectueaz n vederea
ndreptrii canturilor furnirelor i mbinrii ulterioare a acestora. Maina este
prevzut cu o mas rabatabil pe care se aeaz furnirele sub form de fii,
care are un dispozitiv de vibraie n vederea alinierii la cant a tuturor foilor de
furnir. Dup aceea masa este transferat n faa mainii, furnirele sunt strse cu
ajutorul unei bare de presare i sunt frezate prin dou treceri, una grosier i alta
fin. Concomitent cu ultima frezare are loc i aplicarea adezivului termoplast.
Imbinarea furnirelor tehnice are loc prin mai multe procedee, respectiv
prin ncleierea direct a canturilor folosind adeziv termoplast, cu hrtie gumat
aplicat longitudinal sau transversal, cu fir fuzibil n zig-zag, prin frezarea
canturilor i ncleierea ulterioar etc., aa cum se observ n fig 2.11. Pe
lungime, mbinarea furnirelor se face n dini.
Fig. 2.11. Tipuri de mbinare a furnirelor tehnice a-prin ncleiere direct; b-cu hrtie
gumat; c-cu fir fuzibil.
2.2.
TEHNOLOGIA PLACAJELOR
2.2.1. Proprieti, succesiunea operaiilor i tipuri de placaje
Placajul este un compozit din lemn, realizat din trei sau mai multe straturi (un
numr impar) de furnire, dispuse la 90 0 ntre ele, ncleiate ntre ele i presate.
Numrul impar de furnire este dat de simetria structurii plcii finale.
Dispunerea perpendicular a dou straturi de furnire alturate confer placajului
o uniformitate ridicat a proprietilor, mai ales rezistenele perpendiculare i
paralele cu fibrele lemnului furnirului de fa. Dintre proprietile placajului,
unele din acestea facndu-l s fie preferat lemnului masiv se pot aminti
urmtoarele:
Densitatea placajelor este mai mare dect a lemnului masiv de proveniena a
furnirelor, datorit gradului de densificare i a densitii n stare uscat a
adezivului;
Higroscopicitatea placajului este sczut faa de cea a lemnului masiv
datorit prezenei adezivului uscat care nu este higroscopic. Spre exemplu
lemnul masiv imersat n ap timp de 200 ore absoarbe 130 %, placajul din
trei straturi 92 %, iar placajul din 5 straturi absoarbe 67 %;
Contragerea total a placajul este semnificativ mai mic dect a lemnului
masiv, fiind de cca 10 ori mai mic pe direcie transversal i de cca 2 ori
mai mare pe direcie longitudinal;
Cldura specific i conductibilitatea termic sunt apropiate de cele ale
lemnului masiv, comprimarera i umplerea porilor cu adeziv mrind
coeficientul de transmisie a cldurii; de aceea placajul poate fi folosit cu
succes ca izolator termic;
Unele proprieti acustice cum ar fi izolarea i absoria fonic sunt superioare
lemnului masiv;
Formare pachete
Presare
Formatizare
Calibrare
Sortare
Depozitare
Fig. 2. 13. Succesiunea operaiilor ntr-o fabric de placaje
Fig. 2.14. Principiul aplicrii adezivului cu valuri: 1 -cilindru de dozare superioar; 2cilindrii cauciucai-striai pentru avans i aplicare adeziv; 3-furnir ;4-cilindru inferior ; 5cuv pentru surplusul de adeziv ; 6-cilindrul de dozare inferioar;7-discuri subiri ;8-cuv cu
ap.
Fig. 2. 17. Schema formatizrii placajelor: 1-stiv pentru formatizare; 2,6-enile de avans;
3,7-ferstrae de tivit dou canturi; 4-transportor; 5-opritor; 8-stiv de placaje formatizate.
Fig. 2. 18. Organizarea locului de munc la calibrarea placajelor :1-lift foarfeca cu stiva de
placi; 2-impingator pneumatic; 3-stiva de placi; 4-role actionate de preluare a placilor;
5-masina de calibrat cu 3 cilindri, cu contact de sus; 6-cilindru hidraulic de intoarcere a
placii ; 7-stiva de placi calibrate.
100
[ m 3 busteni/ m 3 placaj ]
n
100 pi
i 1
Lemnul stratificat este un material compozit format din mai multe straturi
de furnire tehnice ncleiate cu adezivi fenolici, cu care s-au impregnat iniial
furnirele. Acest semifabricat superior pe baz de lemn are unele avantaje faa de
lemnul masiv:
Are o stabilitate dimensional i rezistene mecanice mrite;
Dispersia efectului defectelor lemnului (ca de exemplu noduri), la fel ca i n
cazul placajelor;
Compactizare mrit faa de lemnul masiv i chiar faa de placaje.
Aceast plac are ca dezavantaj un coeficient de umflare mrit faa de lemnul
masiv (chiar dac absoria este mai mic), dezavantaj care se poate reduce prin
bachelizarea produsului. Lemnul stratificat poate fi:
1. lemn stratificat nedensificat LSN, cnd presiunea de presare este sub 5 MPa
i densitatea produsului pn la 1 g/cm3;
2. lemn stratificat densificat LSD, cnd presiunea este mai mare de 5 MPa, i
densitatea produsului este peste 1 g/cm3.
Lemnul stratificat se caracterizeaz prin faptul c toate sau o mare parte din
furnire au aceiai orientare a fibrelor, din acest punct de vedere avnd:
Lemn stratificat avnd toate furnirele cu fibrele paralele;
Lemn stratificat cu 5 sau 10 straturi cu fibrele paralele, alternnd cu un strat
cu fibrele perpendiculare;
Lemn stratificat la care fibrele straturilor alaturate formeaz unghiuri de 1545 0, numit lemn stratificat stelat.
Grosimea furnirelor utilizate este de 0,6 mm, 0,8 mm, 1,0 mm, 1,5 mm sau de
2,0 mm, iar formatele curente folosite sunt de 1270/920 i 1250/920.
Lemnul stratificat are proprieti dielectrice bune, motiv pentru care se
recomand folosirea acestuia n electrotehnic, ca nlocuitor al textolitului.
Tehnologia de fabricaie este dat de succesiunea de operaii din fig 2.19.
Pregtirea furnirelor
Aplicarea adezivului prin imersie
Uscarea furnirelor cu adeziv
Formarea pachetelor i presarea
Condiionare-formatizare
Fig. 2.19. Succesiunea operaiilor la lemn stratificat
foioase moi i dou furnire groase de faa numite blind, dispuse cu fibrele
perpendicular pe direcia fibrelor miezului (fig 2.20).
Fig. 2.20. Panelul:1-furnir de fata sau blind; 2-miez din sipci de rasinoase
Furnirele de faa pot fi realizarte din tei, anin, plop i fag i au o grosime de 3
mm. Placile de panel au o densitate de cca. 0,550 g/cm 3. Fluxul tehnologic de
fabricaie este cel prezentat n fig 2.21.
Uscarea cherestelei
Rindeluirea pe dou fee
Spintecarea n ipci de 25 mm
Formarea miezului
Formarea pachetului
Presare
Condiionare-formatizare
Calibrare
Fig. 2.21. Succesiunea operaiilor la fabricaia panelului
Plcile celulare sunt semifabricate uoare, formate dintro ram din lemn,
placat pe ambele fee cu placaj sau PFL, iar interiorul este completat cu un
miez de distanare din PFL frnt, fagure de hrtie i alte categorii. Aceste plci
sunt destinate fabricrii uilor de interior i mobilierului uor.
Fig. 2. 22. Plcile celulare: a-cu miez din PFL frnt; b-cu miez din fagure de hrtie ;
1-fete furniruite ; 2-PFL frnt ; 3-lonjeroan ; 4-traversa rama ; 5-capse metalice ; 6-fagure
de hrtie.
Dup starea suprafetei, avem plci lefuite sau nelefuite, plci placate sau
neplacate, plci nnobilate (prin emailare, melaminare i texturare);
Dup destinaie, avem plci de interior (mobil, construcii interioare i
pentru innobilare) i placi de exterior;
Dup direcia planului de presare: plci presate perpendicular pe fee i
plci presate prin extrudere;
Dup modul de aezare al achiilor pe grosimea plcii: plci omogene i
plci structurate.
Dup numrul de straturi: plci unistratificate i plci tristratificate.
Dupa clasa de emisie a formaldehidei libere se deosebesc urmatoarele:Placi cu un continut de formaldehida libera de max 0,01 %, simbolizate
E1;-Placi cu un continut de formaldehida de 0,011-0,03 %, simbolizate
E2; -Placi cu un continut de formaldehida de 0,031-0,06 %, simbolizate
E3.
Sectiile de placi din aschii de lemn creaza prin natura si specificul acestora
urmatoarele categorii de produse:
-Placi din aschii de lemn clasice (PAL);
-Placi din aschii speciale (OSB, Waferboard, Parallam etc);
-Placi innobilate din achii de lemn;
-Plci mulate din achii de lemn;
-Placi compozite pe baza de aschii din lemn.
Placile de interior presate perpendicular pe fete (definite conform STAS
6438-86) se produc in urmatoarele tipuri: placi pentru mobila, placi pentru
constructii si placi pentru innobilare. Aceste placi au o structura unistratificata
sau tristratificata, sunt structurate, cu fete normale sau fine, slefuite sau
neslefuite, cu o densitate de 500-800 kg/m3, incleierea aschiilor fiind realizata cu
adezivi ureo-formaldefidici, in reteta adeziva regasindu-se si un produs de
hidrofugare. Notarea placilor se face indicand succesiv urmatoarele: placi din
aschii de lemn (PAL), simbolul structurii, marimea aschiilor de fata, destinatia,
dimensiunile placii (grosime, lungime si latime) si clasa de calitate. Exemplu de
tipuri de placi de interior:
Placa din aschii de lemn unistratificata structurata cu fete normale, pentru
constructii, cu grosimea de 12 mm, formatul de 36601830 mm si calitatea
A: PAL SN Ct 1236601830 A STAS 6438-86;
Placa din aschii de lemn tristratificata structurata, cu fete fine, pentru
innobilare, cu grosimea de 18 mm, in formatul de 36601830 mm si calitatea
A: PAL 3SF In 1836601830 A STAS 6438-86.
Grosimile uzuale ale placilor slefuite sunt in functie de formatele
standardizate ale placilor, dupa cum urmeaza:
-41001830 mm: 8, 10, 12, 14, 15, 18, 19, 22 si 25 mm;
-36601830 mm: 10, 12, 14, 15, 16, 18, 19, 22 si 25 mm;
Rumegu
Achii
Tocare
Debitare achii
Sortare toctur
Insilozare
Insilozare toc
Mrunire
Debitare achii
Sortare
Sortare
Insilozare
Uscare
Sortare
Insilozare
Dozare
Aplicare adeziv
Formare covor
Pregtire covor
Presare
Formatizare-calibrare
Tehn. de preg.
Tocare
Toctur
Debitare achii
Sortare toc.
Insilozare
Insilozare toc
Rumegu
Sortare
Achii
Sortare
AM
Mrunire
AF
Debitare achii
Insilozare
Mrunire achii
Uscare
Uscare achii
Sortare
Sortare achii
Insilozare
Insilozare achii
Dozare
Dozare achii
Aplicare adeziv
Aplicare adeziv
Formare covor
Pregtire covor
Presare
Formatizare-calibrare
Fig. 3. 2. Flux tehnologic de fabricaie pentru plci tristratificate
Din acest punct de vedere, pentru condiiile din ara noastr, din lemn de carpen
se vor obine plcile cu densitatea cea mai mare, iar din lemn de molid si plop
placile cu densitati mici.
Fig. 3.6. Influena densitii lemnului asupra suprafeei specifice a achiilor lemnului
Operatia
-------------------Cojirea
Sectionarea
Sortimentul
Lemn in produs- PAL
Coaja
Rumegu
%
64,34
4,70
1,90
4
5
6
7
8
9
Debitarea aschiilor
Uscarea aschiilor (contragere)
Sortarea aschiilor
Formatizarea placilor
Calibrarea
Desprafuire si control final
Tndri
Contragere
Praf, rupturi
Rumegus si margini
Praf
Praf si rebuturi
3,50
10,66
6,26
1,85
5,82
0,97
[kg ]
unde: mp este masa plcii finale; m0 masa lemnului absolut uscat; m0a masa
substanelor adezive absolut uscate; ma masa apei din plac.
Dac se ine seama c masa adezivului uscat reprezint o parte din masa
achiilor uscate ( moa
Up
ma
100
m0
p m0
100
m p m0
p m 0 U p m0
100
100
In membrul drept al relaiei anterioare se poate da factor comun m0i vom avea:
Up
m p m0 1
100 100
, valoare n jur
100 100
Up
p
p Up
m p m0 1
neglijabil
de 0.01, respectiv:
Aceast relaie poate fi pus acum sub form de produs de doi factori, prin dare
de factor comun n cte doi termeni i avem:
p
m p m0 1
100
Up
100
lt
seama c Vlp K (unde Vlt este volumul total al lemnului introdus n fabricaie
t
i Kt este coeficientul de pierderi), respectiv:
m p m0
Vlp
p
1
Vlp
100
Up
100
m0
cl ,
Vlp
Vlp
Up
p
1
1
Kt
100
100
K t lc
Vlt
Vp
Up
p
1
100
100
p
1
p K t lc c c 1
100
100
From the last relation it is extracted necessary c s and will have after some
calculations:
cs
p K t 10 4
lc 100 U p 100 p
[m 3lemn / m 3 PAL ]
[3.2]
K t 107
lc 100 U p 100 p
[m3lemn / t PAL ]
[3.3]
Vlc v1 0.3 l Vl
100
U V 100 v1 30 U l
V `l Vl v1 0.3 l l
100
100
Sau:
p K t 100 v1 30 U l 10 2
lc 100 U p 100 p
K t 100 v1 30 U l 10 5
cs
lc 100 U p 100 p
[m 3 lemn / m 3 PAL ]
[3.4]
[m 3 lemn / tPAL ]
[3.5]
Aceste ultime dou relaii reprezint relaiile finale ale cazului plcilor
unistratificate, n domeniul apei legate din lemn.
c)Cazul plcilor tristratificate. Cazul plcilor tristratificate se rezolv pe baza
cazurilor anterioare ale plcilor unistratificate, tinndu-se seama c o plac
tristratificat este alctuit din dou straturi de fa i un strat de miez, avnd
procente de participare diferite if i im, n funcie de grosimea plcii. De aceea
pentru cazul general, relaie de determinare a consumului specific va fi:
c s Vm i m V f i f
cs
cs
cs
K tf 10 7
lc 100 U p 100 p f
p K tf 10 4
lc 100 U p 100 p f
K tf 100 v1 30 U l 10 5
lc 100 U p 100 p f
K tf 100 v1 30 U l 10 2
100 U 100 p
p
K tm 10 7
lc 100 U p 100 p m
p K tm 10 4
lc 100 U p 100 p m
[m 3 lemn / t PAL ]
[m 3 lemn / m 3 PAL ]
K tm 100 v1 30 U l 10 5
lc 100 U p 100 p m
[3.6]
K tm 100 v1 30 U l 10 2
100 U p 100 p m
[3.7]
[m 3 lemn / tPAL ]
[m 3 lemn / m 3 PAL ]
[3.8]
[3.9]
Fig 3.8. Stocul de materie prim: 1-stocul normat; 2-stocul real sau traficul de materie
prima
Fig 3.9. Descarcarea din vagoanele de transport cu trolii mecanice: 1-staie de antrenare cu
tambur de nfurare; 2-contragreutate; 3-scripete sau troliu; 4-lemn rotund; 5-vagon de cale
ferata; 6-ramp de recepie; 7-transportor cu band.
Fig. 3.10. Schita depozitului de materie prima pentru placi din aschii de lemn: 1-cale
ferata; 2-rampa de recepie pentru calea ferata; 3-rampa de receptie pentru auto; 4perimetrul depozitului; 5-stive de material lemnos; 6-transportor; 7-masina de debitat aschii
din sortimente mari; 8-main de debitat achii din tocatur.
Suprafara unor depozite pentru fabrici cu capacitati de 10 000-70 000 t/an este
cuprinsa ntre 0,1-0,7 ha.
3.1.6. Cojirea si despicarea lemnului
Cojirea si despicarea lemnului de la fabricaia PAL ului reprezinta operatii de
pregtire a materialului lemnos n vederea debitrii n achii, alaturi de
tratamentul termic de dezgheare i umezire, secionare a sortimentelor lungi si
detectarea incluziunilor metalice. Toate aceste operaii sunt optionale, respectiv
se pot sau nu se pot realiza, n funcie de tipul sortimentelor lemnoase din
depozit i de managementul propus de conducerea societii comerciale.
Cojirea lemnului rotund dar i a celui despicat este operatie opionala in
fabricaia PAL ului i se realizeaz cu utilaje specfice, in mediu umed sau
uscat (vezi fig 3.11). Toate sistemele de cojire ale lemnului se bazeaz pe
proprietatea acesteia de a fi friabila, dar mai ales pe faptul c intre lemn si coaj
exista straturile moi si umede de liber si cambiu, care nlesnesc desprinderea
uoar a cojii de lemn.
Fig. 3.11. Cojirea lemnului: a-cu cuite boante; 1-schelet metalic; 2-coroana portcuite; 3role de antrenare; 4-cuite boante; 5-arc; 6-lemn rotund; b-cu tambur rotitor: 1-cuv de
beton cu ap; 2-coroana rotitoare; 3-platbanda de ghidare; 4-coroan dinat; 5-denivelri
de agitare; 6-apa si material lemnos; 7-motoreductor; 8-pinion de antrenare; 9-rola de
antrenare si ghidare.
Fig 3.12. Instalaii pentru despicarea lemnului gros: a-orizontale cu acionare mecanica;
1-tabl de uzur; 2-ntindere roat de lan; 3-lemn rotund; 4-opritor; 5-lan de acionare; 6cuit de despicare; 7-roata de acionare; b-verticale cu acionare hidraulica; 1-placa de
uzura; 2-lemn; 3-cuit; 4-cilindru-piston; 5-conducte; 6-distribuitor cu doua pri;7-maneta;
8-rezervor hidraulic; 8-filtru.
d2
T u kt ku
4
[m 3 / schimb]
[3.10]
Fig 3.13. Principiul tocarii lemnului: 1-particul; 2-cuit; 3-material lemnos; 4-contracuit
Fig 3.14. Toctoare: a-cu disc portcuite; 1-gur de evacuare; 2-cutite; 3-disc portcuite; 4carcas; 5-palete de antrenare; 6-contracuit; 7-gur de alimentare; b-cu cilindru portcuite;
1-batiu de rezisten; 2-sit; 3-opritor pentru particule mari; 4-carcasa rabatabil; 5cilindru portcuite; 6-cuite; 7-ax de antrenare; 8-contracuit; 9-role superioare de antrenare;
10-lobde; 11-role inferioare de avans material lemnos.
Fig 3.15. Instalaii de sortare a. a tocturii; 1-cutia cu site; 2-site de sortare; 3-transportor
de colectare toctur sortat; 4-excentric pentru vibraii; 5-lagre speciale cu bil; aalimentare; TM-toctur mare; TN-toctura normal; TS-toctur subdimensionat; b-a
rumeguului; 1-transpotor elicoidal de antrenare si dozare; 2-rumegu; 3-carcas; 4-site
trapezoidale; 5-transportor de colectare; 6-cutie de colectare; RM-rumegus mare; RNrumegu normal.
Fig. 3.16. Silozuri pentru tocatura si rumegu: a-siloz vertical pentru tocatura; b-siloz
orizontal pentru rumegu; 1-carcasa; 2-agitator vertical cu palete; 3-palete elastice de
amestec; 4-transportor elicoidal; 5-transportor cu banda.
q t
t Vs k u
[buc]
[3.11]
Debitarea achiilor
b
cos
b
tg
sin
BC
b
sin
l min b
1 cos
sin
[3.12]
Va
Vl
[3.13]
ka a l
m
a
l
Adica:
ka
l
a
[3.14]
Fig. 3.18. Determinarea coeficientului de afnare al achiilor: Va-volumul achiilor; Vlvolumul lemnului.
Fig. 3.19. Principiul de debitare al achiilor: a- debitarea folosind cuite trasoare; bdebitarea folosind cuite crenelate; c-cuite crenelate pereche; v t viteza de tiere; va viteza
de avans; 1-material lemnos; 2- cuit; 3- achie; 4-cuit trasor; 5-contracuit.
Fig. 3.20. Maini de debitat achii: a-cu disc portcuite: 1- arbore de antrenare; 2 -disc
portcuite; 3-cuite de tiere; 4-cuite trasoare; 5- transportor cu lanuri i pinteni de
alimentare; 6 -material lemnos; 7-aschie. b-cu cilindru portcuite: 1- cilindru portcuit; 2-
Fig. 3.20. Main de debitat achii din toctur, cu coroan portcuite: 1-sit de sortare; 2gur de alimentatre cu u batant; 3-coroana portcuite; 4-rotor cu contracuite; 5-carcasa
instalaiei; 6- rulmeni radiali; 7-arbore tubular; 8- roar de lan pentru antrenarea
coroanei; 9-arbore principal; 10-roat de curea pentru antrenarea rotorului cu cuite; 11curele trapezoidale.
3.1.11.
Marunirea achiilor
Fig 3.21. Masini de mrunit achii: a cu ciocane; 1-articulaie; 2-arbore; 3-rulment; 4disc de rotaie; 5-cadru de rezisten; 6-ciocane; b - centrifugale; 1-arbore de rotaie; 2carcas; 3-palete; 4-site; 5-bare de mrunire; 6-gura de alimentare.
Fig. 3.22. Procedee de sortare: a cu site; b-in curent de aer orizontal; c-cu cilindru de
aruncare; d-in curent de aer vertical; AM-achii mari; AN-achii normale; AS-achii
subdimensionate.
D b2 g 2
l
D
2
[3.15]
unde:
D diametrul orificiilor sitei, in mm;
b limea achiei, in mm;
g - grosimea achiei,in mm.
l-lungimea achiei, in mm
Fig. 3.23. Cinematica sortrii aschiilor: l-lungimea aschiilor, in mm; b-limea achiilor, in
mm; g-grosimea achiilor, in mm; D-diametrul ochiurilor sitei.
In cadrul relaiilor 3.1 din cadrul cinematicii sortrii, prima relaie rezult din
condiia limitrii seciunii achiei (data de dimensiunile sctiunii sale, limea i
grosimea) la seciunea ochiului sitei (dat de diametrul ochiului sitei), iar a doua
relaie rezulta din conditia ca lungimea aschiei sa poata patrunde si cade prin
ochiul sitei (datorita faptului ca aschia in procesul de sortare are o pozitie
aproape orizontal).
Instalaiile de sortare ale achiilor se bazeaza pe principiile sortarii, prezentate in
figura 9.1, existnd maini de sortat cu site, cu cilindru de aruncare i n curent
de aer vertical (fig 3.24).
Fig 3.24. Instalatii de sortare a achiilor: a-sortarea cu site; 1-instalatie de vibraie; 2elemente elastice; 3-bare de susinere; 4-transportoare de colectare a achiilor sortate; 5carcasa; 6-site de sortare b-sortarea in curent de aer vertical: 1-ax de rotaie; 2-sita de
uniformizare a aerului; 3-sita; 4-placa de agitare a aschiilor; 5-carcas; 6-gura de
alimentare cu achii; 7-dozator celular; 8-ciclon c-sortarea cu cilindru de aruncare: 1cilindru de sortare; 2-carcasa; 3-transportoare elicoidale de colectare a achiilor sortate; 4palete de corectare a cantitii de achii.
Fig 3.26. Variaia vitezei de uscare a achiilor: t1-timp de nclzire achii; t2-timp de
eliminare apa libera (viteza descresctoare constanta); t3-timp de eliminare a apei legate
(vitez descrescatoare concava).
q t
Vs a k u
[3.16]
unde avem:
q cantitatea de achii necesar, in kg/h;
t timp de funcionare continu, cca. 2 ore;
Vs volumul silozului de achii, n m3;
a densitatea achiilor, in kg/m3;
ku coeficient de umplere a silozului i de utilizare a timpului de lucru.
Fig 3.27. Silozuri pentru achii: a-orizontale; 1-carcasa (cadru de rezisten); 2-transportor
cu band; 3-dispozitiv de semnalizare si comanda a nivelului maxim din siloz; 4-transportor
superior de distributie; 5-transportor de alimentare; 6-cilindru de dozare si afnare achii;
7-transportor de evacuare; 8-transportor de rupere a incrcturii. b-verticale; 1-coroana
dinat de antrenare si rola de sprijin si rotaie; 2-placa rotativa; 3-nervuri de dirijare si
micare achii; 4-nivel minim; 5-carcasa; 6-nivel maxim; 7-vizor; 8-u de vizitare si
intervenie; 9-plug de descrcare; 10-transportor de evacuare; 11-rulment axial; 12-ax de
rotaie; 13-pinion de antrenare si motoreductor
Fig 3.28. Maini de aplicat adeziv pe achii: a-cu rotor de agitare i conducta de injecie a
adezivului; 1-conduct de evacuare ap de rcire; 2-conducta interiora de admisie ap de
rcire; 3-lagar; 4-brate ascutite de agitare aschii; 5-manta exterioara de rcire; 6-brate late
de amestec aschii cu adeziv; 7-brate de amestec si infuzie adeziv; 8-conducta co orificii de
admisie adeziv; 9-carcasa; 10-brate sub forma de corn pentru amestec aschii; 11-garnitura
de etansare; 12-conducta flexibila de admisie adeziv. b-cu rotor, duze de adeziv i
fracionarea achiilor; 1-carcasa; 2-lagar; 3-ax de rotatie cu brate de agitare; 4-conducta de
evacuare aer; 5-duze de stropire adeziv; 6-curent de aer orizontal pentru fracionarea
achiilor.
Fig. 3.29. Dozarea gravimetric cu cntar cu cup: 1-greutate de corecie; 2-greutate pentru
grame; 3-greutate pentru kg; 4-contactor electric; 5-transportor de alimentare; 6-pereii
laterali ai cupei; 7-prghii basculante; 8-arcuri de revenire.
Fig. 3.31. Dozarea materialelor de ncleiere a achiilor: R-rain; I-ntritor; A-ap; Uuree tehnic; 1-punctul de srijin al cntarului; 2-cadran cntar; 3-malaxor; 4-rezervor de
amestec componente; 5-motoreductor de rotire malaxor; 6-motopompa; 7-manson de
cauciuc; 8-rezervor de omogenizare componente; 9-cilindru de dozare volumica; 10dispozitiv de reglare volum cilindru; 11-conduct flexibila de transport.
Fig 3.32. Procedee tehnologice de dispersie a achiilor: a-prin cdere liber; b-prin
fracionare mecanic; c-prin fracionare in curent de aer orizontal; d-prin fracionarea cu
site.
Fig 3.34. Orientarea achiilor in planul de formare: a-fa de cele doua dimensiuni ale
suprafeei; b-pe grosimea placii n functie de limea spaiului de formare.
V p Vg
Vp
100
[%]
[3.18]
Vl V a
100
Vp
[%]
[3.19]
cp
Vl Vlc
100
Vl
[%]
[3.20]
p
l
[3.21]
hm K a g c 1
[mm]
100
hm K e g c K [mm]
[3.23]
[3.24]
Coeficientul de afnare al covorului de achii cu adeziv depinde de natura
adezivului (uscat sau umed), diferena fiind constant circa 0,4-0,5, aa cum se
observ n figura 13.6.
Fig. 3.39. Schema de amplasare a mainilor pentru formarea covorului tristratificat: 1masini de format pentru fee; 2-maini de format pentru miez; 3-suport de formare; 4-covor
tristratificat
c. Linii de formare-presare
Aceste linii sunt destinate att formrii ct i presrii covoarelor i
determin capacitatea liniilor de fabricaie. Aceste linii se clasific n funcie de
tipul covorului pe care l preseaz, dar i n funcie de utilajele componente.
Principalele linii de formare-presare a covoarelor din aschii de lemn sunt
urmatoarele:
Fig. 3.41. Linie de formare presare cu cilindru nclzit: 1-siloz main de format; 2-main
de format cu fracionarea achiilor; 3-band continu de formare i presare; 4-covor de
achii; 5-cilindru nclzit cu ulei; 6-cilindri de poziionare a benzii metalice continue; 7cilindrii de ntindere a benzii; 8-radiani termici; 9 - plac de achii; 10-suport de sprijin i
glisare; 11-foarfec; 12-stiv de plci
Fig. 3.42. Pres hidraulica monoetajat: 1-platan inferior; 2-cadre de rezisten;3piulite larg dimensionate; 4-masa izolatoare termic; 5-platan superior; 6-cilindru-piston; 7tirani distantieri; 8-elemente de sprijin si rezisten;
Fig. 3.43. Presa hidraulica multietajata cu coloane: 1-cilindru hidraulic; 2-placa de baz;
3-panou de comand; 4-platane; 5-sistem de nchidere centralizat; 6-bare de sustinere; 7elemente de rigidizare pres; 8-piulite de fixare; 9-conducte articulate pentru agent termic;
10-coloane de agent termic; 11-coloana presei.
Presele continue sunt invenia ultimilor ani, care asigura o capacitate mare
de presare, datorit tronsonarii acestora pe orizontala. Parile principale ale
acestor prese (fig. 3.44) sunt: banda metalica continu, sistemul de nclzire,
sistemul de presare, etc.
pc
4 10 5 p s S p
d 2 nch p
[ MPa]
[3.26]
Fig. 3.46. Diagrama de presare pentru adezivi ureoformaldehidci (a) i fenolici (b)
g p g0
g0
100
[%]
[3.33]
p
l
100
[3.34]
[%]
ne g c g p
t p 60
[ mm / s]
[3.35]
Fig. 3.47. Linie de rcire a plcilor de PAL: 1-transportor cu role acionate pentru plci; 2role acionate; 3-cadrul rcitorului; 4-dispozitiv rotitor de rcire plci; 5-opritor; 6-formare
stiva de placi; 7- stiv compact; 8-transportor cu role libere pentru stive de plci.
Fig. 3.48. Linie de calibrare plci: 1- lift foarfec; 2-role acionate; 3-mpingtor; 4-role
actionate de preluare plac; 5-main de calibrat cu contact de sus; 6-transportor cu role
acionate; 7-role acionate; 8-transportor cu lan; 9- role actionate de preluare plac; 10stiva de plci; 11-lift foarfec; 12-plac; 13-main de calibrat cu contact de jos; 14-opritor.
- ambalarea plcilor;
- preluarea si transportul placilor, ambalate si neambalate, spre rampa de
expediie.
n vederea creterii productivitii muncii si a micorrii spaiilor de depozitare,
plcile sunt manipulate si transportate cu autostivuitorul n stive compacte de
capacitate maxim a autostivuitorului, folosindu-se eficient spatiul att pe
orizontal ct si pe vertical.
O a doua tehnologie de transport i manipulare a placilor in stiv este aceea
in care se folsesc in exclusivitate transportoare cu role acionate si poduri
transbordoare de transfer. n acest caz numai ncrcarea n mijloacele de
expediie se face cu autostivuitoarele cu furci laterale.
n ambele situaii, stivele de plci sunt susinute pe palete adecvate
formatelor, sau dulapi de rinoase pentru o uoar preluare si depozitare a
stivelor. n ceea ce privete ambalarea plcilor, aceasta se face la cerina expres
a beneficiarului. De obicei se ambaleaz circa 40-50 % din producie.
Suprafeele pentru dimensionare se dimensioneaz in funcie de stocul curent de
plci, respectiv pentru o perioad de 15-20 zile. Ambalarea se face cu band
metalica ngusta, prin ntinderea i strngerea de mai multe ori, pe o singur
direcie, de obicei n direcie transversal.
Necesarul de stive din stocul de depozitare. Depozitarea plcilor n
stiv se face pe palete, numrul de palete din stiv fiind de 1-4 buci, n funcie
de spaiul existent pe nlime, dar i n funcie de nlimea maxima de ridicare
a autostivuitorului.
nlimea stivei pe palet este limitat de capacitatea de ridicare a
autostivuitorului, respectiv:
hs
c ra g p
p Ap
[m]
[16.1]
Hr
1
hs
[buc ]
[16.2]
k u C s K1 K 2
[16.4]
[t ]
n zs C z
Cs
[buc]
[16.5]
Q
C
[16.9]
[buc]
n t t0
qK
L L
tp
vs v f
[t / schimb]
[16.10]
Capacitate
de
transport,
palete/sch
Dist
anta,
m
Sarcina
medie
pe curs,
palete
Nr
de
cur
se/
sch
Capacit
autostiv
palete/sc
h
Nr de
utilaje
Observatii
Se ambaleaza
50 % din plci
Transport
magazie
spre
20
100
40
96
0,21
Transport
ambalare
la
10
50
20
40
0,25
Transport de la
ambalare
in
magaz
10
50
20
40
0,25
Transport
expediie
30
100
20
40
0,75
spre
Total autostivuitoare
1,46
Rotunjit
buci
Q
n pc nc
[buc]
[16.11]
t t0
L L
tp
vs v f
[buc / schimb]
[16.12]
ncaz
p cz
cc
[buc]
Necesar
materiale, kg
3834
4230
5625
5625
3825
324
de
Fig 3.50. Magazia de plci: 1-cale ferat; 2-ua de legtua ntre magazie si rampa de
expediie; 3- vagon; 4-zona de stive de plci ambalate; 5-magazie cu materiale de ambalaj; 6ua de legtur cu linia de fabricaie; 7-stive de placi
Exemplu de calcul: n condiiile cunoaterii capacitaii autostivuitorului de 3,85 t,
nlimea de ridicare de 4,30 m, greutatea paletei de 0,10 t, densitatea placii de 0,650 t/m 3 si
suprafaa plcii de 6,7 m2, sa se determine parametrii si caracteristicile depozitarii si ambalrii
placilor.
nlimea stivei va fi (relaia 16.1):
hs
3,85 0,10
0,86
0,650 6,7
[m]
Daca la valoarea anterioar se adaug nlimea paletei de 0,14 m, rezult o nlime total a
paletei de 1,00 m.
Sarcina pe paleta va fi, conform datelor aplicaiei, de 3,85 t.
Considerndu-se ca nlimea maxima de ridicare a unui autostivuitor cu furci laterale este de
4,30 m, va rezulta ca numarul de palete dintr-o stima va fi: 4,30/1+1 5 palete/stiv.
Capacitatea unei stive va fi 55.80=29 m3 sau 290,65=18,8 t.
Coeficientul de umplere al sivei va fi 18,80,80,8=15 t/stiv.
Numrul de stive din stocul de magazie va fi: 1560/15=60 stive.
Numrul de palete ocupate simultan va fi: 560=300 palete.
Numrul de palete ale stocului de polimerizare: 735=245 buc.
Numrul de palete aflate n reparaie va fi 60 buc, iar numrul de palete de rezerv va fi 30
buc.
Totalul paletelor va fi 300+245+60+30=635 buc.
Numrul de colete ambalate zilnic va fi 60 buci, iar numrul de colete ambalate pentru
stocare va fi 1560=900 buc.
Suprafaa cu stivele de stoc tamponmagazie va fi 60stive6,7 m2/plac=400 m2, la care se
adaug 6 % suprafaa pentru palete goale (20 m2) si 30 % spaiu pentru ambalare (120 m2),
rezultnd un total de 540 m2.
Spaiul de circulaie si acces a mijloacelor de transport va fi de 540 m 2, iar suprafaa total a
magaziei va fi S=540+540+25+40=1145 m2.
Lf
Qz
l1 k
Qmt
[m]
[3.17.1]
Plci moi
Uscare
Formatizare plci Tratament termic
Depozitare plac
Depozitarea
Toctur
Rumegu
Tocare
Sortare toctur
nsilozare toctur
Dozare toctur
nsilozare n siloz defibrator
Defibrare
Rafinare
Uscare mat fibros
Sortare
nsilozare
Formare covor
Pregtire covor pentru presare
Presarea covorului
Formatizarea
Depozitare
Expediie
Fig. 3.50. Tehnologia PFL ului prin procedeul uscat
n cadrul tehnologiei prin procedeul uscat materialul fibros se usuc, dup care
se formeaz covorul de fibre cu ajutorul aerului. Prin acest procedeu se obin n
general plci cu densitate medie MDF, dar nu numai.
3.2.3. Tehnologia de depozitare, dozare i splare a tocturii
Splarea tocturii are drept prim scop eliminarea impuritilor, care dac ar
ptrunde pe fluxul de fabricaie ar uza segmenii de defibrare i scop secund
uniformizarea umiditii tocturii sortimentelor lemnoase, n scopul reducerii
consumului de abur la tratamentul termic ulterior al acesteia.
3.2.4. Defibrarea lemnului
Defibrarea este un proces complex, mecanic, fizic i chimic, cu participasrea
simultan a apei i cldurii, prin care elementele individuale ale lemnului sunt
desprinse sub form grupat sau (mai rar) individual.
n cadrul procesului de defibrare se acioneaz asupra stratului de lipire
dintre celule, cu ajutorul forelor de defibrare, fore produse de o serie de cuite
practicate pe suprafaa unor discuri rotative. n masa lemnoas obinut dup
defibrare se regsesc, alaturi de elemente fibroase (fig. 3.52) i celule ntregi sau
rupte. Un element fibros este de bun calitate cu ct are mai multe terminaii
franjurare, respectiv are o suprafaa activ de ncleiere mai mare.
Fig. 3.53. Defibrarea dup procedeul umed: 1-siloz toctur; 2-plnie; 3-transp. Elicoidal;
4-ajustaj convergent-divergent; 5-recipient de tratare termic; 6-melc; 7-defibrator; 8-ventil
de evacuare; 9-conduct; 10-ciclon de destindere; 11-plnie; 12-rezervor de reducere a
consistenei; 13-rezervor de material fibros; 14-agitator; 15-conduct; 16- rafinator; 17pomp.
Fig. 3.54. Defibrarea dup procedeul uscat: 1-siloz de toctur; 2-plnie; 3- transportor
elicoidal; 4-ajutaj convergent-divergent; 5-rezervor de tratament termic; 6-transportor
elicoidal; 7-defibrator; 8-ventil de evacuare; 9-conduct de material fibros; 10-cuscarea
materialului fibros; 11-ciclon; 12-sortator; 13-rafinator uscat pentru material fibros grosier;
14-conduct de transport spre siloz; 15-admisie abur; 17-piston pentru spargerea dopului;
16- dispozitiv cu raze gama pentru stabilirea nivelului de toctur n recipientul de tratare
termic;18-supapa de evacuare dop.
Fig. 3.55. Instalaie de filtrare tip plnie: 1-construcie din beton; 2-plnie de decantare; 3conduct de alimentare cu ap gras; 4-cutie de alimentare; 5-capac de distribuie; 6-jghiab
de colectare; 7-conduct de evacuare; 8-plnie de colectare a materialului fibros; 9-conduct
de evacuare; 10-conduct de desfundare a plniei
Fig. 3.56. Instalaie de uscare a fibrelor cu coloane: 1-focar; 2-conducde legtur; 3separator de scntei; 4-conduct de admisie; 5-conduct de uscare; 6-termocuplu; 7-ciclon;
8dozator; 9-filtru aer;10-baterii de nclzire; 11-iber; 12-conduct de uscare; 13-ciclon; 14siloz de depozitare
Fig. 3.57. Sortator de material fibros uscat: 1-guri de alimentare; 2-dozator celular; 3conducte; 4-carcas; 5-ax de antrenare; 6-ventilator superior; 7-ventilator inferior; 8-disc
rotativ cu nervuri de mprtiere; 9-ventilator static; 10-plnie de captare a materialului
fibros grosier MFG; MFF-material fibros fin
Fig. 3.58. Formarea covorului prin procedeul umed: 1-conduct de alimentare; 2-cutie de
distribuie; 3-conduct de splare; 4-cilindru de agitare i omogenizare; 5-dispozitiv de
nivelare; 6-or din cauciu pentru etanare; 7-sit de formare a covorului; 8-role registre; 9plnie de colectare a apei grase; 10-marginale; 11-vibrator pentru omogenizarea
mprtierii; 12-conduct de ap pentru spargerea spumei; 13-cutii sugare; 14-cilindru
egutor; 15-covor de fibre; 16-cilindri de presare progresiv; 17-sit; 18,19-prese cu cilindri;
20-band din psl; 21-conduct de splare a sitei
Fig. 3.59. Formarea covorului de fibre prin procedeul uscat: 1-conduct de alimentare; 2difuzor de reducere vitez; 3-perie cilindric rotativ; 4-carcasa cu guri; 5-perie cilindric
rotativ; 6-sit de formare; 7-grtare de susinere sit; 8-guri de absorie aer; 9-conducte
sub depresiune; 10-freze cilindrice de nivelare; 11-covor de fibre; 12-presa continua.
Fig. 3.60. Aezarea covorului pe tablele suport: 1-covor; 2-table suport; 3-trasportoare