V.

STUDIU DE CAZ. ANALIZA INDICATORILOR REGIONALI

Dezvoltarea economic a unei ri sau a unei regiuni este caracterizat

sintetic cu ajutorul produsului intern brut. Comparaiile ntre ri i regiuni se
baseaz pe acest indicator.
Produsul intern brut reprezint rezultatul final al activitii de producie a
unitilor productive rezidente.Pentru a facilita comparaiile dintre regiuni acest
indicator poate fi calculat pe locuitor.
Produsul intern brut i produsul intern brut pe locuitor sunt indicatori ai
activitii de producie la nivel de ar sau regiune fiind instrumente utile pentru
msurarea i compararea nivelului economic de dezvoltare.
Acest capitol i propune s prezinte o analiz a structurii valorii adugate
brute i a produsului intern brut pe locuitor la nivel de regiune (NUTS 2) i de jude
(NUTS 2).

5.1

VALOAREA ADUGAT BRUT

Valoarea adugt brut msoar excedentul valorii bunurilor i serviciilor

produse peste valoarea nou creat n procesul de producie.
Analiznd contribuia fiecrui jude la realizarea valorii adugate brute a
regiunii din care face parte se poate spune c n cadrul regiunii Nord+Est ponderea
cea mai mare a avut-o judeul Iai, n uoar cretere cu 0,6 puncte procentuale n
anul 2005 (24,8%) fa de 2004 (24,2%).
Cea mai redus contribuie a fost nregistrat de judeul Vaslui (9,6% n anul
2005) n cretere cu

1 punct procentual fa de anul anterior.La realizarea valorii

adugate brute a regiunii Sud-Est aportul cel mai mare l-a avut judeul Constana,
de 34,1% n anul 2005, n uoar descretere fa de 2004, cu 0,3 puncte
procentuale.Cea mai mic contribuie la realizarea valorii adugate brute a regiunii
Sud-Est a deinut-o judeul Tulcea.

n cea mai mare la realizarea valorii adugate brute a regiunii Sud-VestOltenia a avut-o judeul Dolj (28,2% n 2005) n cretere cu 1,4 puncte procentuale
fa de anul 2004. Judeul Mehedini a nregistrat cea mai mic pondere n cadrul
acestei regiuni, de 12,5% n anul 2005.
n cadrul regiunii deVest, judeul Timi a nregistrat n anul 2005 cea mai mare
pondere n valoarea adugat brut a acestei regiuni, (41,8%) n cretere fa de
anul 2004 cu 1,1 puncte procentuale. Judeul Cara-Severin a avut cel mai mic aport
(14,4% n anul 2005).
Judeul Cluj, n anii 2004 i 2005, a avut cea mai mare contribuie la realizarea
valorii adugate brute a regiunii Nord-Vest, aceasta fiind de 31,4%.Ponderea cea mai
mic a avut-o judeul Sjaj, care a contribuit cu numai 7,8% n 2004 i 7,2% n 2005.
n ceea ce privete regiunea Centru, n anul 2005, judeul Braov a
nregistrat ponderea cea mai mare n total valoarea adugat brut a regiunii
(27,7%), n scdere cu aproximativ un procent fa de 2004 (28,4%), iar judeul
Covasna a obinut cea mai mic contribuie (7,8%).
Din

regiunea

Bucureti-Ilfov

fac

parte

judeul

Ilfov

Municipiul

Bucureti.Analiznd aceast regiune se observ c Municipiul Bucureti a contribuit

cu un procent semnificativ la realizarea valorii adugate brute a regiunii n 2005
(92,0%), n cretere fa de anul 2004 (90,5%).n anul 2005 aportul judeului Ilfov a
fost de 8,0%, mai mic cu 1,5% fa de anul anterior (9,5%).
Graficul de mai jos prezint, ntr-o form sintetic, structura valorii adugate
brute pe sectoare ale economiei naionale i contribuia fiecrei regiuni la crearea
ei.

Repartiia sectorial a valorii adugate brute totale i contribuia

regiunilor la formarea valorii adugate brute a fiecrui sector , n anul
2005

n sectorul primar au fost incluse ramuri: industria prelucrtoare, energia

electric, termic, gaze, ap i construcii.
Ramurile

incluse

restaurante,transporturi,

sectorul

depozitare

teriar

sunt:comerul,

comunicaii,

intermedieri

hoteluri

financiare,

tranzacii imobiliare, nchirieri i activiti de servicii prestate n principal

ntreprinderilor, administraia public i aprare, asigurri sociale din sistemul
public, nvmnt, sntate i asisten social, alte activiti de servicii colective,
sociale i personale.
Analiznd repartiia sectorial valorii adugate brute se constat c, peste
jumtate 52,2% din aceasta a fost realizat n sectorul teriar, 33,2% n cel
secundar i numai 14,6% n sectorul primar.

5.2

PRODUSUL INTERN BRUT

Analiza indicilor de disparitate a produsului intern brut regional pe locuitor

pentru perioada 2004-2005 arat c doar cteva judee din totalul celor
41+Municipiul Bucureti (NUTS 3), nregistreaz indici superiori mediei naionale
(indice naional=100).
Indicii de disparitate au fost calculai ca raport ntre produsul intern brut pe
locuitor la nivel de jude i produsul intern brut pe locuitor la nivel naional.

Judeele care au nregistrat indici superiori mediei naionale n anul 2005, n

ordine descresctoare, sunt: municipiul Bucureti, Timi, Braov, Ilfov, Cluj, Gorj,
Constana, Bihor, Sibiu, Mure, Arad, Arge.
Restul judeelor (30) au nregistrat indici de disparitate sub 97%, din care 12
judee se situeaz ntre 50-75%, iar 18 judee ntre 76-97%.
Regiunile care nregistreaz indici superiori indicelui mediu naional n
perioada 2002-2003, sunt n ordine descresctoare:regiunea Bucureti-Ilfov, Vest i
Centru;restul regiunilor nregistreaz indici cuprini ntre 70%-97%.
n continuare se vor analiza principalele agregate calculate la nivel regional:
produsul intern brut, venitul primar net i venitul disponibil net al gospodriilor
populaiei pentru anul 2005.

Regiunea Bucureti-ilfov se situeaz pe primul loc, nregistrnd cele mai

mari valori pentru agregatele analizate: produsul intern brut regional (176,4
miliarde lei pe locuitor), venitul primar net (96,7 milioane lei pe locuitor) i venitul
disponibil net (80,8 milioane lei pelocuitor).
La polul opus se situeaz regiunea Nord-Est cu valorile cele mai mici ale
produsului intern brut regional (65,8 milioane lei pe locuitor), venitul primar net
(38,9 milioane lei pe locuitor) i venitul disponibil net (39,7 milioane lei pe
locuitor).

PIB pe locuitor, venitul primar net pe locuitor, venitul disponibil net pe locuitor,
pe regiuni, n anul 2005

Indicii de disparitate regional pentru fiecare dintre cele trei agregate

(produsul intern brut regional pe locuitor, venitul primar net pe locuitor i venitul
disponibil net pe locuitor) sunt reprezentai n graficul care urmeaz.

Indicii de disparitate ai produsului intern brut regional pe locuitor, venitul

primar net pe locuitor i venitul disponibil net pe locuitor, pe regiuni, n
anul 2005

Regiunile cu indici de disparitate pentru cele trei agregate situai peste

media nationala sunt regiunile Bucureti-Ilfov, Vest i Centru.

De asemenea se observa ca indicele venitului disponibil net este superior

indicilor veniturilor nete i ai proudsului intern pentru majoritatea regiunilor,
excepie fac regiunile Centru i Bucureti-Ilfov .
Pentru regiunea Centru indicele PIB (107,2%)este superior indicelui venitului
disponibil net (104,8) si a indicelului venitului primar net (103,8%).
In regiunea Bucuresti Ilvof indicele PIB (194,0%) este superior celorlalti indici
venit prima net (179,5) si venit disponibil net (155,8%).

5.3

VENITURILE PRIMARE A GOSPODARIRILOR POPULATIEI

Veniturile primare ale gospodariilor populatiei rezulta prin imsumarea

urmatatoarelor trei componente: excedentul brut de exploatare, remunerarea
gospodariilor populatiei rezidente pe teritoriul regional.
Atat la nivelul economiei nationale, cat si la nivelul fiecarei regiuni, venitul
primar reprezinta cea mai mare parte din venitul disponibil brut.

Veniturile primare ale gospodriilor populaiei pe regiuni, n anul 2005

Indicatori

Regiuni

Venit primar net

Total populaie

Venit
primar
pe locuitor

Indici de
disparitate

miliarde
lei

persoane

mii lei

1170628

100

2172255
6

100

53862,7

100

Nord-Est

145593

12,4

3743819

17,1

38888,9

72,2

Sud-Est

139200,
2

11,9

2858687

13,2

48693,8

90,4

Sud-Muntenia

150153,
9

12,8

3358392

15,5

44710,1

83

Sud Vest-Oltenia

109789,
7

9,5

2329342

10,7

47133,4

87,5

Vest

125723,
8

10,7

1946647

64584,8

119,9

Nord-Vest

144442,
4

12,3

2744919

12,6

52621,7

97,7

Centru

142353,
7

12,2

2545271

11,7

55928,7

103,8

Bucuresti-Ilfov

213371,
3

18,2

2206479

10,2

96702,2

179,5

TOTAL

Regiunea Bucuresti Ilfov concentreaza 10,2% din populatia tarii si contituie

cu 18,2% la crearea venitului primar total.
Referitor la indicii de disparitate ai venitului primar net pe locuitor se poate
observa ca doar trei regiuni (Bucuresti-Ilfov, Vest si centru) au indicii situati
deasupra mediei nationale.Aceste regiuni, in anul 2005, au inregistrat un venit
primar net pe locuitor cu aproximativ 80,20 si respectiv 4 puncte procentuale
deasupra mediei nationale.
De remarcat este faptul ca, pentru regiunile Nord-Vest si Sud-Est indicii
dedisparitate ai venitului primar net pe locuitor se situeaza cu putin sub media
nationala, in timp ce regiunea Nord-Est are un indice cu mult sub cel inregistrat la
la nivel national (cu 28 puncte procentuale).

Indicii de disparitate ai venitului net pe locuitor, la nivel regional

Graficul de mai sus prezinta o evolutie a indicilor de disparitate pentru anii

2004-2005.Din analiza sa se poate constata ca numai regiunile Bucuresti-Ilfov, Vest
si Centru au indici situati peste nivelul national cu oscilatii mici de la un an la
altul.Pentru celelalte cinci regiuni (Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia, Sud-VestOltenia, Nord-Vest) se constata o tendinta de stabilitate a indicilor de disparitate
pentru anii 2004-2005.

5.4

VENITUL DISPONIBIL AL GOSPODARIILOR POPULATIEI

Venitul disponibil este soldul contului de distribuire secundara a venitului

gospodariilor populatiei si masoara partea din valoarea creata, sw care dispun
gospodariile populatiei, pentru consum final si economie.
Contul de distribuire secundara a venitului cuprinde, in resurse, veniturile
primare, prestatiile sociale, altele decat trasferurile sociale in natura, alte
transferuri curente (indemnizatii de asigurari- daune, transferuri de diverse) iar in
utilizari, impozitele curente pe venit, pe patrimoniu, etc, cotizatiile sociale si alte
transferuri curente (prime nete de asigurari daune, alte transferuri).
Venitul disponibil se calculeaza intre resursele si utilizarile contului de
distribuire secundara a venitului.
Venitul disponibil net al gospodariilor populatiei, pe regiuni, in anul
2005

Venit
disponibil
net
pe
locuitor

Indicatori
Venit disponibil net

Total populaie

Regiuni
miliarde
lei

persoane

Indici de
disparitate

mii lei

100

51897,7

100

TOTAL

1127922

100

2173355
6

Nord-Est

148637,
1

13,2

3743819

17,1

39702

76,5

Sud-Est

136908,
8

12,1

2858687

13,2

47892,2

92,3

Sud-Muntenia

152787,
3

13,5

3358392

15,5

45494,2

87,7

Sud VestOltenia

109318

9,8

2329342

10,7

46930,8

90,4

121124,8

10,7

1946647

62222,3

119,9

142363,

12,6

2744919

12,6

51864,3

99,9

Vest
Nord-Vest

3
Centru

138399,
6

12,3

2545271

11,7

54375,2

104,8

Bucuresti-Ilfov

178383,
3

15,8

2206479

10,2

80845,2

155,8

In anul 2003, doar trei regiuni: Bucuresti-Ilfov, Vest si Centru, au inregistrat

indici de disparitate peste media nationala, cu 56, 20 respectiv 5 puncte
procentuale.
Celelalte regiuni au indici de disparitate cuprinsi intre 76-99%. Regiunea
Nord-Est are un indice cu 24 puncte procentuale sub cel inregistrat la nivel national
in anul 2005.

Indicii de disparitate ai venitului disponibil net pe locuitor la nivel

regional

Evolutia indicilor de disparitate ai venitului dispopnibil net pe locuitor este

asemenatoare cu evolutia indicilor referitori la venitul primar net pentru aceeasi
perioada. Comparand indicii venitului primar cu cei ai venitului disponibil, regiunea
Sud-Muntenia isi mentine aproximativ aceeasi valoare atat in anul 2004 cat si in
2005 ( 87,6%, respectiv 87,7%).Regiunea Nord-Vest prezinta o usoara tendinta de
scadere a indicilor de disparitate de la 101,2% in anul 2004 la 99,9% in anul 2005.
Aceeasi tendinta se manifesta si pentru regiunile Nord-Est si Sud-Est.
Majorari de la un an la altul sunt inregistrate de catre regiunea Vest, de la
115,3% in anul 2004 la 119,9 in 2005, precum si de regiunile Bucuresti-Ilfov si
Centru ( cu 1,6 respectiv 1,0 puncte procentuale).
De remarcat este faptul ca regiunile Nord-Vest (99,9%), Sud-Est(92,3%) sudVest-Oltenia (90,4%) prezinta indici usor sub media nationala in anul 2005.