Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1.Generalit
consta in obtinerea unei piese prin detasarea materialului dupa un contur inchis pag 1
-perforarea
consta in executarea gaurilor prin detasarea uneiparti de material din interiorul piesei
dupa un contur inchis .
-crestarea
-roluirea
Consta in obtinerea dintr-un semifabricat plan a unei piese curbata prin rasucirea unei
parti a semifabricatului.
-profilarea
-ambutisarea
consta in formarea unui relief concav convex prin intinderea locala a materialului
-umflarea
consta din
largirea pieselor sau semifabricatelor cave prin intinderea
materialului dinspre interior in directie radiala.
-rasfringerea gaurilor
consta in formarea
bordurii in jurul gaurilor perforate in prealabil sau la
periferia pieselor cave prin intinderea si indoirea materialului.
-stamparea
consta informarea
unui relief concav-convex pe suprafata
pieselor prin modificarea grosimii semifabricatului.
Pag 4
-bordurarea
consta in formarea bordurii inelare la marginea pieselor cave prin indoirea marginii cu
o anumita raza.
-gituirea
Consta in ingustarea capatului pieselor goale in interior sau masive prin apasare
dinspre exterior spre interior a materialuli si micsorarea diametrului.
-evazarea
consta in marirea
piese cave .
-punctarea
consta din imprimarea unor puncte de centrare prin apasarea cu puncatorul in vederea
gauririi ulterioare a piesei.
-marcarea
consta in formarea unor inscriptii sau a unor semne conventionale in relief prin
dislocarea locala a materialului.
-faltuirea
pag 5
consta in imbinarea a doua foi sau piese prin indoirea marginilor in falt.
-bercluirea
consta din imbinarea a doua sau mai multe piese prin indoirea bordurilor.
Operatii care se executa asupra tablelor in afara operatiilor de presarea la rece
-tratament termic
-ajustarea
-finisare
-degresare
-spalare
-acoperiri metalice
-acoperiri chimice etc.
Materiale utilizate in presarea la rece
In procesul de presare la rece se folosesc atit materile metalice ci t si
nemetalice. Majoritatea materialelor utilizate si nt de natura metalica ,feroasa
fabricata intr-o varietate de forme si demensiuni aliate sau nealiate.
Alegerea acestor materiale se face in general dupa caracteristicile acestor
materiale si in functie de operatiile care se executa .
In functie de calitatea materialelor folosite avem :
-materiale metalice
-materile nemetalice
Materialele metalice se impart in :
-table din otel de uz general pentru constructii de masini
-table din otel carbon de calitate
-table din otel aliat
-table din otel cu diferite destinatii
-table din aliaj Cu-Zn
-benzi din aliaj Cu-Zn
-table si benzi de Cu
-table si benzi din Al
Clasificarea tablelor de otel in functie de caracteristicile de ambutisare :
-clasa A1 pentru ambutisare obisnuita
-clasa A2 pentru ambutisarea adinca
-clasa A3 pentru ambutisarea foarte adinca
-clasele A4 si A5 pentru caroserii de autovehicule
Clasificarea tablelor de otel in functie de aspectul suprafetei:
-grupa 02 suprafata curata cu urme locale de oxizi cecopt alb mat
-grupa 03 suprafata curata fara oxizi recopt alb mat
-grupa 04 suprafta curata fara zgirieturi si pori recopt alb mat
Clasificare tablelor in functie de gradul de dezoxidare :
-calmata (k)
-necalmata (n)
Clasificarea tablelor in functie de forma marginilor :
pag 6
I
J
II
a
b
c
b
a
Concentratia maxima a tensiunilor are loc la muchiile taiatoare ale placii
active si din aceasta cauza fisurile de forfecare apar mai intii la muchiile taietoare ale
acesteia . Continuind cursa poansonul impinge piesa din partea inferioara a partii
active .La primele doua faze ale procesului de taiere viteza de patrundere a
poansonului in material se micsoreaza iar odata cu inceperea fazei a treia creste brusc
depasind viteza de regim . Intre poanson si placa activa exista un joc ce are o
deosebita importanta influentind asupra calitatii taieturii ,respectriv asupra rugozitatii
acestei suprafete ,preciziei dimensionale a piesei de prelucrat ., a eforturilor necesre
taierii si durabilitatii stantei.
Pag8
Cind intre poanson si placa activa exista un joc optim , fisurile pornite dinspre
muchiile taietoare ale poansonului si placii active coincid ca directie ,separarea
materialului facindu-se cu un consum minim de lucru mecanic. Suprafata de taiere
prezinta trei zone distincte: o zona a deformatiilor elastice ,o zona rotunjita aflata in
imediata apropiere a zonei netede ce corespunde deformatiilor plastice si zona
rugoasa ce corepunde fazei de forfecare. Latimea zonei netede este aproximativ o
treime din grosimea semifabricatuluii. Ea depinde de plasticitatea materialului .
Daca jocul dintre elementele active este mai mare decit cel optim
semifabricatul este tras in spatiul dintre poanson si placa creat ca urmare a jocului
prea mare, Iar detasarea piesei se face prin rupere si forfecare. Cele doua fisuri nu se
intilnesc ,puntita dintre ele trebuie rupta ceea ce duce la marirea substantiala a fortei
de rupere si forfecare. Piesele rezultate au o grosime incorecta ,bavuri mari ,margini
neuniforme ,iar placa activa poate chiar crapa . In unele cazuri zona neteda a
suprafetei de taiere dispare complet raminind o suprafata de forfecare foarte rugoasa
iar pe alocuri fisuri adinci.
La un joc mai mic decit cel optim suprafetele de forfecare nu mai coincid si se
propaga paralel una fata de alta se produc astfel mai multe fisuri de forfecare ceea ce
duce la o suprafata de taiere prevazuta cu doua zone netede si doua zone rugoase.
La majoritatea pieselor suprafata taieturii alezajului este mai buna calitativ
fata de cea obtinuta in primul caz .
Piesele de calitate necorespunzatoare obtinute prin decupare rezulta si atunci
cind jocul dintre elementele active nu este uniform pe tot conturul profilului . Acest
lucru se datoreaza fie unei executii incorecte a elementelor active fie unui montaj
gresit al poansonului in stanta adica excentric fata de profilul din placa activa .
Luind in considerare si viteza de stantare s-a constatat ca grosimea stratului
materialului ecruisat scade cu cresterea vitezei de stantare.
Separarea materialului in decursul procesului de taiere incepe din momentul in
care eforturile unitare transmise prin cele doua taisuri creaza pe grosimea materialului
zone de deformare plastica care se intrepatrund. Momentul inceperii curgerii plastice
depinde de starea de eforturi de schema de solicitarea materilului si este puternic
influentata de marimea solicitarii de compresiune spatiala.
hr
II
j
Pag 9
minim 2s
poanson
Placa de
taiere
Pag 10
poanson
Placa de
taiere
poanson
Placa de
taiere
poanson
Placa de
taiere
poanson
Se utilizeaza la
majoritatea operatiilor
de perforare si decupare
Placa de
taiere
pag 11
poanson
Placa de
taiere
xs
r
s
Strat neutru
Tensiunile din material
Pag 12
Datorita acestui fenomen se prescrie o raza interioara minima care depinde de
grosimea materialului de calitatea lui si de orientarea fibrelor acestuia.
Fazele operatiei
Indoirea materialelor are
1-faza contactului
de indoire
loc in trei faze :
intr-un singur punct
poanson
material
Placa de
indoire
poanson
material
Placa de
indoire
poanson
material
Placa de
indoire
material
Placa de
indoire
W
pag 14
pag 15
Rasfringerea
Este operatia de formare a bordurii in jurul gaurilor perforate in prealabil sau la
periferia pieselor cave prin intinderea si indoirea materialului.
du
d0
Coeficientul de gituire
m = d/D
Asamblarea prin matritare
pag 17
Poanson de
indoire
Piesa 1
matrita
Piesa 2
Ambutisarea
Este procedeul de presare la rece prin care dintr-un semifabricat plan se obtine o
piesa cava de orice forma .
poanson
material
material
matrita
matrita
cute
La piesele de revolutie
D=4F/
Unde D diametrul semifabricatului
F-suprafata piesei in mm2 si care se calculeaza ca suma a suprafetelor
elementelor geometrice care compun suprafata respectiva.
La aceasta dimensiune se adauga un adaos de tundere necesar pentru taiarea
marginilor neregulat ale piesei si care se determina din tabele.
Elaboarea procesului de ambutisare
In functie de raportul dintre inaltimea si diametrul piesei ambutisarea poate fi facuta
din mai multe trepte de ambutisare.
Numarul de opreatii se stabileste cu relatia :
N=h/d/0,97
Unde h -inaltimea piesei ambutisate
N- nr de operatii
d- diametrul piesei finite
Capacitatea de deformare este prevazuta in functie de indicele de ambutisare
m = d/D
Valoarea coeficientului m se obtine din tabel in functie de raportul dintre grosimea si
diametrul semifabricatului.
Inaltimea semifabricatului rezulta din diagrame
Calculul jocului la ambutisare
La piesele fara subtierea peretilor jocul este mai mare ca grosimea tablei pentru ca
semifabricatul sa poata fi tras in matrita.
J = smax + K1s
Unde K1 este uncoeficient care depinde de:
- grosimea materialului
-procedeul de ambutisare
-ungere ,
-tipul sculei etc
Ungerea la ambutisare
Rolul ungerii este de a micsora frecarea intre material si piesele matritei
Ungerea se face numai pe suprafetele care vin in contact cu placa de ambutisare si cu
elementul de apasare
Conditiile pe care trebuie sa le aiba lubrifiantul sint :
-viscozitate pentru ca presiunea de matritare sa nu il disloce
-aderenta
-sa fie anticoroziv
-sa nu fie nociv
pag 19
Tratamentul termic
Datorita deformarilor plastice are loc un fenomen de ecruisarea materialului si
de scaderea plasticitatii si prin urmare ar trebui prevazute operatii de tratament termic