Poezia

DORINTA
De Mihai Eminescu
1. Numete cte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: crengi i
a alerga
Crengi= ramuri
A alerga = a fugi

2. Explic rolul cratimei n secvena vino-n.

Cratima, semn de ortografie marcheaza elidarea vocalei ,, I si rostirea a doua cuvinte
intr-unul singur (vino si In) .Cratima are rolul de a pastra masura versului.

3. Construiete un enun n care s foloseti o expresie/locuiune care s conin

substantivul gnd.
Gandul asta ma omoara.

4. Transcrie dou cuvinte din text care aparin cmpului semantic al pdurii.
,,Codru
,,Crengi

5. Precizeaz dou motive literare identificate n textul dat.

Codru
Izvorul
Teiul

6. Menioneaz dou mrci lexico-gramaticale ale subiectivitii din textul dat.

,,Vino
,,Vom visa

7.Prezint semnificaia a dou figuri de stil diferite din ultimele dou strofe.
,,Adormind de armonia = metafora ce exprima starea sufletului de liniste in prezenta
naturii si a iubirii.
,,Batut de ganduri = personificare ce exprima tacerea codrului si linistea acestuia

8. Ilustreaz, cu exemple din text, dou trsturi ale genului liric.

,,Sa-ti desprind
,,Sa-l ridic

9. Comenteaz, n 60 100 de cuvinte (ase zece rnduri), primele dou strofe

ale textului dat, prin evidenierea relaiei dintre ideea poetic i mijloacele
artistice.
Prima strofa ilustreaza chemarea nerabadatoare a fiintei iubite de catre autor in mijlocul
naturii .Autorul asigura iubita ca intalnirea va fii una doar intre ei doi departe de lume si
protejandu-le indentitatea
natura prin versurile,, Unde prispa cea de braze/Crengi
plecate o ascund
A doua strofa ne arata dorinta arzatoare a autorului de a-si intalni cat mai repede iubita
creandu-i astfel loc de asezamant chiar pieptul lui prin versul ,,S alergi, pe piept s-mi
cazi, . Autorul ne mai dezvaluie si dorinta arzatoare de ai revede chipul iubitei sale prin
versul ,,S-l ridic de pe obraz.

"Dorina" este o poezie de dragoste. Eminescu imagineaz o mic scen idilic. Eul
liric, n ipostaza ndrgostitului romantic, ateapt, ntr-un cadru natural binecunoscut la
2

Eminescu (codru, izvoare, tei), apariia iubitei. La chemarea iubitului, ea sosete i cei
doi adorm mbriai sub florile de tei care cad peste ei. Evident, totul este ipotetic, o
dorin.
Ultimele dou strofe contureaz tabloul naturii n mijlocul creia cei doi ndrgostii i
afl fericirea. Izvoarele susur, vntul adie ncetior, flori de tei cad pe cretetele celor
doi. Pare c natura, nsufleit, particip la extazul dragostei mplinite.
Dou figuri de stil contribuie la aceast atmosfer. Epitetul "blnda" (asociat locuiunii
substantivale "batere de vnt") transmite o sugestie de tandree, de mngiere, iar
personificarea "(armonia codrului) btut de gnduri" - asociind unui element al naturii
(codrul) o nsuire intelectual (gndirea) - sugereaz o prezen permanent i
universal a spiritului. Doar sub semnul lui, dragostea se poate mplini.
Aadar, figurile de stil folosite de poet vin s contribuie la conturarea ideii dragostei
ideale, care nu se poate mplini dect n natur.