- in primul rand un basm, Fata in gradina de aur, pe care il reproduce germanul Richard Kunisch in

memorialul sau de calatorie prin Balcani. Cu aceasta ocazie, el face cunoscute doua basme romanesti
auzite in Valahia. Aceste doua basme au fost versificate de Eminescu, primul mentine numele initial,
Fata in gradina de aur, iar cel de-al doilea, Fecioara fara corp, devine Miron si frumoasa fara corp.
Basmul Fata in gradina de aur a fost versificat de poet in 61 de strofe a cate opt versuri fiecare, in ritm
iambic.
Schema epica este respectata, iar episodul final este modificat. Basmul versificat dateaza din perioada
berlineza (1873-1874). Poemul Luceafarul a fost inceput catre sfarsitul anului 1880. in Manuscrisul
2275B, Eminescu noteaza, referitor la poemul sau, ca i-a dat un inteles alegoric" pornind de la legenda
Luceafarului si analogia cu soarta geniului";
- teoria schopenhaueriana a geniului, care asaza geniul in opozitie cu omul comun. Luceafarul este
insa nu doar in opozitie, ci si in complementaritate cu fata de imparat, Catalina, sau cu pajul" Catalin,
care, in tabloul al treilea al poemului, imprumuta felul de a vorbi al lui Hyperion;
- mitul folcloric romanesc al Zburatorului, care considera Zburatorul o semidivi-nitate, un daimon
malefic, care
ratacea noaptea, pana spre zori si se insinua in preajma tinerelor fete sau a femeilor, tulburandu-le
somnul (invaziunea instinctului erotiC). Avea si capacitate de metamorfozare, de transformare intr-un
tanar, in faptura umana, in cadrul ritualului de seductie. In poem, Luceafarul este o entitate
supraumana care apare numai in starea onirica a fetei si se intrupeaza in doua ipostaze antonimice:
inger" si demon", una angelica si alta demonica. Mitul Zburatorului fusese tratat si in poemul Calin
(file din povestE), care uza tot de formula basmului. Zburatorul Calin este o umbra fara de noroc",
inconsistent din punct de vedere antropomorfic si apoi salvat" prin miracolul iubirii;
- desi nu trebuie niciodata confundata persoana fizica, reala a poetului cu proiectia eului liric sau a
mastilor lirice din textul poetic, trebuie spus totusi ca poemul a fost definitivat in perioada in care
Eminescu afla, probabil de la Titu Maiorescu, ca marea sa iubire, Veronica Miele, avusese o aventura
sentimentala cu I. L. Caragiale. incearca! Identifica, tinand cont de informatiile biografice, rolurile
posibile ale celor trei in scenariul poemului. incadrare si tematica:

Criticul literar George Munteanu considera ca sinteza epico-lirico-dramatica a poemului este ceruta nu
numai de estetica romantismului, ci mai ales de statutul estetic al Luceafarului, conceput ca mit al
cunoasterii. Tema iubirii imposibile, tema geniului, tema timpului, a vietii si a mortii, motivul
creatorului, motivul visului, al oglinzii si al zborului interstelar - toate de sorginte romantica - sunt, de
fapt, subsumate mitului cunoasterii. Se regasesc, de asemenea, in tabloul al treilea, al idilei dintre
Catalin si Catalina, cadrul romantic natural al iubitilor, in mijlocul codrului, in lumina lunii si sub
copacul sfant, teiul.
izvor folcloric dat de de povestea Miron si fata fara trup si de basmul Fata in gradina de
aur cules de scriitorul Richard Kunish de unde a preluat motivul fetei de o frumusete unica, motivul
metamorfozei, motivul cuplului ideal, motivul celor trei incercari.
mitologia greaca: Hyperion, cel cu o gandire si o existenta pura
mitologia indica: cele doua principii, masculin si feminin, se unesc intr-unul singur pentru a
forma sufletul omului
literatura universala: de la Lermotov cu opera Demonul, de la Holderlin cu opera
Hyperion.
filosofia lui Kant: de la care preia motivul zburatorului (calatoria intergalactica a
Luceafarului).
filosofia lui Schopenhauer: motivul geniului.Potrivit conceptiei filosofice si apoi celei
eminesciene, doar omului de geniu ii este accesibila cunoasterea lumii, el este singurul capabil sa
depaseasca sfera stramta a subiectivitatii si sa se obiectiveze; in antiteza omul obisnuit nu poate sa isi
depasesca conditia subiectiva.