Evaluarea pacientului cu afectiuni neurologice

Asistentul medical va efectua un bilant neurologic privind starea pacientului si va comunica

medicului orice schimbare.
Culegerea de
- antecedente
date
- personale
- heredocolaterale
- istoric al tratamentelor efecuete;tranchilizante,sedative,anticoagulante,
anticonsultivante
Date sociale
- conditii de viata
- abuz alcool,tutun,droguri
- conditii de munca-ocupatia,mediu toxic,efort fizic,stres
Conditii de locuit
Data aparitiei tulburarilor
Debutul
brusc
lent
Simptome functionale
cefalee
deficit de motor
modificari de:
- vorbire
- echilibru
- mers
- vedere

crize de pierdere a constientei

tulburari sfincteriene

tuburari psihice
Atitudinii particulare
- membrul inferior in aductie si rotatie externa
- pozitia,,cocos de pusca-semn iritatie meningeala
- pozitia in opistotonus,,coarda de arc-semn in tetanos sau ras
sardonic cu degenerescenta hepato-lenticulara
- indicarea topografiei leziunii prin devierea conjugata a capului si
globilor oculari(catre leziune),fie catre membrele paralizate
- membrele superioare in flexie,cele inferioare in extensie
Problema
Miscari
involuntare
sau anormale

Semne si simptome
-

tremuraturi
fasciculatii
contracturi
mioclonii-contractie brusca a unui muschi
miscari coreice-miscari involuntare bruste ce dispar in somn
ticuri
miscari atetozice-miscari involuntare,lente ce dispar in somn
hemibalism

Tulburari ale
-hipertonie-(exagerarea tonusului)
motilitatatii-hipotonie-(diminuarea tonusului)
diminuarea fortei
- pareza-diminuarea fortei musculare
musculare
- paralizie-absenta completa a fortei musculare
- hemiplegie-paralizia unei jumatati de corp
- paraplegie-paralizia partii inf.a corpului
- diplegie-paralizia partilor similare ale celor 2 jumatati de corp
- monoplegie- paralizia unui singur picior
- tetraplegie-paralizia celor 4 membre
- hipertonia(exagerarea tonusului)+paralizia=paralizie spastica
- hipotonie(diminuarea tonusului)+paralizia=paralizie flasca
Tulburari de
- mers talonat(in Tabes)-aruncand picioarele si lovind pamantul cu
mers,ortostatiune
calcaile
si de echilibru
- mers cosand-gamba este rigida,membrul inferior este intins=aspect
de mers cosand
- mers stepat-gamba ridicata sus,pentru a lovi pamantul cu varful
piciorului
- atazie-tulburari de coordonare a miscarilor
Tulburari de
subiective
sensibilitate
- senzatii de intepatura
- furnicaturi
- amorteli
- dureri
obiective
- sensibilitate tactila
- sensibilitate dureroasa
- sensibilitate termica
- anestezie- pierderea sensibilitatii
- hipoestezie-diminuarea sensibilitatii
- hiperestezie-accentuarea anormala a sensibilitatii
Tulburari ale
refexelor

Tulburari trofice
Tulburari
sfincteriene
Tulburari de
limbaj

-contractie musculara involuntara provocata printr-un stimul

- areflexia-abolirea reflexelor
- hiperreflexia-exagerarea reflexelor
- hiporeflexia-diminuarea reflexelor
reflexele osteotendinoase-percutia unui tendon
reflexe cutanate-atingerea peretelui abdominal
reflex plantar-excitarea marginii externe a
plantei(semnulBabinski
reflexe vegetative
reflexe mucoase-cornean,faringian,palatin
- atrofie musculara
- escare cutanate
- anchiloza articulara
- retentie urinra,fecala
- incontinenta urinara,fecala
- dizartria-dificultate in articularea cuvintelor
- anartria-imposibilitatea de a articula cuvinte
- afonie-pierderea vocii

Tulburari de
limbaj

afazie-pierderea capacitatii de a se exprima verbal/de a intelege

limbajul verbal si in scris

Comunicare
ineficienta la
nivel intelectual
si afectiv

- tulburari intelectual
-capacitatea de a gandi abstract
-dezorientare in timp si spatiu-se pun intrebari-ce zi,ce data,locul,anul
- pierderea memoriei-intrebari despre fapte recente sau trecute
- tulburari la nivel afectiv
-fuga de idei
-logoree,mutism
-stare depresiva sau euforica,anxietate,apatie,iritabilitate,agresivitate,idei de
suicid ,idei de persecutie
Labilitate emotionala-trecerea de la ras la plans

Tulburari de
praxie
Tulburari de
constienta

-apraxie-incapacitatea de a executa corect gesturile

- somnolenta,obnubilare,confuz,stupor,comasuperficiala,medie,profunda(carus)ireversibila(depasita)

Examene paraclinice pentru diagnosticarea afeciunilor neurologice

Pentru precizarea diagnosticului afeciunilor neurologice pacientului i se execut examenul
radiologic simplu sau cu substana de contrast.
Radiografia de craniu
Radiografia de craniu
- nu se efectueaz o pregtire special
- se execut din fa i profil i vizualizarea bazei craniului,ei turceti,a gaurilor optice
i stncilor temporale.
Imagine de profil (fronto-occipitala)
poziia pacientului este n decubit ventral avnd profilul paralel cu planul mesei de
radiografiat
Imagine'de baza (Hirtz)
poziia pacientului este n decubit dorsal cu umerii ridicai, flectand foarte mult capul
(atenie la traumatisme cervicale, hipertensiune intracraniana)
Imagine de fata " fata nalt"
Incidente regionale
pentru stncile temporale
pentru fanta sfenoidala i canalul optic
Modificri patologice:
fracturi de baz
fracturi de bolta cranian
defecte ale oaselor craniene
calcificri intracerebrale (parazitoze cerebrale, tumori)
atrofii craniene
scleroza cranian
sindrom de HC (tumori, hematoame)
tumori osoase primitive
tumori metastatice
hiperostoza cranian
Interventii-

Pregtirea psihologic a pacientului:

se comunica pacientului necesitatea examinrii rolul acesteia pentru stabilirea
diagnosticului
Pregtirea fizic a pacientului:
- zona de examinare la nevoie se rade
-examinarea se efectueaz ntr-o camer ntunecoas
-pentru evitarea frisoanelor, temperatura = 20"C
-indicatia examinrii radiologice este dat numai de medic
-examinarea este consemnata n foaia de observaie
-se nsoete pacientul la radiologie
-se dezbraca regiunea de examinat
-parul lung se lega pe cretet
-se ndeprteaz obiectele radioopace:nasturii de la haine pot cauza greeli de interpretare
cerceii, agrafe, medalioane, lnioare, inele
-se poziioneaz pacientul n funcie de examinare
-se administreaz substana de contrast dup ce n prealabil s-a efectuat testarea acesteia
-trusa de urgen n cazul reaciilor postexaminare cu:
-produse cortizonice,antihistaminice, antifrinolitice,tonicardiace, etc.
-interzisa prezenta n serviciul de radiologie a gravidelor
Personalul medical va purta obligatoriu dozimetre cu filtru de metal care periodic se
controleaz stabilind gradul de iradiere
-interzis asistarea pacientului fr echipament de protecie:sort i mnui
speciale din cauciuc pumbluit
-se recomanda folosirea de ochelari fumurii cu 10-15 minute nainte de examinare pentru
acomodarea mai rapid cu semiobscuritatea
Radiografia coloanei vertebrale-se efectueaz prin radiografie
simpl:fata,profil,incidenta 3/4
examinarea se efectueaz pe segmente: cervical, toracal, lombar, sacral
Modificri patologice
scolioza, cifoza
rectitudine a coloanei vertebrale
tasri, discopatii
spina bifida = osificarea incomplet a arcului cerebral
pensarea spaiului n herniile de disc
erodarea pediculilor vertebrali
Pneumoencefalografia-PEG-consta n evidenierea sistemului ventricular, a
spaiilor subarahnoidiene i a cisternelor cerebrale
- investigaia este traumatizant pentru pacient
Tehnica: -pozitia pacientului este eznd
-se efectueaz puncie lombar sau suboccipitala (mai rar) aspirndu-se o cantitate de lichid
cefalorahidian n medie 15-40 ml, introducndu-se ncet o cantitate mai mic de gaz, de
preferin aer (vezi puncia lombara i suboccipitala)
-pentru bun distensie a spaiului subdural i subarahnoidial se ateapt dup puncie cteva
minute
Modificri patologice
-hidrocefalie
-malformatii craniene cerebrale
- malformaii craniovertebrale
-atrofii cerebrale
-hematom intracranian

-abces cerebral
-procese expansive
Interventii- pregtirea psihologic a pacientului:
-se comunica pacientului necesitatea examinrii rolul acesteia pentru stabilirea diagnosticului
-pacientul va fi nemncat
-se asigura transportul pacientului n sala de examinare
- n caz de necesitate sedam pacientul
-pozitionam pacientul (vezi puncia lombara)
-dupa efectuarea radiografiilor transportul pacientului la salon va fi numai n decubit dorsal
-se supravegheaz pacientul
-pozitia n pat a pacientului va fi decubit dorsal fr perna (la nevoie 2-3 zile)pacientul poate prezent:
- transpiraii
- stri lipotimice
- greuri i vrsturi
- febr i cefalee
la indicaia medicului se vor administra:
antitermice
calmante
antiemetice
soluii hipertone de glucoz
apa distilat i cofeina intravenos
Ventriculografia-similara PEG, excepia constnd n introducerea de aer dup
extragerea de LCR prin puncie ventriculara cu drenaj numai a sistemului
ventricular
procedursa se execut n secia de anestezie, terapie intensiv sau sala de

operaie
Mielografia-consta n introducerea n spaiul subarahnoidian prin puncie
lombar a unei substane de contrast (lipiodol ultrafluid sau pantopaque),dup
extragerea n aceeai cantitate a LCR cu urmrirea radioscopica pe masa
basculanta a migrrii substanei de contrast i executarea radiografiilor de
coloan vertebral
Modificri patologice
-hernie discal
-compresiuni/procese arahnoidiene
-tumori medulare
Arteriografia cerebral (angiografie) Angiografia coronariana este o investigatie medicala
esentiala pentru a identifica o afectiune a arterelor coronare.
Angiografia se efectueaza pentru:
- a identifica orice probleme ale vaselor de sange care ar putea afecta fluxul sangvin (ruptura
peretelui unui vas de sange, anevrisme, blocaje cauzate de cheaguri de sange, depozit de
grasime sau calciu);
- localizarea cheagurilor de sange;
- detectarea sursei unei sangerari (ulcer);
- evaluarea marimii blocajului;
- monitorizarea si evaluarea fluxului sangelui la nivelul inimii si vaselor de sange;
- evaluarea arterelor renale
Pregatire pacient
Pentru efectuarea acestei proceduri, pacientul nu trebuie sa manance cu 8 ore inainte de test.
De asemenea, trebuie sa informeze medicul daca:
- este alergic la substantele care contin iod;

- are astm;
- are alergii la unele medicamente;
- i se administreaza medicamente;
- are probleme de coagulare a sangelui;
- este insarcinata;
- are probleme cu rinichii deoarece materialul de contrast poate dauna celor care prezinta
afectiuni renale.
injectarea unei substane de contrast (triiodate) n sistemul carotidian sau
vertebrobazilar
Tehnici:
Interventii- pregtirea psihologic a pacientului:
se comunica pacientului necesitatea examinrii rolul acesteia pentru stabilirea
diagnosticului
-se va face testul de toleran la iod
- poziia pacientului va fi n decubit dorsal cu gtul n extensie i capul rotat opus locului de
puncie
- pacientul va fi sedat(medicaia anxiolitica)
-supravegherea funciile vitale ale pacientului
-anuntarea medicul la apariia eventualelor complicaii
-se asigura transportul n salon al pacientului numai n poziia decubit dorsal
Sistem vertebrobazilar
-punctia direct a arterei vertebrale pe cale humeral(stanga/dreapta)
Cateterism femural- pregtirea psihic a pacientului
-se efectueaz toaleta regiunii inghino-crurale a pacientului
-tehnica aceeai ca la puncia carotidiana
-pe cale humerala (numai pe dreapta)
Complicaii posibile:
- hematom local = se va compresa prelung locul punciei
- lezarea endarterei = risc de trombus i n timp stenoza i tromboza
- crize comitiate Jacksoniene
- crize grand-mal
- tulburri vizuale
- hemianopsie
- tulburri de sensibilitate
- afazie
- hemipareza, hemiplegie
- exitus
Modificri patologice:
anomalii vasculare cerebrale
stenoza
obstrucii vasculare
procese expansive intracraniene
modificri ale dinamicii circulatorii cerebrale
Tomografia computerizata-(CT) este efectuat de un tehnician radiolog.
pregtirea psihologic a pacientului:
se comunica pacientului necesitatea examinrii rolul acesteia pentru stabilirea
diagnosticului
-pacientul va purta un halat ce va fi furnizat de ctre spital.
-in timpul testului va sta ntins pe masa tomografului care este conectat la aparat; aparatul
propriu-zis are form cilindric.

-masa aluneca n interiorul cilindrului, iar scanerul se va roti pentru a prelua imaginile
-in timp ce mas culiseaz spre interiorul aparatului, pacientul va auzi un zumzet specific
-pe durata investigaiei pacientul trebuie s stea nemicat
-va rmne singur n camera unde este situat tomograful, ns urmrit printr-o fereastr de
ctre tehnician i i se va vorbi prin intermediul unui speaker.
- substanei de contrast, aceasta poate fi administrata pe mai multe ci, n funcie de zona ce se
dorete a fi examinat:
- proba se efectueaz cu i fr substana de contrast-se face testul la toleranta
-durata examinrii n medie, 30 pn la 60 de minute, dar se poate prelungi pn la 2 ore.
-dupa efectuarea investigaiei pacientului i se recomand s bea ct mai multe lichide, pentru
a grbi eliminarea substanei de contrast din organism.
Modificri patologice
- accidente vasculare cerebrate
- traumatisme craniocerebrale
- neuroinfecii
- abcese cerebrale
- tumori cerebrale
- parazitoze
- sindrom de hipertensiune intracraniana
Rezonanta magnetic nuclear RMN- este un test care se folosete de un cmp
magnetic i de pulsuri de radiofrecven ce evideniaz
patologia sistemului nervos
substanei albe a creierului
mduva spinrii
-pregatirea psihologic a pacientului:
se comunica pacientului necesitatea examinrii rolul acesteia pentru stabilirea
diagnosticului
-pacientul nu necesit o pregtire special
-obligatoriu ndeprtarea obiectelor metalice (proteze dentare)
-nu pot efectua aceast investigaie pacienii purttori de tije metalice, valve cardiace
metalice, pacemaker cardiac, etc.
-durata unei examinri este n medie de 40 minute
Modificri patologice:
- tumori/compresiuni medulare
- scleroza multipla
- recent accident vascular cerebral de tip ischemic
Examinarea prin ultrasunete (Doppler) a vaselor majore ale creierului
permite descrierea strii lumenului acestora, existenta tulburrilor
arteriosclerotice,evaluarea irigrii creierului su exist o scurgere venoasa
corespunztoare.
Examinarea cu ultrasunete a vaselor creierului dureaz de la 20 la 30 de minute.
Sonografia transcraniana Doppler-este metoda de examinare a vaselor din
cutia cranian n timpul creia se evalueaz presiune din vene; defecte de
dezvoltare ale sistemului circulator din creier. Examinarea prin ultrasunet nu
provoac nici un fel de durere sau vtmare,iar sonografia transcraniana
Doppler dureaz de la 30 la 35 de minute.
Scintigrafia sistemului nervos central folosete ca izotop radioactiv Te 99m.
Metoda are indicaii n
- investigarea traumatismelor cerebrale,

- hemoragiilor intracraniene,
- hematoamelor subdurale,
- neoplasmlului primar
- metastaze,
- tumori benigne,
- accidente vasculare cerebrale,
- meningite,
- encefalite,
- abcese cerebrale,
- anevrisme etc.
Modificrile lichidului cefalorahidian se investiga prin cisteronografie care folosete
urmtoarele radio-farmaceutice: Yb-169 DTPA, 1-131, serum albumina, Te 99m, DTPA etc.
Metod este utilizat pentru diagnosticul hidrocefaliei, chisturilor sistemului nervos central,
fistulelor etc.
Electrooculograma(EOG) -miscarile pe care le fac ochii pentru urmarirea unei
tinte sunt realizate cu ajutorul a trei perechi de muschi extrinseci.
Miscarile ochilor pot fi inregsitrate deoarece intre cornea si retina unui glob ocular exista o
diferenta de incarcare electrica, cornea fiind incarcata pozitiv si retina fiind incarcata negativ.
Potentialul de dipol care se formeaza este determinat de proprietatile diferite ale membranelor
si fluidelor din partea anterioara si posterioara a globului ocular.
Electrozii de culegere sunt plasati in apropierea ochiului, ei inregistreaza modificarea pozitiei
potentialului corneo-retinal sub forma de potentiale pozitive atunci cand corneea ochiului se
apropie de electrodul pozitiv sau potentiale negative atunci cand corneea ochiului se
indeparteaza de electrodul pozitiv.
Aceste miscari inregistrate ca potentiale electrice sunt apoi amplificate si pot fi citite ca
semnale pe calculator.
Tehnica EOG:
Se degrezeaza cu alcool zonele de fixare
Se ataseaza de electrozii activi discurile adezive de fixare.
Se umplu spatiile din electrozi cu gel electrolitic de inregistrare
Se monteaza dupa cum urmeaza:
pentru inregistrarea miscarilor orizontale tampla dreapta pentru electrodul
pozitiv si tampla stanga pentru electrodul negativ.
pentru inregistrarea miscarilor verticale, desupra unui ochi pentru
electrodul pozitiv si sub un ochi pentru electrodul negativ.
Dupa realizarea inregistrarii, gelul este indepartat atat de pe fata pacientului si din electrod
prin spalare cu tampoane umectate cu apa.
Electoencefalograma-este o metod electrofiziologic de explorare a sistemului
nervos central, constnd n nregistrarea biocurenilor cmpurilor transcraniene la
nivelul tegumentelor i nregistrarea grafic a acestora n timp sub form de
unde.
Prin EEG se msoar un ritm dominant cu un domeniu de frecven 1-30 Hz i amplitudine
medie 20-100 mV.
Amplitudinea undelor reflecta numrul neuronilor care funcioneaz sincron.
Efectuarea unui test EEG necesit circa 30 de minute, pacientul aflndu-se n acest interval de
timp n poziie confortabil.
Undele cerebrale reflecta modificri cerebrale normale (induse de vrst, stimuli) sau
patologice.
Modificrile patologice:
- hemoragii (hematoame)

- crize de epilepsie
- leziuni cerebrale
- tumori
- neoroinfectii
- boli degenerative sau metabolice
- dereglri ale somnului
Pregtirea psihic
Pacientul cu 3 zile nainte de examen nu va mai primi medicamente
S fie odihnit i linitit
Tehnica-Pregatirea pentru nregistrare EEG
Se ataeaz de electrozii activi discurile adezive de fixare.
Se umplu spaiile din electrozi cu gel electrolitic de nregistrare.
Se degrezeaza cu alcool zonele de fixare dup cum urmeaz:
Pentru electrozii activi, se degrezeaza cu alcool zonele de fixare dup cum urmeaz:
pentru derivaia frontal, n partea superioar dreapta i stnga a frunii;
pentru derivaia parietala, lateral 5 cm stanga/dreapta de vertex
pentru derivaia occipitala, lateral 5 cm stanga/dreapta de protuberanta
occipitala
Fixarea electrozilor
- cutia portelectrod sau cuibul are forma rotunda sau patrata cu orificii numerotate
- electrozii sunt numar de 18-24 si sunt legati prin fire de aparatul de inregistrare
- fiecare electrod amplasat pe scalp poarta un numar corespunzator numarului din
cuib,legatura fiind realizata printr-un conductor astfel
- nr.1 prefrontal drept,nr.2 prefrontal stang
- nr.3 frontal drept,nr.4 frontal stang
- nr.5 rolandic drept,nr.6 rolandic stang
- nr.7 parietal drept,nr.8 parietal stang
- nr.9 occipital drept,nr.10 occipital stang
- nr.11 temporal anterior drept,nr.12 temporal anterior stang
- nr.13 temporal mijlociu drept,nr.14 temporal mijlociu stang
- nr.15 temporal posterior drept,nr.16 temporal poaterior stang
- nr.17 frontal median,nr.18 median din regiunea vertexului
- nr.19 median parietal,nr.20 occipital median
- nr.21 la urechea dreapta,nr.22 urechea stanga
- nr.24 electrod faringian

Electrozi montati-pacient pregatit pentru inregistrare

Traseu EEG

Tehnica inregistrarii
Asistenta va ruga pacientul sa inchida ochii,apoi sa-i deschida din timp in timp.
Pentru a pune in evidenta anumite anomalii,pacientul este rugat sa respire amplu si rapid timp
de 5 minute-proba de hiperpnee.

O alta proba este sub stimuli luminosi intermitenti(flash de lumina cu secventa de 12

secunde).
La sfarsitul prbei electrozii sunt indepartati si pasta conductoare se sterge cu o compresa.
Se va face reorganizarea locului de munca
Electroencefalograma cuprinde urmatoarele manifestari:
-doua parti ale creierului prezinta tipuri diferite ale activitatii electrice,se poate datora
anumitor probleme ale unei parti a creierului;
-EEG inregisreaza pulsuri sau incetiniri ale activitati undelor formate la nivel cerebral.
Aceste schimbari se pot datora unor tumori cerebrale, infectiillor, leziunilor, atacurilor
cerebrale sau epilepsiei.
In cazurile de epilespsie localizarea si tipul undelor poarta un rol esential in stabilirea tipului
epilepsiei sau al atacului de apoplexie(dar la cei mai multi dintre pacientii care sufera de
epilepsie, rezultatele electroencefalogramei se pot incadra in parametrii normali daca este
efectuata intre doua manifestari ale bolii);
-EEG inregistreaza variatii ale undelor, manifestate in mai multe zone ale creierului si se
poate datora intoxicatiilor medicamentoase, infectiilor (encefalita), disfunctii metabolice
(cetoacidoza diabetica).
-EEG inregistreaza prezenta undelor delta sau a unui nivel ridicat al undelor theta la adultii in
stare de veghe,poate fi cauzat de leziuni ale creierului, anumite boli ale sistemului nervos, sau
poate fi cauzat de anumite medicamente;
-EEG nu inregisreaza nici un fel de activitate electrica la nivel cerebral (pe foaia de hartie se
imprima o linie dreapta numita izoelectrica),in acest caz activitatea cerebrala a incetat, avand
de obicei drept cauza lipsa de oxigen sau de sange a creierului.
Reoencefalografia = exploreaza circulatia cerebrala prin determinarea variatiilor
de volum ale creierului, in functie de masa sanguina din vasele intracraniene in
cursul revolutiei cardiace fiziologice.
Pe reoencefalograma se deosebeste o faza ascendenta, corespunzatoare sistolei ventriculare si
o faza descendenta, corespunzatoare diastolei generale pe aceasta din urma se observa o
unda secundara, unda dicrota, corespunzatoare inchiderii valvulelor sigmoide;
Reoencefalografia se utilizeaza in diagnosticul:
a) vasculopatiilor cerebrale difuze: hipertensiune arteriala
-arterioscleroza cerebrala
b) in afectiuni vasculare localizate in:
- insuficienta circulatorie cerebrala
- malformatii vasculare
- traumatisme craniocerebrale
c) procese expansive intracraniene
Examinarea nu prezinta nici un pericol pentru organism si nu are contraindicatii si este
executata de medic
Tehnica
-pacientului i se recomada a nu mai lua medicamente cu 12 ore
- proba se executa la prima ora(630-7)dupa ce pacientul se odihneste de ora dupa deplasarea
sa de la salon/resedinta la cabinet
- - asistenta va monta cei 4 electrozii(2 electrozi frontal drept, frontal stang si 2 electrozi
occipital dreapta/stanga,dupa aplicarea de pasta)
- o derivatie a ECG(electrozii: rosu la mana dreapta,cel galben la mana stanga si negru
la membrul inferior stang)
- proba dureaza 30-45 de minute si la terminare se va sterge pasta cu o compresa
umetacta
Reorganizarea locului de munca

Electromiografia (EMG) -constand n nregistrarea activitii electrice a unui muchi sau a

unui nerv.
Este un examen util n:
-patologia neuromusculara
-diferentierea unei tulburri anorganice (psihologic)
-atingeri a sistemului nervos central (encefal i mduva spinrii)
-sindrom neurogen periferic (atingerea nervilor sau a originii lor aflate n mduva)
-atingeri musculare
-tulburari a conduciei neuromusculare (transmitere a influxului nervos la muchi).
Electromiografia (EMG) se compune din doua parti:
- examenul de detectare,care inregistreaza activitatea electrica a muschiului in repaus si dupa
efort
- examenul de stimulo-detectare care masoara viteza de conducere nervoasa in fibrele
nervoase motorii sau senzitive
Pregatirea psihologica a pacientului si consimtamantul scris al pacientului/apartinatorului
- proba este efectuata de catre medic
- examenul se face la muschii gambei,pe fata externa si la musculatura mainilor
- pacientul va evita expunerea la frig a membrelor care trebuie examinate,pentru a nu
modifica rezultatele
- pacientul va informa despre orice tratament,in special despre aspirina sau medicatie
anticuagulanta