Basmul Cult

Povestea lui Harap-Alb

Ion Creanga

Introducere:
Basmul transfigureaz realitatea pana la idealizare, fora lui magica se pstreaz in
ciuda simplitii si linearitatii subiectului.

Definiie:
Valorificnd categoria estetica a fabulosului/ miraculosului, basmul este o naraiune
cu un singur fir epic, cu aciune convenional, in care se marcheaz ntmplri ale unor
personaje/ forte supranaturale, reprezentnd " binele" si "rul" aflate in conflict.

ncadrarea in specia epocii culte (basm cult)

I. Creanga i exprima indirect gndurile, ideile, sentimentele prin intermediul
aciunii si al personajelor.
Povestea lui Harap-Alb de I. Creanga prea tiparul narativ si funciile basmului
popular, dar se organizeaz original prin viziunea artistica a autorului si prin opiunile sale
estetice. Dintre acestea, amintim: alternarea vocilor narative (marca de originalitate),
prezenta naratorului heterodiegetic implicat. Implicarea acestuia este justificata la nivelul
textului, prin mrci precum interjecia popular "da" ("cci da, care om nu tine la viaa lui
nainte de toate"), interogaii retorice ("Fiul Craiului ce era sa fac?"), interogaii
exclamative gnomce (" care om nu tine la viaa lui nainte de toate?!"), enunul
homodiegetic ("dar ia sa nu ne mai deprtm cu vorba si sa ncep depana firul povetii").
Asocierea persoanei I plural ("sa nu ne mai deprtm cu vorba") cu singularul acesteia
("sa ncep") ilustreaza existena "pactului narativ" ntre narator si narator (cititor abstract)
Motivele literare din basmul lui Creanga sunt de factura folcloric, dar aduc
originalitatea creaiei, prin deplasarea accentului dinspre etic spre psihologic (motivul
imparatului fr urma, motivul cifrei magice trei, motivul scrisorii, motivul probelor, motivul
pdurii labirintice, motivul calului nzdrvan, motivul spanului, motivul ajutoarelor, motivul
apei vii si al apei moarte etc.)
Conventionalitatea de structura se ntlnete si-n opera lui Creanga, prin existena
formulelor / clieelor compoziionale.
Formila iniial ("Amu cic a fost odat intr-o ara un craiu care avea trei feciori")
are rolul de a introduce cititorul in universul ficional si de a-l "avertiza" in legtura cu tipul
de lectura pe care trebuie sa o fac.
Formula mediana (" Dumnzeu sa ne ie, ca cuvntul din poveste nainte mult mai
este") face trecerea de la un episod narativ la altul, meninnd treaz interesul cititorului.

Formula finala ("si a inut veselia ani ntregi si acum mai tine nc, cine se duce
acolo be si mnnc. Iar pe la noi, cine are bani bea si mnnc, iar cine nu, se uita si
rabd". nchide rotund basmul, readucnd cititorul in lumea reala.
Supertema basmului lui Creanga este triumful binelui asupra raului principala tema
derivata de aici este maturizarea protagonistului, de unde caracterul de
"minibildungsroman" (mini roman de formare) al scrierii.

Subiectul:
Desi apare si-n alte versiuni de basm, subiectul din "Povestea lui Harap-Alb" de Ion
Creanga, este original prin primele 3 probe, prin prezenta Spanului si a celor cinci prieteni
fabulosi.
Epicul se organizeaz pe baza a doua motive literare principale: motivul cltoriei si
motivul probelor depite.
Primul dintre ele prezint 3 forme: cltoria iniiatic (pe parcursul creia
personajul se definete ca antierou "boboc in felul sau, la treb de aiestea"), cltoria de
verificare (prin care Harap-Alb face dovada acumulrii unor experiene si a cristalizarii
unei personaliti, capabile sa-l nscrie in modelul eroului) cltoria de napoiere
(pedepsirea spnului, moartea si renvierea protagonistului (personaj principal pozitiv),
cstoria lui Harap-Alb cu fiica lui Ros-mprat, toate acestea aducndu-i statutul de erou.
Motivul probelor depite echivaleaz dobndirea de ctre Harap-Alb a calitatilor
necesare pentru a urma tran. unchiului (proba milosteniei, prova curajului, proba salatilor
din "Grdina Ursului", proba cerbului fermecat, probele de la Curtea lui Ros-mprat etc.)
Subiectul se structureaz in 3 pri compoziionale. Prima parte presupune
pregtirile pentru plecarea in cltorie, proba pdurii labirintice, a ntlnirii cu Spanul,
uciderea Cerbului fermecat.
A doua parte i-l confrunta pe Harap-Alb cu alta fora malefic, Ros-mpratm care
poarta pe chipul sau semnele raului. Pentru a reui, protagonistul este ajutat de cei cinci
prieteni fabulosi (Flamanzila, Setil, Ochila, Gerila, Psri-Lati-Lungila). Acetia pot sugera
reprezentri fabuloase ale unor impulsuri fiziologice ( foamea - Flamanzila, setea - Setil,
frigul - Gerila) sau cognitive (dorina de cunoatere - Ochila, de-a domina timpul si spaiul Psri-Lati- Lungila). Totodata, ei pot semnifica simboluri ale unor impulsuri luntrice ale
personajului pe care, ns reuete sa si le stpneasc.
Actiunea din "Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga, se petrece in atemporalitate/
timp mitic/ "illo temporo": "Amu cic era odat..." si in aspatialitate/ spaiu mitic/ "la o
margine a pamntului si ... la o alta margine"/
Triumful binelui asupra raului se produce in deznodmntului basmului, prin
pedepsirea Spanului de calul nzdrvan, recunoaterea lui Harap-Alb si cstoria acestuia
cu fata lui Ros-mprat.
"Povestea lui Harap-Alb" de Ion Creanga respecta tiparul narativ al basmului
popular. Astfel, ntlnim o situaie iniial de echilibru (existena celor doua familii nrudite:
craiul cu trei feciori si Verde- mprat cu trei fete), un elemente perturbator al echilibrului

(scrisoarea/ cartea trimisa Craiului de ctre Verde-mprat cernd un motenitor la tron) o

aciune reparatorie a dezechilibrului creat ( cltoria mezinului Craiului, Harap-Alb),
refacerea echilibrului si rspltirea eroului pe o treapta superioar (pedepsirea Spanului,
cstoria lui Harap-Alb cu fata lui Ros-Imparat)

Titlul:
Ilustreaza ntmplrile/ paniile protagonistului, fapt realizat prin substantivul
comun articulat hotrt "povestirea". Numele protagonistul (Harap-Alb) este alctuit din
doua simboluri cromatice opuse: "Harap" - sluga, rob, negru, "Alb" - origine nobila a
personajului, inocenta sa) care formeaz o structura oximoronica si simbolizeaz
dualitatea personajului erou-antierou. Protagonistul primete acest nume prin "botezul"
simbolic fcut de ctre Span (episodul pacalirii coborrii in fntna). Coborrea
protagonistului in fntna capat valoarea unei coborrii in infern.

Particulariti de stil:
Opera "Povestea lui Harap-Alb" se remarca prin registrul stilistic popular (interjecii:
"Alelei!", "tranc!", expresii/ locuiuni: " a spune verde-n fata", interogaii retorice: "fiul
Craiului ce era sa fac", regionalisme: "gaban", "oleaca")
De asemenea, apare comicul de situaie (intrarea cetei lui Harap-Alb in curtea lui
Ros-mprat, "de parca era oastea lui Papuc"), comicul de nume (Flaminzila, Setil, Gerila,
Ochila, Psri-Lati-Lungila).
Umorul este creat de prezenta truismelor ("una-i una si doua-s mai multe"), a
pleonsamselor ("Trind si nemurind"), a dimineilor hazlii ("buzi soarele")
Creaia lui Creanga se remarca prin bogia paremiologica: "cine poate roade, cine
nu, nici carne moale", De-ar tii omul ce-ar pi dinainte s-ar feri")

Opinia:
In opinima mea, basmul lui Creanga preia tiparul narativ popular, dar se
organizeaz original, gratie viziunii artistice a autorului si a particularitatilor sale.