Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Introducere
Odata cu acest curs patrundem in unul dintre cele mai pasionante domenii ale
psihodiagnosticului, acela care incearca sa descifreze personalitatea ca ansamblu integrat, ca
structura.
Este in traditia limbilor anglo-saxone ca atunci cand vorbim de psihodiagnosticul
personalitatii sa avem in vedere sondarea trasaturilor organizatoare ale acesteia, adica cele
care tin de caracater, temperament si motivatie.
Psihodiagnosticul personalitatii implica, mai mult decat in alte domenii, sustinerea sa
de catre teoria psihologica. Conceptele apartinatoare diferitelor teorii ale personalitatii sunt
singurele instrumente de care dispunem pentru a trece dincolo de factual, catre determinatii
psihici ai comportamentului. Din pacate la ora actuala nu se poate vorbi de un test sau teorie
care, singure, ne-ar putea releva personalitatea in atributele totalitatii, integralitatii si unicitatii
ei. Acest demers catre structurile interne ale persoanei (Allport,1991) antreneaza esafodajul
conceptual al teoriilor carora le apartin testele utilizate si prin aceasta mijloceste un
"sentiment" al unei validitati conceptuale relative la rezultatul final al examenului psihologic.
Rezulta de aici importanta teoriilor personalitatii in procesul psihodiagnozei nu numai ca un
mijloc de a encultura intuitia psihologica dar mai ales ca instrumente conceptuale prin care
examenul psihologic al personalitatii accede la esenta, la ceeace este durabil si deci predictibil
in manifestarile ei. Este motivul caruia Anastasi (1976,1979) ii da conotatii etico-deontologice
cand afirma ca testele psihologice nu trebuie utilizate in afara contextului psihologiei, si care
determina orice discutie despre teste sa ia in considerare, teoriile personalitatii.
Rezulta ca datorita complexitatii sale psihodiagnosticul personalitatii trebuie sa fie
puternic sustinut de personologie - un sistem integrat de concepte care explica modul de
functionare, dezvoltare, adaptare si integrare al persoanei in contextul cultural-social.
Cunoasterea lor si operarea cu ele sunt aspecte indispensabile ale competentei
psihodiagnosticianului. In afara lor simpla administrare de teste ramane terenul de predilectie
al diletantismului. De aceea, parafrazand dictonul inscris pe frontispiciul Lyceului peripatetic,
accesului liber la testele de personalitate ar trebui sa-i opunem averismentul ''Nu are ce cauta
aici cel ce ce nu stapaneste cum se cuvine teoriile personalitatii!''. Evident ca dat fiind
specificul cursului noi ne vom opri doar asupra conceptelor de baza ale unor teorii ale
personalitatii care stau la baza interpreterii testelor de personalitate.
Abordarea psihodiagnostica a personalitatii se confrunta cu o serie de
insuficiente ce izvorasc din teoriile ei. Exista urmatoarele limite ale teoriilor personalitatii
care se rasfrang asupra psihodiagnosticului:
Callan
psihodinamice care
si
colaboratorii (1986)
accentueaza
rolul
impart
teoriile
proceselor
personalitatii
primare,
in: teorii
inconstiente,
teorii comportamentiste potrivit carora comportamentul uman este invatat prin conditionare
clasica, operanta, prin modelare sau intarire prin vicariere, teorii fenomenologice focalizate pe
modul individual de percepere a lumii si teorii ale trasaturilor (trait theory) ca determinanti si
organizatori ai comportamentului. La acestea putem adauga odata cu Atkinson (1993) directia
metodologica.
Orientarea psihanalitica
Impactul psihanalizei asupra psihologiei si in general asupra culturii sec.al XX-lea este
imens. In domeniul psihodiagnosticului testele proiective isi revendica baza teoretica in
conceptele acestei psihologii.
Reprezentantii cei mai de seama ai acestei directii sunt Sigmund Freud, Alfred Adler
Adler sI Gustav Jung. Ne limitam la a concluziona cu privire la impactul psihanalizei asupra
psihodiagnosticului personalitatii.
Freud nu a avut preocupari in domeniul psihodiagnosticului. El considera ca analiza
viselor reprezinta calea regala catre inconstient - depozitarul adevaratelor mobiluri ale
comportamentului uman.
psihanaliza
libidoul
este
energia
care
sustine
toate
actele
de George Kelly. Ceeace uneste aceste teorii este accentul comun pe experienta subiectiva a
persoanei, pe modul in care aceasta percepe si interpreteaza lumea, deci pe fenomenologia sa
(Atkinson,1993), precum si o noua filosofie a naturii umane, un Weltanschauung umanist
(Maslow,1970).
Structura
personalitatii,
potrivit
conceptiei
ca
element
central self-ul, echivalent oarecum cu eul freudian. Dupa Rogers singura baza autentica pentru
evaluarea personalitatii este accesarea experientelor sale interioare. Eului ii este
proprie tendinta de actualizare de fapt o trebuinta fundamentala, innascuta de dezvoltare a
tuturor capacitatlor fizice si psihice ale persoanei. Sthepenson elaboreaza tehnica Q-sort care
consta in selectarea de catre subiect a unor propozitii referitoare la self-conceptul sau din
punctul de vedere al gradului in care acestea i se potrivesc.
Everett Shostrom (conf. Schultz,1990) dezvolta intre anii 1964 .-1974 un instrument
de masurare a atualizarii self-ului, P.O.I. (Personal Orientation Inventory) format din 150 de
perechi de propozitii in care subiectul o alege pe aceea care i se potrivesete cel mai bine.
Inventarul are doua scale majore - Competenta temporara (capacitatea de a trai in prezent) ,
Directionare interioara (nivelul implicarii propriului self in judecati logice si valorice) precum
si alte 10 subscale.
Dupa G. Kelley, autorul Teoriei constructelor personale, calea de acces catre
intelegerea individului nu o mai constituie sondarea stratului inconstient al personalitatii prin
analiza viselor sau prin asociatia libera ca in psihologia abisala, nici interpretarea pattrn-urilor
de raspuns la stimuli sau modele ca in psihologia comportamentista, nici evaluarea trasaturilor
sau incadrarea individului intr-o tipologie cum procedeaza teoriile trasaturilor ci racordarea
la fenomenologia subiectului, la constructele sale personale (pattern-uri cognitive de
interpretare a mediului de viata), prin evaluarea comportamentului sau rational apeland la
interviu, la autocaracterizarea acestuia sau la "Testul repertoar al constructelor de rol",
tehnica elaborata de Kelley.
Personalitatea in conceptia behaviorista si neobehaviorista.
Behaviorismului ii este specifica, mai ales la inceputurile sale, o orientare in studiul
personalitatii diametral opusa psihanalizei. Psihologia daca doreste sa devina o stiinta trebuie
sa renunte la preocuparea pentru omul interior (constient, inconstient, eu, motivatii, etc.), care
nu este decat o deghizare a vechiului concept teologic la sufletului, si sa se limiteze la
masurarea faptelor observabile si manipulabile, adica la comportament. Personalitatea este un
ansamblu de comportamente invatate in situatii specifice.
Un exemplu sugestiv de constructie al unor teste de personalitate pe principiile teoriei
invatarii il costituie "Inventarul de anxietate de tip S-R" elaborat de catre Endler si Hunt.
6
doi cunoscatori pe baza ultimei liste de termeni. Analiza factoriala a acestor evaluari s-a
concretizat intr-o lista finala de 12 factori, care reprezinta, potrivit conceptiei lui
Cattell, trasaturile
primare ale
personalitatii.
La
nivel
individual
aceste
trasaturi identificate nomotetic, relizeaza patten-uri specifice prin pozitiile diferite ocupate de
subiecti pe continuumul fiecarui factor, pattern-uri pe care le aprofundam prin anliza
ideografica. In acest sens Cattel obisnuia sa utilizeze metoda intensiva de studiu bazata pe
date de observatie, interviu, pe probe proiective (pe care impropriu le numea probe obiective)
si pe teste situationale care plasau subiecul in conditiile poprii de viata si de activitate
(Schultz, 1990).
Cattell utilizeaza trei modalitati de clasificare a trasaturilor de personalitate. O prima
distinctie imparte trasaturile de personalitate , la fel ca Allport, in trasaturi comune-specifice
specifice tuturor oamenilor- datorate bagajului ereditar similar si pattern-urilor comune ale
influentelor sociale, si trasaturi unicemanifestate cu precadere in domeniul intereselor si
atitudinilor specifice fiecarui individ. Inteligenta, introversia, tendinta gregara sunt exemple
de
trasaturi
comune.
temperamentale si trasaturi
alta
clasificare
dinamice (motivationale).
distige trasaturile
Cea
mai
abilitati, trasaturi
interesanta
clasificare
sursa innascute,
sursele
primare
de
energie
ale
numeste subsidiere. O atitudine este determinata (subsidiata) de unul sau mai multe
sentimente care pot avea la origine unul sau mai multi ergi. Sentimentele unei persoane se
organizeza in jurul unui sentiment master care este sentimentul de sine sau cum ii spune
Cattell self- sentiment. El determina toate atitudinile persoanei fiind echivalent cu eul sau
ego-ul abisal, sau cu self-ul neobehaviorist.
Conceptia lui Cattel despre personalitate si despre evaluarea ei este operationalizata
in mai multe chestionare. Cele mai cunoscute sunt Chestionarul 16 FF, Chestionarul pentru
adolescenti - HSPQ si Chestionarul de anxietate " C ". In capitolul consacrat chestionarelor
vom reveni asupra instrumentului 16 PF.
3. Instrumente si metode utilizate pentru evaluarea psihologica a
personalitatii
Exista mai multe categorii de astfel de instrumente si metode utilizate in domeniul
psihodiagnozei personalitatii:
a. Instrumente psihometrice: chestionarele, inventarele si testele care masoara diferite
aspecte sau trasaturi ale personalitatii sau incearca surprinderea unei imagini generale de
ansamblu asupra acesteia, pornind de la o conceptie teoretica de lucru. Esentiale pentru aceste
instrumente sunt doua problematici: cea a masurarii in psihologie si cea a relatiei dintre test si
viziunea teoretica asupra personalitatii.
Aceasta categorie constituie domeniul principal al cursului.
b. Teste proiective. Acestea constituie un domeniu distinct in evaluarea psihologica si
fac obiectul unui curs separat.
c. Probe calitative, de tipul testelor situationale sau utilizarea unor metode si tehnici
precum observatia sau interviul clinic. Aceste metode si tehnici sunt abordate in contextul
altor discipline, cum ar fi metodologia cercetarii, psihodiagnosticul clinic si chiar psihologia
organizationala.
Incercand a raspunde unei cerinte esentiale si fundamentale in evaluarea psihologica si
chiar in cercetare, se impune cu necesitate corelarea acestor tipuri de metode si tehnici in
demersul concret de evaluare. Niciodata nu vom face evaluare utilizand un singur tip de
metoda, ci intotdeauna prin corelarea informatiilor obtinute cu ajutorul mai multor metode.
Tipuri de teste de personalitate
Putem formula mai multe tipologii in functie de criteriul utilizat.
a. Una dintre acestea a fost formulata la punctul anterior.
11
b. O tipologie rezulta din strategia folosita in costructia testelor (pt. cele psihometrice).
Conform celor trei tipuri de strategii de constructie, rezulta 3 tipuri de teste: empirice,
factoriale sau rezultate prin metoda rationala.
c. Dupa criteriul sanatatii psihice, intalnim teste clinice si teste destinate evaluarii
normalitatii.
d. Dupa criteriul varstei subiectilor carora se adreseaza putem distinge intre teste
pentru adulti si teste pentru adolescenti.
Nu exista teste de personalitate pentru copii, desi exista posibilitatea ca unele teste de
personalitate sa fie aplicate copiilor pentru o anumita varsta. Majoritatea testelor de
personalitate sunt aplicabile incepand cu varsta de 13-14 ani.
e. Considerand persoana care face evaluarea intalnim teste bazate pe autoevaluare (de
tipul chestionarelor sau inventarelor) si teste de heteroevaluare (liste de adjective sau scale
clinice).
f. Dupa tipul de raspuns solicitat de la subiect la itemi, intalnim teste cu raspuns
dihotomic, trihotomic, pe scala Likert, cu alegere fortata (ipsative) sau de tip Q-sort.
g. Dupa modalitatea de administrare, desprindem intre teste cu administrare exclusiv
individuala si teste care pot fi administrate colectiv.
h. Teste pe computer si teste creion hartie. In utilizarea testelor in forma
computeriata se impune reevaluarea calitatilor psihometrice ale acestora, in special a
fidelitatii. In multe cazuri programele de computer sunt utilizate pentru calcularea scorurilor
subiectilor si trasarea profilelor.
i. Dupa variabila investigata intalnim teste unidimensionale sau partiale, care masoara
o singura trasatura de personalitate si teste care urmaresc evaluarea intregii personalitati, o
imagine de ansamblu.
j. Introducand o variabila contextuala, deprindem intre doua categorii de teste: care
evalueaza subiectul independent de contextul particular in care se afla sau in care se face
evaluarea si teste care evalueaza subiectul in interactiune cu situatia. Aceasta a doua categorie
o intalnim in special in domeniul organizational sau educational.
4. Concluzii
Oricare abordare a teoriilor personalitatii nu poate face abstractie de contributia
teoretica si metodologica a lui H.J.Eysenck, activitate care se intinde pe mai multe decenii si
cuprinde arii care depasesc incadrarea ei in orientarea factorialista. Coordonatele esentiale ale
conceptiei lui Eysenck despre personalitate si despre metodele de investigare ale acesteia
vizeaza pe de o parte numeroasele sale studii privitoare la bazele biologice ale personalitatii si
12
la metodele neurofiziologice utilizate in investigarea lor, iar pe de alta parte, modelul sau
integrativ
despre
personalite.
Aceasta
este
structurata
pe
trei
dimensiuni
13
BIBLIOGRAFIE
15