Sunteți pe pagina 1din 10

ELENA FARAGO

Numele Elenei Farago, pseudonimul literar sub care este cunoscuta Elena Paximade, a
ramas legat pentru totdeauna de poezia pentru copii.
Pornind de la simpla observare a cotidianului, poeta a creat mici poezii, captivante prin
muzicalitatea lor si prin puterea de adaptare la intelegerea copilului.
"Gindacelul", "Catelusul schiop", "Intr-un cuib de rindunica". Pedeapsa mei, Doi frai cumini
si multe altele sunt poezii indragite si cunoscute de aproape toti copiii.
Poezia Elenei Farago este de o factura deosebita, poate datorita faptului ca de la anii
adolescentei a fost mama propriilor frati orfani si datorita experientei pe care a acumulat-o in
anii in care s-a aflat in preajma unor copii aflati in dificultate fiind inspectoare a azilurilor pentru
copii din Craiova.
Ea dezvluie dragostea poetei pentru copii, carora le descrie cu gingie, prospeime si
delicatee lumea care ii inconjoara: gze minuscule, psri felurite (cocoi, rndunele, vrbii,
lstuni, etc.), patrupedelor casnice (vaci, mgari, iezi, purcei, cei, pisici, etc.)
Creatia Elenei Farago este speciala pentru ca ofera copiilor mici posibilitatea de a cunoaste
si intelege corect si profund situatii delicate de viata si militeaza pentru nonviolenta, ducand
tema in lumea vietatilor dragi ( "Gindacelul", "Catelusul schiop) Ea raspunde nevoii emotionale a
copiilor si are puternice valente educative
Adresandu-se copiilor, poeziile Elenei Farago au cateva caracteristici specifice liricii pentru
copii
o se adreseaz afectivitii copiilor, creand imagini frumoase despre universul
inconjurator
o au o tematica variat oferind informatii despre comportamentul si calitatile fiintelor,
plantelor, lucrurilor care fac parte din universul copiilor, modele de aciune
o produc mult plcere prin rim i muzicalitate
o redau fapte, idei, tablori si sentimente intr-o forma foarte concisa
o au mesaj bine construit, o concluzie usor de retinut si cu valente educative
Elena Farago a selectat pentru aceasta poezie un personaj care face parte din lumea
gospodariei in care copilul ocupa un loc foarte important
Este una dintre cele mai frumoase poezii destinate copiilor
CATELUSUL SCHIOP
1

INCADRARE
Catelusul schiop este o foarte scurt povestire alegoric, n versuri, n care autoarea,
personificnd unul dintre animalele care populeaza universul inconjurator al copiilor (un catel)
prezinta drama lui generata de faptul ca are un piciorus bolnav
Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil
TITLU
este simplu, si sintetizeaza imaginea si starea sufleteasca a personajului principal al actiunii
lirice
TEMA - vietati din universul apropiat al copiilor
CONTINUT
Inceputul poeziei este o prezentare pe cat de scurta pe atat de edificatoare a principalului
personaj si are scopul a capta atentia copilului si a-l implica

Eu am numai trei picioare,


Si de-abia m misc: top, top,
Continutul poeziei este concis si descrie drama sufleteasca a catelului: faptul ca rad copiii
de el, il poreclesc, "cutu schiop", sta singur pentru ca nu se poate juca

Catelusul este constient ca asa va fi toata viata: schiop si trist

Si plng mult cnd m gandesc


Ca tot schiop voi fi de-acuma
Si tot trist am s traiesc
Versurile urmatoare sunt o induiosatoare redare a dorintei micului catel care isi doreste
lucruri firesti , dar pe care el nu le poate face
Si-as latra si eu din poarta
La copiii de pe drum!...
Cat sunt de frumosi copiii
Cei cuminti, si cat de mult
Mi-ar placea s stau cu dansii,
S m joc si s-i ascult!

Prin urmare, desi se refera la lumea animalelor, poezia vorbeste despre drama, despre situatii
dificile in viata, despre nevoia de sprijin a celor aflati in dificultate, despre integrarea in
colectivitate, bunatate si intelegere
Mesajul poeziei este unul implicit, referitor la modul in care trebuie sa privim semenii nostri aflati
intr-o situatie dificila fara voia lor,

Este usor de receptat de copii, discursul mizand pe sensibilitatea deosebita a copiilor fata de
durerea vietatilor care ii inconjoara si are un puternic caracter educativ
COMPOZITIE

Compozitional poezia de bazeaza pe monolog

Are la baza personificarea

formele verbelor conditional optativ M-as juca, as latra sugereaza dorinta catelusului
onomatopee: top, top- creaza o imagine auditiva care sensibilizeza ascultatorul

Versificatia asigura muzicalitate


Ritm:
Rima:
Masura: alterneaza versul cu 8 silabe cu cel cu 7 silabe
Eu am numai trei picioare,
Si de-abia ma misc: top, top,
Rad cand ma-ntalnesc copiii,
Si ma cheama "cutu schiop".
Fratii mei ceilalti se joaca
Cu copii toti, dar eu
Nu pot alerga ca dansii,
Ca sunt schiop si cad mereu!
Si stau singur toata ziua
Si plang mult cand ma gandesc
Ca tot schiop voi fi de-acuma
Si tot trist am sa traiesc.
Si cand ma gandesc ce bine
M-as juca si eu acum,
Si-as latra si eu din poarta
La copii de pe drum!...
Cat sunt de frumosi copiii
Cei cuminti, si cat de mult
Mi-ar placea sa stau cu dansii,
Sa ma joc si sa-i ascult!
Dar copiii rai la suflet
Sunt urati, precum e-acel
Care m-a schiopat pe mine,
Si nu-i pot iubi de fel...
3

M-a lovit din rautate


Cu o piatra in picior,
Si-am zacut, Si-am plans atata,
De credeam ca am sa mor...
Acum vine si-mi da zahar
Si ar vrea sa-mi fie bun,
Si-as putea sa-l musc odata
De picior, sa ma razbun,
Dar il las asa, sa vada
Raul, ca un biet catel
Are inima mai buna
Decat a avut-o el.

GNDCELUL
INCADRARE
este o foarte scurt povestire alegoric, n versuri, n care autoarea, personificnd unul dintre
animalele care populeaza universul inconjurator al copiilor (un catel) incearca sa sensibilizeze
copii in legatura cu violenta, care poate fi o drama
Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil
TEMA - vietati din universul apropiat al copiilor; universal minuatural
CONTINUT
intrebarea retorica de la inceputul poeziei are scopul a capta atentia copilului si a-l implica
De ce m-ai prins n pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca m doare
De ce m strangi asa de ru?

Continutul poeziei
este concis
4

descrie pledoaria unui copil gandacelul, catre alt copil, pentru a nu il maltrata

gandacelul ii sugereaza micutului care-l strange in pumn sa se puna in situatia lui si a


constientizeze durerea lui si a familiei sale
De ce s vrei s m omori?
Ca am si eu printi ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,
Si-ar plange tata mult de tot
Cci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-m, ca nu mai pot!

poezia continua cu parerea de rau tardiva a copilului: gandacelul murise deja pentru ca il
stransese prea tare in pumnul sau si nu-l mai putea invia
Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,

in final, poezia contine un indemn , firesc catre copil: sa-si recunoasca fapta rea in fata
parintilor si sa promita ca va fi bun cu orice vietate, indiferent cat de mica sau neinsemnata ar
fi
Si zi-le ca de-acum ai vrea
S ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!

Mesajul este usor de receptat de copii, discursul mizand pe sensibilitatea deosebita a copiilor
fata de durerea vietatilor care ii inconjoara si are un puternic caracter educativ
COMPOZITIE

Compozitional poezia de bazeaza pe monologul gandacelului

Are la baza personificarea

Versificatia asigura muzicalitate


Ritm:
Rima:
5

Masura: vers cu 8 silabe


- De ce m-ai prins n pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca m doare
De ce m strangi asa de ru?
Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place s m joc si mie,
Si mila trebuie s-ti fie
De spaima si de plansul meu!
De ce s vrei s m omori?
Ca am si eu printi ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,
Si-ar plange tata mult de tot
Cci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-m, ca nu mai pot!...
Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea s-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!
A incercat s-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut n tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!...
Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.
Si zi-le ca de-acum ai vrea
S ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!
PEDEAPSA MEI
INCADRARE

o foarte scurt povestire alegoric, n versuri, n care autorul, personificnd unul dintre
animalele care populeaza universul inconjurator al copiilor (o pisicuta ) critica deprinderea sa de
a fura si a arunca vina pe altcineva, cu scopul de a preveni manifestarea unui astfel de prost
obicei
Constructia poeziei are la baza personificarea ca figura de stil
TITLU sugereaza deznodamantul intamplarii descriese in poezie si anume pedepsirea matei
vinovata
TEMA- vietati din universul apropiat al copiilor
CONTINUT
adresarea directa de la inceputul poeziei: I-auzi, draga mea papusa,/ Zgrie mta la usa! are
scopul a capta atentia copilului si a-l implica
Fetita ii povesteste papusii cea mai buna prietena a ei despre fapta matei, care a furat Un
intreg picior de rata,, l-a mancat, dupa care a pus osul in cotetul lui Azor , ca cada vina pe el;
Poezia contina confesiunea fetitei, care ii spune ca desi iubeste pisicuta, a fost nevoita s-o
pedepseasca pentru a nu mai repeta aceeasi greseala
Continutul poeziei este concis
Mesajul din finalul poeziei este usor de receptat de copii si anume: pedeapsa este necesara,
ea nu inseamna lipsa de iubire, ci dimpotriva dorinta de a indrepta unele comportamente
gresite
Desi inca o iubesc,
Trebuie s-o pedepsesc.
C-a fost rea si dusmanoasa,
Si n-o las sa intre-n casa
COMPOZITIE

Compozitional poezia de bazeaza pe monologul fetitei

Este utilizata personificarea papusii

Versificatia asigura muzicalitate


Ritm:
7

Rima:
Masura: vers cu 7-8 silabe
I-auzi, draga mea papusa,
Zgrie mta la usa!
Dar eu nu-i deschid deloc,
Ca sunt suparata foc.
A furat iar, ca o hoata,
Un intreg picior de rata,
Si-apoi, dupa ce i-a ros
Toata carnea, pan-la os,
A dus osul, binisor,
n cotetul lui Azor.
Ca pe el sa-l banuim
Si sa nu il mai iubim
Si acum n-o bat, n-o cert,
Dar nu vreau deloc s-o iert.
Desi inca o iubesc,
Trebuie s-o pedepsesc.
C-a fost rea si dusmanoasa,
Si n-o las sa intre-n casa.

DOI FRAI CUMINI


INCADRARE
scurta povestire n versuri, foloseste puterea exemplului pentru a indemna copiii la cumintenie si
bunatate
TITLU este sugestiv si face referire direct si fara echivoc (= fara dubii) la una calitatile laudabile
ale copiilor
TEMA universul familiei
CONTINUT
Continutul poeziei este scurt, concis si consta in descrierea unui tablou de familie tihnita, in
care cei 2 frati cumininti se joaca linistiti, asculta povesti spuse de mama lor.
Poezia face referire la faptul ca mama este primul educator al copilului
Si ne-nvata lucruri multe,
Si frumoase, stnd cu noi,
8

Si i place sa ne-asculte
Cnd vorbim noi amndoi...
Versurile urmatoare sugereaza foarte bine dragostea mamei, descriind gestul tandru si
ocrotitor de mangaiere
Mama noastra ne vorbeste
Si ne mngie duios,
Poezia reda plastic atmosfera tihnita, relatiile de apropiere sufleteasca dintre mama si copii sai
Mesajul este usor de receptat de copii si are un puternic caracter educativ

Versurile din final

sunt edificare in acest sens: un indem, care cu siguranta e indemnul tuturor mamelor pentru
copiilor lor
Si n gndul nostru-ntruna
Auzim povata ei:
- Fiti cuminti ntotdeauna
Si fiti buni, copiii mei!...
COMPOZITIE

Compozitional poezia de bazeaza pe monologul unuia dintre frati

Versificatia asigura muzicalitate


Ritm:
Rima:
Masura: vers cu 7-8 silabe
Noi suntem doi frati, n casa
Si nu ne certam deloc,
Si suntem tacuti la masa,
Si cuminti n orice loc.
Avem hamuri, cerc si minge,
Cnd pe-afara ne jucam,
Iar cnd ploua, ori cnd ninge,
Linistiti n casa stam.
Si cu jucarii frumoase
Ne jucam tot amndoi,
Pe cnd mama nostra coase,
Ori citeste, lnga noi.
Mama noastra ne vorbeste
Si ne mngie duios,
9

Iara seara ne citeste


Ori ne spune-un basm frumos.
Si ne-nvata lucruri multe,
Si frumoase, stnd cu noi,
Si i place sa ne-asculte
Cnd vorbim noi amndoi...
Si n gndul nostru-ntruna
Auzim povata ei:
- Fiti cuminti ntotdeauna
Si fiti buni, copiii mei!...

10

S-ar putea să vă placă și