Ministerul Sntii al Republicii Moldova

IP Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae Testemitanu

Facultatea Stomatologie
Catedra Chirurgie oro-maxilo-facial pediatric, pedodonie i
ortodonie
, IP USMF Nicolae Testemianu

TEZA DE LICEN
Anomalii de insertie a frenului, lingual si labiale.

Student: Manoe Mihai

anul V, grupa nr.S1102
Conductor tiinific: Lupan Ion,
dr. Hab., prof. univ.

Chiinu, 2016
INTRODUCERE

Frenurile labiale si lingual reprezinta o banda de tesut fibroelastic.

Frenul maxilar cu originea in buza superioara si insertia in mucoasa fixa
la mijlocul maxilarului superior. Frenul mandibular cu originea in buza
inferoara si insertia la nivelul papilei interdentare a incisivilor inferiori.
Frenul lingual cu originea in planseul buccal si insertia la baza limbii.
[ Leonard B. Kaban; Maria J. Troulis Pediatric Oral and Maxillofacial
Surgery Pag. 146 ]
Frenul maxilar proeminent cu insertia pe marginea crestei alveolare si
papilla incisivala poate fi considerate o norma la nou-nascuti, cu virsta
are loc o deplasare apicala a frenului ca urmare a cresterii crestei
alveolare. La copii mai mari un fren maxilar proeminent reprezinta o
problema atit pentru parinti cit si pentru stomatologii pediatric datorita
faptului ca aceasta poate fi asociata cu o diastema intre incisivii
temporari cit si cei permanenti. Diastema poate fi o norma pina la eruptia
caninilor permanenti. In situatiile cind frenul labial intradevar este cauza
diastemei, banda de obicei traverseaza creasta alveolara si se insera in
papila incisivala. Histologic, frenul este compus din mucoasa si tesut
conjunctiv, cu un continut inalt de fibre elastice. Este considerat ca
cantitatea mare de fibre elastice si nu musculare contribuie la prezenta
diastemei. Frenoplastia nu trebuie efectuata inainte de eruptia incisivilor
si eruptia activa a caninilor permanenti. Daca se prevede un tratament
ortodontic frenoplastia poate fi efectuata inaintea eruptiei caninilor.
[ Leonard B. Kaban; Maria J. Troulis Pediatric Oral and Maxillofacial
Surgery Pag. 146-147 ]

Frenul mandibular este o structura anatomica normala, dar cind acesta

are o insertie inalta la nivelul papilei interdentare dintre incisivii inferiori
creaza un mediu periodontal nefavorabil. Miscarea buzei inferioare in
timpul diferitor functii ale acesteia rezulta in tractiunea papilei
interdentare. Aceasta duce la acumulare de alimente si placa bateriana.
Pacientul prezinta inflamatie cronica, punga paradontala si recesiune
gingivala. Esecul in inlaturarea frenului poate duce la resorbitie osoasa si
mobilitatea dentara. Totusi o igiena dentara corecta poate orpi sau
incetini acest process, Powel si McEniery au urmarit evolutia timp de 2
ani a 42 de copii ( 6-8 ani) cu recesiune gingivala izolata la nivelul
incisivilor centrali inferiori. Au constatat ca controlul inflamtiei gingivale
este cel mai importanta factor in pronostic. [ Leonard B. Kaban; Maria J.
Troulis Pediatric Oral and Maxillofacial Surgery Pag. 148 ]

Frenul lingual proeminent are o insertie inalta pe partea linguala a crestei

alveolare este intilnit des la nou-nascuti. Acest fapt cauzeaza un grad
mare de ingrijorare din cauza mobilitatii scazute a limbii si a unor
probleme de dictie c ear putea surveni in viitor. Frenul lingual de obicei
devine mai putin proeminent in primii 2-5 ani de viata, datorita cresterii
crestei alveolare. Copiii cu dentitei mixta se pling se pling de mobilitate
redusa a limbii. Frenul lingual cu o insertie alveolara inalta poate
contribui la inflamatie si recesiune gingivala. De asemenea poate fi
prezenta o banda fribroelastica de la limba pina la buza traversind
creasta alaveolara producind o diastema mandibulara si inflamatii
gingivale. [ Leonard B. Kaban; Maria J. Troulis Pediatric Oral and
Maxillofacial Surgery Pag. 151 ]

Anchiloglosia este conditie ce afecteaza aproximativ 2-5% din nou

nascuti. Este cauzata de un fren lingual scurt fie de fuziunea partii
ventral a limbii cu olanseul cavitatii bucale (Anchiloglosia completa).
Diagnosticul este stability clinic prin imposibilitatea de atinge palatal dur
cu limba sau propulsia acesteai anterior de incisivii inferiori. Anchiloza
poate cauza complicatii serioase pentru nou nascuti din cauza
imposibilitatii de a suge normal. Tratamentul este chirurgical si include
inlaturarea fenului prin excizie ce include si partea superioara a
muschiului genioglos. [Roberto Brusati and Giacomo Colletti. Orofacial
Malformations. 88.9 Tongue Malformations pag. 671]

Anchiloglosia (partial) este definite ca o limitare a posibilitatii de

protruzie a limbii si ridicare a a virfului limbii datorita fie frenului lingual
scurt fie muschiului genioglos scurt fie a ambelor. Se considera a avea o
etiologie genetica si in mod normal apare la virtsa de 1-3 ani. Se
considera prezenta unui fren lingual hipertrofiat cind este scazuta
mobilitatea limbii. Anchiloglosia in dependent de virsta are tratament
specific. Achiloglosia la nou nascuti, sugari, copii si adolescent.
[Multidisciplinary management of ankyloglossia in childhood.
Treatment of 101 cases. A protocol. Elvira Ferrs-Amat 1, Tomasa Pastor-Vera 2,
Eduard Ferrs-Amat 3, Javier Mareque-Bueno 4, Jordi Prats-Armengol 5, Eduard Ferrs-Padr ]

Actualitatea temei : Postura limbii ocupa un rol important in procesul de

alimentatie, deglutitie, crestere si dezvoltare a elementelor craniofaciale.
Proffit si Mason (1975) au evaluat interactiunea dintre pozitia limbii si
malocluzie. Anchiloglosia, este o anomalie congenitala a limbii
caracterizata printr-un fren lingual scurt ce poate afecta mobilitatea
limbii. In diferite studii sa atestat o prevaleta de la 4 la 10%.

[Ankyloglossia and tongue mobility

A. Jamilian F. H. Fattahi N. G. Kootanayi]

Un interes deosebit prezinta anchiloglosia la nou nascuti. Se studiaza in

ce masura ingreuneaza aceasta anomalie hranitul la sin. Este considerat
ca frenul scurt al limbii impiedica copilul sa formeze supapa ce permite
sugerea laptelui, ce duce la dureri la nivelul sinului mamei. Aceste
probleme se manifesta din primele 24 de ore cu dureri la nivelul areolei
sinului deja din ziua urmatoare.

Anchiloglosia in cele mai dese cazuri implicate in dificultatile de

alimentare a copilului cu virsta poate prezenta si dificultati de vorbire.
Dificultatile de vorbire se manifesta mai rar decit cele de alimentare, dar
in cazul aparitiei acestora copilul are dificultati in pronuntia urmatoarelor
litere l,n,t,d. Aceste dificultati sunt cauzate de limitarea miscarilor virfului
limbii, anume la miscarile de protruzie. [Disorders of Speech

and Voice,

Disorders of Speech Sound Production , Organic Causes

of Speech Sound Disorders pag. 201

Helen M. Sharp and Stephen M. Tasko

Scopul lucrrii: Analiza descriptiva a etiologiei, simptomatologiei si

metodelor de tratament a anchiloglosiei.
Obiective:
1.
2.
3.
4.

Analiza morbiditatii si adresabilitatii pacinetilor cu anchiloglosie

Descrirea manifestarilor clinice in anchiloglosie
Dereglarile funtcionale caracteristice anchiloglosiei
Metode de tratament pre si post operator.

Materiale i metode cercetrii:

CAPITOLUL 1.
Etiologia
Insertia anormala a frenului lingualSe numeste anchiloglosie, si
este caracterizata prin fren lingual scurt. Anchiloglosia are o
prevalenta de la 4.2 la 10.7% in populatie. Exista o usoara

predilectie la barbati fata de femei de 1.5:1. Rolul genetic a

anchiloglosiei a fost discutat de...5.. Care a propus posibila
implicare a G-proteinei umane CupLata cu receptorul genei
(Lgr5). Anchiloglosia de asemena poate fi mostenita pe cale
familiala Sau impreuna cu mutatiile ce duc la anomaliile de
structura a palatului dur, cum ar fi mutarea genetica a
factorului de transcriptie TBX22 Sau sindromul Kindler sau
Vander woUde. Este mostenita ca un carcter Autosomal
dominant pe cale masculina.
[L. Kotlow. Diagnosis

and treatment of

ankyloglossia and
tied maxillary fraenum in infants using
Er:YAG and
1064 diode lasers]
Clasificarea
Exista mai multe clasificari a anchiloglosiei, una de baza insa nu
a fost definite
Horton (1969)- 102 cazuri studiate.
- Forma usoara
- Forma moderata
- Forma completa
Kotlow (1999)- Clasificarea in baza masurarilor anatomice
(lungimea limbii de la locul insertiei frenului pina la virful limbii)

- Clasa I Anchiloglosie usoara 12-16mm

- Clasa II Anchiloglosie moderata 8-11mm
- Clasa III Anchiloglosie severa 3-7mm
- Clasa IV Anchiloglosie complete <3mm

Incidenta
Prevalenta raportata variaza de la 1.7-10.7% cu o predominare
masculina. Persistenta conditiei este necaracteristica virstelor
de dupa 2-3 ani astfel spre aceasta virsta scade incindenta,
sugerind o scadere a numarului de anomalii odata cu cresterea
si dezvoltarea organizmului. [Neonates presenting with severe
complications
of frenotomy: a case series
Peace I Opara1*, Nneka Gabriel-Job1 and Kingsley O Opara2]
Incidenta Anchiloglosiei variaza de la 0.2 la 5% in dependent de
studiu, definire si populatia examinata. Incidenta printre copiii
din ambulator cu problem de alimentare la sin a fost de
aproximativ 3 ori mai mare (13%). Doua studii independente au
determinat o predilectie de 3 ori mai mare la baieti decut la
fetite. Anchiloglosia de asemenea este observata intr-o serie de
sindromuri congenitale: sindromul Opitz, sinfromul BeckwithWiedemann, sindromul Simpson-golabi-Behmel, despicaturile
palatine de origine cromozomiala.
Clinica
Dereglarile cauzate de anchiloglosie ramin a fi un subiect
controversat. Printre aspectele gasite in literature pot fi

enumerate : 1. Deformarea incisivilor inferiori; 2. Recesiunile

gingivale; 3. Malocluziile. Dar cercetarile in domeniu mai
continua ele nefiind demonstrate 100%.
Chiar daca nu sunt suficiente argumente stiintifice ce arata
relatiia dintre dereglarile de vorbire si anchiloglosie , exista un
consesn ca anchiloglosia nu este o cauza a intirzierilor in
debutul vorbirii. Anchiloglosia poate interfera cu articularea
sunetelor.
Existent anchiloglosiei la nou nascuti poate cauza probleme in
alimentarea la sin, ca incapacitatea de a suge, dureri la nivelul
mamelonului mamei. Un nou nascut cu anchiloglosie poate
avea dificultati in prinderea mamelonului si formarea
fenomenului de supapa cu sinul mamei, compresind mamelonul
cu apofizele alveolare nu cu limba astfel aceasta duce la dureri.
Frenoplastia nu este insa o recomandare absoluta. Trebuie
studiata problema in profunzime petru a determina daca anume
anchiloglosia este cauza dificultatilor de alapatare. Un studio
recent pe 3000 de nou nascuti a concluzionat ca:
1. Anchiloglosia reperezinta o parte seminificativa a
problemelor de alaptare la sin
2. Frenoplasita in Anchiloglosiile evidente au facitliata si
imbunatatit alimentatia la sin.
Nou nascuti: Un examen intraoral trebuie efectuat la nou
nascuti. Inspectia limbii si functiilor acesteia trebuie sa fie parte
din controlul de rutina. Parintii trebuie informati cu privire la
prezenta si severitatea anchiloglosiei, si rentimpinati despre
potenitalele probleme de alaptare, vorbire si dentare. xamenul

nou nascutului poate arata o membrane atasata intre vriful si

portiunea medie a partii inferioare a limbi ice se extinde spre
partea inferioar a planseului buccal, la baza sau chiar pe
apofiza alveolara. Clinicistul trebuie sa examineze aspectul
limbii cind limba este ridicata in timp ce copilul plinge sau
incearca sa intinda limba. In timp ce limba este ridicata, trebuie
palpat frenul pentru ai determina elasticitatea. In mod normal
insertia frenului trebuie sa fie cu 1 cm porsterior de virful limbii.
Insertia inferioara trebuie sa fie proximal sau in muschiul
genioglos de pe planseul buccal. Mama trebuie interogata cu
privire la ca capacitatea copilului de a se alapta. Daca copilul
poate cuprinde si sustine mamelonul, daca mama area careva
dureri sau dinsconfort in timpul alaptarii.

Tratament
Referindune la metodele de tratament a anchiloglosiei sau
propus o serie de metode. Managmentul in tratament sa studiat
de la tratament foarte devreme fara anestezie general pina la
situatii ca anchiloglosia nu trebuie tratata. Terapeutii deseori
recomanda intirzierea tratamentului chirurgical daca nu apar
deficiente de vorbire.
Tratamentul chirurgical, tehnica:
Procedura de freneotomie este definita ca taierea sau divizarea
frenului. Procedura poate fi efectuat afara anestezie locala si cu
discomfort minim pentru nou nascut. Dinsconfortul legat de
eliberarea membrane fine a frenului ar fi unul minor. Gelul
anestezic topic ar reduce chiar si acel minim dinsconfort

inlaturind grijile parintilor. Unii doctori califica drept absolut

necesara Folosirea anesteziei locale indifferent de virsta.
Nou nascutul este pozitionat cu bratele pozitionate aproape de
corp. limba este este ridicata cu un tamponas steril si tabilizate
pentru a expune frenul . Acest lucru se efectuiaza prin
pozitionarea a dou degete de la mina stinga sub limba lateral
de linia mediana ridicind limba spre palat.
Frenul este divizat cu ajutorul unui farfece steril I poriunea cea
mai subire. Incizia incepe de la marginea frenului si urmeaza
posterior adiacent de limba. Trebuie efectuata atent pentru a
evita lezarea ducturilor salivare submandibulare situate inferior.
Uneori manevra se poate efectua prin o singur incizie. In
majoritatea cazurilor cind frenul este mai gros sunt necesare 23 incizii consecutive, fiecare incizie aduce o oarecare eliberare
permitind vizualizarea cimpului pentru incizia urmatoare. Se
efectuiaza atent pentru a nu leza careva vase sangvine. Frenul
este slab irigat si vascuarizat complicatiile asfel aparind destul
de rar. Singerarea in mod normal este de citeva picaturi, nu se
aplica suture.
Alimentarea poate fi reluata practic imediat fara ca nounascutul
sa aiba careva discomfort. Nu e necesara oarecare ingirjire
speciala, cu exeptia alaptarii doar de la sin in urmatoarele
citeva zile interventiei. Acetaminofen se poate administra
impotriva durerii. Parintii trebuie prentimpinati ca se poate
forma o pelicula de fibrina la nivelul inciziei si ca este o parte a
procesului de regenerare si nu o infectie. In urmatoarele 1-2
saptamini incizia este complet vindecata.

Frenectomia
Pentru efectuarea interventiei chirurgicale este de preferat ca
copilul sa fie mai mare de 5 ani, dar in cazuri mai severe se
efectuiaza si la o virsta mai mica daca starea general a
copilului este buna.
Pentru inlaturarea frenului sau folosit mai multe metode.
Acestea include electrocoagularea frenului, excizia frenului cu
marginile saturate in pozitive orizontale, excizia frenului cu
includerea la necesitatea a fribrelor muschiului genioglos si
platie in Z. Nici o interventie chirurgicala nu trebuie facuta
fara anestezie adecvata si o expunere si vizualizare buna a
cimpului operator. Frenulotomia ce reprezinta divizarea sau
electrocoagularea prin membrana fibroasa a frenului in
anchiloglosie nu doar ca este inadecvata dar si poate duce la
recidiva mai severa decit situatia initiala din cauza cicatricelor
formate imediat interventiei. Excizarea frenului si inchiderea
marginilor membrane mucoase in directive orizontale poate
produce o anchiloglosie mai severa. Doar o frenectomie, o
miotomie a genioglosului si o plastie in Z a marginilor
mucoase vor asigura un tratament de success.
Plastia in Z este o metoda prin care chirurgul poate rupe si
prelungi o cicatrice liniar sau o banda fribroasa. Asigura o
alungire care poate fi calculata si planificata matematic. Mai
mult, plastia in Z rupe chirurgical banda fibroasa alungindo in
forma de zig-zag pentru a reduce si distripui tensiunea in
directii diferite. Acest lucru elibereaza plaga si permite o
vindecare mai usoara.

Principiile plastiei in Z au fost descries prima data de

Denonvilliers in 1856 pentru eliberarea unei cicatrici a pleoapei.
De atunci aceasta tehnica a fost adaptata practit pentru toate
partile corpului in chirurgia plastic.
Chiar daca pare complicat plastia standarta in Z const in
efectuarea unei incizii in forma de litera Z sau sau opusul
acesteia. Lambourile in forma de Z sun ridicate si
repozitionate. Lungimea obtinuta depinde de lungimea
lambourilor si de unghiul Z-ului. Din punct de vederea practice
un unghi de 60 de grade ofera cea mai mare lungime in orce
circumstante. Acesta permite o alungire cu pina la 70% in
lungime. Unghiurile mai mici respectiv ofera o alungire mai
mica. In situatiile cind lungimea lambourilor este limitata de
esuturile prezente se pot efectua 2 sau mai multe incizii in Z,
se fac de obicei paralelel dar pot fi facute si in directii opuse.
Operatia de frenectomie se efectuiaza sub anestezie locala
infistrativa sau sub anestezie general in dependenta de
severitatea conditiei si virsta pacientului. O sutura este trecuta
prin virful limbii pentru a o eleva si oferi un bun cimp visual.
Exte excizionata partea mucozala a frenului, cu atentie pentru a
nu devia de la linia mediana. Marginile mucozale sunt retrase si
fibrele musculare a muschiului genioglos sunt divizate. Dou
sau mai multe incizii in Z sunt effectuate la inciziile inferioar
trebuie atentie pentru a nu leza ducturile glandelor
submaxilare. Lambourile in Z sunt saturate la loc cu catgut 40. Singerarile din timpul interventiei sunt electrocoagulate.
Postoperator este necesara o dieta bogata in lichide. Cavitatea
bucala este clatita cu solutii antiseptic uoare.

Bibliografia Dr. Charles E. Horton 603 Medical Tower. Norfolk,

Virginai 23507