Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Actionari Hidraulice
Actionari Hidraulice
Definitie. Prin sistem hidraulic de actionare se intelege acel sistem in care transmiterea
energiei de la sursa la consumator se realizeaza prin intermediul unui curent de lichid
sub presiune.
Clasificare.
Dupa ponderea energiei potentiale sau a celei cinetice in cadrul energiei totale, exista:
-sisteme hidrostatice - la care predomina energia potentiala datorata presiunii statice; ele
prezinta o caracteristica mecanica rigida si au o larga utilizare in actionarea masinilor si
utilajelor industriale;
-sisteme hidrodinamice - la care predomina energia cinetica; ele prezinta o caracteristica
mecanica elastica si au o utilizare redusa in industrie.
Structura generala.
Un sistem hidrostatic se compune din urmatosrele elemente:
ME - sursa primara de energie mecanica;
GH generator hidraulic;
MHR - motor hidraulic rotativ (sau linear MHL);
ACR - aparataj de comanda si reglare;
AA - aparataj auxiliar;
OL - organul de lucru antrenat.
Mediul hidraulic
Mediul hidraulic este suportul material prin prin care se transmite energia hidraulica de la
sursa la consumator.
Deoarece el vine in contact cu masinile hidraulice, cu aparatajul si cu personalul de deservire,
iar in timpul functionarii instalatiei este supus unor variatii importante de presiune,
temperatura si viteza, el trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte generale:
- stabilitate ridicata a proprietatilor fizico-chimice, in special a vascozitatii, in domeniul
temperaturilor normale de lucru (30-70C) si la variatii ale presiunii (0- x100 bar.);
Masini hidraulice
Masinile hidraulice sunt convertizoare de energie, care transforma energia mecanica in
energie hidraulica (generatoare hidraulice, sau pompe), sau energia hidraulica in
energie mecanica (receptoare hidraulice, sau motoare), ele fiind in general masini
reversibile.
Clasificare
Dupa tipul energiei hidraulice produse (sau consumate), se deosebesc:
- masini hidrostatice, sau volumice, la care predomina energia potentiala datorata
presiunii lichidului;
- masini hidrodinamice, sau centrifuge, la care predominanta este energia cinetica a
lichidului.
In actionarile hidrostatice se utilizeaza masinile volumice, care realizeaza debitul prin
transportul unor cantitati determinate de lichid cu o anumita frecventa, ca urmare a variatiei
controlate a volumului unor camere de pompare, rezultand o caracteristica mecanica rigida de
actionare;
Caracteristicile generale ale pompelor volumice:
a)Debitul mediu teoretic:
QT = V.z.i.n, in care:
V este variatia volumului camerelor de pompare;
z- numarul camerelor de pompare;
i-numarul de actiuni (cicluri absorbtie refulare la o rotatie a axului pompei);
n-turatia de antrenare a pompei;
b)Debitul real:
QR = QT - Q
Q -pierderea interioara la trecerea lichidului prin pompa;
c)Pulsatia debitului: variatia acestuia in timp datorata actiuniii succesive a camerelor de
pompare in camera de refulare si variatiei neliniare in timp a debitului pompat, caracterizata
prin frecventa pulsatiei, f p = z.i.n, si gradul de neuniformitate,
= ( Qmax-Qmin) / Qmed ;
d)Presiunea nominala, p n ;
e)Puterea hidraulica, N h = Q. p ;
f)Randamentul total:
t = v. p. m , ca produs al randamentelor partiale: volumic, de
presiune si mecanic.
Pompe volumice-Clasificare
1-corpul pompei;
2- rotor conducator;
3- rotor condus;
4- capace laterale;
5-lagare;
6-garnitura de etansare; 7-capac;
A- camera de absorbtie;
B- R- camera de refulare;
n -turatia de antrenare;
Caracteristici :
simplitate constructiva;
cost redus;
debite medii (x1-x10 l/min); presiuni mici-medii (x1-150 bar);
debit constant.
1) Pompa cu pistoane radiale cu circulatie interioara si separarea fazelor prin distribuitor ( Qconstant, sau Q- variabil ), fig. 3.30;
2) Pompe cu pistoane radiale cu excentric ( Q-constant), fig. 3.32;
3) Pompe cu pistoane radiale cu came ( Q- constant), fig. 3.33;
Pompe cu palete
La pompele cu palete camerele de pompare (fig.3.48 ) sunt delimitate de statorul 1, rotorul 2,
doua palete radiale alaturate mobile 3 deplasabile in rotor, si capacele laterale 4.
Clasificare:
dupa numarul de actiuni, se cunosc pompe: cu simpla actiune, cu dubla actiune si cu
multipla actiune;
- Figura 3.48- pompa cu simpla actiune, cu circulatie exterioara, de debit reglabil ( prin
reglarea excentricitatii e);
- Figura 3.49- pompa cu simpla actiune, cu circulatie interioara, de debit reglabil;
- Figura 3 63- pompa cu dubla actiune, de debit constant.
Debitul pompelor cu simpla actiune se calculeaza cu o formula de forma:
Q=4..e.Rs.b.n ;
Debitul pompelor cu dubla actiune se calculeaza cu o relatie de forma:
Q=2..b (Rs2 Rs1).n .
Motoare hidrostatice
Sunt masini hidraulice volumice care realizeaza conversia energiei hidraulice ( Q; p ) in
energie mecanica (M; n, sau F ; v ), conform cerintelor de actionare impuse de masina
antrenata.
Clasificarea motoarelor hidrostatice:
Simbolizare:
Motoare cu membrane
10
Aparatajul hidraulic
Este necesar pentru transmiterea si adaptarea parametrilor energiei hidraulice furnizate de
pompa la cerintele motorului, prin indeplinirea unor functiuni de: comanda, reglare, protectie,
legatura si masurare.
Clasificarea aparatajului hidraulic se face dupa functia indeplinita in urmatoarele grupe:
- aparataj de comanda si reglare, indeplinind si functiii de protectie, cunoscut sub
denumirea generica de ventile;
- aparataj auxiliar, care indeplineste functii diverse, de: stocare (rezervoare de lichid),
filtrare, racordare si legatura, termostatare, etc;
- aparataj de masurare si control al parametrilor mediului hidraulic.
11
Au rolul dirijarii circulatiei lichidului pe diferitele circuite ale instalatiei, in scopul realizarii
unor functiuni precum: pornirea-oprirea miscarii, inversarea sensului de deplasare, trecerea
de la o faza de lucru la alta, etc.
Sunt elemente de comutatie (inchid si deschid total trecerea lichidului), cu mai multe pozitii
si un anumit numar de cai.
Clasificarea ditribuitoarelor se face dupa mai multe criterii:
1. dupa principiul constructiv si functional, pot fi:
- cu sertar (circular de translatie, rotativ, si plan)
- cu supape;
2. dupa numarul de pozitii, pot avea:
- doua,
- trei,
mai multe pozitii;
3. dupa numarul de cai:
- cu doua, - trei,- patru, sau mai multe cai;
4. dupa modul de comanda, care poate fi:
- manuala ( cu maneta sau pedala),
- mecanica (cu arcuri)
- electrica (cu electromagneti sau cu motoare),
hidraulica,
pneumatica,
pilotata (electrohidraulica).
Distribuitoarele cu sertar circular de translatie sunt cele mai raspandite, datorita avantajelor:
-Echilibrare hidrostatica axiala si radiala totala
-tehnologicitate ridicata
-simplitate constructiva
-cost redus.
Principiul constructiv si functional, precum si simbolurile conventionale sunt redate in figura
urmatoare:
12
13
14
QO = QM + QV
QM / QV = RHV / RHR + RHM .
Pentru o anumita sarcina la motor RHM =ct. si pentru un anumit reglaj al supapei RHV = ct,
prin reglarea RHR se obtine reglarea QM, deci a vitezei motorului v = QM / S .
Practic, in vederea reglarii, pot fi utilizate urmatoarele elemente:
- rezistente fixe, atunci cand reglajul se schimba la intervale mari de timp;
- rezistente reglabile (drosele), cand reglajul se schimba frecvent;
- divizoare rezisive de debit, utilizate la alimentarea simultana a doua motoare cu vitezele
aflate intr-un raport constant.
Dupa forma si caracteristici rezistentele hidraulice pot fi de doua tipuri:
de tip diafragma si tip interstitiu
Rezistente hidraulice reglabile (drosele)
Sunt aparate hidraulice in care lichidul este obligat sa treaca printr-o rezistenta locala, unde
datorita vascozitatii
o .cadere
Qdr apare
k . .S dr
p dr de presiune care determina valoarea debitului tranzitat
conform relatiei:
Sectiunea de drosare Sdr poate avea diferite forme in functie de care avem diferite tipuri de
drosele, reglarea marimii ei realizandu-se prin modificarea cotei h.
Tipuri de drosele
16
- cu doua cai, avand in serie cu droselul o supapa normal deschisa (cele mai utilizate);
- cu trei cai, avand in paralel cu droselul o supapa normal inchisa.
Regulatoare de debit cu doua cai
In figura b este prezentata schema functionala a regulatorului cu doua cai, din care se
observa ca supapa regulatoare S este comandata de caderea de presiune pe droseul Dr, astfel
incat rezistenta supapei compenseaza variatia rezistentei motorului mentinand astfel
constanta caderea de presiune pe drosel, deci si debitul.
In figura c este prezentat simbolul conventional simplificat al regularorului de debit cu
doua cai, la unele regulatoare droselul functionand si ca o supapa de sens permitand trecerea
libera a lichidului in sens invers.
Regulatoarele de debit cu doua cai pot fi montate in atat pe circuitul de intrare cat si pe cel
de iesire din motor.
Regulatoare de debit cu trei cai.
Sunt alcatuite dintr-un drosel de reglare Dr si o supapa regulatoare S de tip normal inchisa
legata in paralel cu droselul, conform figurii alaturate.
Prin cel de al treilea orificiu supapa deverseaza permanent o cantitate de lichid la rezervor,
astfel incat randamentul regulatoarelor cu trei cai este mai redus decat al celor cu doua cai.
Regulatorul cu trei cai se poate monta numai pe circuitul de intrare in motor, iar pentru a
functiona corect, el trebuie alimentat la debit constant (conditie mai greu de indeplinit),
avand in consecinta o utilizare mai redusa .
Figura c prezinta simbolurile conventionale ale regulatoarelor cu trei cai.
Divizoare de debit rezistive.
Sunt aparate hidraulice realizate pe baza teoriei puntilor utilizate la impartirea unui
debit in doua debite care trebuie sa fie mentinute intr-un raport constant, independent de
variatiile de presiune .
In principiu ele sunt alcatuite din doua regulatoare de debit cuplate intre ele, devenind astfel
interdependente.
18
19
Ambele tipuri pot fi cu comanda directa (a), sau cu comanda pilotata (b); cu sau fara supapa
de sens.
21
Servovalva
electrohidraulica
Aparatajul auxiliar
Cuprinde alte grupe de aparate hidraulice necesare realizarii instalatiei:
-rezervoare de lichid;
-aparataj de filtrare;
- elemente de racordare si legatura; - schimbatoare de caldura; etc.
Rezervoare de lichid.
Au rolul stocarii cantitatii de lichid necesare bunei functionari a instalatiei si asigura
mentinerea temperaturii lichidului in limitele admise.
Dupa presiunea lichidului din rezervor, acestea pot fi:
- rezervoare deschise, in care lichidul se afla la presiunea atmosferica;
- rezervoare inchise, sub presiune, sau acumulatoare hidraulice.
Rezervoarele deschise sunt alcatuite din urmatoarele elemente componente:
22
23
24
25
a)
Aparate de masura si control
Servesc la masurarea parametrilor principali ai mediului hidraulic: - temperatura, presiunea, si - debitul.
In instalatiile de cercetare se masoara in plus si alte marimi precum: deplasarea, viteza,
cuplul sau forta, turatia,etc.
Temperatura.
a)
b)
Influenteaza parametrii functionali ai instalatiei prin vascozitate si prin dilatare termica.
Se masoara cu termometre (a), cu traductoare de temperatura (care afisaza digital valoarea
masurata), sau utilizand instalatii de termostatare prevazute cu schimbatoare de caldura (b).
Presiunea.
c)
d)
e)
Este o marime foarte importanta care determina forta dezvoltata de motor si randamentul
instalatiei.
Se masoara cu manometre care se conecteaza succesiv in diferitele puncte de masurare cu
ajutorul unor distribuitoare speciale (c), cu relee de presiune (d) care emit un semnal electric
la atingerea unei anumite valori a presiunii, sau cu traductoare de presiune (e).
Debitul .
Este necesar sa fie masurat pentru determinarea vitezei, dar mai ales la instalatiile
de testare sau la cele de cercetare.
Pot fi cu turbina axiala (f), cu turbina tangentiala sau de tip volumice cele mai precise.
f)
Scheme hidraulice
26
27
28
In figurile (a) si (b) sunt prezentate doua circuite pentru deplasare stanga-dreapta cu viteze
reglabile independent prin intermediul doua drosele decuplate de supape de sens
PDC- pompa de debit constant;
VM- ventil maximal;
D- distribuitor cu sertar pentru pornirea-oprirea miscarii si inversarea sensului;
Dr1, Dr2- drosele pentru reglarea debitului;
VS1, VS2- ventile de sens de decuplare a droselelor;
MHL- motor hidraulic liniar.
Montarea droselului pe circuitul de iesire din motor, figurile (a) si (c), si cat mai aproape de
acesta este favorabila realizarii unei stabilitati mai bune a vitezei reglate la variatiile sarcinii
la motor, contrapresiunea pe circuitul de refulare realizata de drosel reprezentand o reactie
negativa la tendinta de rupere a coloanei de lichid, mai ales in cazul unor sarcini negative.
Reglarea vitezelor prin drosele este o metoda simpla si ieftina, dar care nu asigura
stabilizarea vitezei la variatiile sarcinii la motor, fiind recomandata la curcuitele care nu
necesita o precizie ridicata de reglare a vitezei.
Circuite pentru reglarea vitezei cu regulatoare de debit.
Sunt mai performante privind stabilitatea vitezei dar
mai scumpe decat cele cu drosel , fiind recomandate la realizarea vitezelor mici (de avans)
de precizie ridicata.
29
a)
b)
In figura (a) este prezentata o schema pentru deplasare cu viteza reglabila spre dreapta si
intoarcere rapida, cu regulatorul RD montat pe intrarea in motor.
In figura (b) este prezentata o schema pentru realizarea ciclului de lucru: apropiere rapida
(AR) ( la dreapta) avans tehnologic (AT) retragere rapida (RR), cu regulator de debit
montat pe conducta de iesire din motor.
In faza de apropiere rapida regulatorul este decuplat cu ajutorul distribuitorului D2, iar la
retragere rapida de catre ventilul de sens VS legat in paralel.
c)
In figura (c) sunt prezentate doua variante de circuite pentru realizarea ciclului: apropiere
rapida (AR) avans tehnologic 1, (AT1) avans tehnologic 2, (AT2) retragere rapida
(RR).
La ambele variante, AT1 se realizeaza cu regulatoarele inseriate iar AT2 numai cu
regulatorul RD1.
La schemele din figurile (a) si (b) distribuitorul D pe pozitia centrala asigura realizarea fazei
de stop si descarcarea libera a pompei la rezervor, consumul de energie electrica fiind astfel
minim.
La schema din figura (c) in faza de stop pompa refuleaza la rezervor prin ventilul maximal
VM , deci la presiunea maxima, consumand energie inutil.
Utilizarea unui astfel de distribuitor se justifica numai daca in faza de stop mai trebuie
alimentat un alt circuit care necesita presiune.
Circuite cu doua pompe.
30
a)
b)
Se folosesc atunci cand un motor trebuie sa realizeze mai multe viteze care difera mult
intre ele, in scopul asigurarii unui randament ridicat al actionarii.
In figura (b) este prezentata o schema pentru realizarea ciclului de lucru tipic: (AR) - (AT)
(RR), pentru care in figura (a) sunt date diagramele debitului si presiunii pe faze:
faza (AR) - necesita debitul QAR mare la presiunea pAR mica;
faza (AT) - debitul QAT mic la presiunea pAT mare;
faza (RR) debitul QRR > QAR la presiunea pRR mica.
Daca alimentarea se face de la o singura pompa de debit constant, aceasta ar trebui sa fie o
pompa de presiunea maxima pAT si debitul maxim QRR , deci scumpa, care nu
ar fi utilizata eficient in nici una din faze, obtinand un randament energetic redus.
Solutia consta in utilizarea a doua pompe:
P1 de debit mare si presiune mica, activa numai la deplasarile rapide,
P2 de debit mic si presiune mare corespunzator cerintelor fazei tehnologice.
La aceasta schema, pentru deplasarile rapide debitele celor doua pompe se insumeaza
automat prin deschiderea supapei VS, iar in faza tehnologica pompeaza in circuit numai
pompa P1, presiunea mare delucru blocand ventilul VS si comandand deschiderea ventilului
de deversare VD,astfel ca pompa P1 refuleaza liber la rezervor.
Prin inserarea in punctul a din circuit a circuitului alaturat, in faza tehnologica se poate
regla viteza prin regulatorul de debit RD, surplusul de debit de la pompa P2 fiind deversat la
rezervor prin supapa maximala VM.
Circuite cu mai multe pompe.
Se utilizeaza atunci cand trebuie realizate mai multe viteze constante, care pot fi obtinute prin
insumarea combinativa a debitelor mai multor pompe de debit constant, fara utilizarea unor
aparate de reglare continua a debitului.
31
In figura alaturata se prezinta o schema cu trei pompe care permite realizarea a sapte viteze
avand valorile intr-o serie aritmetica cu ratia Q .
Debitele pompelor se stabilesc in sistem binar astfel:
QP1 =Q ;
QP2 = 2 Q ;
QP3 = 4 Q , prin combinarea carora se pot obtine debitele:
Q1 = QP1 = Q ;
Q2 = QP2 =2Q;
Q3 = QP1 + QP2 = 3Q ;
Q4 = QP3 = 4Q ;
Q5 = QP1+ QP3 = 5Q;
Q6 = QP2 + QP3 = 6Q ;
Q7 = QP1 + QP2 + QP3 = 7Q.
Pompele active se selecteaza prin comanda distribuitoarelor D1, D2, D3, iar
separarea de circuit a pompelor inactive se realizeaza automat prin supapele de sens VS1,
VS2, VS3.
Circuite cu acumulatoare.
Se folosesc pentru asigurarea unor debite instantanee mari in anumite faze ale ciclului
de lucru, pentru mentinerea presiunii la oprirea accidentala a pompei, sau pentru amortizarea
pulsatiilor debitului.
Schema din dreapta serveste la actionarea unei prese care necesita mentinerea pentru un
32
Se utilizeaza atunci cand doua motoare lucrand la presiuni diferite sunt alimentate de la o
singura pompa si trebuie asigurata independenta vitezelor fata de sarcinile rezistente care
variaza.
Motorul MHL1 lucreaza la presiunea p1 limitata de ventilul maximal VM, iar motorul
MHL2 la presiunea p2 < p1, p2 = ct. obtinuta din p1 cu ajutorul ventilului de
reducere VR. Prin aceasta se reduc costurile fata de varianta de alimentare cu doua pompe.
Circuite pneumohidraulice.
Nu sunt dotate cu grup hidraulic de pompare, sursa de energie fiind aerul comprimat
din reteaua sectiei de productie.
Actionarea pur pneumatica nu se utilizeaza la realizarea miscarilor de avans precise,
deoarece datorita compresibilitatii aerului apar variatii ale vitezei de deplasare la variatiile
sarcinii la motor.
Pentru uniformizarea miscarii actionarea
pneumatica se combina cu un circuit
hidraulic de
reglare. Transferul energiei de la aerul
comprimat la lichid se poate face in
diferite moduri, in
motor sau prin rezervoare inchise
pneumohidrauluice.
In figura este prezentata o schema simpla cu
transferul energiei prin motor in
timpul
deplasarilor spre dreapta, si prin rezervor la
deplasarea la stanga.
Reglarea vitezei de avans la dreapta se face printr-un drosel sau un regulator Dr.
Deoarece presiunea utila a aerului comprimat este pama in 10 [barr], actionarile
pneumohidraulice cu transferul direct al presiunii (fara amplificatoare de presiune) se
utilizeaza la puteri de actionare mici, sub 1 [KW].
Circuite hidraulice automate
Structura tip a unui sistem de reglare automata este redata in figura alaturata:
33
34
35