Referinte critice despre autorii studiati

Ioan Slavici
Arta portretisticDuiliu Zamfirescu, am vzut, izbutea n
instantanee; cnd prelungea observaia, p e r s o n a j u l s e
estompa n loc s devin mai pregnant. Stilul e unul
a l v i z i u n i i fulgertoare, al aparenei de-o clip, care, ca
b l i t z u l f o t o g r a f i c , p e r m i t e a f i x a r e a imaginii. Din contra, la
Slavici, se constituie o reprezentare complex, tridimensional,a
personajului, observ at atent din mai multe unghiuri, ceea
c e i m p l i c o l u n g i r e a timpului de expunere. Acest realism
meticulos va atinge apogeul la Rebreanu, unde i l u z i a e x i s t e n e i
complete, sesizate pe mai multe ci (gest, comportament
g l o b a l , psihologie, socialitate), va fi desvrit, ca un trompe l'oeil".
(N. Manolescu -Arca lui Noe", p. 125)

Tudor Arghezi
"Florile de mucigai sunt opera de rafinament, de subtilitate
artistica, ele presupun un cer al gurii dedat cu mirodeniile. Cititorul
necultivat n sens artistic se sperie de ele si le crede vulgare, desi
raritatea si savoarea sunt nsusirile lor ca si ale operei lui Rabelais.
Punctul de plecare l formeaza observarea limbajului cu un puternic
miros, argotic, al puscariasilor [...] Cea mai inocenta observare pe care
poate s-o faca un cititor este ca nu percepe unda lirica, simtindu-se,
dimpotriva, strnit la rs. Prin amestecul seriozitatii cu bufoneria
intram ntr-o specie de poezie pe care noi o avem de mult." (George
Calinescu-"Istoria literaturii romne de la origini pna n prezent"
(1941) capitolul Modernistii)

Ion Creanga
In[ Amintiri] este simbolizat destinul oricarui copil: de a face
bucuria si supararea parintilor si de a lua si el cu- ncetul pe acelasi
drum pe care l-au luat si-l vor lua toti. In Amintirile lui Creanga nu este
nimic individual, nimic cu caracter de confesiune ori de jurnal care sa
configureze o complexitate sufleteasca noua. Creanga povesteste
copilaria copilului universal. (G. Calinescu)

Ion Barbu
Eminesciana e si Riga Crypto si lapona Enigel, care e un Luceafar
cu rolurile inversate. Prapastia se deschide intre Crypto, simbolul
fortelor telurice, si Enigel, care se-nchina soarelui. Acest motiv al
soarelui e central in poezia de cunoastere a lui Barbu. Poetul inchipuie
trei faze succesive ale cunoasterii, inaintand in spirala, si avand
fiecare un simbol in plan astral: cunoasterea prin simturi, roata
inimii, e pusa sub semnul Venerei; cunoasterea intelectuala,
abstracta, sub semnul lui Mercur; cunoasterea simbolica, poetica, sub
acela al Soarelui. Ritmuri pentru nuntile necesare e o ilustratie
aproape didactica a spiralei." (Nicolae Manolescu - Metamorfozele
poeziei, EPL, Bucuresti, 1968, pp. 102-l03)

Lucian Blaga
,,n Paii profetului, n Zamolxe, panteismul, sau mai bine-zis
panismul, se nfptuiete cu mijloace artistice superioare i n
consonan cu tradiia noastr agrar, ntr-un pastoralism n care se
regsesc toate elementele bucolicei virgiliene: Pan ovium custos,
ardena canicular a cmpurilor, greierii, macii adormitori, oprlele,
naiul, copacii stravechi, laptele care curge, fagurii, nucii, fructele n
genere (...). Mai mult dect o amintire mitologic, Pan este n
bucolica lui Blaga o itrupare a voluptii de a participa la toate

regnurile, de a surprinde mai cu seam maruntele micri

vitale(...). (G. Clinescu, Istoria literaturii romne..., p. 876)

Mircea Eliade
Mircea Eliade este cea mai integral (i servil) ntrupare a gidismului n
literatura noastr. Dup Andr Gide, sensul artei fiind cunoaterea (nelege
instruirea de esene pe cale mitologic), un artist e cu att mai adnc, cu ct
triete mai intens, cu ct pune mai multe probleme, care, ns nu sunt
propoziii inteligibile, ci trairi, 'experiene'. i cum eticul e aspectul fundamental
al destinului uman, problema trebuie pus ca experien moral. (G. Calinescu)