Universitatea Bogdan-Voda Cluj-Napoca

Facultatea de Drept

DREPTUL FAMILIEI

Aurelia Gidro

Cluj-Napoca
- 2012 -

CUPRINS
Introducere........................................................................................................... 1
Capitolul 1 Notiuni introductive ...................................................................... 3
1.1.Noiunile de familie i de dreptul familiei. ........................................... 3
1.2.Funciile familiei .......................................................................................... 4
1.3.Logodna, concubinajul i contractul de curtaj marital ................................. 4
Test de autoevaluare nr.1 ................................................................................... 5
Bibliografie capitol 1.......................................................................................... 5
Capitolul 2 Casatoria ....................................................................................... 6
2.1. Condiiile de fond ale ncheierii cstoriei ................................................. 6
2.2.Condiiile de form ale cstorie ................................................................. 6
2.3.Formalitile premergtoare cstoriei ........................................................ 8
2.4. Formaliti privind nsi ncheierea actului juridic al cstoriei ............... 8
Test de autoevaluare nr.2 ................................................................................... 8
Bibliografie capitol 2.......................................................................................... 8
Capitolulul 3 Efectele casatoriei ...................................................................... 9
3.1.Relaiile personale dintre soti ....................................................................... 9
3.2.Relaiile patrimoniale dintre soi ................................................................ 11
Test de autoevaluare nr.3 ................................................................................. 12
Bibliografie capitol 3........................................................................................ 13
Capitolul 4 Bunurile sotilor ............................................................................. 14
4.1.Comunitatea matrimonial de bunuri a soilor........................................... 14
4.2. Bunurile comune ....................................................................................... 14
4.3. Bunurile proprii ......................................................................................... 15
4.4. Regimul separaiei de bunuri .................................................................... 15
4.5. Regimul comunitii convenionale .......................................................... 16
Test de autoevaluare nr.4 ................................................................................. 17
Bibliografie capitol 4........................................................................................ 17
Capitolul 5 Desfiintarea Casatoriei ............................................................... 18
5.1. Nulitatea absolut ...................................................................................... 18
5.2. Nulitatea relativ ....................................................................................... 19
5.3. Regimul juridic al nulitilor ..................................................................... 20
5.4. Efectele nulitii cstoriei ........................................................................ 21
5.5. Cstoria putativ ...................................................................................... 21
Test de autoevaluare nr.5 ................................................................................. 22
Bibliografie capitol 5........................................................................................ 22

Capitolul 6 Desfacerea, Incetarea casatoriei ............................................... 23

6.1. ncetarea cstoriei .................................................................................... 23
6.2. Desfacerea cstoriei................................................................................. 23
Test de autoevaluare nr.6 ................................................................................. 24
Bibliografie capitol 6........................................................................................ 24
Capitolul 7 Filiatia fata de mama ................................................................... 25
Test de autoevaluare nr.7 ................................................................................. 25
Bibliografie capitol 7........................................................................................ 25
Capitolul 8 Filiatia fata de tata ........................................................................ 26
Test de autoevaluare nr.8 ................................................................................. 28
Bibliografie capitol 8........................................................................................ 28
Capitolul 9 Situatia legala a copilului.............................................................. 29
9.1.Reglementare.............................................................................................. 29
9.2.Numele copilului ........................................................................................ 29
Test de autoevaluare nr.9 ................................................................................. 29
Bibliografie capitol 9........................................................................................ 29
Capitolul 10 Adpotia ........................................................................................ 30
10.1. Noiune i caractere juridice ................................................................... 30
10.2.Condiiile de fond ale adopiei ................................................................. 30
10.3.Condiiile de form .................................................................................. 31
10.4. Efectele adopiei ...................................................................................... 31
10.5.Desfiinarea i desfacerea adopiei ........................................................... 31
Test de autoevaluare nr.10 ............................................................................... 32
Bibliografie capitol 10...................................................................................... 32
Capitolul 11 Obligatia legala de intretinere................................................... 33
11.1.Caracterele juridice ale obligaiei legale de ntreinere. .......................... 33
11.2..Persoanele ntre care exist obligaia de ntreinere................................ 33
11.3. Ordinea n care se datoreaz ntreinerea. ............................................... 33
11.4.Executarea obligaiei. ............................................................................... 34
Test de autoevaluare nr.11 ............................................................................... 34
Bibliografie capitol 11...................................................................................... 34
Capitolul 12 Obligatia legala de intretinere................................................... 35
12.1. Condiiile generale ale obligaiei legale de ntreinere ........................... 35
12.2. Condiii privitoare la creditorul obligaiei de ntreinere. ....................... 35
12.3. Condiii privitoare la creditorul obligaiei de ntreinere ........................ 35
12.4. Particulariti ale obligaiei de ntreinere ntre anumite categorii de
persoane............................................................................................................ 36

12.5.Obligaia legal de ntreinere ntre soi. .................................................. 36

12.6.Obligaia legal de ntreinere ntre fotii soi.......................................... 36
12.7. Obligaia legal de ntreinere ntre prini i copii. ............................... 36
Test de autoevaluare nr.12 ............................................................................... 37
Bibliografie capitol 12...................................................................................... 37
Capitolul 13 Protectia copilului aflat in dificultate ...................................... 38
Test de autoevaluare nr.13 ............................................................................... 38
Bibliografie capitol 13...................................................................................... 38
Raspunsuri teste de autoevaluare .................................................................... 39
Bibliografie final .............................................................................................. 41

INTRODUCERE

Cursul de Dreptul Familiei face parte din pachetul de discipline de

specialitate ale Facultatii de Drept, nivel licenta, din cadrul Universitatii
Bogdan-Voda din Cluj-Napoca.
Cursul doreste sa faca lumina asupra unuia dintre cei mai important poli ai
vietii sociale,familia, nu doar din prisma sociala, ci si din punct de vedere
legal,juridic.
Obiectivele acestui curs sunt urmatoarele:
- dobandirea

de cunotine n domeniul dreptului familiei;

- formarea i dezvoltarea unei culturi juridice n specialitatea

dreptului familiei
- dobndirea limbajului, a terminologiei de specialitate

Cursul este structurat pe 13 capitole divizate in subcapitole unde se vor gasi

toate notiunile necesare pentru dobandirea unui pachet minim de cunostiinte cu
privire la dreptul familiei.

Limbajul folosit este predominant de specialitate dar si

un limbaj quotidian menit sa faca din aces curs un curs
accesbibil tuturor persoanelor, in principal studentilor.

Parcurgerea materiei se va realiza,fata de studenti, prin

intalniri fata in fata-cursuri, seminarii- cat si prin studiu
individual din partea acestora.

La sfarsitul fiecarui capitol se vor gasi teste de

autoevaluare prin care studentul va putea sa isi analizeze
gradul de asimilare al cunostiintelor si ,daca va fii nevoit, sa
se autocorecteze.

Capitolul 1 Notiuni introductive

1.1.Noiunile de familie i de dreptul familiei.

1.2.Funciile familiei
1.3.Logodna, concubinajul i contractul de curtaj marital.

Obiective capitol 1
Asimilarea notiunilor de baza: FAMILIE si DREPTUL
FAMILIEI
Cunoasterea functiilor familiei si rolul acesteia
Recunoasterea institutiilor de : logodna, concubinaj, curtaj
1.1.Noiunile de familie i de dreptul familiei.
Familia: este un grup social realizat prin casatorie,
alcatuit din persoane care traiesc impreuna, au o
gospodarie casnica comuna sunt legati prin anumite
relatii natural biologice psihologice morale juridice si
care raspund unul fata de altul in fata societatii. In sens
restrans familia cuprinde sotii si copii necasatoriti, in
sens larg familia cuprinde si alte persone, rude cu sotii
si descendentii lor fiind o familie extinsa. Exista situatii cand familia poate fi
incompleta: sotii nu au copii, exista doar un parinte si un copil, exista mai multi
frati fara parinti.
Din punct de vedere juridic familia este un grup de persoane intre care
exista drepturi si obligatii ce rezulta din casatorie, rudenie, infiere si din alte
raporturi asimilate celor din familie. Potrivit noului cod civil familia se
intemeiaza pe casatoria liber consimtit intre soti pe egalitatea acestora precum si
pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea si educarea copiilor lor.
Familia are dreptul la ocrotirea din partea societatii si a statului. Statul este
obligat sa sprijine prin masuri economce si sociale incheierea casatoriei precum
si dezvoltarea si consolidarea familiei.
Dreptul familiei: acea ramura a dreptului care reglementeaza relatii care
rezulta din casatorie, relatii care rezulta din rudenie si adoptie, relatiile care
rezulta din ocrotirea parinteasca, alte relatii asimilate celor de familie (obligatia
de intretinere dintre fostii soti, obligatia de intretinere dintre copil vitreg-parinte
vitreg).
3

1.2.Funciile familiei
a. functia de reproducere a populatiei si perpetuare a speciei
b. functia economica
c. functia educativa
1.3.Logodna, concubinajul i contractul de curtaj marital
Logodna: este reglementata de codul civil. Potrivit art.
266 logodna este definita ca fiind promisiunea reciproca de a
incheia casatoria, putandu-se incheia doar intre barbat si
femeie. Logodna se incheie respectand conditiile de fond
pentru incheierea casatoriei cu exceptia avizului medical si
autorizarii organului administrativ competent. Spre deosebire
de incheierea casatoriei incheierea logodnei nu este supusa
nici unei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de
proba. Incheierea casatoriei nu este conditionata de
incheierea logodnei.
Codul civil prevede ca logodnicul care rupe logodna nu
poate fi constrans sa incheie casatoria. Ruperea logodnei nu este supusa nici
unei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba. In cazul ruperii
logodnei logodnicii trebuie sa restituie darurile pe care le-au primit in
considerarea logodnei pe durata acesteia in vederea casatoriei. Darurile se
restituie in natura sau daca acest lucru nu este cu putinta in masura imbogatirii.
Obligatia de restituire nu exista daca logodna a incetat prin moartea unuia din
logodnici. Partea care rupe logodna in mod abuziv poate fi obligata la
despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei in
masura in care au fost potrivite cu imprejurarile precum si pentru orice alte
prejudicii cauzate. Partea in care in mod culpabil la determinat pe celalalt sa
rupa logodna poate fi obligata la despagubiri asa cum am mentionat anterior.
Actiunea in cazul ruperii logodnei si restituirii darurilor se prescrie intr-un an de
la ruperea logodnei.
Concubinajul Este o uniune libera, o uniune de fapt
dintre barbat si femeie care presupune convietuirea acestora
si o anumita continuitate si comunitate de viata materiala si
spirituala. Concubinajul mai este numit si casatorie
nelegitima. Bunurile dobandite in timpul concubinajului
sunt bunuri proprii sau bunuri pe cote parti.

Contractul de curtaj marital Este contractul pe

care o persoana il incheie cu un agent matrimonial care se
obliga sa faca oficiul de a media cunoasterea reciproca a
viitorilor soti, in schimbul acestui serviciu solicitantul se
obliga sa plateasca agentului matrimonial o anumita suma
de bani fie sub forma unei sume fixe fie sub forma unui
procent din dota viitoarei sotii.

Test de autoevaluare nr.1

Enumerati functiile familiei.

Bibliografie capitol 1
1. I Reghini, Introducere in dreptul civil, Sfera juridica, ClujNapoca 2008
2. P. Murrat, Droit de la famille, Dalloz, 2007
3. T. Bodoasca, Dreprul familiei, All Beck, Bucuresti, 2005

Capitolul 2 Casatoria

2.1. Condiiile de fond ale ncheierii cstoriei

2.2.Condiiile de form ale cstorie

2.3.Formalitile premergtoare cstoriei
2.4.Formaliti privind nsi ncheierea actului juridic al cstoriei

Obiective capitol 2
Cunoasterea notiunii de casatorie.
Individuarea conditiilor de validitate
Intelegerea importantei institutiei casatoriei
Casatoria este un act juridic prin care un barbat si o femeie
consimt public sa devina soti si sa li se aplice statutul legal de
persoana casatorita.

2.1. Condiiile de fond ale ncheierii cstoriei

Conditiile de fond se clasifica in dirimante
(adica nerespectarea lor atrage nulitatea absoluta a
casatoriei) si prohibitive (acestea atrag doar sanctiuni
pentru ofiterul de stare civila care nu a observat
neindeplinirea lor.
Conditiile de fond dirimante sunt:
1. diferenta de sex
2. varsta matrimoniala
3. consimtamantul la casatorie
Conditiile de fond prohibitive: comunicarea reciproca a starii de sanatate .
2.2.Condiiile de form ale cstorie
Exista 3 tipuri de conditii: prealabile celebrarii casatoriei, conditii
referitoare la incheierea casatoriei si conditii ulterioare.

Prealabile: Declaratia de casatorie: se va face in scris, personal la primaria la

care urmeaza sa se incheie casatoria. Daca unul dintre viitorii soti
nu se afla in localitatea in care urmeaza a se incheia casatoria ei
pot face declaratia de casatorie la primaria in a carei raza
teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, care o transmite in
termen de 48 h la primaria la urmeaza sa se incheie casatoria.
Concomitente: viitori soti sunt obligati sa se prezinte impreuna la sediul
primariei pentru a-si da consimtamantul la casatorie in mod public,
in prezenta a doi martori in fata ofiterului de stare civila. Celebrarea
casatoriei se face in limba romana dar persoanele care apartin
minoritatilor nationale pot solicita incheierea casatoriei in limba lor
materna cu conditia ca ofiterul de stare civila sau cel care oficiaza
sa cunoasca aceasta limba. Daca una dintre persoane nu cunoaste
limba respectiva sau in cazul in care ambii soti sau numai unul
dintre ei sunt surdo-muti se va folosi un interpret autorizat
incheindu-se in acest sens un proces verbal. Viitori soti vor fi prezenti in fata
ofiterului de stare civila care ii va intreba succesiv pe barbat si pe femeie daca se
casatoresc impreuna de buna voie si nesiliti de nimeni, daca raspunsurile lor sunt
afirmative constata ca au fost indeplinite cerintele legale, apoi rosteste fraza
finala "in urma consimtamantului dv. liber exprimat va declar casatoriti".
Aceasta fraza este esentiala din punct de vedere juridic deoarece acesta este
momentul incheierii casatoriei.
Ulterioare: ofiterul de stare civila intocmeste in registrul actelor de stare civila
actul de casatorie care se semneaza de catre soti cu
numele stabilit in declaratia de casatorie de cei doi
martori si de ofiterul de stare civila, ofiterul face
mentiune pe actul de casatorie despre regimul
matrimonial ales de catre soti, urmat de indata de a
transmite la registrul national notarial al regimurilor matrimoniale o copie a
actului de casatorie precum si notarului public care au autentificat conventia
matrimoniala o copie de pe actul de casatorie. Casatoria se dovedeste cu actul de
casatorie si prin certificatul de casatorie elberat pe baza acestuia, cu toate
acestea in situatii prevazute de lege casatoria se poate dovedi cu orice mijloc de
proba.

2.3.Formalitile premergtoare cstoriei

Coincid cu conditiile prealabile

2.4. Formaliti privind nsi ncheierea actului juridic al cstoriei

Coincid cu conditiile concomitente

Test de autoevaluare nr.2

Precizati conditiile de fond necesare incheierii casatoriei.

Bibliografie capitol 2
1. N. C. Anitei, The regulation of the institution of
matrimonial engagement in the new Romanian civil code,
Jurnalul de stiinte juridice, nr.1-2, 2011
2. Al Bacaci, p.20
3. N. C. Dariescu, Thoughts concerning the formal conditions
needed for the in the new civil code, 2010

Capitolulul 3 Efectele casatoriei

3.1.Relaiile personale dintre soti

3.2.Relaiile patrimoniale dintre soi

Obiective capitol 3
Recunoasterea diferentei dintre relatiile patrimoniale si
personale

Incheierea casatoriei da nastere pentru cei care o incheie unor raporturi

multiple, complexe, de naturi diferite, unele dintre ele facand obiectul unor
regelementari juridice. Relatiile ce se nasc intre soti in urma incheierii casatoriei
au la baza principiul egalitatii intre sexe. Codul Civil stabilind ca familia se
intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre soti, pe egalitatea acestora, precum
si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea si educarea copiilor.
Codul Civil reglementeaza atat drepturile personale ale sotilor cat si drepturile si
obligatiile patrimoniale ale acestora.

3.1.Relaiile personale dintre soti

Drepturile si obligatiile personale ale sotilor:
1. Obligatia de nume
Potrivit Art.311 Cod Civil, sotii sunt obligati sa poarte numele declarat la
incheierea casatoriei. Numele sotilor se declara o data cu depunerea declaratiei
de casatorie fiind una dintre urmatoarele variante:
fie sa isi pastreze numele avut pana la data incheierii
casatoriei;
fie sa aleaga un nume comun, numele unuia dintre soti
sau numele reunite;
unul isi poate pastra numele avut inainte de casatorie
iar celalalt sot sa poarte numele reunite ;
Sotii fiind obligati sa poarte numele declarat la
incheierea casatoriei si in situatia in care au ales sa
poarte un nume comun, unul dintre soti nu poate cere
9

schimbarea acestui numei pe cale administrativa decat cu consimtamantul

celuilalt sot. Trebuie sa mentionam faptul ca aceasta reglementare este
aplicabila doar celor care au ales un nume comun pentru ca in varianta in
care unul dintre soti si-a pastrat numele avut inaintea casatoriei,el va putea
sa isi schimbe numele pe cale adminsitrativa fara consimtamantul celuilalt
sot deoarece schimbarea nu produce asupra numelui celuilalt sot nici un
efect. Sotii vor putea cere si impreuna schimbarea numelui comun dar din
aceasta varianta fiecare v-a trebui sa faca solicitarea de schimbare a
numelui printr-o cerere separata.
In legatura cu numele viitorilor soti, in literatura de specialitate se
vorbeste despre situatii de exceptie.
Se pune intrebarea daca sotul supravietuitor care are ca nume de familie
numele sotului predecedat incheind o noua casatorie va putea sa convina sau nu
ca acest nume sa devina comun cu al noului sot . Raspunsul este da din doua
considerente : dreptul la nume nu poate fi ingradit decat in mod expres ori o
asemenea dispozitie legala nu exista si legiuitorul nu face distinctie asupra
modului in care viitorul sot au dobandit numele ca efect al filiatiei, adoptiei, sau
casatoriei. Aceeasi solutie s-a preconizat si in situatia in care unul dintre soti a
mai fost casatorit si a pastrat in urma divortului numele sotului din prima
casatorie.
2. Obligatia de sprijin moral
Legea vizeaza toate indatoririle reciproce de
asistenta afectiva si spirituala pe care sotii sunt obligati
sa le indeplineasca pentru a convietui in conditii normale
si pentru a putea depasi momentele de nevoie , suferinta
fizica, si psihica. Neindeplinirea acestei obligatii poate
constitui motiv de divort.

3. Obligatia de fidelitate
Sotii sunt datori dupa incheierea casatoriei sa
intretina impreuna relatii sexuale si in acelasi timp sa nu
intretina astfel de relatii in afara familiei. Considerand ca
aceasta obligatie rezulta din principiul monogamiei, si
tine de moralitatea relatiilor de familie iar indeplinirea
acestei obligatii de catre femeie si realizarea obligatiei de
coabitare (de a locui impreuna) de catre barbat consituie
temeiul prezumtiilor de paternitate.
Un drept al sotilor este independenta sotilor: potrivit Codului Civil un
sot nu are dreptul sa cenzureze corespondenta , relatiile sociale sau alegerea
profesiei celuilalt sot.
10

4. Sotii au indatorirea de a locui impreuna, avand in vedere ca obligatia

sotilor de a coabita este de esenta casatoriei. Numai pentru motive temeinice
sotii pot hotari sa louiasca separat.
5. Sotii sunt obligati sa isi acorde respect reciproc.
3.2.Relaiile patrimoniale dintre soi
Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor
Viitorii soti pot alege ca regim matrimonial:
comunitatea legala,
separatia de bunuri
comunitatea conventionala.
Intre soti, regimul matrimonial produce efecte numai
din ziua incheierii casatoriei. Fata de terti, regimul
matrimonial este opozabil de la data indeplinirii
formalitatilor de publicitate afara de cazul in care acestia
l-au cunoscut pe alta cale (mentiune in Registrul
National al Regimurilor Matrimoniale).
Neindeplinirea formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati in
raport cu tertii de buna credinta ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al
comunitatii legale.
Un sot poate sa dea mandate celuilalt sot, sa-l reprezinte regimului
matrimonial. In cazul in care unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-si
manifesta vointa, celalalt sot poate cere instantei de tutela, incuviintarea de a-l
reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului
matrimonial. Prin hotararea pronuntata se stabilesc conditiile, limitele si
perioada de valabililitate ale acestui mandat. Mandatul inceteaza atunci cand
sotul reprezentat nu se mai afla in situatia mentionata anterior sau cand este
numit un tutore sau un curator.
Daca unul dinte soti incheie acte juridice prin care pune in pericol grav
interesele familiei, celalalt sot poate cere instantei de tutela ca pentru o durata
determinate, dreptul de a dispune pentru anumite bunuri sa poata fi exercitat
numai cu consimtamantul sau expres.
Durata acestei masuri poate fi prelungita fara insa a se depasi in total 2
ani. Hotararea de incuviintare a masurii se comunica in vederea efectuarii
formalitatilor de publicitate imobiliara sau mobiliara dupa caz. Actele incheiate
cu nerespectarea hotararii juridice sunt anulabile. Dreptul la actiune se prescrie
in termen de un an care incepe sa curga de la data cand sotul vatamat a luat
cunostinta de existenta actului.

11

Fiecare sot poate sa incheie acte jurice cu

celalalt sot sau cu terte persoane. Fiecare sot
poate sa faca singur fara consimtamantul celuilalt
depozite bancare precum si alte operatiuni in
legatatura cu acestea. In raport cu institutia de
credit, sotul titular al contului are chiar si dupa
desfacerea sau incetarea casatoriei dreptul de a
dispune de fondurile depuse daca prin hotararea juridical executorie nu s-a decis
altfel. Fiecare sot poate sa ii ceara celuilalt sa il informeze cu privire la bunurile,
veniturile si datoriile sale iar in caz de refuz nejustificat se poate adresa instantei
de tutela. Instanta poate sa il oblige pe sotul celei care a sesizat-o, sau pe orice
tert sa furnizeze informatiile cerute si sa depuna probele necesare in acest sens.
Tertii pot sa refuze furnizarea informatiilor cerute , atunci cand potrivit
legii refuzul este justificat de pastrarea secretului profesional.
Cand informatiile solicitate de un sot, pot fi obtinute numai la cererea
celuilalt sot, refuzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relativa ca
sustinerile fostului sot sunt adevarate.
Regimul matrimonial inceteaza prin constatarea
nulitatii, anularea, desfacerea sau incetarea
casatoriei. In timpul casatoriei, regimul matrimonial
poate fi modificat in conditiile legii (in mod normal
dupa cel putin un an).
In caz de incetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichideaza.
Potrivit legii prin buna invoiala sau in caz de neintelegere pe cale judiciara.
Hotararea juridica definitiva sau inscrisul notarial intocmit in forma autentica
constituie act de lichidare.
Test de autoevaluare nr.3
Enumerati drepturile si obligatiile personale ce le revin
sotilor.

12

Bibliografie capitol 3
1. E. Florian , op. cit.2010
2. M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimonial,
Hamangiu, Bucuresti,2010
3. N. C. Dariescu, Relatiile patrimoniale dintre soti in
dreptul international privat

13

Capitolul 4 Bunurile sotilor

4.1.Comunitatea matrimonial de bunuri a soilor

4.2. Bunurile comune
4.3. Bunurile proprii
4.4. Regimul separaiei de bunuri
4.5. Regimul comunitii convenionale

Obiective capitol 4
Cunoasterea notiunii de comunitate de bunuri
Recunoasterea bunurilor comune de bunurile proprii

4.1.Comunitatea matrimonial de bunuri a soilor

Comunitatea de bunuri a soilor rezultat din
cstorie. Obiect al acestui drept de proprietate l
constituie bunurile dobndite de oricare din soi, n
timpul cstoriei, n proprietate. Comunitatea de
bunuri a soilor este prevzut de art.30 C.familiei i
este constituit dintr-o universalitate de drepturi i
obligaii . Din textul legal artat se desprinde c proprietatea n devlmie a
soilor are ca obiect numai acele bunuri care au fost dobndite de ctre ei sau de
oricare din ei n timpul cstoriei.
4.2. Bunurile comune
Sunt bunurile dobandite in timpul regimului
comunitatii legale de catre oricare dintre soti. De la data
dobandirii lor acestea sunt bunuri comune in devalmasie.
Veniturile din munca, sumele de bani cuvenite cu titlu de
pensie in cadrul asigurarilor sociale si altele asemenea
precum si veniturile cuvenite in temeiul unui drept de
proprietate intelectuala sunt bunuri comune indiferent de
data dobandirii lor insa numai in cazul in care creanta privind incasarea lor
devine scadenta in timpul comunitatii.

14

Calitatea de bun comun nu trebuie dovedita, oricare dintre soti poate cere
sa se faca mentiune in cartea funciara sau dupa caz in alte registre de publicitate
prevazute de lege despre apartenenta unui bun la comunitate.
4.3. Bunurile proprii
a) bunurile dobandite prin mostenire legala, legat

sau donatie cu exceptia cazului in care dispunatorul

a prevazut in mod expres ca ele vor fi comune;
b) bunurile de uz personal;
c) bunurile destinate execitarii profesiei unuia
dintre soti daca nu sunt elemente ale unui fond de
comert care face parte din comunitatea de bunuri;
d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuala asupra creatiilor
sale si asupra semnelor distinctive pe care lea inregistrat;
e) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele
stiintifice sau schitele literale, proiecte artistice, proiectele de
inventii si alte asemenea bunuri;
f) indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu
material sau moral adus unuia dintre soti;
g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun
propriu precum si bunul dobandit in schimbul acestora;
h) fructele bunurilor proprii: bunurile proprii pot fi dobandite prin
orice mijloc de proba cu exceptia cazurilor in care dovada se face
in conditiile legii.
4.4. Regimul separaiei de bunuri
Fiecare dintre soti este proprietar exclusiv, in
privinta bunurilor dobandite inainte de incheierea
casatoriei precum si a celor pe care le dobandeste in
nume propriu dupa aceasta data .
Prin conventie matrimoniala, partile pot stipula
clauze privind lichidarea acestui regim in functie de
masa de bunuri achizitionate de fiecare dintre soti in timpul casatoriei in baza
careia se va calcula creanta de participare. La adoptarea acestui regim , notarul
public intocmeste un inventar al bunurilor mobile proprii indiferent de modul de
dobandire. Se poate intocmi un inventar si pentru bunurile mobile dobandite in
timpul speratiei de bunuri. In lipsa inventarului se prezuma pana la proba
contrara ca dreptul de proprietate exclusiva apartine sotului posesor.
Daca bunul a fost dobandit printr-un act juridic supus unei conditii de
forma pentru validitate sau unor cerinte de publicitate, dreptul de proprietate
15

exclusiva nu se poate dovedi decat prin inscrisul care indeplineste formele

cerute de lege.
Inventarul se anexeaza la conventia matrimoniala supunandu-se
acelorasi formalitati de publicitate ca si conventia matrimoniala. Bunurile
dobandite impreuna de soti apartin acestora in proprietate comuna pe cote-parti .
Dovada co-proprietatii se face tot printr-un inventar .
Sotul care se foloseste de bunurile celuilalt sot fara impotrivirea acestuia
din urma are obligatiile unui UZUFRUCTUAR. El este dator sa restituie numai
fructele existente la data solicitarii lor de catre celalalt sot sau dupa caz la data
incetarii sau schimbarii regimului matrimonial.
Daca unul dintre soti incheie singur un act prin care dobandeste un bun ,
folosindu-se in tot sau in parte de bunuri apartinand celuilalt sot acesta din urma
poate alege in proportia bunurilor folosite fara acordul sau intre a reclama pentru
sine proprietatea bunului achizitionat si a pretinde daune interese de la sotul
dobanditor. Proprietatea nu poate fi insa reclamata decat inainte ca sotul
dobanditor sa dispuna de bunul dobandit cu exceptia cazului in care tertul
dobanditor a cunoscut ca bunul a fost achizitionat de catre sotul vanzator prin
valorificarea bunurilor celuilalt sot .
Nici unul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte
savarsite de celalat sot , cu toate acestea sotii raspund solidar pentru obligatiile
asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale
casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor.
La incetarea regimului separatiei de bunuri fiecare dintre soti are un
drept de retentie asupra bunurilor celuilalt pana la acoperirea integrala a
datoriilor pe care le au unul fata de celalalt .
4.5. Regimul comunitii convenionale
Regimul comunitatii conventionale se aplica atunci
cand se deroga de la dispozitiile privind regimul
comunitatii legale . In cazul in care se adopta comunitatea
conventionala, conventia se poate referi:
Includerea in comunitate in tot sau in parte a bunurilor dobandite sau a
datoriilor innascute inainte sau dupa incheierea casatoriei cu exceptia
bunurilor de uz personal si a celor destinate exercitarii profesiei unuia
dintre soti daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte
din comunitatea de bunuri;
Restrangerea comunitatii la bunurile sau datoriile anume determinate in
conventia matrimoniala indiferent daca sunt dobandite sau dupa caz
nascute inainte sau in timpul casatoriei cu exceptia obligatiilor prevazute

16

la Art. 351 lit.c) ( este vorba despre obligatiile asumate de oricare dintre
soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei) ;
Obligativitatea acordului ambilor soti pentru incheierea anumitor acte de
administrare, in acest caz daca unul dintre soti se afla in imposibilitate de
a-si exprima vointa sau se opune in mod abuziv celalat sot poate sa
incheie singur actul insa numai cu incuviintarea prealabila a instantei de
tutela ;
Includerea clauzei de preciput . Executarea clauzei de preciput se face in
natura sau daca acest lucru nu este posibil, prin echivalent din valoarea
activului net al comunitatii;

Test de autoevaluare nr.4

Enumerati care sunt bunurile comune ale sotilor.

Bibliografie capitol 4
1. J. Flour, Les regimes matrimoniaux, Dalloz, Paris, 2001
2. C. M. Craciunescu , Regimuri matrimonial, All Beck,
Bucuresti 2000

17

Capitolul 5 Desfiintarea Casatoriei

5.1. Nulitatea absolut

5.2. Nulitatea relativ
5.3. Regimul juridic al nulitilor
5.4. Efectele nulitii cstoriei
5.5. Cstoria putativ

Obiectiv capitol 5
Cunoasterea nulitatilor in cadrul dreptului familiei
Cunoasterea criteriilor de clasificare a nulitatilor
Cunoasterea notiunii de casatorie putativa
5.1. Nulitatea absolut
Principalele cazuri de nulitate absoluta:
1. Lipsa de diferentiere sexuala: este un caz virtual de
nulitate absoluta dar in unanimitate admis deoarece lipsa de
diferentiere sexuala este o cerinta care tine de esenta casatoriei. In
acest caz s-ar putea ivi doua ipoteze:
- ipoteza teoretica in care viitori soti ar avea acelasi sex;
- ipoteza practica in care au existat defecte de conformatie care au
facut imposibila consumarea casatoriei.
2. Impubertatea: se refera la neimplinirea varstei legale la casatorie.
Casatoria incheiata de minorul care nu a implinit varsta de 16 ani este lovita de
nulitate absoluta, cu toate acestea nulitatea casatoriei se acopera daca pana la
ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti ambii soti au implinit varsta de 18
ani, sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata.
3. Lipsa de consimtamant: o lipsa materiala care consta in faptul ca
unul dintre viitori soti nu este prezent la incheierea casatoriei ori desi este
prezent nu isi exprima expres consimtamantul, cu toate acestea ofiterul de stare
civila ii declara pe cei doi casatoriti.
4. Bigamia: termenul desemneaza atat situatia de poligamie cat si
situatia de poliandrie (o femeie cu mai multi barbati). Pentru a fi retinuta situatia
de bigamie sunt necesare urmatoarele conditii:
a) casatoria anterioara trebuie sa fie valabila, adica sa nu fie nula;
b) prima casatorie trebuie sa fie in fiinta, sa nu fi fost desfacuta prin
divort sau sa fi incetat prin moartea unui sot;

18

c) a doua casatorie trebuie sa fie efectiv incheiata: in cazul in care sotul

unei persoane declarata moarta s-a recasatorit si dupa aceasta
hotararea declarativa de moarte este anulata, casatoria cea noua
ramane valabila.
Prima casatorie este desfacuta pe data incheierii noii casatorii, deci daca
sotul recasatorit este de buna credinta este considerata valabila cea de a doua
casatorie, dar daca unul dintre soti sau amandoi din casatoria noua sunt de rea
credinta va fi cosiderata valabila prima casatorie si va fi declarata nula noua
casatorie.
5. Incestul: casatoria incheiata intre rude in linie dreapta la infinit sau in
linie colaterala pana la gradul 4 inclusiv este nula, doar prin exceptie legea
accepta cu autorizarea instantei de tutela casatoria intre rudele de gradul 4.
6. Adoptia
7. Alienatia si debilitatea mintala: orice casatorie incheiata de un
alienat sau debil mintal este nula.
8. Lipsa totala de solemnitate: nerespectarea conditiilor privind
celebrarea casatoriei (lipsa martorilor, lipsa unuia dintre soti, nedeclararea
ofiterului de stare civila a celor doi ca si casatoriti).
9. Casatoria fictiva: casatoria incheiata in alte scopuri decat acela de a
intemeia o familie. Nulitatea casatoriei se acopera daca pana la ramanerea
definitiva a casatoriei judecatoresti a intervenit convetuirea sotilor, sotia a nascut
sau a ramas insarcinata, ori au trecut doi ani de la incheierea casatoriei.
5.2. Nulitatea relativ
1. Viciile de consimtamant: eroarea, dolul si
violenta. In ceea ce priveste eroarea, sfera aplicarii
acesteia in dreptul familiei este restransa la eroarea
asupra indentitatii fizice a celuilalt sot.
In
ceea ce priveste dolul acesta poate duce la desfiintarea
casatoriei ori de cate ori comisiv sau omisiv unii dintre
viitori soti l-a determinat pe celalalt sa incheie casatoria
prin mijloace frauduloase. Violenta poate sa fie si fizica
si psihica.
2. Lipsa discernamantului: este anulabila casatoria incheiata de
persoana lipsita vremelnic de discernamant.
3. Existenta tutelei: casatoria incheiata intre tutore si persoana minora
aflata sub tutela sa este anulabila.
4. Lipsa incuviintarilor cerute de lege

19

5.3. Regimul juridic al nulitilor

1. Nulitate absoluta

2. Nulitate relativa

poate fi invocata de catre orice

persoana interesata (sot, terti care
justifica un interes)
cu toate acestea procurorul nu
poate introduce actiunea dupa
incetarea sau desfacerea casatoriei
cu exceptia cazului in care ar
actiona pentru apararea drepturilor
minorilor sau a persoanelor puse
sub interdictie
actiunea in nulitate a casatoriei este
imprescriptibila
casatoria nula poate fi confirmata
doar in situatia prevazuta de lege
(ambii soti au implinit 18 ani, sau
sotia a nascut ori a ramas
insarcinata)

anularea casatoriei poate fi

invocata numai de catre sotul al
carui consimtamant la casatorie a
fost viciat si in toate celelalte
cazuri deoarece este o nulitate de
protectie.
dreptul la actiunea in anulare nu se
transmite mostenitorilor,cu toate
acestea daca actiunea a fost pornita
de catre unii dintre soti ea poate fi
continuata de catre oricare dintre
mostenitorii sai.
anularea casatoriei poate fi ceruta
in termen de 6 luni. In cazul incuv
cerute de lege termenul curge de la
data la care cei a caror autorizare
era necesara pentru incheierea
casatoriei. in cazul viciilor de
consimt sau pt lipsa discer.
termenul curge de la data incetarii
violentei sau dupa caz de la data la
care cel interesat a cunoscut dolul,
eroarea sau lipsa vremelnica a
discernamantului.
anulabilitatea casatoriei se acopera
daca pana la ramanerea definitiva a
hotararilor
judecatoresti
s-au
obtinut incuviintarile si autorizarea
ceruta de lege casatoria nu poate fi
anulata daca sotii au convietuit
timp de 6 luni de la data incetarii
violentei sau de la data descoperiri
dolului, erorii sau a lipsei
vremelnice a facultatilor mintale.

20

5.4. Efectele nulitii cstoriei

Intre cele doua categorii de nulitati nu
exista deosebiri in privinta efectelor, ceea ce
inseamna ca si intr-un caz si in celalalt
constatarea nulitatii casatoriei desfiinteaza
retroactiv starea juridica de casatorit. Ca atare
fostii soti sunt considerati ca nu au avut
niciodata aceasta considerare intre ei disparand
pentru viitor si in masura in care este posibil si pentru trecut orice efect
matrimonial sau nematrimonial specific casatoriei. De la regula retroactivitatii
consecintelor nulitatii codul familiei consacra o derogare si o exceptie.
Derogare: nulitatea casatoriei nu produce niciun efect asupra copiilor
care pastreaza situatia de copii din casatorie. In ceea ce priveste drepturile si
obligatiile dintre parinti si copii se aplica prin asemanare prevederile de la
divort.
Exceptia: este casatoria putativa.
5.5. Cstoria putativ
Casatoria putativa -sotul de buna
credinta la incheierea unei casatorii nule sau
anulate pastreaza pana la data cand hotararea
judecatoreasca ramane definitiva situatia unui
sot dintr-o casatorie valabila, cu alte cuvinte este
vorba de mentinerea pentru trecut a efectelor
produse de casatorie, a nu lasa anulata in
favoarea sotului de buna credinta la incheierea casatoriei. In aceasta situatie
raporturile patrimoniale dintre soti supuse prin asemanare dispozitiilor
referitoare la divort, astfel: in cazul in care sotul sau sotii au fost de buna
credinta avem ca efecte:
- minorul de buna credinta isi pastreaza calitatea de exercitiu
dobandita ca urmare a casatoriei;
- pana la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti sotii au
vocatie succesorala reciproca;
- obligatia de intretinere intre fostii soti dintr-o casatorie putativa in
aceleasi conditii in care ea exista intre sotii divortati;
- sotii nu pot sa-si pastreze numele dobandit prin casatorie.
Efectele casatoriei putative: in care unul dintre soti a fost de buna
credinte iar celalalt a fost de rea credinta. Numai minorul de buna credinta isi
pastreaza capacitatea de exercitiu de buna credinta, sotul supravetuitor de rea
credinta nu este chemat la succesiunea consortului decedat, daca sotul de rea
credinta pretinde ca a contribuit la dobandirea bunurilor celuilalt sot el trebuie sa
21

faca dovada dreptului sau, drept care va fi dupa imprejurari o proprietate

comuna pe cote parti sau o creanta impotriva celuilalt sot in masura in care cu
mijloacele sale a sporit patrimoniul acestuia.
Test de autoevaluare nr.5
Enumerati cauzele care determina nulitatea relative a
casatoriei.

Bibliografie capitol 5
1. E. Florian, Considerations on the relative nullity of
marriage under the provision of the civil code, Jurnalul de
studii juridice, nr. 3-4, 2010
2. I. Apetrei, R.O, And one

22

Capitolul 6 Desfacerea, Incetarea casatoriei

6.1. ncetarea cstoriei

6.2. Desfacerea cstoriei
Obiective capitol 6
Cunoasterea notiunilor de incetaresi desfacere a casatoriei

6.1. ncetarea cstoriei

Incetarea casatoriei intervine in cazurile limitativ
prevazute de lege.Acestea sunt:
-moartea unuia dintre soti
-declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti
Incetarea casatoriei se prodece de drept si are
efecte doar pt viitor (ex nunc)
6.2. Desfacerea cstoriei
Desfacerea casatoriei intervine prin DIVORT.
Divortul poate avea loc:
1. prin acordul sotilor, la cererea a ambilor sau la
cererea unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;
2. atunci cand din cauza unor motive temeinice
raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea
casatoriei nu mai este posibila;
3. la cererea unuia dintre soti dupa o separare in fapt care a durat cel
putin 2 ani;
4. la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila
continuarea casatoriei
Casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care sa pronuntat
divortul a ramas definitiva. Prin exceptie daca actiunea de divort este continuata
de mostenitorii sotului reclamant, casatoria se socoteste desfacuta la data
decesului.
In cazul divortului prin acordul sotilor pe calea administrativa sau prin
procedura notariala, casatoria este desfacuta pe data eliberarii certificatului de
divort.

23

Efectele divortului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soti

Numele: la desfacerea casatoriei prin divort sotii pot convenii sa pastreze
numele pastrat in timpul casatoriei, instanta ia act de aceasta intelegere prin
hotararea de divort. Pentru motive temeinice justificate de interesul unuia dintre
soti sau de interesul superior al copilului instanta poate sa incuvinteze ca sotii sa
pastreze numele purtat in timpul casatoriei chiar in lipsa unei intelegeri intre ei.
Daca nu a intervenit o intelegere, sau daca instanta nu a dat incuvintarea fiecare
dintre fostii soti poarta numele de dinaintea casatoriei.
Divortul este considerat pronuntat impotriva sotului din carui vina
exclusiva sa desfacut casatoria. Sotul impotriva caruia a fost pronuntat divortul
pierde drepturile pe care legea sau conventiile anterior cu tertii pe care le
atribuie acestuia. Aceste drepturi nu sunt pierdute in cazul culpei comune sau al
divortului prin acordul sotilor.
Efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti
In cazul divortului, regimul matrimonial inceteaza intre soti la data
introducerii cererii de divort, cu toate acestea oricare dintre soti sau amandoi
impreuna, in cazul divortului prin acordul lor pot cere instantei de divort sa
constate ca regimul matrimonial a incetat de la data separatiei in fapt. Actele
incheiate in frauda celuilalt sot dupa data introducerii cererii de divort sunt
anulabile.
Test de autoevaluare nr.6
Precizati de cand incepe sa produca efecte,incetarea
casatoriei.

Bibliografie capitol 6
1. N.C Dariescu, Dreptul familiei, Lumen, Iasi, 2009
2. D. Lupascu, Dreptul familiei
3. R.A Petraru, Dreptul familiei, Lumen,Iasi,2009

24

Capitolul 7 Filiatia fata de mama

Obiective capitol 7
Cunoasterea notiunii de filiatie. Filiatia fata de mama

Filiatia fata de mama

Rezulta din faptul nasterii, dar ea se poate stabili
si prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca.
Nicio persoana nu poate reclama o alta filiatie fata de
mama decat aceea ce rezulta din actul sau de nastere si
posesia de stat conforma cu acesta. Posesia de stat este
starea de fapt care indica legaturile de filiatie si rudenie
dintre copil si familia din care se pretinde ca face parte.
Filiatia se dovedeste prin actul de nastere
intocmit in registrul de stare civila precum si cu certificatul de nastere eliberat
pe baza acestuia. In cazul copilului din casatorie dovada se face prin actul de
nastere si prin actul de casatorie al parintilor trecute in registrele de stare civila
precum si prin certificatele de stare civila corespunzatoare.
Test de autoevaluare nr.7
Precizati de unde rezulta filiatia fata de mama.

Bibliografie capitol 7
1. E. Florian, Dreptul familiei, 2006
2. Al. Bacaci, Dreptil familiei, 2009

25

Capitolul 8 Filiatia fata de tata

Obiective capitol 8
Cunoasterea notiunii de filiatie.Filiatia fata de tata

Filiatia fata de tata

Filiatia fata de tata din casatorie se stabileste prin
efectul prezumtiei de paternitate, potrivit careia copilul nascut
sau conceput in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.
Paternitatea poate fi tagaduita daca este cu neputinta ca sotul
mamei sa fie tatal copilului. Cand avem in vedere neputinta
sotului mamei de a fi tatal copilului trebuie sa avem in vedere
timpul legal al conceptiunii, acesta fiind intervalul de timp
cuprins intre a 300 si a 180 zi de dinaintea nasterii copilului,
el se calculeaza zi cu zi.

Actiunea in tagada paternitatii

Actiunea in tagada paternitatii poate fi pornita de
sotul mamei, de mama, de tatal biologic dar si de catre
copil. Actiunea se introduce de catre sotul mamei
impotriva copilului, de catre mama sau copil impotriva
sotului si de catre tatal biologic impotriva mamei si
copilului. Sotul mamei poate introduce actiunea in
termen de 3 ani care curge fie de la data la care sotul a
cunoscut ca este prezumat tata al copilului, fie de la o
data ulterioara cand a aflat ca prezumtia nu corespunde
realitatii.
Actiunea pornita de mama trebuie realizata in termen de 3 ani de la data
nasterii copilului. Actiunea in tagada paternitatii introdusa de cel care se
pretinde tata biologic poate fi admisa numai daca acesta face dovada peternitatii
sale fata de copil, dreptul la actiune nu se prescrie in timpul vietii tatalui
biologic, actiunea putand fi formulata si de mostenitorii sai in termen de cel mult
1 an de la data decesului. Actiunea in tagada peternitatii se porneste si de catre
copil in timpul minoritatii sale prin reprezentantul sau legal, dreptul la actiune
nu se prescrie in timpul vietii copilului.

26

Orice persoana interesata poate cere oricand instantei sa constate ca

nu sunt intrunite conditiile pentru ca prezumtia de paternitate sa se aplice
unui copil inregistrat in actele de stare civila ca fiind nascut din casatorie.
Recunoasterea poate fi facuta prin declaratie la serviciul de stare civila
prin inscris autentic sau prin testament. Daca
recunoasterea este facuta prin inscris autentic o copie
a acestuia este trimisa din oficiu serviciului de stare
civila competent pentru a se face mentiunea
corespunzatoare in registrele de stare civila.
Recunoasterea este irevocabila, recunoasterea
opereaza asupra copilului nascut si conceput in afara casatoriei, sau daca
nasterea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila, sau copilul a fost trecut
in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti.
Minorul necasatorit il poate recunoaste singur pe copilul sau daca are
discernamant la momentul recunoasterii.
Recunoasterea este lovita de nulitate absoluta daca:
- a fost recunoscut un copil ai carei filiatie stabilita potrivit legii nu a fost
inlaturata, cu toate acestea daca filiatia anterioara a fost inlaturata prin hotarare
judecatoreasca recunoasterea este valabila;
a fost facuta dupa decesul copilului iar acesta nu a lasat descendenti firesti;
- a fost facuta in alte forme decat cele prevazute de lege.
Recunoasterea poate fi anulata pentru eroare, dol sau violenta (nulitatea
relativa). Prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data incetarii
violentei sau dupa caz a descoperirii violentei sau a dolului. Recunoasterea care
nu corespunde adevarului poate fi contestata oricand si de orice persoana
interesata. Daca recunoasterea este contestata de celalalt parinte, de copilul
recunoscut sau de catre descendentii acestuia, dovada filiatiei este in sarcina
autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai.
Actiunea in stabilirea paternitatii
Daca dovada filiatiei fata de mama nu se poate
face prin certificatul constatator al nasterii sau in cazul in
care se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul
constatator al nasterii, filiatia fata de mama se poate
stabili printr-o actiune in stabilirea paternitatii in care pot
fi administrate orice mijloace de proba. Dreptul la actiune
ii revine copilului si este imprescriptibil.
Actiune in stabilirea paternitatii din afara casatoriei
Daca tatal din afara casatoriei nu il recunoaste pe copil, paternitatea
acestuia se poate stabili prin hotarare judecatoreasca, dreptul la actiune ii

27

apartine copilului si se porneste in numele lui de catre mama sau reprezentantul

legal.
Paternitatea se prezuma daca se dovedeste ca pretinsul tata a convetuit cu
mama copilului in perioada timpului legal al conceptiunii, prezumtia este
inlaturata daca pretinsul tata dovedeste ca este exclus ca el sa il fi conceput pe
copil. Dreptul la actiune este imprescriptibil in timpul vietii copilului. Daca
mama a formulat si actiune pentru stabilirea paternitatii ea poate sa ceara
pretinsului tata sa-i plateasca:
- jumatate din cheltuielile nasterii si lauzirei
- jumatate din cheltuielile facute cu intretinerea ei in timpul sarcinii si in
perioada de lauzire
Mama poate solicita despagubiri si daca copilul s-a nascut mort sau a
murit inainte de pronuntarea hotararii privind stabilirea paternitatii. Dreptul la
actiune al mamei se prescrie in timp de 3 ani de la nasterea copilului.

Copilul din afara casatoriei este egal in drepturi cu copilul din

casatorie. Copilul din afara casatoriei ia numele de familie a celuia dintre
parinti fata de care filiatia a fost mai intai stabilita. Daca ulterior sa stabilit
filiatia si fata de celalalt parinte, stabilirea numelui copilului se va face ca si
in cazul copilului din casatorie.
Test de autoevaluare nr.8
Care este principal actiune civila in stabilirea filiatiei fata de
tata?

Bibliografie capitol 8
1. D. Lupascu, Dreptul familiei, 2009
2. Art. 429 alin. 3
3. Art. 423 alin. 59
4. I. P. Filipescu, Dreptul Familiei, 2006

28

Capitolul 9 Situatia legala a copilului

9.1.Reglementare
9.2.Numele copilului

Obiectice capitol 9
Cunoasterea conditiilor si modalitatilor de atribuire al
numelui copilului nascut in timpul casatorie sau in afara
casatoriei
9.1.Reglementare
Noul Cod Civil reglementeaza situatia legala a
copilului in Sectiunea a-3-a , art.448-450, din Capitolul 2 al
Titlului 3 din Cartea a-2-a.
Aceste dispozitii se complecteaza cu cele din Legea
nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor
copilului.
9.2.Numele copilului
Pentru copilul din casatorie se aplica prevederile art. 449 alin. 1-2
Pentru copilul din afara casatoriei se vor aplica prevederile art.450
alin.1-3
Test de autoevaluare nr.9
Care sunt reglementarile prevazute in Codul Civil cu privire
la numele copilului din afara casatoriei?

Bibliografie capitol 9
1. T. Bodoasca, Dreptul familiei
2. V. C Dumitrache, Dreptul familiei, 2009
3. Codul Civil
29

Capitolul 10 Adpotia
10.1. Noiune i caractere juridice
10.2.Condiiile de fond ale adopiei
10.3.Condiiile de form
10.4. Efectele adopiei
10.5.Desfiinarea i desfacerea adopiei

Obiective capitol 10
Cunoasterea notiunii de adoptie
Cunoasterea conditiilor si efectelor adoptiei

10.1. Noiune i caractere juridice

Adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza
legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si
legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.
10.2.Condiiile de fond ale adopiei
Persoanele care pot fi adoptate
Copilul poate fi adoptat pana la dobandirea capacitatii depline de
exercitiu. Prin exceptie poate fi adoptata si persoana care a dobandit capacitate
deplina de exercitiu, daca a fost crescuta in timpul minoritatii de catre cel care
doreste sa o adopte. Este interzisa adoptia intre frati indiferent de sex, adoptia a
2 soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator, precum si adoptia intre soti sau
fosti soti.
Adoptia fratilor de catre persoane sau familii diferite se poate face numai
daca acest lucru este in interesul superior al copilului.
Persoanele care pot adopta
Adoptatorul trebuie sa fie cu cel putin 18 ani mai invarsta decat
adoptatul, pentru motive temeinice instanta de tutela poate incuviinta adoptia
chiar daca diferenta de varsta dintre adoptat si adoptator este mai mica decat 18
ani, dar nu mai putin de 16 ani.
Adoptatorul sau familia adoptatorului trebuie sa indeplineasca garantiile
morale si conditiile materiale necesare cresterii, educarii si dezvoltarii

30

armonioase a copilului. Nu pot adopta persoanele care nu au capacitate deplina

de exercitiu si persoanele cu boli psihice si handicap mintal.
Doua persoane nu pot adopta impreuna nici simultan nici succesiv cu
exceptia cazului in care sunt sot si sotie, totodata nu pot adopta 2 persoane de
acelasi sex.
O noua adoptie poate fi incuviintata:
- daca adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat, in acest caz adoptia anterioara
se considera desfacuta pe data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti de
incuviintare a noii adoptii
- adoptia anterioara a incetat din orice alt
motiv
Consimtamantul la adoptie
10.3.Condiiile de form
Forma ceruta de lege

10.4. Efectele adopiei

Adoptia produce efecte de la data ramanerii definitive
a hotararii judecatoresti care a fost incuviintata. Prin adoptie
se stabilesc filiatia dintre adoptat si cel care adopta, precum si
legaturile de rudenie dintre adoptat si rudele adoptatorului.
Legaturile de rudenie inceteaza intre adoptat si descendentii
sai pe de-o parte si parintii firesti si rudele acestora pe de alta
parte.
Adoptatorul are fata de copilul adoptat drepturile si
indatoririle parintelui fata de copilul sau firesc. In cazul in care cel care adopta
este sotul parintelui firesc al adoptatului, drepturile si indatoririle parintesti se
exercita de catre adoptator si parintele firesc casatorit cu acesta. Daca
adoptatorul este decazut din drepturile parintesti instanta de tutela tinand seama
de interesul superior al copilului poate sa instituie tutela sau una dintre masurile
prevazute de lege.
10.5.Desfiinarea i desfacerea adopiei
Adoptia poate fi desfacuta de drept in cazurile prevazute la art. 472 al. 2
lit. a (adoptatorul sau familia adoptatoare a decedat).
Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului sau a familiei
adoptatoare daca adoptatul a atentat la viata lor sau a ascendentilor sau a
descendentiilor sau cand adoptatul sa facut vinovat fata de adoptatori de
31

fapte penale pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 2

ani.
Daca adoptatorul a decedat ca urmare a faptelor a adoptatului, adoptia
poate fi desfacuta la cererea acelora care ar fi venit la mostenire impreuna
cu adoptatul sau in lipsa acestuia.
Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului numai dupa ce
adoptatul a dobandit capacitate deplina de exercitiu chiar daca faptele au
fost savarsite anterior acestei date.
La randul sau adoptatul poate cere desfacerea adoptiei in aceleiasi conditii
ca si adoptatorul.

Test de autoevaluare nr.10

Cauze de desfacere a adoptiei.

Bibliografie capitol 10
1. Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei
2. Legea nr. 7/2011
3. Legea nr. 233/2011

32

Capitolul 11 Obligatia legala de intretinere

11.1.Caracterele juridice ale obligaiei legale de ntreinere.
11.2..Persoanele ntre care exist obligaia de ntreinere.
11.3. Ordinea n care se datoreaz ntreinerea.
11.4.Executarea obligaiei.

Obiective capitol 11
Intelegerea notiunii de obligatie legala de intretinere

11.1.Caracterele juridice ale obligaiei legale de ntreinere.

Obligatia legala de intretinere are un caracter obligatoriu, personal si
inalienabil.
11.2..Persoanele ntre care exist obligaia de ntreinere
Obligatia de intretinere exista intre:
a) sot si sotie, rudele in linie dreapta, frati si
surori, alte persoane prevazute de lege.
b) cazuri speciale

11.3. Ordinea n care se datoreaz ntreinerea.

Intretinerea se datoreaza in urmatoarea ordine:
- sotii si fostii soti isi datoreaza intretinere inaintea celorlalti obligati
- descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului
- fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti insa inaintea
bunicilor.
In cazul in care cel obligat in primul rand nu dispune de mijloace
suficiente pentru acoperirea nevoilor beneficiarului instanta de tutela va putea sa
le oblige pe celelalte persoane indatorate la intretinere sa completeze prestatia
lor, in ordinea mentionata mai sus.

33

11.4.Executarea obligaiei.
Principiul este cel al executarii in natura si de buna voie a obligatiei de
intretinere, daca aceasta nu se executa de bunavoie instanta de tutela va dispune
executarea ei prin plata unei pensii de intretinere stabilita in bani in cuantumul
aratat mai sus. In situatia in care pe parcursu executarii obl de intretinere
intervin modificari in starea financiara a debitorului sau cu privire la nevoile
creditorului obligatiei instantei de tutela va putea sa stabileasca fie majorarea
pensiei de intretinere, fie reducerea sau incetarea ei.

Test de autoevaluare nr.11

Care este ordinea in care se datoreaza intretinerea legala?

Bibliografie capitol 11
1. I. Dogaru, Intretinere, drept si obligatie legala, Scrisul
Romanesc, Craiova, 1978
2. I. Albu, Dreptul familiei, Ed. Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti, 1975
3. Fr. Deak, Mostenirea legala, Ed. Academica, Bucuresti, 1996

34

Capitolul 12 Obligatia legala de intretinere

12.1. Condiiile generale ale obligaiei legale de ntreinere.
12.2. Condiii privitoare la creditorul obligaiei de ntreinere.
12.3. Condiii privitoare la debitorul obligaiei de ntreinere.
12.4. Particulariti ale obligaiei de ntreinere ntre anumite categorii de
persoane.
12.5.Obligaia legal de ntreinere ntre soi.
12.6.Obligaia legal de ntreinere ntre fotii soi.
12.7. Obligaia legal de ntreinere ntre prini i copii.

Obiective capitol 12

Recunoasterea obligatiei legale de intretinere intre

diferitele categorii de membrii ai familiei

12.1. Condiiile generale ale obligaiei legale de ntreinere

Sotul divortat are dreptul la intretinere daca se afla
in nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite
inainte de casatorie sau in timpul casatoriei. Aceasta
intretinere impreuna cu intretinerea datorata copiilor nu va
putea depasi jumatate din venitul net al celui obligat la
plata.
12.2. Condiii privitoare la creditorul obligaiei de ntreinere.
Debitorul obligat sa aiba mijloacele necesare pentru a o plati sau
posibilitatea de a le dobandi.
12.3. Condiii privitoare la creditorul obligaiei de ntreinere
beneficiarul sa se afle in stare de nevoie in sensul ca nu se poate intretine
din munca sa ori din bunurile sale. In cazul minorilor legea instituie o
prezumtie potrivit careia acestia sunt persoane in nevoie, ca urmare ei vor
trebui sa beneficieze de intretinere fara sa isi demonstreze starea de
nevoie chiar daca ar avea diverse bunuri. Cu toate acestea daca parintele
are obligatia de intretinere a unui minor si-ar pune in primejdie existenta
sa pin executarea cestei obligatiiinstnata de tutela poate incuviinta ca
intretinerea sa se asugure prin valorificarea bunurilor pe care minorul lear avea.
35

12.4. Particulariti ale obligaiei de ntreinere ntre anumite

categorii de persoane.
I. Intretinerea copilului de sotul parintelui sau ( C copil aflat din prima
casatorie a lui A si S cel de al doilea sot a lui A ). Daca sotul din a doua castorie
a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot, el este obligat sa presteze
intretinerea copilului in toata perioada in care acesta este minor. Aceste
obligatii exista numai daca parintii firesti ai copilului au murit, sunt disparuti,
sau sunt in nevoie. Si copilul poate fi obligat sai plateasca acestuia intretinerea
in conditiile in care sotul parintelui sau a prestat intretinerea timp de 10 ani.
II. Obligatia de intretinere apartinand mostenitorului - mostenitorii
persoanei care a fost obligata la intretinerea unui minor sau care ia datorat
intretinere minorului fara a avea obligatia legala in acest sens sunt tinuti in
raport cu valoarea mostenirii sa continue intretinerea. In cazul in care sunt mai
multi mostenitori obligatia lor este solidara
12.5.Obligaia legal de ntreinere ntre soi.

In timpul casatoriei sotii au obligatia de

intretinere si intrajutorare reciproca.

12.6.Obligaia legal de ntreinere ntre fotii soi

Sotul divortat are dreptul la intretinere daca se afla in nevoie din pricina
unei incapacitati de munca survenite inainte de casatorie sau in timpul casatoriei.
El are drept la intretinere si atunci cand incapacitatea se iveste in decurs de 1 an
de la desfacerea casatoriei insa numai daca incapacitatea este cauzata de o
imprejurare in legatura cu casatoria
12.7. Obligaia legal de ntreinere ntre prini i copii.
- descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului

36

Test de autoevaluare nr.12

Precizati ordinea de prioritate la plata intretinerii legale intre
parinti si copii.

Bibliografie capitol 12
1. I. Dogaru, Intretinere, drept si obligatie legala, Scrisul
Romanesc, Craiova, 1978
2. I. Albu, Dreptul familiei, Ed. Stiintifica si Enciclopedica,
Bucuresti, 1975
3. Fr. Deak, Mostenirea legala, Ed. Academica, Bucuresti,
1996

37

Capitolul 13 Protectia copilului aflat in dificultate

Obiective capitol 13
Cunoasterea modalitatilor de ajutor si de protectie
copiilor aflari in reale dificultati

Protectia speciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor

si serviciilor destinate ngrijirii si dezvoltarii copilului lipsit, temporar sau
definitiv, de ocrotirea parintilor sai sau a celui care, n vederea protejarii
intereselor sale, nu poate fi lasat n grija acestora.
Copilul beneficiaza de protectia speciala prevazuta de Legea nr.272/2004
pna la dobndirea capacitatii depline de exercitiu.
Masurile de protectie speciala a copilului sunt:
a)plasamentul;
b)plasamentul n regim de urgenta;
c)supravegherea specializata.
Tipurile de servicii specializate au fost aprobate prin Hotarrea
nr.1439/2004 [8], urmand ca standardele referitoare la modalitatea de asigurare a
acestor servicii sa se aprobe prin hotarare a Guvernului.
Test de autoevaluare nr.13
Numiti masurile de protectie pentru copilul aflat in
dificultate.

Bibliografie capitol 13
1. Consiliul Superior al magistraturii, Noul cod civil pe
intelesul tuturor, 2011
2. D. Lupascu, Dreprul familiei, 2009

38

Raspunsuri teste de autoevaluare

Test de autoevaluare nr. 1
a. functia de reproducere a populatiei si perpetuare a speciei
b. functia economica
c. functia educativa
Test de autoevaluare nr. 2
1.diferenta de sex
2. varsta matrimoniala
3. consimtamantul la casatorie
Test de autoevaluare nr. 3
-obligatia de nume, de sprijin moral, de fidelitate, indatorirea de a locui
impreuna, obligatia de respect reciproc.
Test de autoevaluare nr. 4
Sunt bunurile dobandite in timpul regimului comunitatii legale de catre oricare
dintre soti.
Test de autoevaluare nr. 5
- Viciile de consimtamant: eroarea, dolul si violent
-Lipsa discernamantului:
- Existenta tutelei:
-Lipsa incuviintarilor cerute de lege
Test de autoevaluare nr. 6
Incetarea casatoriei efecte doar pt viitor (ex nunc)
Test de autoevaluare nr. 7
Rezulta din faptul nasterii
Test de autoevaluare nr. 8
Actiunea in tagada paternitatii
Test de autoevaluare nr. 9
Pentru copilul din casatorie se aplica prevederile art. 449 alin. 1-2
Test de autoevaluare nr. 10
Adoptia poate fi desfacuta de drept in cazurile prevazute la art. 472 al. 2
lit. a (adoptatorul sau familia adoptatoare a decedat).

39

 Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului sau a familiei

adoptatoare daca adoptatul a atentat la viata lor sau a ascendentilor sau a
descendentiilor sau cand adoptatul sa facut vinovat fata de adoptatori de
fapte penale pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 2
ani.
Daca adoptatorul a decedat ca urmare a faptelor a adoptatului, adoptia
poate fi desfacuta la cererea acelora care ar fi venit la mostenire impreuna
cu adoptatul sau in lipsa acestuia.
Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului numai dupa ce
adoptatul a dobandit capacitate deplina de exercitiu chiar daca faptele au
fost savarsite anterior acestei date.
La randul sau adoptatul poate cere desfacerea adoptiei in aceleiasi conditii
ca si adoptatorul.
Test de autoevaluare nr. 11
- sotii si fostii soti isi datoreaza intretinere inaintea celorlalti obligati
- descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului
- fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti insa inaintea bunicilor.
Test de autoevaluare nr. 12
descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului
Test de autoevaluare nr. 13
-plasamentul, plasamentul in regim de urgenta,supravegherea specializata.

40

Bibliografie final
1.
2.
3.
4.

I Reghini, Introducere in dreptul civil, Sfera juridica, Cluj-Napoca 2008

P. Murrat, Droit de la famille, Dalloz, 2007
T. Bodoasca, Dreprul familiei, All Beck, Bucuresti, 2009
N. C. Anitei, The regulation of the institution of matrimonial
engagement in the new Romanian civil code, Jurnalul de stiinte juridice,
nr.1-2, 2011
5. Al Bacaci, p.20
6. N. C. Dariescu, Thoughts concerning the formal conditions needed for the
in the new civil code, 2010
7. E. Florian , op. cit.2010
8. M. Avram, C. Nicolescu, Regimuri matrimonial, Hamangiu,
Bucuresti,2010
9. N. C. Dariescu, Relatiile patrimoniale dintre soti in dreptul international
privat
10.J. Flour, Les regimes matrimoniaux, Dalloz, Paris, 2001
11.C. M. Craciunescu , Regimuri matrimonial, All Beck, Bucuresti 2000
12.E. Florian, Considerations on the relative nullity of marriage under the
provision of the civil code, Jurnalul de studii juridice, nr. 3-4, 2010
13.I. Apetrei, R.O, And one
14.N.C Dariescu, Dreptul familiei, Lumen, Iasi, 2009
15.D. Lupascu, Dreptul familiei
16.R.A Petraru, Dreptul familiei, Lumen,Iasi,2009
17.E. Florian, Dreptul familiei, 2006
18.Al. Bacaci, Dreptil familiei, 2009
19.D. Lupascu, Dreptul familiei, 2009
20.Art. 429 alin. 3
21.Art. 423 alin. 59
22.I. P. Filipescu, Dreptul Familiei, 2006
23.T. Bodoasca, Dreptul familiei
24.V. C Dumitrache, Dreptul familiei, 2009
25.Codul Civil
26.Legea nr. 273/2004 privind regimul juridic al adoptiei
27.Legea nr. 7/2011
28.Legea nr. 233/2011
29.I. Dogaru, Intretinere, drept si obligatie legala, Scrisul Romanesc,
Craiova, 1978
30.I. Albu, Dreptul familiei, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1975
31.Fr. Deak, Mostenirea legala, Ed. Academica, Bucuresti, 1996
32.Consiliul Superior al magistraturii, Noul cod civil pe intelesul tuturor,
2011
33.D. Lupascu, Dreprul familiei, 2009
41