Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ETAPELE COLORARII
1. deparafinarea pentru ca solutiile colorate fie apoase fie alcoolice nu
sunt suficient de penetrante pentru a fii utilizate pe sectiunile impregnate
la parafina. Se realizeaza cu solventi de tipul hidrocarburilor benzenice.
Pentru aceasta se trec preparatele prin 3 bai succesive de 2-5 min. in
functie de solubilitatea parafinei , de grosimea , de temperatura
preparatului
2. hidratare eliminarea solventilor parafinei facand astfel posibila
colorarea. In acest scop se trece sectiunea prin 3 bai succesive fiecare cu
alcool etilic sau metilic in concentratii descrescande. Daca solutia de
colorare este apoasa se trece in continuare sectiunea in apa distilata.
3. mordansare (la nevoie)
4. colorarea propriu-zisa - se face cu solutii colorante apoase sau
alcoolice .
4. spalare daca sectiunile trebuie sa fie montate intr-un mediu anhidru ,
pentru indepartarea excesului de colorant si se efectueaza cu apa distilata
5. deshidratare obligatorie pentru majoritatea colorantilor histologici
deoarece acestia sunt diluati fie in apa fie in alcool diluat. Se realizeaza
cu alcool in concentratie crescanda.
6. clarificare - se face cu xilol fiind necesara pentru indepartarea alcoolului.
METODE DE COLORARE
1. Pot fi
a. Vitale - prin folosirea unui colorant vital care este incorporat de
animal in timpul vietii. Substanta colorata incalzita la temperatura
corpului se injecteaza i.v. sau intraperitoneal ,operatie care se
repeta cateva zile. Dupa sacrificarea animalului se recolteaza
cateva piese care se expun la aer pana ce apare colorarea. Ea
persista numai atata timp cat celulele supravietuiesc in vitro.
b. Permanente pentru colorarea preparatelor permanente.
2. Dupa nr. de coloranti utilizati :
a. Simple foloseste un singur colorant
b. Combinate (policroma) se folosesc 2 sau mai multi coloranti
i. Succesiva
ii. Simultana ex . : hemalaun eozina , van Gieson , azan
3. Dupa mecanism
a. directa rezulta din simplu contact dintre colorant si substrat
b. indirecta necesita prezenta unui mediator sau MORDANT , intre
colorant si substrat. Acesta fixeaza colorantul de componentele
celulare. Complexul format intre colorant si mordant se numeste
LAC.
4.
a. progresive prin incercari succesive sub control microscopic pana
se ajunge la momentul optim de colorare , aceasta oprindu-se prin
spalare
b. regresive - prin actiunea prelungita a colorantului pana la
obtinerea unei supracolorari , apoi se actioneaza cu un agent chimic
decolorant numit DIFERENTIATOR a carui actiune este oprita
prin spalare in momentul in care au ramas colorate numai
structurile pe care vrem sa le evidentiem.. aceasta metoda de
colorare nu este reversul precedentei . prin utilizarea
diferntiatorului se pot evidentia structuri care nu pot fii puse in
evidenta prin colorarea cu metoda precedenta. Aceasta se explica
prin faptul ca diferentiatorul este si mordant. Ex. Coloratia Nissl.
5. Poate fi:
a. Ortocromatica substratul se coloreaza in aceeasi culoare ca si
cea a colorantului
b. Metacromatica - substratul se coloreaza in alta culoare ca cea a
colorantului
IMPREGNARI METALICE
Sub actiunea unor reductori se produce un fin precipitat de metal care se
depune pe diferitele elemente de tesuturi putand pune in evidenta structuri care
in mod obisnuit nu se coloreaza cu coloranti .
Metalul este pus in contact cu tesutul sub forma unor solutii saline .
Reducerea este datorata in parte actiunii proprii a tesutului , in parte actiunii
substantelor chimice reducatoare si sau agentilor fizici.
Metalele cele mai folosite sunt : Ag , Au , Os , Hg.
METODE DE IMPREGNARE METALICA
Prin reducerea sarii argentice de catre o componenta celulara si se obtine o
alta sare argentica care este apoi redusa la Ag metalic . sarea argentica este
redusa daca tesutul insusi contine o substanta cu proprietati reductoare puternice
. Acestea pot fii prezente in mod natural in tesut sau pot fii produse prin
tratamente chimice inainte ca sarea de Ag sa fie aplicata. Substantele biologice
care au astfel de proprietati sunt de tip fenolic.demonstrarea lor prin reactie de
impregnare argentica se numeste REACTIE ARGENTAFINA. depozitul de Ag
metalic poate fii format cu ajutorul unui agent reducator adaugat
FORMALINA . Ag. se depune pe un component organic particular al sectiunii
numit ARGIROFIL. aceasta este denumita REACTIE ARGIROFILA.
Aceasta metoda este folosita pentru evidentierea elementelor din tesutul
epitalial , conjunctiv si in cercetarea sistemului nervos.
REZULTATE
1. nuclei albastru - violet
2. citoplasma roz- rosu
COLORATIA HEMALAUN EOZINA CU ALBASTRU DE METIL
Este o coloratie tricroma ce utilizeaza trei coloranti
1. hemalaun
2. eozina
3. albastru de metil
REZULTATE
1. Nuclei violet
2. Citoplasma albastru cenusiu
3. Fibrele de colagen albastru intens
COLORATIA VON GIESON
Este o coloratie tricroma ce foloseste trei coloranti
1. hematoxilina ferica
2. acidul picric
3. fuxina acida
REZULTATE
1. Nuclei negri
2. Citoplasma galben
3. Fb. de colagen rosu intens
COLORATIA MASSON
Este o coloratie tricroma ce foloseste
1. hematoxilina ferica
2. solutia coloranta A ce contine fuxina acida
3. solutia coloranta B ce contine albastru de anilina
REZULTATE
1. Nuclei negru
2. Citoplasma rosu violet deschis
3. Fb. de colagen albastru intens
COLORATIA MALLORY
Se utilizeaza :
1. fuxina acida
2. albastru Mallory ( contine albastru de anilina si orange G )
REZULTATE
1. Nuclei - rosu intens
2. Citoplasma rosie
3. Fb. de colagen si reticulina albastru
4. Tesut muscular neted violet
5. Tesut muscular striat rosu portocaliu
COLORATIA AZAN
Se utilizeaza :
1. azocarmin C
2. albastru Heidenhein , cu anilina si orange G
REZULTATE
1. Nuclei rosu viu
2. Citoplasma rosu
3. Fb. de colagen si reticulina albastru deschis
4. Tesut muscular striat rosu , orange sau galben
COLORATII CITOLOGICE
Sunt utilizate pentru evidentierea anumitor organite celulare
METODA CAJAL DA FANO
Utilizata pentru evidentierea complexului Golgi
REZULTATE
1. Nuclei necolorati
2. Aparatul Golgi retea perinucleara de culoare neagra
3. Citoplasma aurie
METODA HEMATOXILINA FERICA REGAUD
Folosita pentru evidentierea mitocondriilor
REZULTATE
1. Nucleu necolorat
2. Nucleol negru
3. Mitocondrii ca niste puncte negre