Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Consideratii generale.
Distilarea este operatia de separare a componentilor unui amestec omogen de lichide, pe
baza diferentei de volatilitate a acestora. Distilarea se realizeaza printr-o evaporare a
componentilor ajunsi la temperatura de fierbere urmata de o condensarea vaporilor rezultati.
In urma unui ciclul de evaporare condensare se pot separa satisfacator componentii
amestecului a caror temperaturi de fierbere, in conditii de presiune data sunt foarte departate. In
acest mod se realizeaza distilarea simpla.
Separarea componentilor cu volatilitati apropiate se poate sigura corect printr-o
succesiune de operatii de evaporare condensare repetate, operatia repetata purtand numele de
rectificare
Prin distilare si rectificare se pot separa amestecuri de lichide care contin doi componenti
( amestecuri binare), trei componenti ( amestecuri tenare), amestecuri multicomponente , numarul
si participare procentuala fiind definite sau amestecuri complexe la care numarul si participarea
procentuala a acestora este nedefinita
Compozitia fazelor amestecurilor binare
Fractie molara :
Faza lichid
Faza gazoas
x
cx
cy
Fractie de masa :
Concentratia molara relativa :
in care
presiunea de vapori a
xi = 1; x2 = 1 x1; y2 = 1-y1
i =
6. Volatilitatea relativa: i =
=Pi
Amestecuri neideale :
Majoritatea amestecurilor nu sunt ideale si nu se supun legii lui Raoult. Pentru adaptarea
realtiilor de echilibru se introduce un factor de corectie:
Coeficientul de activitate i cu care se inmulteste presiunea Pi astfel ca avem ecuatiile de
echilibru:
presiunea partiala a unui component dintr-un amestec de lichide pi = i . Pi . xi
. xi
- Volatibilitatea relativa:
Amestecuri nemiscibile
Intr-un amestec format din doua componente lichide nemescibile, fiecare component se comporta
din punct de vedere al volatilitatii ca si cand nu s-ar gasi in amestec. Sistemul este alcatuit din
doua componente si trei faze si prin urmare are un grad de libertate. Presiunea partiala a fiecarui
component depinde numai de temperatura si deci este independenta de proportia celor doua
componente. Temperatura de fierbere amestecului este inferioara temperaturii de fierbere a
componentelor pure.
In tot timpul fierberii Ta ramane constanta pana la disparitia unui component din faza lichida.
In tot timpul fierberii compozitia vaporilor ramane constanta ( indiferent de compozitia
amestecului lichid), valoarea sa rezultand din: P1 = P1 = py1; p2 = P2= py2
Relatiile de echilibru pentru aceste sisteme formate din mai multe componente cu
participare procentuala multipla sunt definite prin constanta de echilibru (constanta de distributie)
care reprezinta raportul dintre concentratiile componentului 'i' in cele doua faze de echilibru.
in care:
F debit molar de alimentare, [mol / s]; L debit reziduu separat, [mol / s] V debit
vapori [mol / s]; XF fractia molara a componentului volatil din amestecul de alim. X, y concentratiile in echilibru a celor doua faze ; R gradul molar de distilare.
2.2 Distilarea simpl sau diferentiala este operatia de vaporizare treptata la presiune
constanta a unui amestec de lichide urmata de condensarea vaporilor pe masura ce se formeaza.
Distilarea simpla se poate realiza discontinuu sau continuu.
b) Elemente de calcul:
-
consumul de caldura
Li =D + Lf
Xi .Li =D.xD+Lf.xf;
2.3. Antrenarea cu vapori, este operatia de distilare simpla in care vaporizarea amestecului
de distilat se face prin introducerea directa in amestec a vaporilor de apa sau a unui gaz inert.
Aceasta metoda se aplica pentru:
In industria alimentara metoda este folosita la recuperarea solventului din miscela in faza
finala, la dezodorizarea uleiului in faza de rafinare, in industria spirtului , la antrenarea unor
componenti greu volatili etc.
Instalatia de separare a amestecurilor lichide prin antrenare cu vapori se compune din tr-un
distilatorul care contine borhotul. Operatia consta in barbotarea aburului in masa amestecului,
bulele de vapori la trecerea prin lichid se satureaza cu vaporii componentului de antrenat si
impreuna trec printr-o conducta la condensator, in care fie ca are loc numai condensarea vaporilor
de apa ( componentul de antrenat ramanand in stare de gaz) fie ca se condenseaza atat vaporii de
apa cat si substanta antrenata, rezultand dou fae lichide care se separa prin stratificare intr-un
decantor.
In esenta antrenarea cu vapori este o distilare simpla la care se adauga un al treilea
component ca agent de antrenare.
Elemente de calcul la antrenare cu vapori in sistem continuu
1. Date de calcul
m debitul de miscela, kg / h ;b1 continut de benzina in miscela: 4%;
b2 continut final de benzina in miscela: 0,2%;Masa moleculara a componentului greu M 220
Eficienta operatiei E =0,7
Regim de operare: presiunea totala p = 0,0054 M Pa (circa 40mg / H). se considera ca
vaporii de benzina rezulta cu t = 102oC.
Masa moleculara medie a benzinei
MB 60 + 30tf + 0,001
in care : tf temperatura de fierbere oC
2. Marimi de calcul
[kg / u]
[kmol / h
[kmol / h]
in care: mb1 debitul de benzina alimentata , kg / h
la alimentare ;
-
la evacuare
mV = V.MA
cele doua suprafete , asezate concentric se conecteaza la o pompa de vid. Amestecul curge pe
suprafata calda 2 , sub forma unui film subtire . Moleculele componentului mai volatil,
evaporandu-sesi avand drumul liber mediu , mai mare decat distanta dintre cele doua suprafete,
ajung la suprafata rece 3, unde condenseaza. Filmele de amestec si de condensat curg spre
racordurile de evacuare, sub actiunea gravitatiei la paratele cu film descendent cu tobe cilindrice.
(fig.3 b) si sub actiunea fortei centrifuge (ce actioneaza numai asupra amestecului) la cele
tronconice ( fig.3a).
Lichidul rezultat prin condensarea vaporilor formeaza distilatul 4 iar cel ramas neevaporat
rezidul 5.
, m3 / s
Valori k
Dintre talere
Inaltimea lichid deasupra clopote
(mm)
12mm
25mm
50mm
75mm
150
0,006 0,012
300
0,027 0,033
0,021 0,027
0,015 0,021
450
0,045
0,043
0,037
0,027
600
0,056
0,053
0,049
0,048
750
0,060
0,056
0,055
0,053
La coloane confectionate din tronsoane se dau distante mici intre talere, nelasand loc
pentru guri de vizitare.
La coloane dintr-un singur corp cilindric se vor lua distante mai mari intre talere pentru a
se lasa loc pentru guri de vizitare.
3. RECTIFICAREA
Rectificarea sau fractionarea amestecurilor se realizeaza prin vaporizari si condensari
succesive si repetate in aparate denumite coloane de rectificare.
Sectiunile in care se realizeaza procesul dublu de vaporizare condensare sunt denumite
trepte sau, constructiv, talere.
Coloanele de rectificare pot avea inaltimi diferite in functie de numarul de talere.
Pe fiecare taler se realizeaza concomitent vaporizarea componentului usor volatil din
lichid, pe seama caldurii de condensare a vaporilor bogati in component greu volatil. Astfel pe
fiecare taler vaporii se imbogatesc in component usor volatil iar lichidul in component greu
volatil. La baza coloanei lichidul colectat formeaza reziduul iar produsul colectat la varful
coloanei formeaza distilatul.
Elementele componente ale unei instalatii de rectificare sunt:
-
fierbatorul sau blaza, prevazut cu sistem de incalzire indirecta cu abur sau directa cu
injectoare pentru combustibili lichizi sau gazosi;
coloana de rectificare, alcatuita din mai multe tronsoane cilindrice (talere), in fiecare
circuland in contracurent, fazele lichide, respectiv vapori;
Rectificare discontinua, realizata pe sarje, care prezinta dezavantajul unui consum suplimentar de
caldura datorat intermitentei operatiei. In figura se prezinta schema unei instalatii de rectificare
discontinue.
1 blaza;
2 racord alimentare materie prim;
3 coloana de rectificare;
4 condensator;
5 distribuitor;
6 rcitor dedistilat;
7 vas collector pentru distilat;
8 racord evacuare reziduu;
9 reflux extern;
10 distilat;
11 vapori;
face intr-o singura coloana. In general daca amestecul are 'n' componenti, sunt necesare 'n-1'
coloane de rectificare asezate in serie sau in paralel.
Clasificarea si descrierea coloanelor de rectificare
b)
Coloane de rectificare cu talere perforate : au doar tuburi deversoare. Vaporii care urca de
la talerul inferior prin orificiul talerului barboteaza lichidul, prezentate in fig 5 b. Viteza
vaporilor trebuie sa atinga valori care sa nu permita scurgerea lichidului prin ochii talerului; faza
lichidului poate trece doar prin tuburile deversoare. Coloanele cu talere perforate sunt mai simple
constructiv, dar nu au siguranta in functionare, infundandu-se repede in cazul lichidului ce lasa
depuneri.
Coloanele cu umplutura
Constau dintr-o coloana verticala prevazuta cu corpuri de umplere de tipul inelelor
Raschig.
Inelele Raschig sunt cilindri cu diametru egal cu inaltimea (in general 10 50 mm)
confectionati din tabla, portelan, folositi ca umplutura in coloane industriale de reactie; de
rectificare sau de absorbtie. Sunt folosite pentru a mari suprafata de contact dintre coloana si
lichid, vaporii sau gazele care circula in ac.
Inelele Raschig de portelan in care se includ diverse saruri sau catalizatori se pot folosi in
camere de reactie in industria chimica sau industria alimentara. Sunt folosite si ca umplutura in
filtre speciale pentru absorbtia prafului din gaze; in scrubbere etc.
Scrubberele sunt aparate de contact gaz lichid, parcurse de ambele faze in flux continuu,
servind fie la retinerea unor componenti ai gazului, fie la spalarea gazului de impuritati in
suspensie ca pulberi sau picaturi, cu sau fara reactie chimica.
In coloanele de umplutura, lichidul, introdus la o anumita inaltime fata de blaza, curge pe
suprafata umpluturii sub forma de filtru, in contracurent cu vaporii, contactul fazelor se face doar
la suprafata filmului. Cu toate ca separarea este mai putin intensa ca si in cazul barbotarii,
datorita suprafetelor de contact mai mari intre faze se asigura o compensare a performantei de
rectificare.
coroziune.
Fig. 6 Schema instalatiei de rectificare azeotrop pentru obtinerea alcoolului etilic absolut
Distilarea cu adaosuri auxiliare sau distilarea extractiva se aplica in cazul amestecurilor
greu de separat prin distilare simpla, datorita diferentelor mai mici intre volatilitatea
componentelor. Distilarea este extractiva cand componentul adaugat (dizolvantul) mareste de
cateva ori volatilitatea relativa. In acest mod se obtine alcoolul etilic cu ajutorul benzenului:
benzenul se introduce in coloanele de distilare impreuna cu alcoolul de 95 98% printr-un
racord. Amestecul iese prin alt racord si trece in condensator, iar apoi in decantor, formand 2
straturi: unul apos si unul benzenic. Urmeaza evaluarea prin alt racord a alcoolului etilic 100%. In
coloana se distila amestecul care formeaza stratul apos.
3.1. Rectificarea in coloane cu talere
Talerul teoretic. Metoda McCabe Thiele de determinare a numarului de talere teoretice.
Talerul teoretic unitate ideala de transfer pe care se realizeaza echilibrul termodinamic
intre lichidul de se scurge de pe talerul superior si vaporii ce se ridica de pe talerul inferior.
Pe talerul 'n' pe care se mentine nivelul constant, se realizeaza contactul intre vaporii de
compozitie (yn+1
cu tn+1) si lichidul de compozitie (x n-1 cu tn-1). Pentru ca tn+1 > tn-1, din fluxul
caldurile molare latente de vaporizare ale componentelor sunt egale sau apropiate;
vaporii rezultati la varful coloanei sunt condensati total fara subracire, astfel ca refluxul are
temperatura egala cu temperatura vaporilor ce parasesc coloana.
Determinarea numarului de talere se bazeaza pe reprezentarea grafica a relatiei de
echilibru si de bilant de materiale, de fapt a dreptelor de operare din cele 2 zone (de concentrare
si de epuizare).
Procedeul:
Din 1 se coboara o verticala pana la linia de operare fixand punctul de coordonate (X 2, Y2)
care da compozitia fazelor intre primul si al doilea taler.
Se continua constructia in trepte in acest mod pana la depasirea punctului de abscisa X = XW.
Numarul punctelor de intersectie dintre liniile orizontale si curba de echilibru reprezinta numarul
de talere teoretice ale coloanei 'n'. Numarul de talere real: n r = n / T unde T = (0,2 0,8) este
randamentul total al coloanei.
Distanta intre talere variaza intre 0,1 0,6 in functie de parametrii hidrodinamici si
proprietatile sistemelor de separat.
3.2.Tipuri de blaze sunt prezentate in figura 8.