Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sociologie Politici Sociale Si de Sanatate
Sociologie Politici Sociale Si de Sanatate
[Type text]
-
[Type text]
bazeaza pe ideea ca orice fenomen social poate fi explicat prin prisma consecintelor sau
functiilor sale.
Cu alte cuvinte, daca un fenomen sau institutie exista in societate sau apare,
inseamna ca indeplineste o functie (rol).
Unul dintre principalii reprezentanti a fost Talcott Parsons, el sustine ca:
1. Societatea este un sistem bine integrat si relativ stabil, ai carui membrii sunt in
general de acord in privinta valorilor fundamentale.
2. Societatea tinde sa fie un sistem in echilibru.
3. Schimbarea este dezechilibranta si are tendinta de a provoca nemultumiri daca
nu se produce destul de incet.
Alt reprezentant al acestei teorii este Robert Merton, care adauga la conceptia
lui Parsons:
1. Exista functii evidente si functii latente (functiile latente sunt ascunse si se
manifesta in mod neasteptat ex.: infiintare de scoli, dar pentru a folosii institutia in
scopuri personale functia, biserica are si ea anumite mijloace folositoare, functii).
2. Structurile pot avea si functii negative (de obicei aceste functii sunt latente)
3. Exista si echivalente functionale adica mai multe fenomene sau institutii
diferite, care au aceeasi functie sau functii commune cel putin (ex.: medicina traditionala
si medicina hemeopata fiecare dintre ele au rolul de a vindeca, dar in moduri diferite)
b). TEORIA CONFLICTULUI spune ca:
1. La baza societatii stau competitia si conflictul dintre elementele sociale [clase
sociale, grupari religioase, grupuri entice, rasiale, conflicturi intre genuri (barbat si
femeie)]
2. Societatea exercita atat presiuni associative care leaga oamenii intre ei cat si
presiuni disociative care dezintegreaza aceste legaturi. Aceste presiuni, nu au aceeasi
intensitate, ponderea lor fiind diferita intr-o perioada data de timp (uneori predomina
presiunile disociative care aduc dezechilibru).
GRUPURILE SOCIALE
GRUPUL SOCIAL este un ansamblu de personae, caracterizat de o anumita
structura si cu o cultura specifica, rezultate din relatiile si procesele psiho-sociale
dezvoltate in cadrul sau.(de aici rezulta ca nu orice grup de persone este grup social).
CLASIFICARE:
1.
[Type text]
[Type text]
a) GRUPURI MICI (ex.: grup de colegi de la scoala sau munca) - grup care
are pana-n 40 de persoane
b) GRUPURI MARI (ex.: comunitate,popor)
2.
a) GRUPURI PRIMARE (ex.: familia si natiunea) este primul grup din
care face parte cineva atunci cand se naste
b) GRUPURI SECUNDARE (ex.: grup de prieteni)
3.
a) GRUPURI FORMALE SAU OFICIALE (ex.: grup de munca sau clasa
de elevi) sunt acele grupuri care exista in baza unor norme juridice, legi
b) GRUPURI INFORMALE (ex.: grup de prieteni) aici nu avem de a face
cu legi, cu reguli juridice, nu sunt votete in Parlament, Guvern
c) GRUPURI NONFORMALE (sunt grupuri oficiale organizate pentru
rezolvarea unei sarcini dupa care se dizolva (ex.: la servici s-a format un grup pentru a
rezolva o anumita sarcina)
4.
a) GRUPURI DE APARTENENTA este grupul din care persoanele fac parte
(ex.: familia, grupul de munca, clasa sociala sau categoria profesionala)
b) GRUPURI DE REFERINTA grup din care persoana doreste, aspira sa
faca parte (ex.: grup de prieteni, clasa sociala, ex. un adolescent doreste sa faca parte
dintr-un anumit grup si ajunge sa faca lucruri ,,neortodoxe pentru a fi acceptat sau un om
de rand doreste sa faca anumite studii pentru a ajunge la o clasa medie) grupul de
referinta este foarte important.
Mai exista grupuri inchise (ex.: trebuie sa treci niste examene pentru a patrunde
in grup) si grupuri deschise (ex.: partidele politice).
Ca membru unui grup social (mare sau mic), o persoana detine un anumit
statut social si indeplineste un rol.
STATUTUL reprezinta pozitia ocupata de persoana in cadrul grupului sau,
ansamblul de comportamente pe care o persoana le asteapta de la ceilalti in virtutea
pozitiei sale in grup. In grupurile oficiale (formale), statutul poate fi dobandit la angajare,
dar si prin comportamentele celorlalti. Astfel, se explica existenta unui lider formal si al
unui lider informal.
STATUTUL POATE FI:
a) INNASCUT (print, rege, conte titlurile nobile, etnia, fiu, fiica)
b) DOBANDIT (rangul, functia, casatoria, sot,sotie, mama, tata, statute
profesionale, medic, politist)
ROLUL reprezinta ansamblul de comportamente asociate unui statut sau
[Type text]
[Type text]
ansamblul de comportamente pe care ceilalti le asteapta de la o persoana in virtutea
statutului sau.
In fiecare grup din care face parte o persoana, are un anumit statut (profesor,
asistent medical, tata, mama, fiu, fiica, prieten, iubita(a) si indeplineste un rol. La un
moment dat, pot aparea conflicte intre roluri (ex.: un politist isi prinde la furat un prieten,
un profesor are la clasa propriul copil sau esti si fiica si mama si ai obligatii de ambele
parti).
stratificare
conducere
comunicare
competitie sau cooperare
repartitia trairilor afective
[Type text]
Pe stratificarea orizontala se exercita mai mult reciprocitatea dependenta (oamenii
depend unii de ceilalti ex.: asistentele sunt plasate la acelasi nivel, dar daca cea de
dimineata nu si-a facut datoria atunci cea de dupa-amiaza are mai mult de lucru). Munca
unuia depinde de munca celuilalt.
2. CONDUCEREA
Este un proces de organizare si exercitare a influentei de catre persoana cu pozitie
de lider in vederaea realizarii sarcinii si armonizarii relatiilor.
Liderul poate fi:
1. Formal (oficial) sau informal (este persoana agreeata de grup si recunoscuta
ca sef).
2. a) Democratic - cel care se consulta cu membrii grupului (ori i-a el decizia
ori impreuna cu grupul)
b) Autoritar nu se consulta cu grupul
c) Laissez faire face cam ce ii spune grupul, nu este productive, este comod
3. a) Centrat pe sarcina liderul care urmareste rezolvarea sarcinii fara a tine
cont de un anumit lider, membru
c) Centrat pe persoane in idea ca daca oamenilor le este bine, ei vor realiza
sarcina respectiva.
4. COMPETITIA - COOPERAREA
COMPETITIA - creste eficienta grupului, dar este si sursa de frustrare si
anxietate pentru membrii (competitia inseamna ca 2 sau mai multe persoane urmareste
acelasi scop).
COOPERAREA - presupune atingerea scopului comun prin coordonarea
eforturilor individuale, insa poate duce la uniformizare si scaderea satisfactiei
individuale. In cooperare unii pot muncii mai mult decat altii, mai putin si sunt premiati
toti la fel, pentru ca grupul si-a atins scopul.
3. COMUNICAREA
Este procesul prin care se transmit informatiile in cadrul grupului.
Retelele de comunicare pot fi:
[Type text]
[Type text]
a) Lineare se transmite de la unul la altul (ex.: gr. Din armata cineva da
ordinul si acesta merge de sus in jos).
b) In cerc informatia pleaca de la toti membrii grupului
c) Reciproce care pot lua forma lineare sau in cerc, arata ca exista o buna
comunicare in grup
Ca proces, comunicarea este implicata in realizarea tuturor proceselor din grup si
are rol de mentinerea unitatii grupului si de asigurare a coordonarii actiunilor individuale.
Angajarea in comunicare este in functie de statut, de gradul de conformare
la norme si de relatiile afective. (ex.: functia de statut-director la subalterni; la norme-de
reglemantari; relatiile afective-in functie de oameni, simtiri)
STRATIFICAREA SI MOBILITATE SOCIALA (in grupurile mari)
STRATIFICAREA SOCIALA reprezinta procesul de ordonare a indivizilor
dintr-o societate dupa anumite criterii: ocupatie, resurse, avere si venit.
STRATIFICAREA inseamna plasarea oamenilor in diferite clase sociale.
RESURSELE se refera la bunurile materiale care pot adduce venit: tablouri,
pamant
Este sinonim cu averea doar ca resursele pot fi si dobandite.
Diferenta intre avere si venit este aceea ca venitul poate fii din: inchirieri,
dividente, dobanzi
Clasele sociale existente la acest moment in societate sunt:
1. CLASA CELOR DE SUS a caror avere este mostenita, iar veniturile
acestor persoane provin din rente, dobanzi sau mai putem include si patronii marilor
firme. Se considera cam 0.5% dintr-o societate.
2. CLASA MANAGERIALA care ii include pe cei care lucreaza in diverse
firme foarte mari, are functie de raspundere si venituri importante (lucreaza la patroni)
3. CLASA DE MIJLOC are cea mai mare pondere intr-o societate, membrii
ei au ca studii cel putin liceul si pot fi functionari, asistenti medicali, profesori, doctori,
avocati, patroni de firme mici (veniturile acestor oameni provin din salarii sau de pe urma
afacerilor)
4. CLASA MUNCITORILOR include muncitori calificati si necalificati
(care au cel mult liceul). Au venituri din salarii.
5. CLASA CELOR SARACI include persoanele ale caror venit provin din
ajutorul de la stat, someri, persoane cu handicap
MOBILITATEA SOCIALA
Reprezinta trecerea unei persoane dintr-o clasa sociala in alta.
Mobilitatea poate fi:
1. a) ASCENDENTA - cand persoana trece intr-o clasa superioara celei in care s-a
nascut sau celei din care a facut parte la un moment dat (ex.: copilul isi depaseste conditia
[Type text]
[Type text]
parintilor mai ales al tatalui)
b) DESCENDENTA - cand copilul involueaza (trece) intr-o clasa inferioara
celei in care s-a nascut.
2. a) MOBILITATE INTERGENERATIONALA - intre generatii sau intre copil
si parinti
b) MOBILITATEA INTRAGENERATIONALA - are loc in cadrul aceleiasi
generatii sau in viata unei persoane
3. MOBILITATEA STRUCTURALA - consta in trecerea intr-o clasa sociala
superioara, nu ca urmare a eforturilor proprii ci ca urmare a modificarii structurii
societatii (ex.: industrializarea in anii comunismului la noi a determinat migratia in masa
a persoanelor de la sat la oras astfel incat din agricultori oamenii au devenit muncitori
ceea ce areun statut superior pentru ca avea un venit fix si locuinta mai confortabila).
Educatia conteaza in mobilitatea sociala.
FAMILIA CA GRUP SOCIAL
FAMILIA ESTE:
1. Un grup social al carui membrii sunt legati prin raporturi de casatorie sau
adoptie si care traiesc impreuna, coopereaza sub raport economic si au grija de copii
(include mama, tata, copii si generatiile).
2. Familia este un grup social format dintr-un cuplu casatorit si copii acestuia
(include mama, tata si copii).
CLASIFICARE:
1. DUPA NUMARUL DE MEMBRII AVEM:
a) FAMILIE NUCLEARA - formata din sot, sotie si copii
b) FAMILIE EXTINSA - include si rudele de sange (bunici, unchi)
2. a) FAMILIE DE ORIGINE - este familia in care se naste si creste un individ
b) FAMILIE CONJUGALA - este familia intemeiata prin casatorie
c) FAMILIE DE REZISTENTA - care include persoanele care traiesc in
aceeasi casa si desfasoara activitati in comun
d) FAMILIE DE INTRETINERE - include persoanele care au sentimentul
apartenentei la acelasi neam
e) FAMILIE CU PROBLEME - in care este o familie cu deficit de structura
(sau monoparentale)
f) FAMILIE MIGRANTA
FUNCTIILE FAMILIEI
Exista 4 functii fundamentale:
1. BIOLOGICA prin care se asigura satisfacerea trebuintei sexuale
[Type text]
[Type text]
2. REPRODUCTIVA functia de perpetuare a speciei, de a lasa urmasi
3. ECONOMICA prin care se asigura bunastarea materiala
4. EDUCATIONALA se ocupa de educatia copiilor care include si
socializarea primara (cei 7 ani de acasa)
ALTE FUNCTII:
a) Asigurarea securitatii emotionale a membrilor (dezechilibre emotionale,
sensibilitati, ex.: un copil ajunge sa se drogheze)
b) Satisface trebuinta de apartenenta la grup
c) Asigurarea fortei de munca a societatii.
FAMILIA NU ISI INDEPLINESTE INTOTDEAUNA FUNCTIILE.
ROLURILE FAMILIEI
Sot, sotie, mama, tata, copil.
(Ex.: s-au produs modificari in rolurile de familie: sotia munceste si a schimbat
rolul de mama, de sotie nu ca inainte cand muncea doar barbatul si sotia se ocupa de
educatia copiilor, de treburi gospodaresti. A avut si efecte pozitive: sotia nu mai depinde
de banii sotului, nu mai sta cu un barbat care o bate)
Descoperirea anticonceptionalelor este un eveniment important pentru femeie
intrucat ea poate controla nasterea copiilor.
Rolurile in familie s-au modificat odata cu schimbarile societatii:
1. In societatea traditionala, familia este considerate o unitate de productie, iar
sarcinile si responsabilitatile sunt riguros precizate si stribuite dupa sex, varsta, rangul
nasterii.
2. Barbatul avea rol economic privilegiat. El intretinea familia, iar femeia avea
roluri casnico menajere.
In societatea moderna, barbatul nu mai detine in exclusivitate responsabilitatea
procurarii resurselor materiale, iar femeia nu se mai ocupa in intregime de treburi
gospodaresti.
Modificarile rolurilor au fost urmare a faptului ca femeia s-a putut angaja, insa au
fost si alti factori:
- urbanizarea si modernizarea
- mobilitatea teritoriala (posibilitatea de a te deplasa sau stabili cu locuinta dintrun loc in altul)
- cresterea factorului de scolarizare a populatiei care a dus la modificarea varstei
la casatorie
[Type text]
[Type text]
- distributia rolurilor si autoritatii, o anumita atitudine
- controlul nasterilor
In present exista alternative la casatoria clasica:
- cupluri consensuale (concubinaj)
- cupluri fara descendenti (cupluri fara copii)
- familiile monoparentale (familiile cu un singur parinte)
- persoane divortate
- persoane vaduve
- persoane celibatare (persoanele care nu au fost casatorite si aleg san u se
casatoreasca)
- cuplurile de homosexuali.
INSTITUTII SI ORGANIZATII
INSTITUTIA ESTE:
1. ORGANIZATIE - care are statut, reguli de functionare stabilite prin
regulamente si legi avind rolul de a satisface nevoile oamenilor. Ex: spitalul privit prin
prisma rolului sau de a satisface nevoia de sanatate a oamenilor sau scoala nevoia de
educatie.
2. INSTITUTIE - un ansamblu de reguli de influentare si control social, un
ansamblu de modele specifice si stabile de organizare si desfasurare a interactiunilor
dintre indivizi, grupuri, indivizi si grupuri. Ex: reglementarea relatiei dintre pacient si
medic.
Organizatia este un sistem structurat de interactiune umana realizat pentru
atingerea unor scopuri.
Organizatia este un grup social caracterizat din punct de vedere al structurii de
conducere si al erarhiei.
Un grup social constituit cu un anumit scop (economic, politic, cultural), este
organizatie daca este privit prin prisma modului de organizare si functionare si este
institutie daca este privit prin prisma nevoilor pe care le satisface.
TEORII REFERITOARE LA ORGANIZATII
1. Menegementul stiintific clasic a aparut la inceputul sec. XX cu scopul de a
creea cel mai bun mod de organizare care sa duca la eficienta.
Menegementul clasic impune principiile:
a) Principiul muncii simplificate:
[Type text]
[Type text]
- munca simplificata este mai eficienta decit munca complexa de aici rezulta
diviziunea muncii de aici rezulta specializari inguste
c) Principiul metodei celei mai bune:
- fiecare munca poate fi facuta prin mai multe metode insa una este optima
rezulta ca este necesar ca specialisti sa o gaseasca pe cea mai buna si sa-l instruiasca pe
muncitor.
d) Principiul homo oeconomicus
- omul este de la natura o fiinta lenesa, pasiva si de aceea el este motivat de
cistig si de dorinta de a evita sanctiunile.
1. Teoria birocratiei
A aparut la inceputul sec. XX si a fost creata de Max Weber.
Scopul ei - eficientizarea si rationalizarea muncii functionarilor (functionarii erau
numiti cei cu gulere albe intrucit nu isi murdareau miinile ca muncitorii).
Caracteristici:
a) Functionarii dispun de libertate personala si se supun autoritatii numai in
privinta obligatiilor de serviciu.
b) Exista o ierarhie clar definita.
c) Fiecare functionar are o sfera de competenta clar definita legal (exemlu fisa
postului).
d) Exista o selectie libera a candidatilor.
e) Calificarile sunt testate prin examinare sau garantate prin diploma
f) Functionarii sunt remunerati prin salarii fixe
g) Autoritatea care i a angajat poate sa-i demita, dar si ei isi pot depune demisia.
h) Marimea salariului depinde de rang.
i) Functia este singura sau principala ocupatie
j) Functionarul poate fi promovat si poate avea o cariera
k) Functionarul lucreaza fara sa fie proprietarul mijloacelor sau a functiilor sale
l) Functionarul este supus unor discipline stricte, sistematice si controlului
comportamentului.
Birocratia a fost criticata pentru ca s-a dovedit ca apar anumite
comportamente:
a) Ritualism respectarea regulamentelor devine mai importanta decit
problema de rezolvat pentru ca functionarii vor aplica si mai strict regulile pentru a se
apara ceea ce duce la insatisfactia clientilor.
b) Orientare defensiva organizatia va deveni si mai preocupata de aplicare a
regulamentelor pentru a se apara impotriva clientilor nemultumiti.
Exista doua principii care critica activitatea functionarilor:
[Type text]
[Type text]
1. Principiul lui Petter spune ca o persoana tinde sa fie promovata pina isi
atinge nivelul de incompetenta. Odata ce atinge acest nivel ia nu poate fi nici promovata
nici retrogradata asfel incit organizatia ca fi populata de incompetenti.
2. Legea lui Parkinson intr-o organizatie cantitatea umana creste astfel incit
sa ocupe integral timpul acordat pentru realizarea obiectivului. Astfel, functionarii isi vor
umple timpul cu activitati inutile pe tot parcursul zilei d elucru parind foarte ocupati ceea
ce il va determina pe sef sa faaca noi angajari.
DEFINITIE
CULTURA
Cultura este un complex care include cunoasterea,credintele,arta,morala, (stiinta
binelui si raului-etica), legile, obiceiurile si orice fel de capacitati si deprinderi
achizitionate de om ca membru al sociatatii.
Mai poate fi definita si ca ansamblul modurilor de gandire, de comportament si de
productie transmisa de la o generatie la alta prin comunicare sau alte mijloace cu exceptia
celui genetic.
CIVILIZATIA
Este un stadiu al culturii ale carei produse sunt preluate de la alta societate.
Valorile sunt idei pretuite in societate.
Structura culturii-include componentele:
1. IDEATICA - care include idei, valori (idei pretuite care ghideaza
comportamentul oamenilor si stau la baza normelor morale si juridice, adevarul,
[Type text]
[Type text]
(cinstea,binele,responsabilitatea), credinte (idei despre lume si viata, despre adevar
sau fals), mituri vehiculate in societate.
Ex.: frumosul (valoare estetica), sa ai bani pentru cineva este o valoare, toate ideile pe
care omul le pretuieste in societate sunt valori, tinem si le respectam pentru ca sunt ale
noastre. Credintele sunt idei despre lume si viata,despre adevar sau fals.
2. OBIECTUALA - cuprinde toate produsele materiale create de om (de la
uneltele de piatra pana la calculatoare)
3. NORMATIVA - totalitatea regulilor pe care oamenii le respecta intr-o
societate.
Reglulile,normele pot fi:
a) Dupa mod de transmitere
- scrise (formale,institutionale,juridice)
- nescrise (morale, transmise de la o generatie la alta, prin educatie)
b) Dupa gradul de aplicare in viata obisnuita
- norme ideale - exprima un comportament de dorit
- reale - exprima comportamenul de zi cu zi
Ex.: legea trebuie aplicata, ideal este ca oamenii sa fie cinstiti
d) Dupa domeniul reglementat
- juridice, tehnice, de organizare, educationale
Normele sociale asigura ordinea sociala si controlul social.
CULTURA. SUBCULTURA. CONTRACULTURA.
Intr-o societate exista mai multe forme de cultura:
a) Cultura dominanta
- e o baza pentru mai multe comunitati (populatia majoritata are o cultura care sa trsansmis)
b) Subcultura
- este o cultura proprie a unei comunitati
Ex.: subcultura profesionala cei care au acceasi profesie au in comun reguli si mod de
interpretare, sucultura muzicala - rock, classic
d) Controcultura
- este o subcultura in care unele valori, credinte si norme sun in opozitie
cu ale culturii dominante (ex.: nazistii, neonozistii-dupa al II-lea razboi)
Contactul intre culturi
[Type text]
[Type text]
Da nastere la 3 procese sociale:
1. ACULTURATIA
Consta in aparitia unor elemente culturale noi care in componenta au
elemente din culturi diferite (Ex.: traista taraneasca cu fermoar este in afara culturii
romanesti)
2. ACOMODAREA
Este procesul prin care 2 culturi diferite ajung sa-si defineasca granitele si sa
convietuieasca fara sa se transforme in mod radical (Ex.: comunitati asiatice din Americafiecare il respect ape celalalt)
3. ASIMILATIA
Este procesul prin care o cultura a unei comunitati si-a pierdut identitatea si
a fost inglobata in cultura dominanta (Ex.: cultura negrilor-elementele lor de cultura au
fost preluate de oameni)
[Type text]
[Type text]
- imbolnavirea devianta atrage dupa sine etichetari ale nespecialistilor care
stigmatizeaza si marginalizeaza persoana de aceea mersul la medic si opinia unui
specialist capata o mare importanta putand chiar inlatura eventuala eticheta.
Aceasta teorie explica perceptia pe care bolnavii o au in societate, dar si
consecintele pe care boala ca si comportament deviant le poate avea asupra persoanei,
familiei si societatii.
METODELE SOCIOLOGIEI
Cel mai des in cercetarea sociologica se utilizeaza urmatoarele metode:
1.
2.
3.
4.
Ancheta sociologica
Observatia sociologica
Experimentul
Analiza documentelor
1. ANCHETA SOCIOLOGICA
Urmareste cercetarea realitatii prin folosirea a doua instrumente:
A. Chestionarul
B. Ghidul de interviu
astfel incat ancheta poate fi pe baza de chestionar si pe baza de interviu.
A. CHESTIONARUL cuprinde un ansamblu de intrebari legate de tema
studiata.
Intrebarile pot fi:
a) deschise cu raspuns subiectiv (personal)
b) inchise cu raspuns la alegere, dureaza mai putin
Ex.:
[Type text]
[Type text]
B. GHIDUL DE INTERVIU - poti aplica interviul, dezavantajul este ca
dureaza mai mult timp, avantajul este ca persoana interdievata daca are unele nelamuriri
ti le poate adresa, iti pune tie aceste intrebari (nelamuriri).
ANCHETA PE BAZA DE INTERVIU foloseste un ghid de interviu care
cuprinde un set de intrebari la care subiectul raspunde liber.
Chestionarul trebuie sa indeplineasca si el niste conditii.
2. OBSERVATIA SOCIOLOGICA
Consta in inregistrarea datelor comportamentelor interesante pentru teme
studiata (in observatie este important sa se faca o ancheta)
Ea poate fi:
a) Structurata atunci cand se cunoaste intr-o anumita masura fenomenul si se
poate realiza o grila de observatie (este importanta aceasta grila de observatie pentru a
bifa aspectele ce il intereseaza, pentru a pune calificative).
b) Nestructurata cand nu se cunoaste fenomenul, iar cercetatorul nu stie la ce
sa se astepte.
Observatia mai poate fi:
a) Participativa cand cercetatorul se integreaza in grup si participa la
activitatile lui, Anuntandu-I sau nu pe ceilalti ca ii cerceteaza.
b) Nonparticipativa cand cercetatorul nu se integreaza in grup.
c) Inregistrarea comportamentelor poate fi afectata deoarece in observatia
participativa cercetatorul nu consemneaza faptele atunci cand se produc.
3. EXPERIMENTUL
Consta in determinarea unor reactii ca urmare a modificarii unui factor de
mediu. ( Ex.: Conditiile din inchisoare in ce fel influenteaza societatea sau intr-o fabrica
de a se stinge, aprinde lumina, sa vedem daca se face economie.
Experimentul il folosim strict pentru o anumita problema, pentru a vedea ce
efecte avem.
4. ANALIZA DOCUMENTELOR
Pot fi studiate documente precum: ziare, emisiuni radio sau tv, carti,
autobiografii, memorii despre societate, scrisori (ale unor persoane emigrate in
America), documente sociale (care atesta ceva, acte normative)
Analiza documentelor sociale este de fapt o analiza de continut care reprezinta
exprimarea cantitativa a ceea ce se numeste unitate de analiza.
UNITATEA DE ANALIZA este:
1. SPATIUL SAU TIMPUL
Spatiul se refera la lungimea textului unui articol (se masoara chiar si
numarul de randuri)
[Type text]
[Type text]
Timpul se refera la timpul de emisie (daca vorbim de tv sau de radio)
2. CUVINTELE
Se numara de cate ori apar anumita cuvinte intr-un text, emisiune sau post tv.
3. TEMELE
Adica anumite idei care sunt prezentate frecvent (de asemenea se numara).
4. PERSONAJELE
Care pot fi persoane sau pur si simplu personaje la modul general (ex.: femeia
de cate ori se vorbeste despre femeie).
5. ITEMUL
Care poate fi o anumita emisiune, un articol, un editorial.
CURS 12 - 06.06.2011
ETAPELE SOCIOLOGICE
Aceste etape sunt:
1. Formularea problemei
2. Formularea ipotezelor de cercetare
3. Stabilirea grupului ce urmeaza a fi studiat
4. Alegerea metodei si a instrumentului de cercetare
5. Aplicarea instrumentelor si prelucrarea datelor
6. Analizarea si interpretarea datelor
1. Formularea problemei
Situatia sociala poate fi o problema de cercetat daca:
- reflecta o contradictie intre teorie si realitate
- atunci cand situatia indica aparitia unui fenomen social nou ale carui cauze si
urmari nu se cumosc
Este important insa felul in care se formuleaza problema.
3. Formularea ipotezelor de cercetare
Ipoteza este o afirmatie care poate fi catalogata ca adevarata sau falsa.
Ipoteza varianta - afirmatie care poate fi catalogata ca adevarata sau falsa.
In sociologie ea trebuie formulate in termeni adecvati astfel incat sa poata fi
verificata in realitate.
Exemplu:
Daca x, atunci y.
X si y in aceasta ipoteza se numesc variabile pentru ca pot lua diverse valori.
Se considera ca varsta, sexul, ocupatia, clasa, anul scolar este o variabila.
In cazul unei ipoteze pot pune numai o variabila.
De asemenea, x si y trebuie sa fie variabile care pot fi masurate in realitate. Nu se
poate formula ipoteza.
Exemplu:
Daca elevii au suflet mare, atunci participa la multe actiuni extrascolare.
Nu putem masura sufletul.
Variabilile cuprinse in ipoteza trebuie sa fie masurabile pentru a fi testate si a se
confirma sau infirma adevarul ipotezei.
[Type text]
[Type text]
[Type text]
[Type text]
Acestea sunt idei de maxima generalitate, care exprima ceea ce este esential si
hotartor n sistemul asigurarilor sociale de sanatate. Caracteristica asigurarilor
sociale de sanatate este ca principiile acestora sunt formulate direct n articolele din
legea nr. 145/1997. Astfel, potrivit articolului 1 alin. 2, asigurarile sociale de sanatate
functioneaza pe principiul solidaritatii si subsidiaritatii n colectarea si utilizarea
fondurilor. Potrivit principiului solidaritatii sociale, toti cetatenii, indiferent de
veniturile de care dispun au dreptul la o protectie adecvata. Prestatiile susceptibile
de a fi acordate populatiei sunt definite prin lege si este de la sine nteles, ca vor
trebui gasite fondurile necesare pentru a le asigura finantarea si de a raspunde
conditiilor impuse de executarea prestatiilor.
Principiul solidaritatii n baza caruia functioneaza asigurarile sociale de sanatate
din tara noastra si are sorgintea n sistemul larg raspndit n lume si anume n
[Type text]
[Type text]
asigurarile sociale prin transferuri n flux, numite si redistributive. Acestea s-au
organizat prin analogie cu sistemul general de impozite: platesti pe masura ce
cstigi (pay as you earn -PAYE). Asigurarile redistributive se bazeaza pe
solidaritatea ntre generatii, dar si ntre persoanele din cadrul aceleiasi generatii. n
mod concret, generatia activa sustine prin contributii prestatiile beneficiarilor
actuali, urmnd ca si ea, la rndul ei, sa fie sustinuta de generatia activa viitoare (ce
i succede). Aceasta modalitate de organizare a asigurarilor sociale prezinta
avantajul ca este deosebit de flexibila, se adapteaza usor la nevoile care apar.
Principalul dezavantaj al acestui sistem apare n cazul dezechilibrelor dintre
generatii, cnd un numar mai restrns de activi trebuie sa sustina un numar sporit
de populatie inactiva. De asemenea, articolul l alin. 2 din legea nr. 145/1997 consacra
un alt principiu si anume principiul alegerii libere de catre asigurati a medicului, a
unitatii sanitare si a casei de asigurari de sanatate. n conformitate cu prevederile
art. 15 din lege, asiguratii au dreptul sa-si aleaga medicul de familie care sa le
acorde serviciile medicale primare. Prin consacrarea acestui principiu, se doreste sa
se realizeze mbunatatiri concrete n calitatea ngrijirilor medicale, activitate ce
consta n libera alegere a practicianului sau stabilimentului.
Pentru cazurile urgente care necesita asistenta medicala de urgenta se acorda
ngrijiri n dispensare, policlinici sau spitale la prezentarea la camera de garda ca si
pna la aparitia legii nr. 145/1997. Asistenta medicala de urgenta nu este
conditionata de calitatea de asigurat.
Un alt principiu al asigurarilor sociale de sanatate, este reglementat de articolul 3
alin. l din legea nr. 145/1997, care consta n faptul ca asiguratii si membrii lor de
familie au dreptul la servicii medicale n mod nediscriminatoriu. Potrivit acestui
principiu asiguratii si membrii lor de familie au dreptul la servicii medicale, fara a
se tine cont de criterii politice, etnice, confesionale, de vrsta, sex si de stare
materiala.
[Type text]
[Type text]
dar si de distributia raporturilor de putere si a relatiilor dintre diferite categorii
sociale.
Sisteme de asigurari de sanatate
n cadrul acestui sistem, performantele medicale sunt relativ nalte, dar cheltuielile
pe care le implica sunt cele mai mari din Europa, pentru ca si costurile administrarii
sale sunt mari.
Schimbarile n sistemul de sanatate au capatat o amploare fara precedent la
sfrsitul anilor '80 si nceputul deceniului actual, extinderea lor cuprinznd
numeroase tari din Europa si America. Schimbarile urmaresc eliminarea sau
reducerea disfunctiilor aparute att n tarile democratice cu o economie de piata
stabila, ct si n tarile care au avut o economie bazata pe monopolul de stat al
factorilor de productie, cu un sistem de planificare centralizat, rigid si de comanda.
[Type text]
[Type text]
Nemultumirile care au generat procesul de reformare a sistemelor ngrijirilor de
sanatate (SIS) au fost prezente att n masa contribuabililor si a utilizatorilor, a
medicilor si institutiilor sanitare (a furnizorilor de ngrijiri), ct si a autoritatilor
politice si administrative.
Insatisfactiile vizau cresterea cheltuielilor pentru sanatate ntr-un ritm greu de
suportat, fara ameliorarea substantiala a starii de sanatate, insuficienta acoperire a
populatiei cu servicii, absenta unor mecanisme eficiente de asigurare a calitatii,
volumul exagerat de munca zilnica, insuficienta elementelor de stimulare, ineficienta
manageriala etc.
Avantaje:
transparenta mai mare a contributiilor si beneficiilor sistemului pentru
cetateni;
-
II.
Sistemul de asigurari de sanatate de tip Beveridge apare dupa al doilea
razboi mondial si a fost fondat de William Beveridge in Anglia.
In Raportul Asigurarilor Sociale si Serviciilor Auxiliare prezentat in camera
Comunelor in 1942, Beveridge considera ca orice sistem de asigurari sociale trebuie
sa se bazeze pe 3 elemente:
1.- alocatii pentru copii;
2.- serviciu national de sanatate;
3.- asigurarea de catre guvern a fortei de munca si prevenirea somajului in masa.
[Type text]
[Type text]
Sistemul national de sanatate bazat pe finantarea centrala- Beveridge este aplicat
in tari ca Anglia, Suedia, Danemarca, Norvegia, Grecia, etc. Fondurile necesare
sanatatii sunt colecate prin intermediul fiscal existent in fiecare tara. Gradul de
echitate depinde de modalitatea de impozitare aleasa: atunci cand impozitele sunt in
progres ele sunt progresive in raport direct cu cresterea veniturilor. Sumele alocate
asistentei medicale sunt stabilite de Parlament. Plata medicilor, in sistem Beveridge,
are la baza fie capitatia( plata in functie de numarul de pacienti inscrisi pe lista), fie
salariul pentru medicul de spital.
Acest sistem de asigurare de sanatatea are atat avantaje cat si dezavantaje.
Avantaje:
-
echitatea in finantare;
[Type text]
[Type text]
echitatea in finantare;
eficienta;
transparenta;
libertatea de alegere;
accesibilitatea;
[Type text]
Inainte de cel de-al doilea razboi mondial, ingrijirile spitaliere in S.U.A. erau oferite
exclusiv contracost. In perioada postbelica a fost intemeiat sistemul asigurarilor
particulare- Blue Cross si Blue Shield care constau in contracte incheiate intre
institutele de asigurari si patronii intreprinderilor. Persoanele cu venituri reduse sau
cele care nu faceau parte din campul muncii nu beneficiau de acest sistem.
Singurele programe de anvergura sunt cele create de administratia Kennedy si
Johnson in anii 1960 prin care au luat fiinta 2 sisteme nationale de asigurare
medicala:
1. Medicaid-1965 - destinat persoanelor cu venituri reduse;
2.- Medicare-1965- program national de asigurari de baza a spitalizarii pentru
persoane de peste 65 de ani .
No comments:
Post a Comment
[Type text]