Celulele sexuale .

Fecundatia.Migratia.Implantatia

 Celulele sexuale. Ovulul gametul feminin este o

celula sferica avand diametrul de 200 micromi; el este
rezultatul activarii foliculului primordial care, sub influenta
hormonului foliculostimulant (FSH), ajunge la maturare
completa. Prin ovulatie proces biologic ciclic se
elibereaza ovulul apt de fecundare.
De forma sferica ovulul prezinta structura asemanatoare
oricarei celule, are un nucleu cu un nucleol, in
citoplasma, in partea interna se gaseste zona vitelogena,
iar extern este vitelus, formativ, cu corpusculi celulari; la
exterior, membrana celulara are un strat mai dens
membrana vitelina urmeaza un strat mai gros zona
pelucida, in jurul careia dunt dispuse celulele foliculare
pe unul sau mai multe straturi, constituind coroana
radiata.

 Spermatozoidul se formeaza in testicul, la nivelul tubilor

seminiferi, in dezvoltarea sa trecand prin mai multe faze,
de la spermatogonie la spermatozoidul matur, in urma
procesului de spermatogeneza.
Are o lungime de 65, fiind alcatuit din cap , gat piesa
intermediara si coada. Capul este purtatorul caracterelor
genetice, fiind constituit din nucleu si acrozom.
Acrozomul contine enzime dintre care hialuorinidaza
care are un rol determinant in fecundatie. Gatul imreuna
cu piesa intermediara si coada formeaza partea care
confera mobilitate spermatozoidului.
Formarea spermatozoizilor este un proces delicat extrem
de sensibil la noxe ( factori toxici, medicamente,
iradiere), dereglari hormonale si metabolice. Efect
daunator au si bauturile alcoolice si tabagismul.

 Tabagismul nu determina pierderea capacitatii de

procreare, dar influenteaza negativ proliferarea si
maturizarea celulelor germinale. Sunt recunoscute
posibile urmari ale tutunului asupra fatului.
Fecundatia: este procesul de contopire a celor doi
gameti ajunsi la maturitate, pentru a forma o celula noua
oul sau zigotul. Premisele acestui fenomen sunt
reprezentate de intalnirea celor doi gameti si maturitatea
acestora.
Prima parte de lichis ejaculat contine cea mai mare
cantitate de apermatozoizi. Unii patrund rapid in glera
cervicala si, de aici, in uter.
In primul timp al fecundatiei , spermatozoizii din
vecinatatea ovulului, in prezenta unei enzime
hialuronidaza din acrozomul spermatozoidului - lizeaza

acidul hialuronic din structura coroanei radiata

dezintegrand-o. Ei strabat apoi membrana pellucida cu
ajurorul tripsinei din acrozom, ajungand in spatiul
perivitelin. Cativa avanseaza adanc in deutoplasma, dar
numai un singur spermatozoid patrunde in nucleul celulei
fecundatie monospermatica. Imediat protoplasma se
retracta si elimina in spatiul perivitelin un lichid
albuminos deutoplasmolizina care impiedica
patrunderea altor spermatozoizi in masa
protoplasmatica.
in al doilea timp se realizeaza contopirea celor doi
pronuclei , restabilind numarul diploid de cromozomi.
Celula rezultata oul, prezinta capacitati proprii de
multiplicare si organizare.
Fecundatia si prima mitoza au loc la nivelul jonctiunii

ampulo-istmice a tubei uterine.Ovulul eliminat de ovar,

inconjurat de cumulus oophorus, ajunge spre
extremitatea distala a tubei, de unde este transportat
spre locul fecundatiei datorita activitatii musculaturii si a
cililor tubari.In trimea externa a tubei ajung si
spermatozoizii care urca din vagin in cavitatea uterina si
apoi in tuba.
Migratia: oul, in stadiul da blastocit, ajunge in cavitatea
uterina dupa 5-6 zile, fiind ajutat de contractiile tubei si
de miscarile cililor epiteliului tubar. In cavitatea uterina
ramane libere aproximativ 24 h, hranindu-se din rezerve
proprii, secretii tubare si endometriale care contin, printre
altele glicogen, acid ascorbic si glutation.
Ovoimplantatia: cuprinde totalitatea proceselor
biologice ce determina penetrarea si fixarea blastocitului

in endometru transformat estrogenoprogestativ.

Oul patrunde in mucoasa uterului prin liza celulelor
endometriale, datorita unor fermenti proteolitici ai
trofoblastului cu care ia contact.
Fixarea oului, se face pe fundul uterin anterior sau
posterior.Dupa patrunderea in mucoasa, se dezvolta
rapid placenta cu vilozitatile coriale care asigura hrana
hemotrofa embrionului.
Nidatia se face normal, in cavitatea uterina -= in cazul
sarcinii normale, sau anormal, in afara sa formand
sarcina ectopica.
Consecinta biologica a nidatiei este instalarea graviditatii
care dureaza 280 de zile, in aceasta perioada din zigot
se dezvolta embrionul si mai tarziu fatul, impunand
modificari, in special ale aparatului genital matern, cum

ar fi hipertrofierea uterului, ce capata o noua

vascularizatie , necesara cerintelor produsului de
conceptie. Perioada de gestatie impune noi corelatii
hormonale, odata cu aparitia hormonilor placentari ,
stabilind noi potentiale functionale ale sistemului
endocrin. Drep urmare apar modificari in aparatul
cardiovascular, pulmonar, degestiv, renal. Se modifica
metabolismul hidroelectrolitic si cel glucidic, lipidic,
proteic.
Dezvoltarea intrauterina a produsului de conceptie
Dupa nidatie incepe morfogeneza placentei. Produsul de
conceptie si anexele sale , de-a lungul gestatiei , trec
prin mai multe stadii caracteristice.
Pana la inceputul lunii a patra perioada embrionara
viitorul copil are aspectul unui germene uman, in acest

interval avand loc organogeneza.

In perioada urmatoare numita fetala,se produce
dezvoltarea si maturarea organelor, pregatind fatul
pentru o adaptare cat mai buna dupa nastere. Astfel
produsul de conceptie creste progresiv in lungime si
greutate la sfarsitul lunii anoua fatul avand 47-51 cm si
3.000-3.500 grame. Oul la termen este constituit din fat
si anexe. Anexele sunt formate din sistem amniotic
( membrane si lichid amniotic), cordonul ombilical si
placenta. Fatul, cordonul ombilical si lichidul amniotic
formeaza continutul pungii amniotice.