Sunteți pe pagina 1din 15

Subiecte ORL

1.Bucofaringoscopia Se face cu apasatorul de limba; Intre buze si arcade se afla vestibulul bucal: inferior si superior; Se examineaza limba;poate avea: modificari de culoare,depuneri micotice,substante toxice,proliferari tumorale,inflamatorii,ulceratii; La bucofaringoscopie vom vedea valul palatin ,care continua bolta palatina si care la marginea inferioara libera prezinta in partea mijlocie un apendice mai mult sau mai putin lung,care este lueta. De la baza luetei,de o parte si de alta,marginea libera,coboara in arc de cerc in jos si inapoi si se pierde pe peretii laterali ai faringelui,formand stalpii posteriori. De pe fata anterioara a valului se detaseaza stalpii anteriori,care coboara tot in arc,in jos si inafara,spre partea corespunzatoare bazei limbii.Acesti doi stalpi delimiteaza o regiune triung iulara,in care apare amigdala palatina. Sub marginea libera a valului si inapoia lui ,intre cei doi stalpi posteriori,apare peretele vertebral al faringelui bucal. Se va inspecta cu atentie culoarea si aspectul mucoasei faringiene. !xaminarea peretelui posterior al faringelui da informatii despre capacitatea de aparare a organismului,daca mucoasa faringiana e lacuita"nu are capacitatea de a lupta. 2.Rinoscopia anterioara !xaminarea cavitatii nazale prin orificiile sale anterioare. Executie: #ascicolul luminos este proiectat de reflector in orificiul narinar; Speculul nazal,tinut in mana stanga se introduce inc is in orificiul narinar,nu prea profund,si se dilata,apoi aripa externa a nasului,avand grija de a nu leza cu ramura interna mucoasa septului,pentru a nu produce dureri sau epistaxis; $apul bolnavului este in pozitie orizontala si usor plecat inainte. In felul acesta se poate inspecta cornetul si meatul inferior,planseul nazal si portiunea inferioara a septului. $and cavitatea nazala este larga se poate vedea si peretele posterior al rinofaringelui,sau fata posterioara a valului palatin,in timpul contractiilor sale provocate de deglutitie .%rin mici miscari de rotatie inafara sau inauntru ale capului,se inspecteaza mai bine septul sau peretele nazal extern.%artile superioare ale nasului se pot inspecta numai dupa o usoara flectare inapoi a capului . Se vad astfel cornetul si meatul mijlociu,partea respectiva din sept si intre ele desc izatura olfactiva. Daca exista tumefieri ale partilor anterioare care impiedica inspectia portiunilor superioare,atunci se vor aplica tampoane cu o solutie de cocaina &' la care se adauga cateva picaturi de adrenalina ( ),care vor produce retractia mucoasei.

Se va examina cu atentie forma cornetului mijlociu si a septului,apoi eventualele ipertrofii ale mucoasei,secretii purulente in meatul mijlociu,polipi,tumori,etc. In unele cazuri este necesara rinoscopia mijlocie,care se face cu ajutorul unui specul nazal cu ramuri lungi*+il an,,ce se introduce inc is in meatul mijlociu,desc izandu-l si impingand cornetul mijlociu inauntru,se poate face apoi inspectia amanuntita a meatului mijlociu. 3.Rinoscopia posterioara Serveste pentru examinarea partilor celao mai posterioare ale cavitatii nazale,a c oanelor si a nazofaringelui.!a se face prin cavitatea bucala cu ajutorul unei oglinzi mici *diametrul . / mm,,care se introduce inapoia valului palatin si cu ajutorul careia lumina este reflectata in rinofaringe. $ele doua treimi anterioare ale limbii cunt comprimate in jos cu un apasator de limba tinut cu mana stanga. 0olnavul respira in acest timp pe nas,pentru a produce o relaxare a valului palatin. In acesc moment se introduce oglinda tinuta in mana dreapta inapoia valului ,avand grija a nu atinge partea posterioara a limbii,peretele posterior al faringelui sau valul palatin spre a nu provoca reflxe de greata,care stanjeneste examinarea. 1glinda va fi incalzita inainte de a se introduce spre a preintampina aburirea ei de catre aerul expirat;suprafata oglinzii este indreptata in sus,dandu-i-se diferite inclinari pt a putea examina toata regiunea. In cazuri de reflexe exagerate faringiene,se va face in prealabil o anestezie a mucoasei bucofaringiene cu o solutie de cocaina &' sau pantocaina 2',iar cand examinarea trebuie sa fie mai amanuntita se va face si o tractiune a valului palatin inspre partea anterioara,cu ajutorul unui tragator de val. Imaginea care se observa in oglinda ne va arata in partea superioara palfonul rinofaringelui,in mijlocul c oanelor ,despartite de marginea posterioara a septului ,sau,in orificiile c oanelor,se vor vedea extremitatile posterioare ale cornetelor. %e partile laterale ale rinofaringelui se vad orificiile trompelor lui !ustac e si inapoia lor fosele lui 3osenm4ller. La partea inferioara se observa fata posterioara a valului palatin.!ste preferabil a alege o oglinda cat mai mare,spre a avea o vedere cat mai completa a regiunii.

4.Laringoscopia indirecta o Se face in mod obisnuit cu o oglinda plana ,rotunda,de diferite marimi; o Inainte de intrebuintare,oglinda va fi incalzita pe fata ei sticloasa la flacara unei lampi de alcool,pentru a evita precipitarea vaporilor de apa din aerul expirat; o Se va controla gradul ei de incalzire pe mana medicului si eventual pe obrazul bolnavului; o $erem bolnavului sa desc ida gura si sa scoata limba;mana stanga a medicului o va prinde cat mai adanc intre police si index cu ajutorul unei comprese sterile; o Se introduce oglinda si se priveste endolaringele;

o !ndolaringele are urmatoarele:epiglota*deasupra se vizualizeaza amigdala linguala,;la capete . doua membrane*repliuri ariepiglotice,;intre portiunea mediana a epiglotei si capatul posterior al repliurilor se gasesc doua benzi munite corzi vocale,pe corzile vocale se gasesc benzile ventriculare*false corzi vocale,;intre cele doua corzi se afla spatiul triung iular*glota,. Laringoscopia directa !ste cercetarea directa a cavitatii laringiene cu ajutorul unui aparat special care aduce laringele si cavitatea bucala in linie dreapta. Instrumentul intrebuintat este un tub-spatula care a fost perfectionat mereu si care poarta numele de directoscop.!l poate fi de diferite modele,care foloseste fie lumina proximala,fie distala. Laringoscopia directa se foloseste la adult ,pentru a intregi datele laringoscopiei indirecte si pentru numeroase interventii c irurgicale,practicate in interiorul laringelui. Laringoscopia directa poate fi practicata in diferite pozitii,principalul fiind ca raza vizuala sa cada direct in cavitatea laringiana. I se face bolnavului anestezie mucoasei faringo-laringiene prin pulverizari,instilatii,sau pensulatii cu cocaina &';dupa ce bolnavul isi scoate limba ,directoscopul sterilizat si usor incalzit este introdus pe linia mediana evitand sa apasam pe incisivii superiori,pana vedem epiglota ,pe care o incarcam pe tub apasand-o pe baza limbii si ridicandu-le atat cat este necesar sa se vada laringele.Secretiile sunt aspirate in permanenta de un aspirator. 5.Laringoscopia suspendata(LSS) Definitie: forma evoluata a laringoscopiei directe care consta in vizualizarea directa a laringelui cu pacientul in D.D si laringoscopul de intubatie suspendat cu ajutorul unor parg ii metalice. Scop : - posibilitatea de a realiza manevre c irurgicale endolaringiene superioare ca te nica si ca tratament; - diagnostic si tratament Scopu diagnostic: Se refera la realizarea unor biopsii cu un inalt grad de acuratete; 5izualizarea corecta a formatiunii tumorale; %osibilitatea evoluata de a face un diagnostic diferential corect al leziunilor laringiene; 6rmarirea evolutiei unei afectiuni laringiene. Scopu terapeutic: o Inalt grad de vizualizare pentru microc irurgia laringiana; o %osibilitatea abordarii c irurgicale a leziunilor laringiene folosind ambele maini; o %osibilitatea realizarii in acelasi timp si a dg. si a tratamentului *polipii,nodulii laringieni,papilomatoza laringiana,. !ncidente si accidente:

3uperea dintilor Aspirarea unui dinte in caile respiratorii Luxarea cartilajelor laringiene Imposibilitatea intubarii din diferite cauze locale.

"e#nica propriu $ %isa : %acientul este anesteziat,cu anestezie generala,cu I18*intubatie orotra eoala,,in D.D; 9edicul mentine arcada superioara dentara in sus si introduce laringoscopul de-a lungul limbii pana la baza acesteia; $and se ajunge aici se repereaza epiglota apoi aceasta se incarca pe laringoscop si se patrunde in vestibulul laringian; De aici se patrunde printre cartilajele aritenoide,apoi se evidentiaza benzile ventriculare care se depasesc,varful laringoscopului se opreste la suprafata corzilor vocale; Aici un ajutor fixeaza sistemul de parg ii,apoi ridica laringoscopul pentru a vizualiza bine; Apoi se realizeaza actul c irurgical sau diagnostic cu ajutorul penselor de microc irurgie laringiana; Dupa realizarea interventiei se desface parg ia,se scoate invers laringoscopul,aspirand continuu; Se poate face intubatie tra eala*tumora mare,,cu tra eostomie. &.'toscopia 8e nica otoscopiei intrumentale este simpla;bolnavul fiind asezat in pozitia de examen,otologul proiecteaza fascicolul luminos in centrul orificiului extern al conductului si,tragand pavilionul in sus si inapoi,cu mana opusa urec ii p ecare o examineaza,executa otocopia directa. La sugari,pavilionul trebuie tras in sens invers,in jos si inainte,din cauza slabei dezvoltari a conductului osos si din cauza curburii diferite a conductului cartilaginos. Dupa aceasta,cu mana omonima urec ii pe care o exemineaza,medicul apuca pavilionul speculului cu policele si aratatorul si cauta prin miscari fine de rotatie,de insurubare,sa-l introduca pana in vecinatatea istmului conductului. %atrunderea cu speculul mai inprofunzime va determina durere si acces de tuse din cauza excitatiei ramurii auriculare a vagului. Introducerea insuficienta a speculului constituie o alta greseala a incepatorilor si are consecinta unei orientari gresite in axul conductului,asa incat : posterioara a timpanului va fi considerata ca fiind cea anterioara,iar arcul posterior al cadrului timpanal ca fiind manerul ciocanului.

Aspectul normal al conductului auditiv extern este acela al unui tub cu peretii netezi,de culoare alb mat,devenind roz in profunzime si contrastand astfel cu suprafata externa a timpanului.

(.Biopsia faringiana 9etoda c irurgicala prin care se preleveaza fragmente tumorale sau de tesut in vederea stabilirii dg. istopatologic. Biopsia: a, 3inofaringelui b, 1rofaringelui c, <ipofaringelui a)Biopsia rinofaringe ui()iopsia de ca*u+): Se efectueaza sub anestezie locala*lidocaina,xilocaina (=',; Informare; %regatirea materialelor; Scopul; 9etoda; Incidente,accidente; >otare; 8rimitere la laborator. "e#nica: o %relevarea tesutului de biopsie in indirectoscopie cu ajutorul oglinzii de rinofaringe; o Se pulverizeaza anestezie in fosele nazale,in cavitatea bucala insistand pe orofaringe*fundul gatului,; o Se asteapta 7-; minute pentru instalarea anesteziei apoi in functie de conformatia anatomica se introduce oglinda in spatele valului palatin cu mana stanga; o $u mana dreapta se apuca pensa $ atelier prevazuta cu 2 cupe mari cu o curbura superioara si se introduce sub controlul oglinzii in spatele valului; o $and se observa tumora se introduce pensa,aceasta se desc ide si se introduce in cupele ei tumora,se inc ide pensa; o #ragmentul respectiv se introduce in formol; o Se etic eteaza*nume,prenume,data,sectie,material prelevat, Biopsia de ca*u+ cu ridicator de *a : - in cazul in care valul palatin este lipit de peretele posterior al faringelui - dupa anestezie , pe fosa nazala se introduce sonda >elaton,capatul celalalt se scoate prin cavitatea bucala,cele 2 capete se prind cu o pensa. )) Biopsia orofaringe ui: Se efectueaza cu pensa &

Anestezie locala %resupune urmatoarele localizari: biopsia d eplanseu bucal,de limba,dea migdale,de val palatin.

c) Biopsia #ipofaringe ui: %resupune biopsia formatiunilor tumorale de la nivelul sunusurilor piriforme; $u pensa laringiana*are curbura inferioara,; 8e nica indirectoscopiei; %acientul scoate limba*pe care o tine asistenta,; 9edicul cu oglinda in stanga si cu dreapta introduce pensa la nivelul tumorii. Daca te nica nu este posibila in indirectoscopie se face in directoscopie cu ajutorul tubului de intubatie. ,.Biopsia aringiana 9etoda c irurgicala prin care se preleveaza un fragment dintr-o formatiune tumorala laringiana in scopul stabilirii dg. istopatologic. -etode: prin aringoscopie: - directa - indirecta - suspendata Biopsia: Se reco tea%a din : 5estibulul laringian*epiglota, 3epliurile ariepiglotice $omisura Spatiul glotic*corzile vocale, Spatiul subglotic . de pe fata inferioara a corzilor vocale si regiunea subglotica. o %relevarea tesutului de biopsie in indirectoscopie cu ajutorul oglinzii de rinofaringe; o Se pulverizeaza anestezie in fosele nazale,in cavitatea bucala insistand pe orofaringe*fundul gatului,; o Se asteapta 7-; minute pentru instalarea anesteziei apoi in functie de conformatia anatomica se introduce oglinda in spatele valului palatin cu mana stanga; o $u mana dreapta se apuca pensa $ atelier prevazuta cu 2 cupe mari cu o curbura superioara si se introduce sub controlul oglinzii in spatele valului; o $and se observa tumora se introduce pensa,aceasta se desc ide si se introduce in cupele ei tumora,se inc ide pensa;

"e#nica:

o #ragmentul respectiv se introduce in formol; o Se etic eteaza*nume,prenume,data,sectie,material prelevat,

..Exudatu faringian 6n exudat faringian este un examen care identifica prezenta unei infectii bacteriene, fungice sau virale la nivelul regiunii faringiene *gatului,. @nainte de tratament bacterian @nainte sau la 7-; ore de la toaleta gurii, alimentaAie /acientu o %e scaun ,gBtul Cn extensie, desc ide gura, spune DAE 0sistenta: o DeprimF limba cu apFsFtorul steril, sterge ferm cu tamponul: Amigdalele %eretele posterior al faringelui GGG recoltare de pe zonele inflamate, leziuni, depozite purulente. o Introduce tamponul Cn tubul protector, noteatF datele pacientului o !xaminare Cn maxim 7 ore de la recoltare. Se face pentru stabilirea tratamentului antibiotic. 11.2rotiu ingua 9etoda de diagnostic prin care se determina citologia mucoasei linguale. Se executa cu 2 lamele de sticla,de catre asistenta >u este necesara anestezia Se scoate limba $u o lamela se curata fata dorsala a limbii Se intinde cu cealalta,se trimite la laborator La microscop se face citirea citologica.

11.!nsti atia aringiana 9etoda terapeutica prin cate se realizeaza tratamentul de contact intre diferitele substante medicamentoase si corzile vocale.

Scop: terapeutic. !ndicatii: o o o o Laringite acute Disfunctii ale corzilor vocale 9icoze ale corzilor vocale Laringite cronice in faza incipienta*laringite cronice simple,.

"e#nica: Informarea pacientului; %regatirea instrumentelor*oglinda laringiana,comprese,seringi de instilatie laringiana,recipient de recoltare,anestezie,spirtiera,; %acientul in sezut pe scaunul 13L,se pulverizeaza cu lidocaina (=' ,in vestibul si endofaringe; Asistenta tine limba pacientului in afara cu o compresa; Doctorul tine in mana stanga oglinda laringiana iar in dreapta seringa laringiana; In oglinda se repereaza corzile vocale; $and pacientul pronunta vocala DiE prelungita astfel incat corzile vocale sa stea apropiate,doctorul pipeteaza solutia deasupra corzilor vocale,care e intinsa cu ajutorul vibratiilor.

12.0neste%ia oca a aringiana 8e nica prin care se efectueaza o blocare a sensibilitatii mucoasei laringiene cu ajutorul solutiilor anestezice care sunt instilate deasupra corzilor vocale. Scopul: - permiterea practicianului sa execute anumite manevre terapeutice*ablatie de polipi,biopsii ale formatiunilor tumorale laringiene,etc., si diagnostice *biopsii,recoltarea de secretii de pe suprafata corzilor vocale,culturi din secretiile de pe corzile vocale,extractii de corpi straini,etc., la nivelul laringelui. Materiale necesare: - seringa de instilatie laringiana - solutii anestezice - solutii de instilat - comprese - tavita renala - oglinda laringiana - lampa sau oglinda frontala. Tehnica: - pacientul este asezat in pozitie sezanda pe scaun; - asistenta sta in dreapta pacientului iar medicul in fata acestuia;

pacientul desc ide gura si scoate limba mult afara,asistenta tine limba pacientului cu mana drepta si cu stanga tine capul pacientului; - medicul sta in fata pacientului,apuca cu mana stanga oglinda laringiana si evidentiaza vestibulul laringian unde se vad corzile vocale; - cu mana dreapta se apuca seringa cu solutia anestezica si se introduce capatul canulei dincolo de baza limbii pana cand varful canulei ajunge deasupra corzilor vocale; - pacientul pronunta vocala DiE prelungit si medicul instileaza solutia anestezica picatura cu picatura; - anestezicul va fi distribuit uniform datorita vibratiilor corzilor vocale. Aceasta manevra se repeta de 2-7 ori pana cand pacientul afirma ca prezinta o stare de anestezie difuza la nivelul mucoasei laringiene. Anestezia locala se poate face prin instilatie cu Iilina 2' sau prin pulverizatie cu Lidocaina (='. 13."ra#eo)ron#oscopia 9etoda terapeutica prin care cu ajutorul tubului tra eobronsic se vizualizeaza lumenul tra eei si bron iile in scop terapeutic si diagnostic. Instrumente necesare: 8ra eobron oscop %ense de recoltare si c irurgicale Aspirator $omprese Solutie anestezica 3ecipiente de recoltare a produselor c irurgicale Solutii de dezinfectie pt instrumente Solutii de conservare a produselor recoltate J comprese,mese,vata. 8ra eobron oscopul--- este alcatuit din tub de tra eobron oscop,sursa de lumina,fibra optica. 8uburile sunt de 7 feluri: (. tub de lumina proximala . <usslinger 2. tub de lumina distala . $ evalier-KacLson 7. tub de lumina proximala M distala . <autant 8e nica : o anestezia e locala,pulverizare cu Iilina,Lidocaina potentata cu anestezic general*Diazepam,#enobarbital, o se face anestezie generala cand pacientul nu colaboreaza cu anestezie locala o exista 2 tipuri de tra eobron oscopie : (. inalta . se face prin cavitatea bucala 2. joasa - se face prin stoma tra eala 8ra eobron oscopia inalta : pacientul e asezat in DD cu capul in afara mesei c irurgicale in extensie maxima

asistenta sta in dreapta pacientului si tine capul pacientului cu mana dreapta in regiunea cervicala si cu stanga in regiunea occipitala medicul sta la capul pacientului si cu mana stanga in care are o compresa mentine cavitatea bucala desc isa prin apasare pe arcada dentara superioara si cu dreapta introduce tubul de tra eobron oscopie se urmaresc: baza limbii; marginea libera a epiglotei; apoi tubul se introduce sub epiglota,vizualizam aritenoizii M corzile vocale; se introduce printre corzile vocale printr-o miscare de rotatie apoi coboara descendent pana la nivelul pintenelui tra eal de unde se coboara pe bron ia dreapta sau stanga. Indicatii: Diagnostic"recoltare pt citologie;pentru biopsie ;vizualizare 8erapeutic "c irurgie endoscopica*ablatie,tumori M extractie de corpi straini,;spalaturi tra eobron oscopice;aplicatii topice de medicamente;cauterizari. IncidenteOaccidente: lipsa de colaborare a pacientului,anxietate lipotimii,asfixii rupturi ale peretelui tra eal sau bronsic*manevre brutale, emoragii prin lezarea mucoasei sau excizia brutala a unei formatiuni tumorale mediastinite emfizem subcutanat. 14.Esofagoscopia DefiniAie. !sofagoscopia reprezintF examinarea lumenului esofagian cu ajutorul esofagoscopului, in scop diagnostic sau terapeutic *extragerea corpilor strFini, cauterizarea si badijonarea unor ulceraAii, incizarea unor abcese, polipectomii, sclerozarea unor varice esofagiene,. 8e nica medicala recunoaPte doua te nici de asistare diagnostica a leziunilor corozive: esofagoscopia rigida si cea flexibila. Daca prima dintre acestea este din ce Cn ce mai puAin utilizata, pFstrBnd anumite indicaAii pentru cazurile neoplazice si corpii strFini, apariAia endoscoapelor flexibile a determinat monopolizarea de cBtre acestea a metodei. !ndoscopul 13L are avantajul unui calibru redus ceea ce-l face uPor suportabil de cBtre pacient si permite obAinerea unor informaAii extrem de utile despre zona de intricare aerodigestiva, greu sau deloc posibile Cn cazul folosirii gastrofibroscopului. 8e nica este fFcuta in CncFperi special amenajate si necesita mai multe materiale: pentru protejarea bolnavului si a personalului, materiale pentru anestezia bucofaringelui *Iilina, >ovocaina (', etc.,, esofagoscop steril, tavita renala, recipiente pentru recoltat, pipa Quedel, comprese sterile, oc elari de protecAie, manusi sterile, medicamente

(=

*sedative, cardiotonice, trusa antiPoc, medicament pentru sclerozarea varicelor esofagiene,. /reg3tirea pacientu ui. /reg3tirea psi#ica. Asistentul : identifica nivelul de cultura generala a pacientului legat de procedeul efectuat identifica intensitatea fricii bolnavului informeazF pacientul si se cere acceptul convinge pacientul de necesitatea si importanta investigaAiei spune ca va fi alFturi de el pe timpul investigaAiei roagF pacientul sa colaboreze /reg3tirea fi%ica. In ziua premergFtoare examinFrii, se face testarea bolnavului la Iilina va fi sedat in seara premergFtoare examinFri si in dimineaAa zilei respective va fi anunAat sa nu mFnBnce dimineaAa anestezia pacientului se face cu pacientul aPezat pe un scaun, in mana dreapta va tine o tavita renala, anestezia locala se limiteazF la limba, orofaringe, ipofaringe si esofag *fFra anestezia arborelui tra eo bronsic se poate administra pacientului ( fiola de Atropina pentru in ibarea secreAiei gastrice, nu se da la ta icardii %oziAia pacientului. !sofagoscopia se poate executa in poziAie PezindF, in decubit dorsal sau in decubit lateral stBng, urmFrindu-se ca gura, faringele si esofagul sa fie in linie dreapta pentru a anula lordoza cervicala. Supra*eg#erea pacientu ui dup3 efectuarea te#nici: nu va mBnca (-2 ore necesita supraveg ere cu mFsurarea funcAiilor vitale *respiraAie , puls, tensiune arteriala asistenta va avea la CndemBna emostatice in vederea emoragiei !ncidente si accidente emoragii suprainfecAii cu diferiAi germeni dureri in gat , disfagie cefalee, tuse subfebrilitate, insomnii 15.Exa+enu functiona a au%u ui se refera la testarea functiei auditive prin: ((

Acumetrie: - fonica - instrumentala - electrica Acumetria fonica: - se face cu ajutorul examinatorului*vocea soptita,; - vocea soptita trebuie perceputa clar de pacient de la minim ? m intr-o camera lipsita de zgomot; - pacientul este asezat pe un scaun in profil fata de examinator; - examinatorul sopteste cu voce soptita cuvinte care reprezinta: timbru grav - (,2 - ipoacuzie de transmisie timbru acut - ?,H - ipoacuzie de perceptie timbru mixt - ;,(= - ipoacuzie mixta. Aceasta metoda nu are valoare absoluta dar orienteaza examenele ulterioare. Acumetria instrumentala: - se efectueaza cu ajutorul unor instrumente numite diapazoane*frecventa de &(2 <z si (2/ <z,. - este un diagnostic orientativ Tehnica : - diapazonul in vibratie se aseaza cu piciorul pe regiunea mastoidiana in fata pavilionului urec ii sau pe crestetul capului si pacientul e invitat sa raspunda unde aude vibratia respectiva; - probele se numesc: proba Reber;3ircee;Sc Sabac ;0ing;Qelle. Proba Weber . masoara acuitatea auditiva in urma asezarii diapazonului de &(2 <z pe crestetul capului. Rezultate - daca pacientul nu are tulburari de auz diapazonul e perceput ca o vibratie in crestetul capului sau in ambele urec i la fel; - daca pacientul are ipoacuzie de transmisie,aude vibratii pe partea urec ii bolnave; - daca pacientul are ipoacuzie de perceptie,aude vibratii pe partea urec ii sanatoase; - daca pacientul are ipoacuzie mixta aude vibratii pe partea urec ii sanatoase; - daca pacientul are ipoacuzie bilaterala de transmisie sau de perceptie aude vibratii in urec ea sanatoasa. Proba Rinee . compara auzul transmis pe cale osoasa cu cel transmis pe cale aeriana la aceasi urec e; - raportul dintre calea aeriana si calea osoasa trebuie sa fie supraunitar; - pe cale aeriana auzul se transmite de 2 ori mai mult ca timp decat pe cale osoasa,astfel incat 3inee: in auz normal este pozitiv;in ipoacuzie de transmisie este negativ si in ipoacuzie de perceptie este pozitiv prelungit. Acumetria electrica: - se efectueaza cu ajutorul aparatului numit audiometru - modalitate de testare a auzului mai precisa dar tot subiectiva. Audiometrul este un instrument prevazut cu un sistem de emisie a undelor pe care pacientul le receptioneaza in 2 casti. 9odul in care pacientul aude sunetele emise de aparat sun inregistrate grafic cu ajutorul a 2 curbe:curba aeriana si curba osoasa. - distanta intre curba aeriana si curba osoasa indica o ipoacuzie de transmisie;

(2

- curba aeriana si curba osoasa alaturate indica o ipoacuzie de perceptie; - curba aeriana si curba osoasa cu distanta intre ele dar coborate la baza graficului indica o ipoacuzie mixta. !xista si metode obiective de inregistrare a auzului: - inregistrarea potentialelor evocate de trunc iul cerebral*grafice,. 1&.Exa+enu secretii or auricu are Secretiile auriculare sunt acumulari fluide sau solide in conductul auditiv extern. Aceste secretii sunt fiziologice*cerumen, si patologice*secretii sangvinolente,purulente,seroase,. Tipul secretiilor: -seroase -sero-mucose -muco-purulente -purulente fetide -sangvinolente -sero-sangvinolente !xaminarea secretiilor auriculare se face din punct de vedere macroscopic si microscopic. Macroscopic se examineaza :tipul,cantitatea,culoarea,mirosul,ritmul eliminarii secretiilor si tendinta la oprirea spontana. Microscopic se examineaza d. p.d v.citologic prin realizarea unui frotiu care se citeste la microscop si bacteriologic prin insamantarea secretiilor pe medii de cultura siOsau antibiograma. Tehnica- se preia la pacientul treaz,fara anestezie si se recolteaza cu ajutorul unui stiL steril. Dupa informarea pacientului se introduce stiLul in conductul auditiv extern,dupa recoltare se introduce intr-o eprubeta sterila ,se etic eteaza si se trimite la laborator. 1(.Extragerea corpi or straini auricu ari $orpii straini care pot sa ajunga in organele otorinolaringologice pot fi de provenienta:organica*boabe de fasole,seminte,usturoi,fire de iarba,etc.,;anorganica*fragmente de jucarii,bile,etc., si de provenienta endogena*dopul de cerum,epidermoide, etc.,. !xista si corpi straini animati:insecte,viermi.etc. Scopul este terapeutic: indepartarea corpilor straini si asanarea locala prin substante dezinfectante si spalaturi terapeutice. Tehnica: - informarea pacientului; - de efectueaza anestezia*locala cu Lidocaina (=',sau exista si cazuri mai deosebite si se face anestezie generala,; - pacientul asezat in sezut pe scaunul de examinare 13L,terapeutul cu mana stanga executa o miscare de tractiune a pavilionului pe exterior,iar cu mana dreapta cu ajutorul unei pense*pensa auriculara sau 3osen, se introduce pana in conductul auditiv extern pana la nivelul corpului strain;

(7

se desc ide pensa si se apuca usor corpul strain; in cazul corpilor straini ovalari in loc de pensa se foloseste o ansa; in cazul in care nici cu pensa,nici cu ansa nu se poate extrage se folosesc te nici c irurgicale laborioase,cum ar fi: incizia retro-auriculara. %entru corpii straini multipli sau macerati se foloseste spalatura auriculara. 1,.Redresarea pira+idei na%a e 3edresarea piramidei nazale reprezintF tratamentul c irurgical al fracturilor recente ale piramidei nazale Pi septului nazal, care realizeazF atBt corecAia funcAionalF, cBt Pi cea esteticF a nasului Interven ia const! "n: anestezie localF, reducerea fragmentelor fracturate, dupF care se realizeazF o dublF contenAie internF* prin tamponament anterior bilateral, Pi externF* cu atelF metalicF Pi benzi de leucoplast, %ostoperator se administreazF antibioterapie pe perioada tamponamentului anterior, antialgice, anti istaminice, tratament local ce constF Cn aplicarea unor unguiente ce au scop reducerea ematoamelor, pungi cu g eaAF pentru scFderea inflamaAiei Pi a senzaAiei dureroase DemeParea se face la 7-& zile, iar atela metalicF se CndepFrteazF dupF H zile.

1.."a+pona+ent na%a antero4posterior 8amponamentul nazal anterior si posterior se efectueaza pt epistaxisurile anterioare si posterioare dar si pt pansarea foselor nazale postoperator. Materiale necesare: - anestezic,Lidocaina (= ', - specul nazal, - mesa de tifon, - pensa in baioneta. Tehnica tamponamentului nazal anterior: - pacientul asezat in sezand pe scaunul de 13L; - speculul nazal se tine cu mana stanga, - cu mana dreapta se pulverizeaza anestezicul. - dupa anestezie cu pensa in baioneta se apuca mesa de tifon indoita si se introduce pana la nivelul coanelor apoi se pliaza mesa orizontal sau vertical pana cand fosa nazala este tamponata in totalitate. Dupa tamponament emostaza trebuie sa fie completa si sa nu se scurga sange in cavum.6lterior se monteaza o compresa de control si capastru.

(;

Tmponamentul nazal posterior -se efectueaza anestezie locala in fosele nazale dar si in oro-faringe. Tehnica: - pacientul in pozitie sezand pe scaunul de 13L, - dupa anestezia cu Lidocaina (=' se introduce o sonda >elaton prin fosa nazala respectiva cu sangerare, - sonda ajunge in cavum si este scoasa pe gura capatul distal al sondei, - la acest capat se leaga tamponul, - se trage apoi sonda si odata cu ea tamponul care se fixeaza in coana nazala de aceiasi parte. Se desface sonda >elaton, apoi se efectueaza tamponamentul nazal anterior de aceiasi parte care se fixeaza la subcloazon*portiunea incipienta a septului nazal, . 8amponul nazal se mentine minim 2; uneori H2 in functie de gravitatea epistaxisului. 21./unctia sinusa a +axi ara Punctia de sinus ma#ilar-metoda de mica c irurgie se efectueaza cu scop diagnostic si terapeutic si consta in introducerea unui trocar in sinusul maxilar afectat prin intermediul caruia se efectueaza spalatura sinusului maxilar. Materiale necesare: - specul nazal, - trocar, - pensa in baioneta, - anestezic, - seringa Quion, - solutii antibiotice de instilat, - solutie de spalatura. Tehnica: %acientul in sezand pe scaun,se efectueaza anestezie locala prin pulverizatie cu Iilocaina apoi cu speculul nazal se evidentiaza fosa nazala unde se efectueaza punctia si cu trocarul in mana dreapta,se abordeaza meatul nazal inferior pe unde se perforeaza peretele inter-sinuso maxilar. 8rocarul ajunge in sinusul maxilar dupa ce se simte To cadere in golT de cel ce efectueaza punctia. Incidente$accidente -sincopa,lipotimie,anxietate,obstructia trocarului, sangerarea ,embolia gazoasa.

(&