Universitatea Politehnica Bucureti

Facultatea de Chimie Aplicata i tiina

Materialelor

RAPORT DE AUTENTIFICARE
MONA LISA (GIOCONDA)

MASTERAND: Erika Imbrea

2016

INTRODUCERE
Gioconda (ital.: La Gioconda) sau Mona Lisa este o pictur celebr a lui Leonardo da
Vinci, realizat n anii 1503-1506, reprezentnd o femeie cu expresie gnditoare i un surs
abia schiat. Mona este prescurtarea cuvntului Madonna (Doamna). Este considerat cea mai
renumit oper din istoria picturii. Puine alte tablouri au fost att de mult reproduse sau
discutate. n prezent tabloul este expus la Muzeul Luvru din Paris, fiind atracia principal
pentru orice vizitator.

Autor:
Titlul:
Anul executiei:
Dimensiuni:
Tehnica:
Provenienta:
`Restaurari:

Leonardo Da Vinci
Mona Lisa
1503-1506
77cm x 53cm x 13mm
ulei pe lemn de plop
Muzeul Luvru, Paris
Da

ISTORIC
Potrivit celei mai raspandite ipoteze, modelul tabloului se numea Lisa Gherardini,
nascuta in 1479 la Florenta. Vlastar al unei familii modeste, ea s-a casatorit la varsta de 16 ani
cu fiul unui negustor de panzeturi, el insusi negutator, Francesco di Bartolomeo del
Giocondo. Vaduv in doua randuri, Giocondo avea cu 19 ani mai mult decat Lisa, care i-a
daruit trei copii: Pierro Francesco, nascut in 1496, o fata cu prenume necunoscut, moarta in
1499, si Andrea, nascut, probabil, in 1502.
Cand, in 1503, Francesco del Giocondo s-a mutat intr-o locuinta mai spatioasa pe Via
del Stufa si a decis sa realizeze un portret al sotiei sale, s-a orientat catre Leonardo da Vinci.
Atunci cand a inceput sa picteze tabloul, Leonardo avea 51 de ani, iar Lisa 24. Francesco nu
si-a primit niciodata lucrarea comandata.
Potrivit lui Giorgio Vasari, Leonadro incepe portretul la Florenta, in 1503 si il
"termina" dupa patru ani. Artistul nu s-a despartit niciodata in acest timp de pictura sa, fapt
pentru care, este foarte probabil sa o fi dus la Amboise, unde regele Frantei, Francisc I, il
chemase. Regele i-a cerut sa-i vanda portretul insa artistul a refuzat. Doi ani dupa aceea, cu
putin timp inainte de moartea lui Leonardo da Vinci, suveranul francez a cumparat, totusi,
capodopera cu 12.000 de franci. Tabloul a fost expus mai nti la palatul Fontainebleau, mai
trziu la Versailles.
Dup Revoluia Francez este expus la Luvru, Napoleon Bonaparte luandu-l pentru
propriul su dormitor, apoi a revenit la muzeul Luvru. n timpul Rzboiului franco-prusac din
1870-1871 a stat ascuns ntr-un loc necunoscut. n ziua de 22 august 1911 se constat
dispariia tabloului din muzeu. Poetul Guillaume Apollinaire este suspectat de furt i arestat,
n ziua de 7 septembrie este interogat i Pablo Picasso, dar ambii sunt elibera i din lips de
dovezi. S-a descoperit c un angajat de la muzeul Luvru, de origine italian, Vincenzo
Perugia, convins c tabloul aparine Italiei, l-a furat purtndu-l sub manta la ieirea din
muzeu. A fost descoperit cnd a ncercat s-l vnd unui negustor de opere de art din
Florena.
Dup ce a fost expus n principalele orae ale Italiei, revine la Luvru n 1913. n 1956,
partea inferioar a tabloului sufer daune serioase n urma unui atentat cu o soluie acid, iar
cteva luni mai trziu un vizitator a aruncat n el o piatr. n prezent se afl protejat sub o

sticl incasabil. n anul 1962 a fost expus n America la New York i Washington, D.C., iar
n anul 1974 la Tokyo i Moscova.

OBSERVATII CARE JUSTIFICA INCERTITUDINEA

AUTENTICITATII TABLOULUI

Cercettorii care investigheaz proveniena unei picturi cunoscute ca "Mona Lisa

timpurie" (Early Mona Lisa, n original, n.r.) au anunat luni c au identificat un nobil
englez care ar fi cumprat tabloul din Italia n secolul al XVIII-lea i casa din Anglia
rural, unde a fost gsit n 1911.
Informaiile au fost fcute publice n contextul n care lucrarea a fost expus pentru

prima dat n cadrul unei expoziii din Singapore dedicat lucrrii i autorului su, Leonardo
da Vinci.
Expoziia este organizat de o fundaie elveian care susine c "Mona Lisa timpurie"
a fost pictat nainte de versiunea celebr a acestui portret feminin, care se afl la muzeul
Luvru din Paris.
Pictura prezint o Lisa del Giacondo mai tnr, soia unui negustor din Florena care
este subiectul capodoperei expuse la Luvru i care a ajuns n colecia de art a familie regale
franceze n 1519, cnd Leonardo da Vinci a murit, n Frana.
Versiunea "timpurie" a picturii, despre a crei existen apar meniuni n mai multe
relatri din secolul al XVI-lea, a ieit la lumin la nceputul secolului al XX-lea, cnd
negustorul i colecionarul de art britanic Hugh Blaker a descoperit-o n 1911 ntr-o cas din
regiunea rural a Angliei de sud-vest.
Blaker, care a deinut tabloul pentru mai muli ani i a efectuat mai multe ncercri
nereuite de a-l autentifica, nu a identificat niciodat casa sau proprietarii din 1911 ai operei.
ntr-un comunicat remis Reuters, o echip de cercettori spune c au dat de urma unei lucrri
intitulate "La Joconde", mprumutat unei expoziii de art din oraul Yeovil, din Anglia, n
1856, i vndute unui negustor de argint doi ani mai trziu.
Mergnd napoi n timp, cercettorii spun c au gsit un document potrivit cruia un
tnr nobil din Somerset, James Marwood, a fost proprietarul unui tablou realizat de
Leonardo intitulat "La Joconde" care a fost cumprat probabil n timpul unei cltorii n Italia
n jurul anilor 1780.

Echipa a stabilit i existena unei legturi implicite cu o alt familie nobil din
Somerset care avea un interes profund n ce privete arta renascentist i care a locuit n casa
Montacute, cldire care n prezent este o atracie turistic major.
Cercettorii spun c scurtele referiri ale lui Blaker la casa n care a gsit tabloul
indic, n mare msur, c ar fi vorba despre casa Montacute, ai crei proprietari ar fi ajuns
ntr-o situaie financiar proast pn n 1911 i ar fi nceput s vnd n secret toate
proprietile.

O alt versiune a celebrei Mona Lisa se afl la Muzeul Prado din Madrid, iar istoricii au
crezut pn acum c este o simpl copie a originalului expus la Luvru.
Analiza cu raze X a demonstrat ns c acest portret a fost pictat de un ucenic al lui

Leonardo n acelai timp cu originalul i conine corecturi aduse chiar de maestru. Chiar i
peisajul care se vede n spatele femeii este identic.
Dac suprapunem cele dou tablouri, o vedem pe Mona Lisa pictat din dou unghiuri
diferite, ceea ce arat c pictorii se aflau n poziii diferite fa de modelul lor n momentul n
care au desenat.
Astfel, cele dou tablouri suprapuse ofer o imagine 3D a Mona Lisei.

ANALIZA SUPORTULUI, STRATULUI SI STILULUI

PICTURAL
Pe o terasa inconjurata de un parapet si de doua coloane mici, carora nu li se vede
decat baza, Mona Lisa sta asezata intr-un jilt de lemn semicircular cu brate de sprijin. Este
pictata de la talie in sus, are bratele indoite, bustul intors la dreapta spre privitor, chipul ii este
surprins din fata, iar ochii privesc intr-o parte. Pozitia insasi va intrerupe traditia, intrucat
portretele, pana atunci pictate in general din profil sau surprinse in intregime, aveau o
atitudine statica si destul de rece. Leonardo introduce odata cu aceasta lucrare bustul, ceea ce
permitea un tratament mult mai apropiat, mai detaliat al personajului. Mainile ii sunt
incrucisate, cea dreapta se sprijina pe incheietura celei stangi, iar mana stanga se odihneste pe
bratul jiltului.
Modul in care Mona Lisa tine mainile (sau mai bine spus modul in care artistul i le
pozitioneaza) ascunde o referinta spre virtute a tinerei femei; potrivit traditiei vremii, mainile
pozitionate una deasupra celeilalte semnificau fidelitate. Femeia poarta pe cap un val negru
transparent, parul ii este pieptanat simplu, cu o carare pe mijloc, are o rochie de culoare
inchisa, cu falduri dese. O broderie delicata ii margineste partea superioara a pieptarului,
dezvelind inceputul liniei de despicare a sanilor.
Conform anumitor tendinte din moda vremii, este grijuliu epilata - nu are nici gene,
nici sprancene. Nu poate fi nici un moment negata legatura Mona Lisei cu reprezentarea
Fecioarei Maria. Pentru ca acesta era idealul spre care toate femeile onorabile tindeau.
Zambetul istovit al Mona Lisei este, asadar, legat de zambetul Fecioarei.
In indaratul misterioasei doamne se poate vedea un peisaj muntos, scaldat in ceturi
albastrii, intre care cea mai pronuntata forma este fagasul unei carari serpuitoare. Peisajul
contribuie la construirea psihologiei femeii.
Peisajul de fundal presupune o perspectiva " vol d'oiseau", in vreme ce figura umana
se lasa perceputa in maniera frontala. Diferenta de viziune este imblanzita, de nu chiar
armonizata, de catre logia in care s-a lasat portretizata femeia si care articuleaza vederea
panoramata cu cea focalizata.
Tabloul lui Leonardo este pictat in ulei pe un panou din lemn de plop (77x53 cm).
Taiat dintr-o bucata masiva si nepastrand urma vreunei unelte de fasonare, lemnul are o

calitate exceptionala. Pe revers, conserva semnele unei stravechi hartii de ramare, care au fost
racaite.
Cu multa vreme in urma, o fanta subtire, cu o lungime de circa 11 centimetri, a fost
stabilizata cu ajutorul a doua piese din lemn in forma de coada de randunica. Disparitia uneia
dintre piese a dus la consolidarea fantei prin lipirea unei bucati de panza. In 1951, tabloul a
fost dotat cu un sasiu de stejar.
Din punct de vedere tehnic lucrarea aduce ca noutate doua principii fundamentale:
structura compozitionala de tip piramidal si principiul clarobscurului, numit sfumato.
Termenul de sfumato inseamna in italiana "invaluit in fum". Asta pentru ca siluetele sunt
punctate pe un fundal de culoare inchisa care sugereaza o grota stancoasa, iar formele lor moi
se detaseaza bland, de parca ar fi invaluite de ceata.
Cu ajutorul imaginilor 3D de mare rezolutie, specialistii au putut masura simultan
relieful si culorile tabloului, descoperind extrema finete a straturilor de pictura. Ceea ce pe
vremuri fusese o simpla supozitie a devenit, acum, o certitudine: pentru a obtine
imponderabilitatea carnatiilor, Leonardo a adoptat tehnica glacis-ului (culoare clara si
transparenta aplicata in pictura pe o culoare mai densa si servind la redarea clarobscurului),
precum primitivii flamanzi. A luat o pensula fina, un strop de ulei, a adaugat niste pigmenti
rosii plus cativa bruni si, cu tuse marunte, a creat umbre si a incalzit culorile reci. Acesta este
modul in care a izbutit sa sugereze transparenta pielii.

ANALIZE EFECTUATE
1. Localizarea elementelor de zone de contact i estimarea forelor de
contact ntre panoul din lemn si cadrul tabloului
ncepnd cu anul 2004 un grup international de cercetare a primit sarcina de la
Muzeul Luvru de a analiza starea higro-mecanic a panoului de plop ( Populus alba L. ), pe
care Leonardoda Vinci a pictat " Mona Lisa " , i anume verificarea gradului de adecvare a
condiiilor termo-higrometrice din vitrina sa , n cazul n care microclimatul este controlat n
mod activ, precum i evaluarea consecinelor poteniale ale oricrei fluctuaii ipotetice.
n scopul de a obine date despre comportamentul mecanic al panoului, echipa a
nfiinat o monitorizare continu prin intermediul echipamentelor automate si a efectuat, de
asemenea, msurtori manuale cu ocazia deschiderii anuale a vitrinei, unde este conservat
capodopera. Forele de contact au fost calculate pe baza presiunilor de contact locale,
imprimate pe o folie sensibil la presiune, ca o serie de valori de satura ie a culorii dezvoltate
n zonele de contact. Forele calculate mai sus, au fost , de asemenea, comparate cu for ele de
contact ntre spatele panoului i traversele cadrului, care au fost msurate cu ajutorul unei
celule de sarcin.
Panoul este inserat ntr -un cadru din Oakwood , i este uor for at inspre marginea
larga a cadrului de 7,5 mm, prin intermediul a patru grinzi de lemn, care sunt fixate prin
uruburi.

In urmatoarea imagine sunt prezentate zonele de contact ntre panou i cadru, i

valorile de presiune respective , indicate prin scala cromatic . Pentru a arta mai bine
formele i distribuia acestora , zonele de contact sunt amplificate de trei ori n
dreptunghiurile cu fundal alb . Att suprafeele de contact cat i stratul de vopsea nu au fost
atinse, aceste masuratori fiind luate din spate, prin intermediul panoului de lemn, ca i cum ar
fi fost transparent.

2. Imagistica de inalta rezolutie cu laser color 3D

O echipa alcatuita din 39 de oameni de stiinta s-a intalnit in miezul noptii, la inceput
lunii octombrie 2004, in Muzeul Luvru. Folosind o suita de aparate de ultima ora, specialistii
au realizat patru memorabile sedinte de analiza a tabloului, care s-au concretizat prin aparitia,
in septembrie 2006, a unei carti intitulate In inima Giocondei, Leonardo da Vinci
decodificat. Metodele aplicate de cercetatori au fost neinvazive, adica nu au presupus
prelevare de materie. Prilejuite, de iminenta mutare a tabloului intr-o noua vitrina de
protectie, studiile au incercat sa dea seama despre starea de conservare a tabloului si despre
posibilele metode de "tamaduire".

Avantajul principal al unui scaner folosind laser color 3D de nalt rezoluie pentru
nregistrarea operelor de art este c dau informatii foarte precise privind forma exact,
reflexiile si culoarea obiectului de arta.
Alterarea cea mai vizibila a operei - fanta care coboara din marginea de sus a tabloului
pana in preajma capului Giocondei - ii pusese deja pe jar pe restauratori. Din fericire, dupa
cele dintai analize, s-a dovedit ca nu era vorba despre o fisura de data recenta, ci de una
produsa cu multa vreme in urma, la momentul pictarii tabloului, si care nu s-a largit in timp.
Cercetarile au folosit intentionat mai multe tehnici - imagini 3D prin scanare laser,
decupaj virtual in 100 de milioane de pixeli si trei game de frecventa, examinari cu
ultraviolete si emisiografie X, reflectografie infrarosie si stratiradiografie, numerizare
multispectrala, analizarea sistemului de crapaturi, care, spre marea uimire a cercetatorilor, au
furnizat concluzii congruente.

Gratie razelor X, au putut fi suprimate virtual cateva straturi de vernis care alterau
acuratetea tabloului si care au recompus culorile originale. In acest moment, au fost izbitoare
asemanarile intre tehnicile observate in tablou si principiile enuntate de Leonardo in Tratatul
despre pictura, unde teoretiza (chiar in momentul cand picta Gioconda) observatiile sale
despre culoare, lumina, privire: el abandoneaza perspectiva geometrica, facand saltul la
perspectiva atmosferica. Prima perspectiva mai persista, bineinteles, prin cele doua coloane
prezente de fiecare parte a tabloului.
Dimensiunile fizice ale tabloului corespund unor imagini 3D de 12800 8800 pixeli.

Datele nregistrate de forma scanerul poate fi folosit pentru a genera parcele de contur
i coduri de culori pe hri de elevaie care ofer reprezentri convenabile i familiare ale
formei de ansamblu a panoului . Figura urmatoare arat clar curbura pronunat a panoului de
plop. Aici, modelul 3D a fost practic redus la jumtate pentru a descoperi profilul detaliat al
panoului.

Figura de mai jos ilustreaz o imagine monocrom umbrit n mod artificial a laturii
averse. Relieful de suprafa, datorit structurii de lemn este n mod clar vizibil . Cei 12 cm
despicati de la marginea de sus a capului , care au fost stabilizati n timpul unui tratament de
conservare, este evident. O schi slab a capului, fisurile i alte elemente ale peisajului sunt
de asemenea vizibile.

Alt aspect analizat de scanerele 3D se refer la aplicarea semitransparent subire a

multiplelor
Straturi de vopsea folosind tehnica sfumato.

Absena urmelor de pensula i variaii nlimi foarte subtil detectata este un exemplu
de celebra tehnica de aplicare succesiva a lui Leonardo a straturilor extrem de subtiri si semitransparente de vopsea. Umbrele delicate din jurul ochilor, nasului i gurii sunt rezultatele
unui strat extrem de subtire dintr-o compozitie de tip sfumato.
Aceste observaii sunt coroborate cu datele oferite de laserul color rosu al scanerului
3D. Laserul rosu ( 658 nm ) penetreaz stratul pictural mai adnc dect albastru ( 442 nm )
sau verde ( 532 nm ), dar mai putin dect IR . De asemenea, pentru c fasciculul laser este
foarte bine focalizat va ptrunde mai adnc dect iluminarea convenional, prin reducerea
mprtierii ntre diferitele particule de pigmeni.
Figura de mai jos prezint rezultatul extragerii lungimii de und roie din modelul 3D
virtual al Mona Lisa ; tehnici simple de mbuntire a contrastului au fost utilizate pentru a
elimina o mare parte din lumina de fundal i pentru a amplifica detaliile rochiei, cat si a
bonetei si a balustradei.

Grosimea stratului de lac este un alt element important msurat de scannerul 3D.

3. Citirea expresiei faciale

Pentru a studia capacitatea oamenilor de a citi modificari subtile ale expresiei faciale,
cercetatorii au aplicat tehnica de corelaie invers pentru a dezvlui caracteristicile vizuale

care mediaz nelegerea emoiilor exprimate de ctre fa. Descoperirile au aratat c

zgomotul adugat la o imagine de testare a avut un efect profund asupra expresiei faciale i n
aproape fiecare caz noua expresie a fost semnificativ. Pentru a cuantifica efectul,
observatorii au clasificat fata Mona Lisei, n funcie de percepia lor asupra starii emoionale
de trist/ fericit.

Rezultatele au fost urmatoarele:

CONCLUZII

In urma analizelor efectuate si ipotezelor, majoritatea savantilor afirma ca tabloul

Mona Lisa aflat la Muzeul Luvru este cel autentic. Cu toate acestea, aceasta opera de arta nu
a incetat sa fie nici astazi o enigma pentru cei mai multi dintre noi.
In opinia mea, cu toate ca tehnica de pictura sfumato era specifica lui Leonardo Da
Vinci, sunt de parere ca aceasta tehnica poate fi copiata. Asadar, nu se poate spune cu
exactitate daca tabloul aflat la Muzeul Luvru din Franta este cel autentic.

BIBLIOGRAFIE
1. Kontsevich L. L., Tyler Ch. W.,2004, What makes Mona Lisa smile?, Vision Research
(44), pp. 14931498
2. Blais, F.; Taylor, J.; Cournoyer, L. S.a., 2007, Ultra High-Resolution 3D Laser Color
Imaging of Paintings: The Mona Lisa by Leonardo Da Vinci, National Research Council of
Canada
3. Goli G., Dionisi-Vici P.,Uzielli L., 2014, Journal of Cultural Heritage 15, pp. 391402
4.http://www.descopera.ro/dnews/13724506-cui-a-apartinut-prima-versiune-a-celebruluitablou-mona-lisa
5.http://www.descopera.ro/dnews/12569142-secretul-celebrei-picturi-mona-lisa-cercetatoriiau-observat-un-detaliu-nestiut-pana-acum-foto
6.http://www.descopera.ro/cultura/928928-misterul-mona-lisei-ce-ascunde-portretulgiocondei
7. https://ro.wikipedia.org/wiki/Gioconda