Sunteți pe pagina 1din 57

Capitolul I

Generaliti
Importanta tehnologie pastrarii:
Alimentaia este unu din cei mai importani factori de mediu care
influenteaza ,starea de sanatate a omului.Insuficiena de elemente necesare
organismului protein,glucide ,lipide,vitamine,saruri minerale etc.-poate
provoca tulburari de sanatate.
Tehnologia pastrarii produselor horticole este o diciplina stiintifica in
cadrul careia se studiaza modul de pastrare si valorificare a fructelor si
legumelor.Aprovizionarea cit mai buna a consumatorului sub aspect cantitativ si
calitativ pe tot parcursul anului si intr-un asortiment cit mai variat cu legume si
fructe proaspete este un obiectiv important atit pentru productia de fructe si
legume ,cit si pentru pastrarea si valorificarea ei.
Termenul ,,Tehnologieeste un cuvint de origine greaca ,compus din
,,techneceia ce inseamna iscusinta ,mestesug si ,,logus,ceia ce inseamna
vorbire ,stiinta.La rindul sau,primul termen isi are radacina in cuvintul sancrit
,,tvackisceea ce inseamna a taia,a marunti,respective a prelucra unele produse.
Termenul de pastrare este de origine neogreaca si are semnificatia de a
mentine un produs sau material o anumita perioada de timp in starea initiala
nemodificata ,sau modificari minime,prin depozitarea acestuia si aplicarea unor
procedee sau ingrijiri corespunzatoare specific.In general ,se face o asimilare a
termenului de pastare cu cel de conservare ,care provine de la latinescu servarea pastra.
Prin urmare ,a pastra un produs horticol inseamna mai intii a-l supune
anumitor operatii ca:recoltarea la momentul potrivit ,sortarea ,calibrarea
,aplicarea unor tratamente chimice, ambalarea, pstrarea la temperaturi sczute
etc., pentru a frna alterarea lui, a micora pierderile i a-l men ine n stare
consumabil o anumit durat de timp.

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Prin valorificare- n concepia modern a naiunii, se nelege un


complex de msuri organizatorice, tehnologice i economice prin care fructele i
legumele ajung la consumator n stare proaspt sau prelucrat, n perioada
solicitat.
Fig.1arile producatoare de fructe si legume(tone)

Cerinele consumatorilor condiioneaz perfecionarea continu a


tehnologiilor, creterea exigenei fa de sortimentu de soiuri, dar impun i
organizarea adecvat transportrii, pstrrii, condiionarii, amplasrii i
prezentrii produselor la un nivel estetic i igienic respectiv. n condiiile
climatice specifice rii noastre, care impun recoltarea produciei din cmp n
anumite perioade de timp, activitatea de pstrare trebuie s fie orientat spre
soluionareaproblemei aprovionrii n afara perioadei de recoltare. Aceasta
impune crearea condiiilor i aplicarea tehnologiilor corespunztoare pstrrii
fructelor i legumelor pe o perioad de scurt sau lung durat i distribuirea lor
pe msura solicitrilor.
Totodat

disciplina

reflect

legi

obiective

economice,

normative, tehnologii specific, dar i elemente subiective legate de evoluia


alimentaiei n general i aimentaiei cu fructe i legume n special.
Pstrarea produselor horticole se practic de asemenea i n
scopul retragerii unei cantiti de frucete i legume de pe piee, cnd producia
este n abunden pentru reglarea ritmului de aprovizionare a pieei i pentru a fi

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Data

Coala

1
1

comercializate la momentul potrivit pentru productor. Durata pstrrii


produselor horticole i consumarea n afara perioadei abundente de producie,
prezint interes economic cnd se pot realiza beneficii care s-i depeasc
chelutelile.
Pstrarea produselor horitcole are i aspect socio-economic. Din
punct de vedere socal, se cere ca pstrarea s asigure zilnic, pe tot parcursul
anului cu fruccte i legume iar din punct de vedere economic se impune nu
numai gsirea i folosirea celor mai bune i mai eficiente metode, ci i
valorificarea ct mai eficace a acestei producie prin meninerea calitii i
reducerea pierderilor cantitative n timpul pstrrii.
Rezultatele obinute n ultimii ani n ara noastr n domeniul
pstrrii produselor horticole au permis extindere metodelor de pstrare
frigorifere cu atmosfer normal i atmosfer controlat.
Academiceanul A. Gherghi constat ca acest domeniu constitue
prghie principal n asigurarea unui nivel de via ridicat consumatorilor.
Un rol important n alimentare pe plan mondial l joac Organiza ia
Mondial a Sntii i Organizaia Mondial Pentru Alimentaie i Agriculur.
Pierderele mari de producie alimentar, roadele mici i creterea
populaie globului pmntesc duc la malnutriiei foamete.
n scopul consolidrii baze tehnic materiale activitii de
valorifficare a produselor horticole, n Moldova s-au construit depozite modern
de pstrare cu cuapacitatea de 170 000 de tone, funccioneaz 5 frigorifere cu
atmosfera controlat, pe lng cileferate s-au creat 20 de centre de export etc. n
aceste depozite pot fi reglai factorii de pstrare (umeditatea, temperature i
compoziia gazoas) la valori optime asigurnduse meninerea calitilor
comercialelor fructelor i legumelor pe o durat mai mare de timp cu reducerea
la minimum a pierderilor.
O atenie deosebit acord savanii Institutul de Cercetri i
Academiei de tiin a Moldovei. Elborrii tehnologiei de transportarea a
fructelor, legumelor la temperature joase positive i n mediu de azot care pot
reduce considerabil pierderile, calitatea nalt a fructelor i legumelor recoltate
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

n Republica Moldova contribute la sporirea exportului pe pieile de desfacere


din rile din CSI i din Occident.
.Legumele i fructele sunt produse alimentare de origine vegetal. Datorit
valorii nutritive, calitilor gustative i a gradului ridicat de asimilare de ctre
organismul uman, ele sunt recomandate i utilizate pe scar larg n
alimentaie, n stare proaspt sau conservat..
Legumele i fructele proaspete au un coninut ridicat de ap (75-95%)
care le confer starea de frgezime i prospeime pe tot circuitul tehnicoeconomic. Coninutul de vitamine din legume i fructe este influenat n timpul
pstrrii de aciunea oxigenului i de temperatur, nregistrndu-se pierderi n
cantiti variabile. Energia necesara digerarii fructelor este mult mai mica decat
cea folosita pentru digerarea oricarui aliment. Pentru digerarea fructelor este
necesara o cantitate mult mai mica decat aceea pe care acestea o furnizeaza
organismului uman.
Recolta global medie anual a volumului de producie a livezilor i
arbutilor fructiferi n anul 2011 a constituit 378,4 mii tone de fructe,
inclusiv, culturi smnoase - 278,1 mii tone, din care: meri - 268,1 mii tone,
peri - 7,4 mii tone, gutui - 1,9 mii tone; specii smburoase - 84,8 mii tone, din
care: prune - 35 mii tone, viine - 17,4mii tone, cirei - 8,5 mii tone, piersici 15,4 mii tone, caii - 8,5 mii tone.
n general, recolta anual de fructe variaz considerabil. Aceste variaii
sunt dictate de condiiile climaterice (ngheurile de primvar, seceta de var,
etc.) i insuficiena sistemelor de irigare.
Uneori, fluctuaiile anuale ale volumelor de producie sunt foarte mari.
De exemplu, recolta de prune a crescut de la 14 mii tone n 2007 pn la 56,2
mii tone n anul urmtor; recolta de mere la hectar s-a micorat de la 255,1 mii
tone n 2008 pn la doar 209,1 mii tone n 2009;

Pstrarea fructelor citrice

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Fig .2Productia de citrice pentru anul 2012

Fig.3 Producerea globala de citrice pe ari

Capitolul II
DEPOZIT FRIGORIFIC CU ATMOSFERA NORMAL
Depozitele sunt de diferite tipuri i se pot clasifica dup mai multe criterii
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

dintre care ii importante sunt: capacitatea, natura produselor depozitate, locul de


amplasare, dur de realizare a factorilor de pstrare.
Depozitele frigorifice sunt construcii moderne, n care temperatura,
umiditatea relativ a aerului ca i coninutul de oxigen i bioxid de carbon sunt
reglate prin agregate de produse frig i instalaii speciale pentru umectarea
aerului i aerisire automatizate. Sunt categoria depozitelor specializate folosite
pentru pstrarea legumelor n vrac i ambalaje, a fructelor n ambalaje. n
funcie de produsele care se depoziteaz i se pastreaz, aceste depozite pot fi
universale sau specializate, iar amplasarea lor se face n zona de producie sau a
centrelor de consum.
Sunt construcii la suprafaa solului, bine izolate fa de factorii de mediu
n care depozitarea fructelor i legumelor permite realizarea i meninerea
condiiilor optime de rare (temperatur, umiditatea relativ a aerului i viteza de
circulaie a aerului). n acest tip de depozite lucrrile de manipulare - stivuire,
condiionare, ambalare sau preabalatea se realizeaz mecanizat.
Capacitatea de depozitare este ntre 800 t i 3000 t, iar frigoriferul CNVVC din
comuna Stuceni are capacitatea de 200 t, este construit ntr-un singur nivel,
din beton armat, crmid, metal ton. Pentru o bun izolaie n interiorul
celulelor frigorifice, pereii au fost tencuii, apoi aplicat bariera de vapori. S-a
mai aplicat nc un strat de tencuial dup care pereii se vruiesc. Acoperiul n
pant de 3-5s, se face din beton, iar izolaia termic este din plci de polistiren
expandat, peste care se aplic bariera de vapori, din carton asfaltat i bitum.
Pardoseala este neted i prezint rezistenta mare pentru traversarea moto-,
electrostivuitoarelor i autocamioanelor. Ea confecionat din beton rutier.
Pentru o bun funcionare, depozitul este amplasat lng livad i osea
asfaltat.
Depozitul sunt prevzut cu hale de recepie, sortare, calibrare i ambalare e
cu autocare, electrostivuitoare, maini sau linii de splat, periat i lustruit,
calibrat, asigurndu-se astfel un grad nalt de mecanizare i automatizare.
Celulele de pstrare difer ca numr n funcie de capacitatea depozitului.
Produsele horticole interiorul celulelor se depoziteaz n ambalaje sau vrac.
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Capacitatea de pstrare a unei celule este de la 100 la 500 t, nlimea este de 6


m la toate celulele indiferent dimensiunile i capacitatea depozitului. n celulele
de pstrare cu capacitatea mare e mai greu de inut regimul optimal de pstrare a
produselor horticole, ntr-o cel frigorific se recomand de pstrat numai un soi
i la o etate de maturitate bine potrivit.
Produsele horticole (exemplu unele specii de fructe smnoase, smburoase
struguri de mas, citrice) trebuie pstrate separat n celule frigorifice diferite. n
aceea celul frigorific nu se recomand de pstrat mpreun fructe i legume,
ele avnd diferii parametri de pstrare. Legumele bulboase emit un miros
neptor de aliciin, care poate altera gustul i aroma altor fructe. Tuberculii de
cartofi i rdcinoasele pstrai mpreune cu fructele le comunic ultimelor un
gust i o arom strin.
n frigoriferele existente sunt utilizate urmtoarele sisteme de rcire:
- sistemul de baterii, ce recepioneaz curenii calzi cu ajutorul bateriilor
amplaste pe perei i pe tavan;
- sistemul aerian, ce recepioneaz curenii calzi prin intermediul rcitoarelor de
instalate n interiorul sau exteriorul camerei refrigerente; sistemul mixt aerian i
cu baterii.
Rcirea cu ajutorul bateriilor. n celulele frigorifice se aplic sistemul de
rcire compus din baterii cu nervuri i din evi netede montate la perei i pe
tavane. n acest caz evaporatorul instalaiei frigorifice este amplasat ntr-un
rezervor cu saramur (soluie de clorur de calciu CaCI2), ce se afl n afara
celulei. Cu ajutorul pompelor saramura rcit este debitat din rezervor n
bateriile de rcire, situate n celule de pstrare.
Instalaiile de meninere a umiditii relative optime a aerului din celule
umedificatoare se fixeaz pe plafoanele celulelor, n numr diferit, n funcie de
mrimea celui i cerinele produsului pstrat.
Iluminatul se face artificial, folosindu-se becurile cu neon, care au consum
redus de energie electric i degaj o cantitate mai mic de cldur dect cele
incandescente. Spre culoarul tehnologic, celulele se nchid etan cu o u
glisant pentru a interior. pierderile de cldur din interior.
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Cociu Valeriu II-DEPOZIT CU ATMOSFERA NORMAL


Depozitul ales pentru depozitarea a 50 tone de fructe citrice(lami i
portocolale) este din Raionul Hnceti,Moldova,deinator al acestui depozit cu
atmosfera normala Cociu Valeriu.Volumul maximal acestui depozit este 200
tone, deine 4 camere.In funciune din 1995.
Am ales acest tip de depozit deoarece este un model simplu,eficient.
Pastrarea fructelor pe perioada ndelungata mplica o tehnologie speciala prin
care se asigura calitatea produsului.Permite pastrarea fructelor la diferite
temperaturi ,depozitarea lor in diferite moduri.Este un depozit foarte compact.
Fig.4 Schema depozitului frigorific cu atmosfera normala

1 Coridor

3 Rampa

2 Camere

4 Sistem de rcire
Capitolul III

Caracteristica speciei si soiului destinat pastrarii


Citricile - Originea citricelor este in Orient,intr-un areal cuprins intre China
de Sud,Indochina si Penisula Malacca si probabil in partea orientala a peninsulei
indiene.Cele mai vechi specii de citrice,atestate documentar sunt grepfrutul si
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

kumquatul,scrierile datand din anii 2205-2197 i.Hr.in China.Citrus medica sau


Chitru a ajuns prima in zona mediteraneana,unde israelienii o foloseau in scop
religios. Romanii si grecii cultivau chitrul, lamaiul si limetta. Portocalul amar a
fost introdus in zona mediteraneana de catre arabi,iar cel dulce de genovezi sau
de portughezi.Ultima specie care a ajuns in bazinul mediteranean a fost
mandarinul,la inceputul secolului al XIX-lea.
Numeroase soiuri de citrice- mari si mici ,dulci si acre,colorate in
galben,portocaliu,rosu si verde se numara printre cele mai savuroase fructe,
adevarate izvoare de sanatate-pe care n-e le-a daruit natura .Portocalele
,lamiile,mandarinele si grepfruiturile le plac aproape oricarui.Ele devn din ce in
ce mai indragite.Muli i-ar dori sa le cultive,sa se bucure de ele i s le culeag
fructele.
Deja n secolul al XVII-lea ,numeroase specii si soiuri de citrice erau
cultivate nu numai in regiunea lacului de Garda dar i la Nord in Alpi.
Citricile apartin familiei soiurilor cunoscute sub numele de
rute,Rutaceae.Printre acestea se numara de exemplu ,si vanul ,Ruta
gravelens,folosita ,la noi drept condiment,ca siSkimmia japonica,o planta
ornamentala.Majoritatea citricilor de cultura apartin soiului Citrus,Fortunella si
al ramurilor inrudite sunt complexe si greoaie.Clasificarea este diferita in functie
de autor.

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Tab.2 Compozitia chimica a fructelor citrice:


Fructele citrice
Componenti chimici
Apa,%
Proteine,%
Lipide,%

Grapefruit
89,0
0,9

Lamii
87,7
0,9

Mandarine
88,5
0,8

Portocale
87,5
0,9

6,5
7,4

3,0
3,6

8,1
8,6

7,5
8,4

Celuloza,%

0,7

1,3

0,6

1,4

Acizi organici,%
Sodiu

1,7
13

5,7
11

1,0
12

1,3
13

Potasiu

184

163

155

197

Calciu

23

43

35

34

Magneziu

10

12

11

13

Acid ascorbic
Valoarea

60
35

40
31

38
38

60
38

Monozaharide,%
Zaharuri tot.%

energetica,kcal

Portocalele
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Portocalul dulce (Citrus sinensis) este un arbore fructifer din genul Citrus,
care face parte din familia Rutaceae. Este vorba despre un arbore de mrime
mijlocie, dar n condiii optime poate ajunge la 13 m nlime, are coroana mare,
rotund sau piramidal, cu frunze ovale de 710 cm cu margine dreapt i
ramuri care uneori au spini mari de 10 cm. Florile sunt albe parfumate, care apar
izolat sau n buchet. Fructul este Portocala dulce.
Portocalele provine din Asia de Rasarit.Patria lui de origine este totusi
necunoscuta ca si forma salbatica.Este posibila sa fie vorba de o mutaie genetica
a portocalului amar.Portocala a patruns in Europa in jurul anului 1500
.Majoritatea plantelor citrice s-au adaptat atit de bine in bazinul mediteranian
incit aceasta regiune poate fi socotita ca a doua a lor patrie.

Caracteristici
Portocalul a fost considerat n mod tradiional ca specia C. sinensis din genul
Citrus. Lmiul, Lima i Portocalul amar (Citrus aurantium) aparin aceluiai
gen. Investigaii recente au demonstrat c majoritatea acestor pomi fructiferi
sunt n realitate hibrizi produi din Pomelo (Citrus maxima), mandarina (Citrus
reticulata) i Chitra (Citrus medica), iar numele tiinific corect este (Citrus
sinensis). Vechiul nume , fr specificaia de hibrid, se folosete nc mult.
Origine
Portocalul are origine n India, Pakistan, Vietnam, sud estul Chinei i a fost
adus de arabi n occident. n sanscrit se numea nranga (probabil de origine
darvidic, nu arian; n tamil naru nseamn parfum. Din India a trecut n
Arabia unde se numea naranj i apoi n sudul Franei, numit naurange (pronunat
nornsh)
Producie
Potrivit FAOSTAT principalele productoare de portocale (tone) n 2005 au
fost:
1. Brazilia
Elabor. Guzun P.

Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum

17.804.600

2. Statele Unite

8.266.270
Coala

Semn

Data

1
1

3. Mexic

3.969.810

7. Spania

2.149.900

4. India

3.100.000

8. Iran

1.900.000

5. Italia

2.533.535

9. Egipt

1.789.000

6. China

2.412.000

10.Indonezia

1.311.703

Soiuri
-Bahianinha Baianina piracicaba. Arbore mic, aprut probabil printr-o
mutaie spontan de Navel Bahia. Este o varietate brazilian i se adapteaz bine
n regiunile clduroase.
-Fishe
-Gillemberg. Nu se cunoate originea acestei varieti, a fost descoperit de
Gillemberg n 1985. Are un gust foarte bun.
-Lane Late. Detectat n 1950 printr-o mutaie spontan n proprietatea lui L.
Lane, n Australia. Practic 50% din producia Navel este de Lane Late.
-Leng

-Newhall

-Thomson

-Navelate

-Palmer

-Bahia sau

-Navelina

-Skaggs Bonanza

Washington
Soiuri de portocale
Citrus sinensis,,Navelina
Acest soi de origine californiana este cunoscut din 1910.In Spania el a primit
numele de ,,Navelina.Permisiunea cultivarii acestui soi in plantatii a fost data deabia in 1968,dar intre timp devenise unul din cele mai importante soiuri cultivate in
Spania.,,Navelina se deosebeste de soiul mai dulce si mai savuros ,,Washington
Navelprin dimensiunea mai mica si prin forma ovala a fructelor,prin gustul dulce
acrisor si prin hilumul lor mai putin pronuntat .In Spania se coace de la jumatate de
octombrie.
Citrus sinensis,,Valencia
Desi acest soi pare,dupa nume sa provina din Spania ,el este de origine
Portugheza .In jurul anului 1860 cultivatorul Thomas Rivers a obtinut aceasta planta
si a numit-o Excelsior.Datorita coacerii tirzii el a considerat potrivite cresterii in
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

ghivecile orangeriilor foarte indragite atunci.A trimis plante si in SUA unde ele au
devenit cunoscute sub numele ,,Rivers Late.In anul 1887 soiul a primit numele
Valencia Late de la un expert de citrice spaniel sosit in vizita din California caruia i
sa parut ca seamana cu soiul cultivat pe atunci in jurul Valenciei.
Valencia este soiul de portocale cel mai cultivat ,cunoscut si cu coacerea cea mai
tirzie.Este cultivate si la tropice.Fructele nu au deobicei simburi,sunt rotunde sau
ovale si au o coaja subtire,fina.Au o aroma deosebita daca sun t cultivate in zone
calde.Miezul este foarte aromat si este potrivit atit consumului in stare proaspata cit
si obtinerii de suc.Fructele coapte se pot tine pina la jumatate de an pe creanga ,fara
asi pierde valoarea .Totusi poade sa scada recolta anului urmator daca fructele sunt
culese tirziu .Fructele coapte au aroma placuta sunt deobicei dulci rareori
acrisoare .Valencia este datorita inflorii de durata si fructelor un soi potrivit
culturii.Pentru obtinerea fructelor gustoase .temperatura nu trebuie sa fie scazuta.
Sunt cunoscute multe tipuri de Valencia insa nici una nu a reusit sa egaleze
popularitatea soiului original.Printre selectiile importante se numara Olinda ,Cuter si
Frost Valencia.

Lmile

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Lmiul (Citrus limon) este un arbust din familia Rutaceae, nativ din Asia, de la 5
la 10 m nlime, considerat venic verde.
Fructul copt are forma sferic alungit i coaja n culori care variaz de la verde
deschis la galben strlucitor. Fructul ajunge la maturitate toamna trziu n emisfera
de nord. Pulpa este suculent, bogat n acizi i n vitamina C, ceea ce a fcut
frunctul - datorit conservrii uoare - s fie distribuit n ntreaga lume de marinarii
care-l utilizau pentru a preveni scorbutul.
Fructul este utilizat n scopuri culinare i non-culinare n ntreaga lume - n primul
rnd pentru suc, dei pulpa si coaja (coaja) sunt deasemeni folosite la gtit. Sucul de
lmie conine aproximativ 5%-6% (aproximativ 0,3 M) de acid citric, care i d un
gust acru i un pH de 2-3. Gustul acru distinctiv al sucului de lmie l face un
ingredient cheie n multe feluri de mncare din ntreaga lume.
Lamul este cultivat in zonele calde ale intregii lumi.Nu este cunoscuta forma lui
salbatic De obicei este foarte spinoas .Ca planta de ghiveci ,lmiul este foarte
atractiv.Nu suport foarte bine temperaturile prea nalte sau prea scazute.
Soiuri
Se presupune c primul lmi a crescut n sudul Indiei, nordul Burmei, i China
[15][16]. n Asia de Sud i de Sud-Est, acesta a fost cunoscut pentru proprietile sale
antiseptice i a fost folosit ca un antidot pentru diferite otrvuri. n India, fructul,
lmia, este utilizat n viaa de zi de zi pentru diverse scopuri. Este utilizat n toat
medicin tradiional indian, n principal, n medicina Siddha i Ayurveda. Acesta
este unul dintre ingredientele principale n multe din buctria indian. Lmia
marinat sau mango marinat fac parte din masa zilnic de prnz n sudul Indiei n
special n Pooja hindus.
Lmiul a intrat n Europa (aproape de sudul Italiei), nu mai trziu de primul
secol d.Hr., n timpul Romei Antice. Cu toate acestea, nu a fost cultivat pe scar larg
[17]. A fost introdus mai trziu n Persia i apoi n Irak i Egipt n jurul anului 700
d.Hr.. Lmiul a fost nregistrat n literatura de specialitate ntr-un tratat n limba
arab despre agricultur din secolul XX i a fost, de asemenea, folosit ca plant
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

ornamental n grdinile islamice [18]. A fost distribuit pe scar larg n ntreaga


lume arab i regiunea mediteranean ntre 1000 i 1150.
Prima cultivare substantial de lmi n Europa a nceput n Genova, n mijlocul
secolului XV [19]. Mai trziu a fost introdus n America n 1493, atunci cnd
Cristofor Columb a adus semine de lmie n Hispaniola de-a lungul cltoriilor
sale. Cucerirea spaniol a ajutat la rspndirea n ntreaga Lume Nou a seminelor
de lmie. Acesta a fost folosit n principal ca ornament i medicin [20]. n secolele
XVIII i XIX, odat cu utilizarea lmilor pe scar larg n gtit i ca poteniator de
arom, acestea au fost din ce n ce mai mult plantate n Florida i California [21].
n 1747, James Lind experimenteaz pe pe marinarii care sufer de scorbut
adugnd vitamina C din suc de lmie n dieta lor [22].
Etimologic, cuvntul lmie, sugereaz o origine din Orientul Mijlociu. Una
dintre cele mai vechi menionri apare ntr-un document vamal n limba englez din
1420-1421, cu originea din limba francez veche Limon. Mergnd pe aceast cale, se
ajunge la latin limone.
Componen chimic
Ca medie, lmia conine aproximativ 3 linguri (50 ml) de suc. Permiterea lmii
s ajung la temperatura camerei nainte de stoarcere (sau nclzirea scurta ntr-un
microunde) face mai uoar extragerea sucului. Lmile lsate nerefrigerate pentru
perioade lungi de timp sunt susceptibile la mucegai.
Tab.3Compoziia chimic a lmii

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Tab .4 Producatori

Soiuri
-Bonnie Brae
-De form alungit, neted, cu pielea subire i fr smburi; crescut n special in
zona San Diego, SUA.
-Bush lemon tree (Lmiul arbust)
-Acest lmi naturalizat crete in slbticie n Australia subtropical. Are un fruct
foarte rezistent cu o coaj groas, o aroma de lmie puternic, fiind bun pentru gtit.
Crete pn la aproximativ 4 metri, avnd nevoie de o zon nsorit.
-Eureka

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

-Varietate californian (secolul al XIX-lea) ce rezist tot timpul anului si crete


din abunden; este gsit cel mai des in supermarket-uri
-Femminello St. Teresa, sau Sorrento
-Nativ din Italia, coaja fructului acestuia are un coninut bogat n uleiuri i este
folosit la producerea limonadei
-Fino
-Pobabil de origine spaniol, aceast varietate produce fructe de dimensiuni mai
mici; este deasemeni cunoscut sub denumirile Mesero, Blanco et Primofiori (ou
Primofiore).
-Jhambiri C. jhambiri
Fruct cu aspect rugos, are o culoare galben si pulpa foarte acr. Este folosit ca
portaltoi in Asia de sud
-Lisbon
Produce fructe amare de bun calitate cu niveluri ridicate de acid i de suc;
fructele Lisbon sunt foarte asemntoare cu cele Eureka. Copacii viguroai i
productivi sunt foarte spinoi, n special atunci cnd sunt tineri.
-Meyer
Aceasta este o ncruciare ntre un lmi si un portocal sau mandarin, si a fost
numit dup Frank N. Meyer, primul care l-a descoperit n 1908. Cu o coaj subire i
uor mai puin acid dect Lisbon i Eureka, fructele Meyer au nevoie de mai mult
grij la transport i nu sunt cultivate comercial pe scar larg. Lmiele Meyer au o
coaj mult mai subire, i de multe ori se maturizeaz la o culoare galben-portocalie.
Lmiele Meyer sunt ceva mai rezistente la nghe dect alte lmi.
-Ponderosa
Copacul este mai sensibil la frig decat lmiul obinuit, dar are fructele cu coaja
groasa i foarte mari.
-Variegated Pink
Un soi de Eureka sau Lisabona, cu modele multicolore pe frunze i cojile
fructelor verzi imature. La maturare la galben, modelul pestri dispare din coaja
fructelor. Pulpa i sucul sunt de culoare roz sau roz-portocaliu, n loc de galben.
-Verna
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Varietate spaniol cea mai cultivat n Europa. Fructele de dimensiuni medii sunt
aproape fr smburi.
-Villafranca
-Yen Ben
Varietate australian creat in anul 1930.
-Yuzu
Originar din China, i ulterior introdus n Japonia i Coreea, yuzu are o arom
asemntoare unui amestec de lmie meyer si grapefruit alb. Yuzu este probabil un
hibrid intre ichang papeda i un mandarin. Yuzu este probabil cel mai rezistent la frig
dintre citrice.
Soiuri de lmi
Exist dou genuri principale de lmi acide i dulci. Tipurile acide sunt cele
intalnite pe pia; cele dulci, cum sunt lamile Meyer, sunt cultivate de grdinari ca
fructe ornamentale. Lamile acidice se mpart n dou varieti importante: Eureka si
Lisabona cele dou difer oarecum n dimensiune, forma i grosimea coajei, dar
sunt n general la fel.

Citrus limon Eureka


Acest soi californian este cultivat acum n multe regiuni ale lumii pentru c rodete
din abunden tot anul, recolta cea mai mare fiind iarna. Fructele lui sunt cele mai
ntlnite n supermarket. Are fructele ovale, lunguiee, are puine semine, coaja este
mai groas, conin mult suc i vrful caracteristic lmilor este mai mic. Este potrivit
culturii n ghiveci.

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Citrus limon Lisabona


Originile lui sunt n Portugalia. Fructele lui sunt mult mai tuguiate, nu au semine
aproape deloc, iar coaja este mai subsire. Conin puin mai mult suc ca i Eureka.
Tolereaz foarte bine variaiile de temperatur i este potrivit culturii n ghiveci.
Tipicele vrfuri ieite n afar ale lmilor sunt, la soiul Lisabona de dimensiuni
mari i foarte decorative. Lmile au nevoie, deseori, de un an ntreg de la nflorire
pn la coacere. Odat pe an lmiul Lisabona produce o recolt mare de la
mijlocul iernii pn la nceputul primverii.
Alte soiuri de lmi
Citrus limon Meyer
Sunt i ele foarte rspndite, dar nu sunt n realitate 100% lmi, ci o ncruciare
dintre portocal i lmi. Lmiul Meyer este un copac de dimensiuni mai mici,
ajungnd la maxim 2,5 metrii. Sucul fructelor conine mai puin acid dect celelalte
soiuri de lmi.
Citrus limon Lunario
Acest soi este cultivat ca plant decorativ solitar sau n ghivece, n Toscana i n
sudul Franei (Limon de Quatre Saisons). Dup perioada principal de nflorire,
primvara, acest soi face flori i fruncte pe tot parcusul anului. Pentru fructele lui,
soiul este important n regiuni ale sudului Italiei i ale statelor mediteraneene nordafricane.

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Citrus Limon Peretto


Ferrari i Volkamer au descris acest soi neobinuit de lmi. Pereto nseamn
par. Fiindc copacul nu ajunge la mrimi impresionante, scrie Volkamer, i
priete cldura i trebuie ferit de curenii de aer, plante rezist cel mai bine n
ghivece. Pe scurt: o plant care nu suport bine frigul i are fructe deosebite.

Citrus Limon Canaliculata


Acest soi foarte decorativ de lmi prezint dungi clare pe coaj. Datorit fructelor
frumoase, galbene i frunzelor de un verde puternic, acest soi este foarte atractiv.
Citrus Limon Villa Franca acest soi este aproape lipsit de spini, cu fructe de
dimensiune medie spre mare
Citrus Limon Imperial are fructe foarte mari
Citrus Limon Ponderosa este un soi pitic cu flori si fructe mari
Lmia Citrus Aurantifoli
Istoric:
Comerciantii din Orientul Mijlociu au adus lamai verzi din Asia in Egipt si Afica
de Nord in secolul al X-lea. Maurii le-au adus in Spania in secolul al XIII-lea, de
unde s-au raspandit in sudul Europei.

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Timp de sute de ani, marinarii britanici au mancat lamai verzi pentru a preveni
imbolnavirea de scorbut in lungile calatorii pe mare. Din aceasta cauza marinarii
britanici erau porecliti limeys.
In Statele Unite, lamaile verzi erau cultivate deja in Florida in secolul al XVI-lea.
In zilele noastre, Brazilia si Statele Unite sunt printre cele mai mari tari
producatoare de lamai verzi din lume
Lamaia verde, Limeta sau Lime (Citrus Aurantifoli) este originara din regiunea de
sud-est a Asiei. Comerciantii din Orientul Mijlociu au adus lamai verzi din Asia in
Egipt si Afica de Nord in jurul secolului al X-lea. Lamaile verzi sunt de regula usor
mai dulci la gust decat lamaile obisnuite si sunt mai aromate.
Descriere:
Arborele de lime poate atinge pana la 4 m inaltime.
Frunzele limetei, ovale, cu o lungime cuprinsa intre 5 si 7,5 cm, au un parfum placut.
Acestea au culoarea rosiatica atunci cand sunt tinere iar la maturitate devin verzi.
Fructele cresc solitare sau grupate cate doua sau trei. Ele au un diametru de 2,5-5
cm si o forma rotunjita la baza si ovala spre varf. Coaja lor este lucioasa si verde
atunci cand sunt tinere.
Pulpa este galbena-verzuie, impartita in 6-15 arcuri de cerc.

Capitolul IV

Caracteristica factorilor ce determina capacitatea de pastrare


Capacitatea de pastrare - Este capacitatea de a supune produsele horticole unor
anumite operatii ca: recoltarea la momentul potrivit,sortarea ,calibrarea,aplicarea
unor tratamente chimice,ambalarea ,pastrarea la temperaturi scazute. Pentru a frina
alterarea lui,a micsora pierderile si a-l mentine in stare
consumabila o anumita perioada de timp.
Calitatea fructelor este o noiune complex, caracterizat prin indicatori
Coala
Guzun P.

Elabor.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum

Semn

Data

1
1

multipli specifici n primul rnd pentru specia, respectiv soiul de fructe i, n al


doilea rnd, pentru stadiul de dezvoltare sau conservare, respectiv vrsta fructului.
De la legarea fructului pn la moartea fiziologic a acestuia, pot fi deosebite
urmtoarele stadii de evoluie:
- imaturitatea;
-maturarea fiziologic;
-coacerea;
-senescena;
-moartea fiziologic.
Imaturitatea, este stadiul de dezvoltare pn la maturarea fructelor. O
importan major n acest stadiu de dezvoltare o are analiza chimic a fructului
imediat dup legarea acestuia. Analiza pune n eviden starea fiziologic a fructului
i poate servi ca un mijloc eficient de a prezice calitatea recoltei. n aceast faz,
indicatorii de calitate servesc la coreciile probabile referitoare la nutriie i boli,
aplicabile n condiiile locale de management.
Maturarea fiziologic corespunde momentului n care fructele i-au desvrit
dezvoltarea, n condiiile unei viteze de cretere lente. Parial (aproape total), acest
stadiu se desvrete n timp ce fructul rmne legat fiziologic de lstar. Maturarea
fiziologic este influenat de o multitudine de factori de natur genetic, climatic i
de management.
Identificarea acestor factori i msurile pentru optimizarea efectului acestor
factori asupra calitii fructelor au o contribuie important asupra mrimii produciei
i a capacitii fructelor de a fi pstrate. Coacerea corespunde momentului n care
fructul atinge vrful coninutului de arome, gust, suculen, textur i este gata de a fi
consumat. Coacerea i maturitatea fiziologic nu sunt unul i acelai proces, ci doar
faze care se interfer la o grani mobil, stabilit n funcie de condiiile locale i
destinaia imediat a fructului. Coacerea este nsoit de transformri multiple, a
cror analiz permite identificarea fazelor incipiente ale coacerii i disocierea
acestora de fazele finale ale maturrii fiziologice. Sub acest aspect, analiza
procesului de coacere pe baza indicatorilor de calitate are o importan covritoare,
att asupra separrii produciei pe categorii calitative, ct i asupra procesului de
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

conservare n diverse forme i pe diferite perioade de timp.


Senescena este stadiul final al dezvoltrii, cnd fructul s-a copt i ncepe
procesul de degradare. n timpul senescenei, calitatea fructului, ca textur, culoare i
arom, se schimb dramatic. Membranele celulare i peretele celulelor se
deterioreaz, iar nmuierea fructului devine aspectul fundamental vizibil. Totui, n
aceast faz, noi enzime i metabolite se mai formeaz n fruct, ns celula se
degradeaz i se necrozeaz.
Moartea fiziologic este stadiul n care toate procesele fiziologice nceteaz,
iar putrezirea continu ca efect al mediului ambiant.
n fiecare din aceste stadii, datorit proceselor fiziologice care au loc n fruct,
se utilizeaz indicatori de calitate specifici, ale cror limite de variaie depind de
specia/soiul fructului, sau indicatori nespecifici, ale cror limite de variaie depind de
stadiul de dezvoltare pentru aceeai specie/soi de fruct.
Indicatorii de coacere pot servi la predicia comportrii fructului n timpul
conservrii acestuia, precum i a duratei optime de conservare a fructului. n stadiul
de senescen a fructului, calitatea acestuia este descris de o serie de indicatori
specifici sau nespecifici, a cror variaie n funcie de perioada de conservare i de
condiiile de conservare este semnificativ.

Factorii pre-recolt care influeneaz calitatea fructelor nainte i dup


depozitare sunt:

- factori naturali (ecologici):intensitatea luminii, temperatura, cantitatea de


precipitaii i umiditatea relativ a aerului;
- managementul culturii, respectiv: nutriia mineral, producia de fructe pe
plant,
ntreinerea solului, irigarea, lucrrile aplicate plantelor, utilizarea regulatorilor
de cretere;
- factori genetici, care implic alegerea soiului sau a clonei, altoiului i
portaltoiului;
- contaminrile de natur microbiologic pre-recolt.
Factorii naturali :
Conditiile climatice, n mod particular temperatura i intensitatea luminii au un
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

efect puternic n ceea ce privete calitatea nutriiei fructelor. Temperaturile sczute


favorizeaz sinteza zahrului i vitaminei A (glucoza fiind precursor pentru acidul
ascorbic) i n acelasi timp descrete rata de oxidare a acidului ascorbic. Sinteza unei
cantiti maxime de vitamina A (beta-caroten) se realizeaz la temperaturi cuprinse
ntre 15C i 21C, temperaturile mai mari sau mai mici fa de aceste limite de
temperatur determinnd un coninut mai mic de beta-caroten.
Suma temperaturilor medii zilnice din timpul perioadei de vegetaie
influeneaz nu numai compoziia chimic a fructelor dar i atingerea caracteristicilor
calitative specifice soiului.
Temperaturile prea ridicate duneaz majoritii speciilor, favoriznd apariia
de arsuri sau deranjamente fiziologice, arsurile formndu-se pe partea expus la
soare. La temperaturi ridicate, fructele se matureaz n ritm accelerat, sunt lipsite de
aciditate, sunt mai bogate n glucide i evolueaz rapid spre supramaturare. n
toamnele cu nopi mai rcoroase, este favorizat sinteza pigmenilor antocianici,
fructele fiind mai colorate. ngheul poate produce pagube att n momentul formrii
fructelor, ct i n fenofaza de maturare a acestora. Temperaturile negative de -3...-5o
C pot produce pierderi mari atunci cnd survin n timpul fenofazei de nflorire (mai
ales la soiurile timpurii). Gerurile de - 2oC, n timpul fenofazei de nflorire, duc la
obinerea de fructe deformate.
Temperaturile situate sub limita de rezisten la frig produc fructelor boli
specifice temperaturilor sczute negative. Umiditatea relativ a aerului, la valori
ridicate influeneaz negativ starea fitosanitar a fructelor, dar contribuie la
meninerea turgescenei acestora. Seceta atmosferic are efecte contrare, fructele
mrindui foarte mult intensitatea transpiraiei, se ofilesc sau se zbrcesc. Solul
influeneaz n oarecare msur calitatea fructelor. S-a constatat c pomii cultivai pe
soluri uoare, nisipoase, dau fructe care rezist mai puin la pstrare dect cele
provenite de pe soluri mai grele.
Insolaia (lumina) are un rol important n nutriia plantelor horticole datorit
procesului de fotosintez. O lumin slab favorizeaz o cretere vegetativ redus,
formarea de goluri n fructe i provoac ntrzierea maturrii. Radiaia solar ajut la
formarea pigmenilor roii (antocianici). S-a remarcat c plantaiile pomicole
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

amplasate n zonele de deal i premontane, bine iluminate, produc fructe superioare


calitativ, sntoase, pigmentate corespunztor.
n condiii de umbrire temporar, plantele formeaz un frunzi bogat, dar
produc fructe puine, care se matureaz mai trziu i rmn slab colorate. n plus,
plantele devin mai sensibile la atacul unor boli i duntori.
Coninutul de vitamina C este influenat att de temperatur ct i de
intensitatea luminii. Creterea intensitii luminii determin producerea unei cantiti
mai mari de zahr i conduce ctre o cantitate mai mare de vitamina C n fruct,
inhibndu-se n acelai timp producerea de vitamina A.
Prezena luminii n cantiti suficiente favorizeaz chimismul intern i
contribuie la instalarea unei stri fitosanitare bune cu influene pozitive post-recolt,
mrete rezistena plantei la ger, favorizeaz rodirea regulat, obinerea de recolte
mari. De asemenea, contribuie la acumularea de zahr n fructe, precum i la apariia
aromei i colorrii mai intense a fructelor.
Intensitatea sczut a luminii poate fi ascociat cu o concentraie mic de acid
ascorbic, o intensitate sczut a culorii roii i un nivel mai sczut n ceea ce privete
substana uscat solubil.

Factorii tehnologici
Factorii tehnologici pot influena durata perioadei de pstrare i calitatea
fructelor perisabile. Amplasarea culturilor n zonele pedo-climatice favorabile,
delimitate ca urmare a lucrrilor de zonare pe specii, face s fie valorificat la
maximum potenialul productiv i calitativ al soiurilor cultivate. Densitatea optim a
plantelor asigur att cantitatea ct i calitatea produselor horticole.
Densitile prea mari mpiedic nutriia i fotosinteza normal, colorarea
fructelor n timp ce prezena golurilor favorizeaz defecte de form i pete de
insolaie.
Tierile de producie la pomi ajut la distribuirea echilibrat a produciei pe
ramuri i la hrnirea echilibrat a fructelor, ca urmare a desfurrii unui metabolism
normal. Prin taierile n uscat sau n verde, se urmrete stabilirea unui raport ct mai
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

avantajos fa de factorii pedoclimatici, limitnd cantitatea n favoarea valorii


comerciale.
Sistemul de ntreinere a solului din livezi (ogor negru sau nierbat) determin
indirect capacitatea de pstrare a fructelor i meninerea calitii lor. S-a observat c
fructele obinute din plantaii nierbate sunt afectate mai puin de dereglrile
fiziologice i bolile parazitare comparativ cu cele obinute din livezile ntreinute ca
ogor negru.
Irigarea este o intervenie foarte util, ns trebuie efectuat raional, conform
unui program bine calculat, metoda de irigare prin picurare corespunznd exigenelor
legate de aplicarea unui program de udri. Un exces de ap n ultimele sptmni,
care preced recoltarea, este de obicei duntoare deoarece fructele devin foarte mari,
cu esuturi afnate i fisuri ale epidermei care favorizeaz alterarea microbian.
Fertilizarea prin ngrmintele i tratamentele cu fitohormoni influeneaz
nutriia plantelor i compoziia chimic a produselor horticole, cu repercursiuni
asupra creterii acestora i a duratei de pstrare a lor. Se cunoate efectul negativ al
excesului de azot sau al deficitului de calciu, precum i rolul pozitiv al
ngrmintelor cu potasiu i fosfor, care ajut la o mai bun pigmentaie a fructelor
cu perisabilitate ridicat i o mai bun capacitate de pstrare n depozit. Tratamentele
fitosanitare efectuate la timp, conform prognozelor i avertizrilor specifice,
favorizeaz obinerea unor fructe sntoase, cu o bun capacitate de pstrare i cu un
coninut mai redus de reziduri de pesticide. Sunt recomandate, pentru unele specii,
tratamentele profilactice n livad, cu pesticide selective, pentru a preveni apariia
unor boli de depozit pe durata pstrrii, ct i aplicarea de tratamente cu sruri de
calciu (0,5-0,8%).
Respectarea verigilor tehnologice, ca moment de aplicare i ealonare,
contribuie la obinerea de fructe pretabile la pstrare i transport, n condiiile
meninerii caracteristicilor calitative iniiale.
Factorii genetici
Soiul influeneaz calitatea produselor horticole, att prin pretabilitatea sa
pentru un anumit mod de valorificare ct i prin caracteristicile sale fizice,
biochimice i organoleptice.
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Portaltoiul, n cazul pomilor, influeneaz capacitatea de pstrare a fructelor.


Astfel, cei cu vigoare slab determin o colorare mai intens i o maturare mai
avansat.
Contaminrile de natur microbiologic pre-recolt
Alterrile de natur microbiologic sunt determinate de microorganisme, care
reprezint principalii ageni ai alterrii produselor horticole. Aceti ageni, prezentai
ca factori de risc cu actiune pre-recolt sunt reprezentati prin : virusuri, bacterii i
ciuperci (drojdii i mucegaiuri), care n natur se gsesc rspndii pretutindeni.
Cele mai frecvente forme de alterare de natur microbiologic sunt:
putrezirile, mucegaiurile i fermentaiile.

Putrezirile sunt forme de alterare

microbiologic, prezente ca factor de risc cu aciune pre-recolt de natura parazitar,


determinat de bacterii i mucegaiuri ce infecteaz i altereaz fructele n toate fazele
fluxului tehnologic de valorificare. Infectarea se face prin zonele vtmate.
Starea fitosanitar adecvat a cmpului constituie un aspect important n
meninerea cotei nalte calitative pe parcursul ntregului sezon de recoltare. Pe lang
meninerea strii de sntate a prilor verzi ale plantelor este important eliminarea
fructelor deteriorate, supracoapte sau putrezite.
Preintre numeroii factori pre-recolt care au inciden asupra duratei de
pstrare a fructelor de arbuti fructiferi, cpun i a altor fructe mici perisabile, cum
sunt cireele, viinele, etc sunt i sursele naturale de infecie din mediul nconjurtor
la care sunt expuse fructele n plantaie. De aceea, microorganismele de contaminare
trebuie identificate nc din faza de livad, acestea putnd avea inciden att asupra
duratei de pstrare a fructelor ct i a siguranei alimentare.
Fructele de arbuti sunt considerate de unii autori (Bower i colab., 2003) mai
salubre din punct de vedere al siguranei alimentare, fiind mai puin contaminate cu
microorganisme duntoare omului, cum sunt: bacteriile, virusurile, fungii,
protozoarele, etc. Dintre acestea, drojdiile i mucegaiurile sunt ageni tipici de
distrugere a fructelor proaspete.
Astfel, drojdiile favorizeaz procesul de fermentaie a fructelor, iar
mucegaiurile altereaz rapid fructele nainte, n timpul i mai ales dup maturare, i
eman micotoxine cu efect toxic i alergic. Dintre mucegaiuri, mucegaiul cenuiu
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

produs de ciuperca Botrytis cinerea are cea mai mare contribuie n deprecierea
fructelor. Dup cercetrile lui Karlsson-Borgg i colab. (1989), ciuperca Botrytis
cinerea a fost identificat i ca un puternic alergen uman. Sursele de contaminare a
fructelor n livad sunt numeroase, de la apa de irigare (prin aspersiune), la vectorii
de contaminare direci (animale, oameni, psri, utilaje, curenii de aer, etc.).
Mucegaiul negru, produs de ciupercile din genul Aspergilius, cauzeaz i el
pierderi importante. Transmiterea bolii se face prin curenii de aer care vehiculeaz
sporii, temperatura optim de dezvoltare a acestor ciuperci fiind de 25-30C.
Factorii post-recolt care contribuie la obinerea fructelor de calitate
Alegerea momentului optim de recoltare
Recoltarea fructelor reprezint o lucrare component a fluxului tehnologic de
valorificare, de care depinde n mare msur celelalte operaii tehnologice care
urmresc meninerea i evoluia calitii produselor, posibilitile de prelucrare, etc.
Nerespectarea momentului optim de recoltare poate fi un factor de risc cu aciune
post-recolt. Calitatea i capacitatea de pstrare a fructelor sunt influenate foarte
mult i de alegerea momentului optim de recoltare. Astfel:
Recoltarea prea timpurie determin:
- o recolt sczut cantitativ, deoarece fructele nu i-au atins dimensiunile
normale;
pierderile n greutate sunt mari i n timpul depozitrii, ca urmare a faptului c
evaporarea
apei din produse este mai intens;
- lipsa unor nsuiri organoleptice ale fructelor, ca gustul i aroma care trebuie
s fie
plcute; - coloraie slab a fructelor, care se estompeaz i mai mult pe durata
pstrrii;
- predispoziia fructelor la unele dereglri fiziologice.
Recoltarea ntrziat determin:
- pierderi de recolt datorit cderii fructelor de pe plante;
- creterea gradului de vtmare mecanic a fructelor pe durata transportului
i
manipulrii;
- reducerea duratei de pstrare a fructelor, datorit gradului de maturare
avansat;
- predispoziia fructelor la unele boli (putregaiul cenuiu, monilioza) i
dereglri
fiziologice.
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Factorii care influeneaz mediul ambiant de pstrare a fructelor


Mediul ambiant de pstrare a fructelor este influenat de urmtorii factori:
lumina, temperatura, umiditatea relativ a aerului, micarea i compoziia aerului,
acetia avnd un impact major asupra calitii produselor horticole depozitate.
Lumina solar este un factor care influeneaz negativ pstrarea fructelor,
deoarece grbete maturarea. Ca atare, depozitele trebuie s aib celulele de pstrare
ct mai ntunecoase, fr ferestre sau cu ferestre ct mai mici, echipate cu obloane.
Temperatura influeneaz mult intensitatea respiratorie, care se intensific
progresiv odat cu creterea temperaturii. Odat cu ridicarea temperaturii aerului,
fructele pierd ap prin evaporare, scad n greutate, valoarea comercial fiind
diminuat. n corelaie cu temperatura aerului este i activitatea microorganismelor
patogene care se dezvolt la temperaturi cuprinse ntre 3 i 45C.
Multe din fructele destinate consumului n stare proaspt sunt sensibile la
temperaturile sczute, pragul sub care acestea produc deprecieri calitative fiind mai
mic de 5C. La temperaturile cu aceste valori, celulele fructelor i slbesc activitatea
metabolic ntruct nu o pot susine. Ca rspuns la stresul dat de temperaturile
sczute, au loc diferite alterri ale proceselor biochimice i fiziologice, precum i
disfuncii la nivelul celulelor. Cnd acest stres este prelungit, aceste disfuncii i
alterrii vor conduce ctre dezvoltarea variatelor simptome de depreciere calitativ
cum ar fi: leziuni, decolorri, reinerea apei n celule, nematurare normal.
Simptomele de suferin fa de acest factor devin evidente la scurt timp dup
ce temperatura crete n limitele normale.
Pierderile pe care le provoac aceti factori, fie izolat, fie n complex, sunt
deosebit de grave n unii ani, unele fiind numai calitative, altele cantitative sau de
ambele feluri. Formele de alterare sunt numeroase i diverse, fiind clasificate dup
originea lor i factorii care le cauzeaz n: alterri de natur fizic, chimic,
biochimic, microbiologic, la care putem aduga i dereglrile fiziologice
(fiziopatii).
Alterri de natur biochimic
Alterrile de natur biochimic sunt determinate de enzimele proprii fructelor,
care catalizeaz unele reacii biochimice, avnd ca rezultat forme de alterare ce
Coala
Elabor. Guzun P.

Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum

Semn

Data

1
1

afecteaz calitatea fructelor proaspete.


La fructele vtmate, are loc brunificarea enzimatic, ce se manifest prin
modificri de culoare care au loc n prezena oxigenului i care se datoreaz aciunii
enzimelor polifenoloxidazice asupra substanelor fenolice i pigmenilor antocianici,
aceasta reprezentnd o form de alterare a fructelor.
Modificri fiziologice
Pe lng numeroasele boli i vtmri cauzate de agenii patogeni, deteriorarea
calitii fructelor este datorat i de multe dereglri fiziologice (fiziopatii), cauzate
de:
- factorii ambientali n perioada de cretere i maturare;
- temperatura de pstrare, care poate determina brunificarea i
descompunerea intern la citrice
- umiditatea relativ a aerului neadecvat cerinelor speciei, care determin
zbrcirea
(ofilirea) tuturor fructelor;
- compoziia atmosferic nefavorabil;
- produii intermediari de metabolism, care determin brunificarea i
descompunerea intern;
- vtmrile mecanice, care determin brunificarea esuturilor lezate i
cicatrizarea
(suberificarea, lignificarea) acestora.
Respiraia la fructele cu perisabilitate ridicat
Pierderea apei din fructe
Dup recoltarea fructelor, pe tot parcursul fluxului de transport, pstrare i
comercializare, are loc pierderea apei prin procesul de transpiraie. Acest proces este
influenat de factorii mediului ambiant, precum i de unii factori interni cum sunt:
coninutul n ap al esuturilor, compoziia i structura esuturilor externe.
Apa circul prin esuturi, mai ales sub form lichid, iar n spaiile lacunare
sub form de vapori. Ca i n cazul schimburilor de gaze, apa din fructe se elimin
sub form de vapori prin lenticele, stomate, cuticul, sau prin suprafeele lezate. n
general, presiunea vaporilor de ap la nivelul celulelor fructelor perisabile este mai
mare dect cea a vaporilor difuzai n mediul extern, iar acest fapt determin un flux
continuu de vapori din interiorul fructelor spre exterior. Acest flux de vapori este cu
att mai mare cu ct umiditatea relativ a mediului ambiant este mai redus i
temperatura mai ridicat.

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Data

Coala

1
1

n cazul pstrrii fructelor perisabile, nerealizarea temperaturii i umiditii


relative optime pentru o specie sau un soi, determin intensificarea procesului de
transpiraie i, deci, deprecierea calitativ a fructelor.

Capitolul V

Elaborarea si argumentarea shemei tehnologice de pastrare a


Determinarea momentului
optim
Dupa
Dupa culoarea
culoarea endocarpului
endocarpului ii vrst
vrst

Recoltarea
Mecanizat,semimecanizat
Mecanizat,semimecanizat

Presortarea

Condiionarea
Sortarea

Calibrarea

SMSR
SMSR 11084-2006
11084-2006

Dup
Dup diametru
diametru

Ambalarea
n
n lzi
lzi de
de plastic
plastic nr.2
nr.2

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Transportarea
Mijloace
Mijloace auto
auto frigorifice
frigorifice

Data

Coala

1
1

Recepia

Depozitarea
Depozit
Depozit frigorific
frigorific cu
cu atmosfera
atmosfera normala
normala

Pastrarea
temperatura
temperatura 7-10
7-10 grade
grade ,umed.85-90%
,umed.85-90%

Comercializarea
n
n magazinele
magazinele ora
oraului
ului

Capitolul VI
Calcularea unitailor de ambalaje i materialelor pentru preambalare
Ambalare - operaia introducerii produselor horticole in ambalaje fie
nearanjate sau aranjate dup o anumit metod sau schem.
Se face cu scopul de meninere a integritaii i calitaii produselor horticole n
timpul transportarii,manipularii i depozitarii acestuia,precum i de a asigura un
aspect ct ,mai atrgator n momentul valorificrii.
Fig.5 Ambalaje de material plastic

model 2
Avantaje

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Fa de lemn scad tara ambalajelor, sunt mai usoare .Se dezinfecteaza uor.
Aceste ambalaje din material plastic sunt foarte compacte ,ele inlocuiesc
lemnul i avnd perei netezi nu vtma produsele.
Pentru pastrarea fructelor citrice se folosesc ambalaje fabricate din material
plastic model 2 cu o capacitate medie 12 kg.
Lada din material plastic model nr. 2
Tipul acesta de lada este mijlociu-STAS 8774/81 i NID 1850/68, reutilizabil,
folosit la manipularea ,transportul,depozitarea i desfacerea fructelor
citrice.Trebuie sa execute un numar de 96 de reciclari,din care 25 pe an,cu o
cot de restituire 100%.
Lada model 2 are urmatoarele dimensiuni
-dimensiuni exterioare :lungimea 600 mm,limea 400 mm,nalimea
170mm ,volumul de gabarit 40 ,8 dm 3 tara 1,2 kg
-dimensiuni interioare: lungimea 564 mm,limea 364 mm,nlimea util
120mm ,volumul interior 30.8 dm3,volumul util 24,6 dm3,suprafaa de aerisire
24%. Pe o palet de 1200x800 se stivuiesc 32 lazi.
Tab.5 Particularitaile ambalajului
Denumirea Model

Capacitate
L

ambalajului

a
kg
12 kg

Lada de

model

600

400

170

plastic

mm

mm

mm

Greutatea
1,2 kg

1)Caculam necesitatea de ambalaje:


50000:12=4166,6

4167 buc

2) Calculam necesitatea de ambalaje la fondul de rezerva

= 41,67

42 lazi

3) Calculam numarul de lazi pe o paleta incap 4 la baza si 10 inaltime


4167 :40=104,175 104 lazi
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

4) Calculam fondul de rezerva pentru o paleta

=0,312 1
5)Calculam polietilena necesara
104 x 1.2=124,8 kg de polietilena
Tab.6 Particularitaile exterioare ale ambalajului
Cantitatea de

Ambalajul

Capacitatea Necesitea

Materialul

produs
,
pastrare realizare tipul

unui

pentru

50 t

12 kg

de ambalaje

ambalaj

Lzi nr 2

preambalare
4167 buc

124,8 kg

Capitolul VII
Particularitile recoltrii i condiionarii
Tab.7 Particularitile recoltrii portocalelor i lmilor
Specia

Semestru

Soiul

decada

medie
cent/ha

Portocale

luni
II-III
1.08-1.10

25-30

Lmi

Raoada Productia

Termeni de recoltare

asteptata

Inceput

Sfirsit

Total/zi

40-45

05.08-

10.08

5 zile

III
1.09-1.10

5 zile
20-30

35-40

01.09-

05.09

Fig. 6 Producia de citricie

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Fructele citrice
Fructele recoltate pot fi destinate pentru realizarea in stare proaspata, pastrare si
prelucrare. Buna reusita a pastrarii temporare impune recoltarea prunelor la gradul de
maturitate bine determinat pentru fiecare soi si destinatie. Gradul de coacere a
prunelor este elementul principal care se ia in consideratie la recoltare.
La fructele de prun sunt stabilite urmatoarele etape de maturitate: maturitatea de
recoltare, maturitatea de consum si maturitatea fiziologica. Maturitatea de recoltare
este o faza de dezvoltare a prunelor care permite ca dupa desprinderea acestora de pe
planta sa-si continue maturarea si sa-si mentina calitatile gustative pina la
consumator. In aceasta faza prunele au ajuns la marimea, forma, coloratiea, luciul
gustul caracteristic soiului respectiv. La prune acest moment trebue sa fie cit mai
apropiat de momentul optim de recoltare. In acest moment trebue sa fie cit mai
apropiat de momentul optim de recoltare. In aceasta faza se culeg fructele soiurile
destinate exportului.

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Din punct de vedere botanic, aceste fructe sunt considerate bace cu structura
hesperoida. Sunt deosebit de apreciate datorita valorii lor nutritive si in special a
continutului in vitamina C. Se consuma in stare prospata sau prelucrate sub forma
de sucuri, dulceturi, compoturi etc. Productia mondiala de fructe citrice este in
continua crestere, datorita dezvoltarii cererii pentru acest gen de fructe si a
perfectionarii tehnicii de industrializare a sucurilor naturale si a extractiei
uleiurilor eterice. Pe plan mondial, productia anuala de fructe citrice se estimeaza
la circa 40 milioane tone - ponderea importanta fiind detinuta de portocale si
mandarine. Principalele tari producatoare sunt S.U.A. (cu peste 50% din productia
mondiala), Spania, Italia, Israel, Grecia, Cipru, Turcia etc. Tara noastra se
aprovizioneaza cu fructe citrice din bazinul mediteranean (Grecia, Liban, Cipru,
Turcia, Italia).
Fructele citrice se recolteaza la maturitate deplina sau in parg. Pulpa acestor
fructe este impartita in felii cu membrane exterioare si este compusa din papile
suculente, cu un continut bogat in zaharuri, uleiuri eterice, acizi organici, vitamine
si saruri minerale.
Fructele citrice au coaja aurie, mai mult sau mai putin aderenta la pulpa. Pentru
mandarine, portocale si grepfruturi, coaja subtire este caracteristica fructelor de
calitate superioara, iar pentru lamai, coaja de grosime mijlocie reprezinta indiciul
ca fructele sunt de buna calitate. Pulpa mandarinelor, portocalelor si grepfruturilor
se poate consuma ca atare, iar coaja acestora, avand un continut ridicat de uleiuri
eterice, este utilizata la prepararea produselor de cofetarie pe cale industriala, a
bauturilor nealcoolice, precum si in industria parfumurilor.
Fig.7 Lunile de recoltare a fructelor citrice

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

P
articularitati merceologice

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Din grupa fructelor citrice vom prezenta sortimentele care detin o pondere mai
mare, din punct de vedere economic si alimentar: portocalele (Citrus auratium),
mandarinele (Citrus nobilis), grepfruturile (Citrus grandis), lamaile (Citrus
limonum).
Prin urmare, cele mai importante calitati ale lamailor sunt acelea care
deriva din continutul acestor fructe in vitamine, zaharuri, acizi organici si substante
minerale.
Este evident ca vitamina C este cea mai importanta dintre vitaminele pe care le
contin lamaile, atat prin procentul ridicat in care se gaseste, cat si prin necesitatea
acestui factor vital pentru om. Carenta vitaminei C provoaca o serie intreaga de
manifestari caracteris bolii care se numeste scorbut.
In tara noastra cazurile care apar sunt relativ rare, insa ele destul de frecvente
in acele tari in care lipsesc din alimentatie fructele si legumele bogate in vitamina C.
aprilie-mai, in care se produce lamaia de iarna sau lamaia propriu-zisa.
Aceasta se caracterizeaza printr-o forma in general regulata, cu coaja fina si
suc foarte acidulat. Se coace de la sfarsitul lunii septembrie, pana in aprilie.
Fructele care se exporta inca din luna decembrie sunt in general de culoare
verde deschis;
iunie-iulie este perioada in care se produce lamaia denumita biancuzzo sau
banchetto, de culoare alburie. Se caracterizeaza printr-o forma mai putin
regulata, iar coaja prezinta mai multe asperitati decat lamaia de iarna, avand
adancituri longitudinala pronuntate; se coace de obicei din aprilie pana in
luna mai (inclusiv).
august-septembrie este perioada in care se produc lamaii denumite verdelli.
Aceasta denumire deriva de la culoarea tipica (verzuie) a cojii care este
neteda si lucioasa. Lamaile verdelli se coc din a doua jumatate a lunii mai
pana in august. Fructele primei recolte sunt, in majoritate, de culoare
deschisa iar cele din recoltele urmatoare, desi ating un grad optim coacere,
tind catre culoarea verde de diferite intensitati.

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Fig.8Maina de recoltat fructele citrice

Fig .9Recoltarea portocalelor si lmilor

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Capitolul VIII

Calitatea produciei dupa recoltare i destinaiea ei


Condiiile de calitate ale citricilor
Conditiile tehnice de calitate ale citricilor importate in Moldova sunt reglementate
de GOST 4427-82 (portocale), GOST 4428-82 (mandarine) i GOST 4429-82
(lamii).

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Conform cerintelor acestor standarte fructele trebuie sa fie proaspete,


intregi,sanatoase,lipsite de semne de atac fungic sau de insecte,fara umeditate
exterioara anormala,fara vatamari si alterari datorita inghetului,fara miros si gust
strain.In timpul sortarii se inlatura toate fructele improprii valorificarii.Fructele
sortate dupa calitate sunt indreptate pentru calibrare dupa diametrul maxim ecuatorial
in 5 grupe dupa standartele corespunzatoare acestor fructe.
Tab.8 Calibrarea fructelor citrice
Lamii
Gr.
I De la 70 si mai sus
Mai putin de 70 pina la 60
II
Mai putin de 60 pina la 51
III

Mandarine
De la 65 in sus
Mai putin de 65 pina la 60
Mai putin de 60 pina la 54

Portocale
De la 77 si mai sus
Mai putin de 71 pina la 63

Mai putin de 51 pina la 45


Mai putin de 54 pina la 48
Mai putin de 63 pina la 55
IV
Mai putin de 45 pina la 42
Mai putin de 48 pina la 38
Mai putin de 55 pina la 50
V
Prezentul standart se refera la fructele cunoscute sub denumirea citrice ,provenite din

import si anume:
- Lamii: fructe cultivate ale speciei Cytrus limonia
- Portocale : fructe cultivate ale speciei Cytrus sinensis
- Mandarine,clemantine,satsumas,tangerine :fructe cultivate ale speciei
Cytrus reticulata (Blanco)
Citricele se importa in 3 clase de calitate:
Calitatea extra
Calitatea I
Calitatea II
Condiiile tehnice de calitate
Calitatea extra

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Calitatea I

Calitatea II

Coala
Data

1
1

Fructele intregi sanatoase sub rezerva prevederilor speciale pentru fiecare


calitate si a tolerantelor prevazute (in toate cazurile nu sunt admise fructe atinse
de putregai sau care prezinta alterari ce le fac improprii consumului;
Fara vatamari ,vejtejiri sau degradari datorita inghetului ;curate si fara
reziduri vizibile,fara umeditate exterioara anormala,fara miros si gust strain.
Fructele trebuie sa aiba o dezvoltare si o coloratie corespunzatoare speciei
respective iar gradul de maturare sa permita transportul si manipularea in asa
fel incit acestea sa ajunga in bune conditii la locul de consum.
Se admit fructele desverzite ,cu conditia ca celelalte caracteristici organoleptice
sa fie nemodificate.

Calitatea extra

Calitatea I

Calitatea II

Forma,aspectul
exterior si colratia
fructelor trebuie sa
corespunda soiului.
Fructele trebuie sa
fie
Fara defecte,neluind
in
consideratie
defectele superficiale
Foarte
usoare,cu
conditia ca acestea sa
nu dauneze calitatii,
aspectului general al
produsului
si
prezentarii
in
ambalaj.

Fructele trebuie sa
prezinte caractersiticile
specifice soiului .
Nu se admit urmatoarele
defecte,sub rezerva ca
ele sa nu dauneze
aspectului general:
-usoare defecte de forma
-usoare defecte de
coloratie
-usoare defecte ale
epidermei inerente in
formarea fructului
-usoare rani,cicatrizate,
datorita traumatismului

Fructele care nu se
incadreaza la calitatea la
calitate extra si I dar
corespund caraceristicilor
generale descrise mai sus.
Se admit urmatoarele
defezte ,cu conditia a ele
sa nu dauneze aspectului
general si nici capacitatii
de pastrare a fructelor
-defecte de forma
-defecte de coloratie
-alterari epidermice
-deslipire usoara si
partiala a pericarpului la
portocale si nu este
admisa pentru lamii.

Capitolul IX
Pregatirea depozitului pentru sezonul de pastrare.Tehnica securitati si cerintele
igienice
Normele de protectia muncii sint reglementate prin lege si prevad obligatiile ce revin
conducatorilor unitatilor si lucratorilor in vederea prevenirii accidentelor.
Conducerea unitatilor raspunde de organizarea si controlul apicarii masurilor
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

prevazute pentru protectia muncii. Personalul de exploatare trebue sa respecte


urmatoarele prevederi generale:
- cunoasterea normelor de protectia munci si respectarea lor;
- folosirea echipamentului de protectie si de lucre;
- evitarea parasirii locului de munca fara a avea inlocuitor.
Intrucit depozitele de legume si fructe sunt unitati, complexe unde isi desfasoara
activitatea de diverse specialitati, normele de protectiea munci se refera la:
manipulare si depozitare, exploatarea instalatiilor frigorifice, electrice, a utilajelor
mecanice si de transport.
Cu privire la manipularea si depozitarea produselor se au in vedere urmatoarele
norme:
- se angajeaza muncitorii avind virsta peste 16 ani;
- mijloace de transport cu actionare mecanica sau electrica se conduce de
persoane avind virsta peste 18 ani autorizate pe baza unei scolarizarii;
- mijloacele de transport interior se verifica zilnic;
- lucrul inspatiile frigorifice se permite persoanelor instruite in acest scop
si echipati cu materiale de lucru sau de protectie adecvat;
- spatiile frigorifice se prevad cu sistem de alarmare am inchis a carei
functioanare se verifica periodic.
In cazul efectuarii lucrarilor de tratare, dezinfectie, dezinsectie sau deratizare se au in
vedere urmatoarele:
- se face instruirea speciala a muncitorilor in functie de operatia care se
executa;
- intrarea in celulele sulfitate sau in cele cu atmosfera controlata se face
numai cu masca de gaze;
- manupularea insecto-fungicidelor si aplicarea tratamentelor se face
numai sub supravegherea specialistilor si de catre perosnele dotate cu
material de protectie necesar, manusi, halat,sort,ochelari de potectie.
In centralele frigorifice se va urmari permanent pierderi de amoniac.
Masuri de pregatire, dezinsectie si dezinfectie a spatiilor de
depozitare si a ambalajelor destinate pastrarii produselor
horticole
Decinfectia spatiilor si ambalajelor constitue una din problemele tehnicoorganizatorice importante pe care le ridica exploatarea depozitelor. Mentinerea starii
sanitare a acestora constitue o mare masura de igiena curenta, care constitue la
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

reusita pastrarii produselor horticole .


Pregatirea instalatiilor si utilajelor de conditionare depozitare. Pentru prevenirea
infestarii cu diferiti agenti patogeni a produselor horticole dupa recoltare, prin
conactul acestora cu instalatii si utilaje de conditionare-depozitare se recomanda
urmatoarele:
- instalatiile si utilajele de conditionare-depozitare se curata de pamint si
alte resturi aderente, re repara,se revopsesc se pun in stare de
functionare;
- partile lemnoase, din materialplastic sau cauciuc, care ramin nevopsite,
se spala cu apa calda cu adaos de detergent sau cu solutie de soda
calcinata 4%; dupa zvintare, acestea se dezinfecteaza cu solutie de
formaldehidica in concentratie de 2,5%, care se aplica prin pulverizare
in cazul instalatiilor si utilajelor din spatiile deschise si prin gazare
concomintent cu dezinfectia spatiului, in cazul spatiilor inchise.
Pregatirea spatiilor de conditionare si depozitare. Spatiile destinate conditionarii si
depozitarii produselor horticole, indiferent se solutia constructiva, se repara,pentru a
se evita infiltarea apei provenite din precipitatii si pentru prevenirea patrunderii
rozatoarelor.
In cazul constructiilor cu pereti despartitori si a celor cu pardosele demontabile,
acestea se demonteaza si se curata de resturi vegetale .
Fisurile aparute in elementele de constructie lemnoase seastupa cu bitum sau chit
special,iar cele din zidarie cu mortar.
Operatiile de curatire includ si pregatirea instalatiilor, utilajelor si aparatelor
destinate producerii ventilatiei mecanice si frigului artificial.
Dezinsectia spatiilor de conditioanre si pastrare. Dezinsectia se aplica inainte de
dezinfectie , cu scopul de a distruge insectele si acarienii, folosind mijloacele de
lupta care pot fi profilactice si curative.
Masurile profilactice se refera la aplicarea unor tratamente efectuate cu produse
chimice, in spatii goale, in scopul evitarii posibilitatilor de invadare cu insecte si
acarieni a depozitelor.
Se utilizeaza insectide aplicate prin stropiri, aerosoli sau gazari. Tratementele prin
pulverizare se efectueaza cu cel putin 10 zile inainte de caruire, la temperaturi mai
mici de
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

+15o C.
Dezinfectia spatiilor de conditionare si depozitare. Dezinfectia, ca operatie
ulterioara celei de curatire si dezinfectie are drept scop distrugerea agentilor patogeni
din spatiile de pastrare.
Tab.9 Particularitile preparatelor pentru dezinfectare
Nr

Denumirea

Concentr. Cheltueli Supraf.

do

preparatului

solutiei

(doza)

Carbetox

3%

4cm

m2

Volumul
m3

Cantitatea
utilizata

1
518,74

20,74

469,4

14,4kg

emulsie
2

Su

m2
30-80g

100%
m3

lf

m3

Sm = (L x h x 2) + (L x l x 2) + (l x h x 2) = (8,6 x 6 x 2) + (8,6 x 6,8 x 2) +


(6,8 x 6 x 2) = 301,86 m2
1) Carebetox:
1 m2.....................4 cm3
301,86................x m3 =1207,4 1,207 kg

2) Sulf:
1 m3......................30g
350.88.................x

=1026 10,526 kg

Capitolul X

Efectuarea calculelor la depozitul productiei


1) Nr de ambalaje-4167 lazi
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

2) Nr de palete 104 palete

3)

= 35 palete la baza

4)Aranjam in depozit:

5) Calculm lungime,laimea i nlimea depozitului


Lt=(1,20x5)+(0,05x4)+(0,3x2)=6,8 m
L=(0,8x7)+(0,1x6)+(0,5x2)=8.6m

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Data

Coala

1
1

H=0,2+(0,170x10) +(1,9x3)=(5,7+0,3)= 6m
6) Suprafata depozitului:
6,8 x 8,6= 58,48
7)Volumul depozitului:
58,46x6=350,8
8)Suprafata depozitata:
1,2x0,8x35=33,6 m2
9)Volumul depozitat:
33,6x5,7=191,52

10) Ku =

= 0,57

11) Kd =

=0,54

Capitolul XI
Surse de mecanizare a lucrarilor in timpul pastrarii
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Fig.10 Maina de ambalat fructe i legume

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Descriere: main pentru dozat in lazi de lemn, plastic. Potrivit pentru a ambala
fructe i legume precum: citrice, cartofi, ceap, usturoi etc.
Capacitate ambalaje: ntre 10 i 30 kg.
Productivitate: max. 3 lzi / min.

Schema de functionare a masinii:


Fig.11 Schema mainei de ambalat

1)Transportor
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

2) Panou de comand
3) Motor
4) Buncher
5) Transportor de alimentare a buncherului
6) Elevator de alimentare
7)Carcasa

Capitolul XII
Argumentarea regimului tehnologic
n depozite pentru pstrarea citricelor trebuie de defalcat celule special.
Depozitele destinate pentru pstrarea lmilor i portocalelor n perioada de
iarn trebuie s aib nclzire. Celulele frigorifece pentru pstrarea citricelor se
recomand s aib o ventilare bun, care va asigura schimbarea aerului de dou trei
ori pe zi.
Citricele se pstreaz mai bine la temperaturi mai nalte de 0 grade. n timpul
pstrrii pe msura scderii temperaturii aproape de 0 grade fructele din grupul
citricelor se altereaz prin boli fiziologice mai ales pe o durat de pstrare ce
depete 3 4 luni. Pstrarea se efectueaz n depozite frigorifece cu atmosfer
normal.
Tab.10 Regimul tehnologic de pstrare a fructelor citrice
Parametrii de pstrare
Specia
Soiul

Durata
to C

umedit.%

V/Sm

Compozitia pstrrii,
gazoas

pstrrii

zile

Lmi

Mucegaiul

Lisabona 10-12
Elabor. Guzun P.

Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum

Bolile pe durata

Semn

84-86

N2,O2,CO2

120

verde
Coala

Data

1
1

Portocale
Navelina

Mucegaiul
2,5-7

85-90

N2,O2,CO2

90-150

verde,putrezirea
cenuie.

Pstrarea lmilor
Capacitatea de pstrarea a lmilor depinde de mai muli factori: soiul
pomologic, condiiile ecologice, starea sanitar, momentul recoltrii, vtmrile
produse la recoltare i manipulare. Capacitatea de pstrare 5-6 luni n dependen de
soi.
Parametrii optima de pstrare a lmilor (temperature i umeditatea relativ a
aerului) temperatura de 1-2o C pentru pstrare lmilor se poate recomanda numai pe
o perioad scurt de depozitare pna la 10-14 zile. Punctul de nghe al lmilor este
la -1,9 o C pn la -2,3 o C . Lmile nu suport fluctuaii de temperatur limitele de
temperatur de la 5 la 14o C si umeditatea relative a aerului 85-90 % .
Schimbarea aerului se efectueaz continuu de 1-2 ori n lun n funcie de
temperatura de pstrare, pentru a preveni acumulrile mari de bioxid de carbon
-0,2 -1% .
Tab.11 Condiiile recomandate pentru pstrarea frigorific a lmilor
Condiii de pstrare
Temperatura
Umiditatea

rile

relativ a

10-12
10-12
13,5-14,5
10-13
11-14,5 (verde

aerului, %
84-86
80-87
90
85-90

21
120
30-120

deschis)
0-45
7-14(slab

85-90
80-90

20-45
15-240

galben)
1-2(complet

85-90

Durat scurt de pstrare

galbe)
4-6(verde

85-90

Durat scurt de pstrare

productoare
Australia
Guineea
Italia
Spania
Frana

Durata pstrrii, zile

Rusia

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

deschis)
Data

Coala

1
1

S.U.A

3-5(galben

85-90

Pstrare ndelungat

deschis)
2-8
14,5

88-92
84-98

180
30-120

Pstrarea portocalelor
n pstrarea obinuit n depozite bine aerisite temperatura de pstrare a
portocalelor trebuie s fie 10-12 o C .
Temperatura de pstrare a portocalelor depinde de soi, ara productoare, stare
fiziologic a fructelor, gradul de maturizare i durata de pstrare. Temperature de
nghe a portocalelor este de -2,3 o C.
Umeditate relativ a aerului n celulele frigorifice trebuie meninut la nivel de
85-90%.
Tab.12 Condiiile recomandate pentru pstrarea frigorific

ara producatoare

Temperatura,Co

Umeditatea relative

Durata de

2,5-7
5-7
3-5
4-6
0-4
0-7
1-2
-1 i 1

a aerului,%
85-90
82-85
85-90
85-90
85-90
85-90
85-90
85-90

pastrare ,zile
90-150
90
60-150
180
90-150
60
90-120

Australia
Guineea
Grecia
Israel
Spania
Frana
Rusia
SUA(Florida)

Tab.13 Paaportul camerei nr.1


Depozitul
Specia
Soiurile
Data recoltarii
Data depozitrii
Calitatea produsului
Cantitatea depozitat

Cociu Valeriu II
Lmi i Portocale
Navelina,Lisabona
08.10 i10.10
15.10
Extra,I i II
50 tone

Capitolul XIII
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Pierderi de producie pe durata pastrrii


Tab.14
Luna

PNM

RT

DA

Total

Depozitare

1,4

0,233

0,164

0,6

0,098

0,495

Pstrarea

1,4

0,693

0,488

0,6

0,219

1,4

Pastrarea

1,4

0,672

0,8

0,378

0,8

0,378

1,428

Realizarea

1,4

0,325

0,8

0,325

0,8

0,186

0,836

Total

1,923

1,355

0,881

8,321

Tab.15
Lunile

PNM

RT

DA

Total

10

0,233

0,164

0,098

0,495

11

0,693

0,488

0,219

1,4

12
01

0,672
0,325

0,378
0,325

0,378
0,186

1,428
0,836

Total

1,923

1,355

0,881

8,321

Se d:
m-50 t
1.10=0t

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

11.10-25 t
21.10-50 t
1.11-50 t
Octombrie:
1)Calculm soldul mediu pe luna de depozitare
SM =

= 16,666 t

2)Calculm PNM-ul
16,666__________100%
PNM____________ 1,4 = 0,233t
3)Calculm cantitatea de producie dup defalcarea PNM-ului
16.666-0,233=16,433t
4) Calculm Rebutul
16,433__________100%
RT______________1% =0,164 t
5)Calculm deeul absolut
16,433___________100%
DA______________0,6% =0,098t
Noiembrie
6)Calculm cantitatea de producie real la 1 noiembrie
50-0,233-0,164-0,098=49,505 t
7)Calculm PNM-ul pe luna noiembrie
49,505__________100%
PNM_____________1,4 =0,693t
8)Calculm cantitatea de producie dup defalcarea PNM-ului
49,505-0,693=48,812t
9)Calculm Rebutul
48,812___________100%
Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

RT_______________1% =0,488t
10)Calculm deeul absolut
48,812___________100%
DA______________0,6% = 0,219t
Decembrie
11)Calculm cantitatea de producie la inceputul lunii decembrie
49,505-0,693-0,488-0,291= 48,033t
12)Calculm PNM-ul
48,033__________100%
PNM____________1,4% = 0,672 t
13)Calculm cantitatea de producie dup defalcarea PNM-ului
48,033-0,672 = 47,361t
14)Calculm Rebutul
47,361____________100%
RT_______________0,8% = 0,378 t
15)Calculm Deeul absolut
47,361____________100%
DA_______________0,8% = 0,378 t
Ianuarie
16)Calculm cantitatea de producie la inceputul lunii ianuarie
48,033-0,672-0,378-0,378=46,505t
17)Calculm soldul pe luna de realizare
01.01 ------ 46,505t
11.01 ------ 46,505t
21.01-------0t
01.02------ 0t
18)Calculm soldul mediu pe luna de realizare

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Sm =

=23,252t

19)Calculm PNM-ul
23,252____________100%
PNM______________1,4% = 0,325 t
20)Calculm cantitatea de producie dup defalcarea PNM-ului
23,252-0,325=22,927 t
21)Calculm Rebutul
23,252__________100%
RT_____________1,4% = 0,325 t
22)Calculm Deeul absolut
23,252__________100%
DA_____________0,8% = 0,186 t
Februarie
23)Calculm cantitatea de producie la nceputul lunii februarie
46,505- 0,325-0,325-0,186=45,669 t

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1

Capitolul XIV
Bibliografie

1)Tehnologia pstrrii fructelor i legumelor(Afinoghent


Jamba,Boris Carabulea)
2)Tehnologia pastrarii produselor horticole(Afinoghent
Jamba)
3)Fructele citrice
4)Tehnologia

pastrarii

produselor

horticole(Dumitru

Beceanu,Adrian Chira)
5)Wikipedia
6)Indrumator tehnologic

pentru

pastrarea

produselor

horticole
7) http://www.agrarclima.ro
8) Citricile autor (Dorel Hoza)
8) Alte surse de informaii

Elabor. Guzun P.
Verific. Griza I.
Mod. Coala Nr. docum
Semn

Coala
Data

1
1