Sacrificiul mielului pascal

Dintre cele trei mari sarbatori si cele mai insemnate din cultul mozaic, care erau impreunate cu
participarea intregului popor evrei la serviciul de la templu.Fiecare barbat evreu trebuia sa mearga de
trei ori pe an la cortul sfant si mai tarziu la templul din Ierusalim, la sarbatoare Pastilor, a Cincizecimii
si a Colibelor; intru cat la aceste trei sarbatori se aduceau sacrificii pentru intreg poporul, se faceau
ospete sacrificiale impreunate cu veselie, precum si sacrificii private. Acest obicei exista acum si pe
timpul Mantuistorului Iisus Hristos. In tot timpul cat durau aceste trei sarbatori, Dumnezeu promite
poporului pace si scut fata de dusmanii lui.
Sarbatoare Pastelor intre sarbatorile anuale ale evreilor, sta si ea pe primul plan, intru cat de
instituirea ei divina este legata intreaga istorie a poporului evreu, ca popor ales si sfant. In planul etern
al iconomiei divine Dumnezeu a ales pe acel om drept si credincios, Avraam, pe care binecuvantandu-l
l-a invrednicit a fi protoparintele unui popor ales si numeros prin care se vor binecuvanta ,, toate
neamurile pamantului,,.Pe acest popor numeros Dumnezeu l-a intaltat la rangul de popor ales si sfant
al Lui, ca prin el sa se pregateasca calea spre desavarsire si mantuire a tuturor popoarelor. Din sanul
acestui popor se va ridica cel ce va zdrobii capul sarpelui, Mesia Mantuitorul nostru Iisus Hristos, care
prin sacrificiul sangeros adus pe cruce, va restabilii din nou bunele raporturi, care au fost intre
Dumnezeu si om inainte de pacat. Misiunea poporului ales in cuprinsul iconomiei divine ,a fost una
din cele mai grele misiuni pe care omenirea l-ea vazut vreodata. Dupa cum primii oameni cazura la
examenul de ascultare la care au fost supusi in raiu, Dumnezeu , mai inainte de a incepe prin poporul
ales opera de pregatire a omenirii, il supune si pe acesta la o epoca de pregatire, epoca care va dura
430 de ani.(Ex. 12,49; Gn.15,13). Aceasta epoca de pregatire corespunde cu robia egipteana unde
descendentii lui Avraam sunt in Egipt (Gn.37 ss) prin intermediul lui Iosif.Aici poporul evreu va putea
mai usor cunoaste greutatile vietii acesteia, va putea mai usor vedea care sunt urmarile indraptarii
omului de la Dumnezeu cu atat mai repede cugetul lui sa-l calauzeasca spre credinta, iubirea si
ascultarea fata de Dumnezeu. Atunci cand toti israelitii vor intelege si vor simtii ca exista un singur
Dumnezeu in lume, de la care omenirea va putea astepta mantuirea va sosi sfarsitul pregatirii lor
pentru alegerea de care s-au invrednicit de sus. Dumnezeu in atotbunateatea lui pentru omenire
socotind terminata aceasta pregatire si vazand ca poporul israelitean da dovada de credinta, dragoste si
ascultare, le trimite lor pe profetul Sau Moise, spre ai scoate din Egipt si ai indruma spre Canaan,
unde ei sa desavarseasca ca popor al Lui Iahve, inalta misiune ce o au in planul manturii vesnice.
Eliberarea sau mantuirea poporului israelitean din robia egipteana sta in raport direct cu alegerea lui de
popor ales si sfant, popor credincios al lui Iahve. Acum inceteaza opera de pregatire a poporului
israelitean, dar incepe opera de pregatire a omenirii, incepe misiunea lui intre popoarele lumii. Ca
popor ales, poporul israelitean trebuia sa fie si sfintit, caci era popor al lui Iahve, sfantul lui Iahve,
Pastele iudaicPage 1

,,sfintiti-va si veti fi sintiti, ca eu Domnul Dumnezeul vostru sfant sunt..`` (Lv.11,44-45; 19,2; 20,7)
suna porunca divina caci ,,imi veti fi imparatie preoteasca si neam sfant``.(Ex 19,6).

Sfintirea

poporului israelitean trebuia sa se efectueze inainte de iesire lui din Egipt odata cu instituirea lui divina
a sarbatorii Patilor si a sacrificarii primului miel pascal.Prin acest act divin poporul israelitean devine
popor sfant, el este separat atat in extern, cat si in intern de poporul egiptean. El se desparte de tara
Egiptului dar se desparte si de fiinta interna a poporului egiptean, de credinte, obiceiurile si
institutiunile acestui popor. In cadrul lumii pagane necredincioase si rau voitoare fata de Dumnezeu
poporul israelitean nu avea ce cauta.
In ceea ce priveste originea , Sarbatoarea Pastilor a fost instituita din ordin divin ca Isaraelitii sa-si
aduca aminte de crutarea primilor nascuti ai lor in Egipt; si in amintirea eliberarii lor din robia
egipteana. Dumnezeu prin ingerul exterminator, crutase 1 primogeniture omeneasca si animalica a
isaraelitilor le asigurase perpetuarea, de aceea amintirea acelei zile era serbata cu mare veselie, ce se
manifesta la intreg poporul.Pastile evreiesc reprezinta deci iesirea sau eliberarea din sclavia egipteana,
precum si devenirea unui popor liber. Acesta este momentul sau poarta prin care acest popor intra in
istorie. Prin eliberarea poporului, Dumnezeu devine ziditorul lui Is.43,16, cu eliberarea incepe viata
cea noua a poporului si prin ea fiinta mozaismului. Deci pascha nu e altceva, decat Sarbatoarea
nasterii crearii, a existentii si perpetuarii poporului israelitean. Originea divina a Sarbatorii Pastilor
reiese destul de clar din Sf. Scriptura a V.T.(Ex.12; Dt.16,1-8). Moise a primit ordinul de la Dumnezeu
de a institui Pascha, dupa cum se descoperi lui si lui Aaron zicand: ,, aceasta este legea pastilorpe
care o veti pazi ca lege perpetua intre generatiunile voastre``.
Cu originea ei divina si mozaica sta in stransa legatura caracterul ei agrar si istoric. A fost instituita
in amintirea iesirii poporului din Egipt, o eliberarea de coruptia si idolatria pagana si o incepere a unei
noi vieti. Caracterul ei agrar zace in faptul ca in ziua a doua a sebarii se aduceau la temple, ca
priminitie din seceris, un snop da orz, drept multumire lui Dumnezeu pentru fructele pamantului. Abia
dupa aceasta multumire putea cineva manca sau vinde paine noua.Acestor doua caractere unii au
cautat a le subordona si un al treilea: caracterul mistic intru cat poporul hranindu-se numai cu azime,
inseamna ca exclude din mijlocul lui coruptia-pacatul si deci se poate mai usor impreuna cu
Dumnezeu, mai ales fiind un popor curat si sfant.2
Majoritatea cercetatorilor care au sustinut teoria ca Pastele Evreiesc a fost o combinare a doua
sarbatori independente presupun ca fuziunea a fost posibila in principal datorita faptului ca cele doua
coincideau in timp. Ca rezultat al centralizarii acestui cult, conform cercetatorilor, Sacrificul Pascal
sarbatoarea familiala de primavara care avea loc in case a fost transformat intr-o sarbatoare tip
1 Ex.12,13 (pasachti alechem) voiu trece pe langa voi...``
2 V.Smigelski, op. Cit, p.240
Pastele iudaicPage 2

pelerinaj catre templul din Ierusalim care, pe de alta parte, a adus cu sine fuziunea cu Sarbatoarea
Azimelor.
George3 crede ca Pascha ar fi o Serbare a secerisului orzului, iar azimele erau facute din faina de
orz si apa. Cum mai tarziu orzul a devenit hrana saracilor, s-a schimbat in Sarbatoarea primitiilor, la
care s-a adaugat cu timpul si o origine istorica. Primitiile revenind preotilor, animale mai mari ce erau
date preotilor sunt substituite prin animale mai mici, care se predau familiilor pentru cina. Greu putem
admite ca orzul a carui faina neagra este simbolul pacatului (ca la sacrificiul zelotipiei), ar forma
materialul painilor nedospite, pe care Isralitenii le-au mancat la sacrificial lor de sfintire si mantuire.
Un argument in plus contra parerii lui George este si caracterul de mare bucurie ce si l-a exprimat
poporul totdeauna la Sarbatoarea Pastilor.4
Pareri de mica importanta, in ce priveste originea nemozaica a Sarbatorii Pastilor, avem a lui
Gressman (Mose und seine Zeit, 1913, p.103) care sustine o origine antemozaica a Pastilor, deoarece
recunoaste, nebazat pe izvoare, ca la Pasti poporul prin stropirea cu sange a vrut sa respinga mai inatai
un demon sangeros.
Parerea lui Benzinger, care afirma ca Pascha nu a fost altceva decat o Sarbatoare a lunii plineVollmonds-fest. In cazul acesta ar urma ca evreii s-au inchinat lunii, ori cu greu se poate acuza poporul
evreu de sabeism tocmai in momentul sfintirii sale, la Sarbatoarea renasterii sale la o noua viata
spirituala.
In sarbatoarea Pastilor nu putem gasi nici un element antemozaic, nici un rit pagan. Totul este de la
Jahve, care prin profetul sau Moise a instituit Pascha, ca poporul sa-si reaminteasca totdeauna de
alegerea si chemarea sa atat de importanta in mantuirea omenirii. Pascha ramane o sarbatoare instituita
de Jahve, o sarbatoare curat mozaica. A contesta originea mozaica a Pastilor, insemna a nega caracterul
canonic-inspirat al Legii mozaice. Cu Legea mozaica ar cadea atunci intreaga fiinta a mozaismului si
deci a V.T., care neputand fi separate de N.T. ar insemna sa negam intreaga Sf. Scriptura, lucru pe care
nici cei mai mari critici rationalisti nu l-au facut.
Sarbatoarea Pascala si Cultul Fertilitatii
Unul dintre cele mai importante culte, din numerasele culte existente in istoria religiilor pagane, era
acela al fertilitatii. Termenul de fertilitate este acceptat aici in sensul sau cel mai larg posibil,
insemnand tot ceea ce aduce, mentine sau promite viata. Asa cum este inteles in acest context, cultul
fertilitatii era in mod cert cel mai vechi existent. Despre vechimea lui vorbesc numeroasele statui din
3 Die Judischen Feste, p.222-238;
4 Keil, Bible. Arch.Il.Aufl.Frankfurt a. M. 1875

Pastele iudaicPage 3

epoca paleolitica care reprezentau femei, de multe ori lipsite de fata (si deci de identitate), dar cu sani
proeminenti si si organe genitale care confirmau fascinatia oamenilor pentru miracolul nasterii si al
femeii ca fiinta datatoare de viata36.
Spre deosebire de Iehova care, conform lui Lemche 37, s-a dezvoltat ca o expresie a unei idei
nationale colective foarte sofisticata si constienta, religiile pagane aveau o baza foarte concreta si
fixata in realtitate iar culetele lor religioase erau manifestari ale unor cunostinte foarte practice.
Supravietuirea fizica a comunitatii depinde de recolte bogate si de turme prospere (animale sanatoase
in numar mare), in timp ce supravietuirea comunitatii ca un intreg, depinde de fertilitatea fiecarui
membru al respectivei comunitati. S-ar putea spune ca locul special pe care fertilitatea il ocupa este
iminent omului ca fiinta naturala, indiferent ce alte trasaturi ale sale l-ar putea separa de natura. In
definirea relatiilor interumane, in definirea impulsurilor si actiunilor omului, Ghlen afirma ca prin
prisma defectelor omului, acesta trebuie sa inteleaga pentru a actiona si sa actioneze pentru a
supravietui38.
Cultul fertilitatii si tot ceea ce include (ritualuri, mituri si sarbatori) el, acoperea exact aceasta sfera a
perceptiei si a actiunilor cu scop precis. Era, astfel, perceptia si proiectia in sfera constientului a
instinctului de supravietuire. Aceasta conexiune cu un instinct primar, pe de alta parte, explica
importanta majora pe care fertilitatea o avea pentru civilizatiile stravechi.
Reiese clar din numeroasele inscriptii pe piatra, scrieri si texte (unde fertilitatea este privita ca
cea mai mare binecuvantare in timp ce sterilitatea este privita ca o boala) faptul ca locuitorii
stravechiului Orient Apropiat ofereau la fel de multa atentie conceptului de fertilitate ca si majoritatea
celorlalte civilizatii antice. In inscriptiile in piatra descoperite, zeii erau invocati sa pedepseasca pe cei
ce incalcau legile scrise, cu distrugerea granelor, infertilitatea animalelor si alte dezastre asemanatoare.
In mod similar, celor ce respectau legile, li se promiteau numerosi fii 39. In Israel, fertilitatea reprezenta
de asemenea forma suprema de manifestare a binecuvantarii lui Iehova. Ca rasplata pentru respectarea
poruncilor Domnului, Deuteronomul promitea Israelitilor ca Domnul ii va iubi, ii va binecuvanta si va
veghea la propasirea lor ca neam; de asemenea, le va binecuvanta fructul trupului lor, al pamantului, al
granelor, al vinului si al untdelemnului si le va inmultii numarul de vite tinere din turma lor. Pedeapsa
pentru incalcarea legilor va avea efectul opus 40.
Daca ne uitam la importanta pe care Sarbatorile Pascale le aveau pentru formarea traditiilor si
a culturii religioase a Israelitilor lui Iehova, observam ca exista o paralela cu gradul ridicat de
importanta pe care religiile pagane o acordau cultului fertilitatii. Prima Sarbatoare Pascala din Egipt
este vazuta ca un moment cheie si de asemenea un punct de plecare in istoria Israelitilor. Este
momentul cand ei, ca un colectiv, prin alegere si actiune divina, ca popor, devin poprul Ales. Intreaga
istorie a stramosilor dinainte de acest moment cheie este transpusa Sarbatorii Pascale din noaptea
exodului. Inaintea acelei nopti cruciale, Iehova interactioneaza doar cu Abraham, Isaac, Joseph si cu
Pastele iudaicPage 4

destinele lor individuale. Noaptea Sarbatorii Pascale din Egipt subsumeaza aceste experiente
individuale, moment in care rolul individual( de alesul lui Dumnezeu, Executorului vointei Sale)
este transferat de la o singura persoana la intregul popor, dintr-un plan individual intr-un plan colectiv,
de la Abraham, Isaac, Iacob, Joseph la poporul lui Israel. Noaptea Sarbatorii Pascale din Egipt si
omorarea intailor nascuti ai Egiptului reprezinta Botezul lui Iehova in ochii fiecarui Israelit. Legile
Sarbatorii Pascale in contextul exodului sunt, de fapt, primele legi pe care Iehova le da Israelitilor ca
popor. Pe de alta parte, o importanta atat de vitala si de datatoare de viata pentru formarea si
mentinerea Israelitilor ca popor, nu ar fi putut fi posibila decat daca stramosii lor aveau inradacinata
aceeasi idee de cult al ferilitatii ca si religiile pagane mentionate anterior.
Ritualul
In ceea ce priveste ritualul dupa care s-a savarsit sacrificial mielului pascal putem deosebi trei stadia:
a) Ritualul dupa ca s-a adus mielul pascal in Egipt; b) Ritualul mielului pascal in Palestina- Tara
Canaanului si c) Ritualul postexilic, care s-a modificat prin unele adaosuri introduse de catre Rabini. 5
Ritualul dupa care s-a adus mielul pascal in Egipt, in ziua sau mai bine zis in noaptea, cand poporul
Israelitean si-a castigat libertatea sa, este redat in cuvintele pe care Jajve le vorbi catre Moise si catre
Aaron in pamantul Egiptului. Sacrificiul mielul pascal a fost instituit de Jahve, atunci cand poporul se
afla in Egipt si prima lui serbare s-a savarsit pe pamant egiptean. Acest fel de praznuire s-a savarsit o
singura data intru cat tot poporul nu era liber si nu avea inca loc prcis pentru a se inchina lui
Dumnezeu.
Serbarea pastilor cade in luna

Abib (aviv) 6 luna spicelor, in care s-a intamplat si eliberarea

poporului.Mai tarziu, in timpul postexilic aceasta luna a primit numele de Nisan 7. Cu luna aceasta
incepe de acum intainte si anul la evrei- aceasta luna va fi voua inceputul lunilor, ea va fi prima din
lunile anului.
Toti cei care participau isi spalau intai mainile iar capul familiei binecuvanta primul pahar de vin care
era de obicei de culoare rosie. Primul pahar de vin era baut de toti in picioare, apoi capul familiei isi
spala mainile din nou, binecuvanta mancarile si cu totii mancau ierburi amare inmuiate in compoturi
5 Deosebirea intre Pastile din Egipt si Pastile din Palestina o face si Simon
Carpzow-Appar. Crit., p.405-Est trita disctinctio inter Pascha aegypticum et
Pascha saeculorum seu sequentium aetatum``. Tot asa si Misna Pesachim 9,5- cf.
Bahr, op. Cit., vol II,p.613, n.2. Deosebirea o gasim si la Moise intre Ex.12 si Dt.
16, 1-8; Nu.9;
6 Ex. 13,4. Numele de (abib) inseamna spice si acest nume s-a dat lunei in care
se coceau spicele.
7 Est.3,7; Ne.2,1. Numele nisan deriva de la babiloneanul nisanum si a fost
imprumutat de iudeii intorsi din exilul babilonian.
Pastele iudaicPage 5

de fructe. Apoi se citea din Lege istoria exodului, si se umplea al 2 pahar de vin. Unul mai tanar
intreba ce insemna aceasta ceremonie, iar capul familiei explica cele 10 plagi si iesirea. Cu totii ridicau
al doilea pahar de vin, fara ca sa il bea, se recitau Ps.113 si 114 din imnul mare- hallel haggadol. La
primul Psalm se bea al doilea pahar de vin, urmand apoi ospatul.Toti isi spalau mainile si picioarele si
se asezau la masa, capul familiei binecuvanta azimele- painile mizeriei- manca si da tuturor; mancau
apoi ierburi amare inmuiate in compot preparat din fructe si otet, mancau mielul pascal si beau al 3
pahar de vin numit paharul binecuvantarii-calix benedictionis- sos beraka. Rosteau rugaciuni, care
exprimau sperante mesianice ale poporului si pana sa se umple al 4 pahar cu vin, recitau a 2 parte a
imnului mare, Ps. 115-118, mai ales se canta Ps. 118,24 impreuna cu Ps. 136. La sfarsit se bea al 4
pahar de vin si Serbarea era incheiata.
Acest ritual nu poate fi intemeiat pe date sigure ci este sustinut de teologii romano-catolici pentru
a-si putea intemeia doctrina lor despre intrebuintarea painii nedospite la Sf. Euharistie. Ei vor sa
arate ca si Mantuitorul a serbat Cina cea de taina in seara zilei de 14 nisan, cand iudeii mancau
mielul pascal cu azime. In acest sens cauta sa aduca cat mai in concordanta acest ritual, cu cele
descrise de Evanghelisti despre serbarea Cinei celei de taina.
Mantuitorul nostru Iisus Hristos a serbat Cina ce de Taina in seara zilei de 13 nisan, cand se faceau
pregatirile pentru indepartarea oricarei dospituri din casa unde avea sa se manance mielul pascal.
Mielul pascal se manca in seara zilei de 14 nisan si de aici incepea sarbatoarea Pastilor . In ziua
de 14 nisan, insa, spre ziua, Iisus este prins si dus la judecata.In aceasta zi, Vineri, pana la orele 10
a.m. se putea manca inca - paine dospita. Vineri 14 Nisan la amiaza Iisus este rastignit, iar
seara este inmormantat in vreme ce la Templu se injunghia mielul pascal; deci Iisus Hristos moare
odata cu mielul pascal.
Cina cea de Taina in Sf. Scriptura nu poarta numele de , ci de o simpla cina, nu
Pastile. Apoi la serbarea cinei Iisus intinge in mancare o bucata de paine ori la serbarea mielului
pascal nu avea in ce sa intinga, caci erau numai mancari uscate: carne, azime si ierburi amare.
In zilele de Pasti iudeii nu aveau voie sa iasa din casa, nici sa poarte arme, ciomege si felinare asa
cum poarta atunci cand il prind pe Iisus Hristos in gradina Ghetsimani. In ziua de Vineri 14 Nisan
era o zi de lucru, caci Simon Cireneanul venea de la camp, iar Iosif din Arimateea inmormanteaza
trupul Domnului Iisus Hristos. Acestea sunt fapte ce nu erau permise in zi de Sarbatoare, deci
Pastile incepeau abia in seara acestei zile.Doctrina romano-catolicilor nu are nici o baza istorica
sau scripturistica.

Pastele iudaicPage 6

Patele evreiesc, o srbtoare grbit i amar 8

Una dintre cele trei mari srbtori biblice la poporul evreu, numite i de pelerinaj, este cea Patelui.
Evocnd momentul biblic al crurii copiilor nti nscui ai evreilor, cnd ngerul exterminator a lovit
cu moartea pe toi cei ntinscui de parte brbteasc ai egiptenilor, cuvntul Pate, n ebraic
Pesah, semnific, printre altele, trecere peste, salvare. ntr-adevr, Biblia ne spune c ngerul
trimis ca s-i nimiceasc pe fiii egiptenilor a srit peste casele israeliilor i i-a trecut cu vederea pe fiii
lor, fiindc Dumnezeu a vrut s-i in n via.
Instituit din iniiativa lui Dumnezeu, srbtoarea este legat direct de eliberarea evreilor din robia
egiptean i pentru c s-a celebrat pentru prima oar chiar n seara ce a precedat ieirea din Egiptul n
care evreii au fost robi timp de 430 de ani, srbtoarea a cptat i un caracter comemorativ i
naional. Exist unele opinii ce susin faptul c modul celebrrii e o reminiscen a practicilor pastorale
din anotimpul transhumanei. Evident c se poate specula orice, dar s nu se uite c i din perspectiv
cretin srbtoarea are tot o semnificaie a eliberrii, dei nu toi cretinii au fost pstori.
Chiar dac de la nceput apare ca o srbtoare de familie ce se celebra sub supravegherea atent a
printelui familiei (ntruct ndeplinea i oficiul de preot i trebuia s asigure desfurarea ei dup tot
ritualul), srbtoarea n sine avea un vdit aspect comunitar, mai nti pe plan familial, apoi tribal, iar
n cele din urm, naional. Scopul era i unirea tuturor credincioilor evrei n aceeai credin i
adorarea aceluiai Dumnezeu.
Pentru srbtoare se sacrifica un miel sau un ied, perfect sntos, ntre ceasurile 9 i 11, respectiv orele
15 i 17. Fript n ntregime, animalul se consuma cu pine nedospit (pinea dospit era simbolul
corupiei) i cu verdeuri amare. Nu se permitea fierberea crnii. Cu sngele mielului se ungeau
tocurile de la uile caselor. Vrsarea sngelui de miel simboliza ispirea pcatelor, verdeurile amare
simbolizau viaa amar petrecut de israelii n timpul robiei egiptene, iar pinea fr aluat era expresia
curiei vieii. Cu acest prilej, capul familiei trebuia s tlcuiasc semnificaia srbtorii 9.
Explicarea faptelor extraordinare legate de eliberarea evreilor i relatate cu lux de amnunte de cartea
Ieirea au fost subiect de discutie pentru multi cercetatori . Este vorba de marele cataclism ce ar fi avut
loc n insula Santorini (Thira). Aceast problem a fost abordata i de d-l ing. Paul Emil Racu care a

8 http://ziarullumina.ro/documentar/pastele-crestin-si-pastele-evreiesc
9 http://www.crestinortodox.ro/stiri/ziarul-lumina/pastele-crestin-pastele-evreiesc78576.html data 16.05.2015 ora 14:36
Pastele iudaicPage 7

publicat o carte, cu titlul: Politeism i monoteism. ntre Moise i Akhnaton. Exodul evreilor din Egipt mit sau realitate?10
Dup cum spuneam, au mai scris i alii pe aceast tem susinnd c erupia teribil cu o for de
neegalat ar fi avut loc pe la 1500 .H., lucru imposibil de dovedit fiindc nu exist nici o mrturie
scris. Alte preri leag evenimentul de anul 1000 .H. Bazndu-se mult i pe cercetrile lui Cousteau,
autorul pare convins c anul reper ar fi 1500. Conteaz ns mai mult mesajul crii i demersul
autorului de a pune de acord relatrile biblice cu fenomenele naturale cu totul ieite din comun care au
schimbat pentru totdeauna configuraia insulei prbuit n ea nsi, ca n urma unei megaimplozii, cu
o nfloritoare civilizaie ce n-a mai avut ansa continuitii.
Autorul are meritul de a face o minuioas i convingtoare analiz privind fazele premergtoare i
cele ce au urmat erupiei vulcanului, corelndu-le cu cele zece plgi abtute asupra Egiptului. Astfel,
zice autorul, schimbarea apelor n snge, respectiv nroirea lor, s-ar datora uriaelor cderi de
hematit i de aceea au fost afectate doar rezervele de ap de la suprafa, adic cele descoperite,
fiindc se spune, ntr-adevr, c egiptenii au fost nevoii s-i sape puuri pentru necesarul de ap.
Invazia broatelor s-ar explica prin abandonarea apelor infestate n care nu ar mai fi putut supravieui,
fulgerele puternice erau manifestrile vulcanului n erupie. ntunericul de trei zile s-ar datora
acoperirii cerului cu norii vulcanului, numai c aici nu poate rspunde cum de a rmas luminat doar
inutul Goen, n care locuia cea mai mare comunitate de evrei.
Ultima plag, adic moartea celor nti nscui s-ar datora sensibilitii sporite a plmnilor celor mici,
care s-au asfixiat primii de aerul extrem de poluat i toxic. i aici opinia nu pare prea plauzibil.
Rezult c, dup prerea autorului, cei nti nscui ar fi i cei mai mici i firavi, ori este tocmai invers.
Se pare c se face confuzie ntre cuvntul nti nscut i proaspt nscut. nti nscuii erau,
dimpotriv, cei mai viguroi, fiind copiii cei mai n vrst. Mai departe, zice c ungerea uilor caselor
cu sngele mielului pascal ar fi avut scopul de a-i avertiza pe evrei s rmn n case unde aerul era
mai puin poluat ca afar. Si aici avem de adugat c, dac erupia a fost de asemenea proporii nct sa simit, ca i cea din Krakatau, aproape n toat lumea, nu se putea rarefia aerul pn a doua zi
dimineaa, ca s ias din Egipt o mulime de peste un milion i ceva de oameni de toate vrstele.
Profund marcat de credina n veridicitatea Bibliei, autorul subliniaz c nu trebuie s cdem n
bigotism, considernd c Dumnezeu poate nclca legile pe care El nsui le-a stabilit. Meritul
autorului este c surprinde foarte bine sensul Sf. Scripturi vizavi de conducerea evenimentelor istorice,
ori a fenomenelor naturale, ca n cazul de fa, n favoarea sau n dezavantajul cuiva. Stlpul de nor
ntunecos din timpul zilei care devine stlp de foc pe timp de noapte (cf. Exod 13, 22), ca s lumineze
calea poporului, autorul crede c nu ar fi altceva dect coloana imens de cenu vulcanic i foc
10 Editura Almadin Craiova, 2005
Pastele iudaicPage 8

degajat n aer de suflul exploziei i purtat de vnturi pn deasupra Egiptului, i nu numai. Originea
ei nu ar fi alta dect erupia vulcanului de la Thira (Santorini), ce se situa chiar pe direcia traseului
urmat de evrei.
Fcnd o permanent paralel cu descrierea evenimentului de ctre Scriptur, autorul gsete
explicaie i pentru ntoarcerea aparent nejustificat a fugarilor condui de Moise, dinspre nord, adic
de pe traseul filistenilor, spre miazzi, care ar fi de fapt evitarea expunerii cltorilor la nhalarea de
cenu i gaze toxice (cf. Exod 14, 19). Multe susineri par logice i bine justificate de autor, dar nu
putem admite ideea c traversarea s-ar fi realizat peste Nil, iar nu peste Marea Roie, aa cum zice
textul, i nici aceea c traductorii ar fi redat eronat cuvintele Yam-Suph cu Marea Roie, afirmnd c
ar fi vorba de Marea de stuf, deoarece stuful nu poate crete n apele srate. Autorul, i probabil i cei
de la care s-a inspirat, uit c n ebraica biblic, dat fiind srcia limbii, un cuvnt poate avea 7-8
sensuri. Dac Biblia zice Marea Roie nu putem modifica textul ei ca s consune cu opinia noastr.
Ar mai fi de fcut o observaie, de altfel foarte simpl. La revrsarea fluviilor n mare pe suprafee
foarte ntinse, apa srat este nlocuit de cea dulce sau i scade foarte mult salinitatea, nct poate
crete vegetaie, cum se poate observa mai ales n delte.
O alt observaie ar mai fi c trecerea s-a realizat prin zona lacurilor amare, care, n Antichitate, erau,
de fapt, o continuare a unei fii a Mrii Roii, care se unea efectiv cu un bra al Nilului i cu
Mediterana. Aadar, autorul ar fi trebuit s ia n calcul i schimbarea radical a configuraiei reliefului
din zon, putnd lua ca reper Marea Moart, care nici pe departe nu mai arat ca n Antichitatea
biblic. n concluzie, cartea este totui destul de merituoas, ntruct este prima de acest gen aprut la
noi, iar meritul de necontestat al autorului ar fi acela c ncearc s concilieze tiina cu religia, adic
s explice din punct de vedere tiinific un mare eveniment biblic contestat de muli i totui acceptat
de foarte muli. Dar chiar dac este greu de neles, acel eveniment unic n lume a schimbat definitiv
soarta i mentalitatea multor oameni, nct, direct sau indirect, suntem cu toii beneficiari ai exodului. 11

Concluzii
Sacrificiul V.T. este simbolul sentimentelor pozitive de adorare , cerere, multumire, umilinta si
cainta pe care sacrificatorul le impreuna cu expresia externa in fata lui Dumnezeu. El este insa si tipul
celor viitoare si dupa cum simbolul rezulta din ritual tipul rezulta din impliniarea desavarsita a
sacrificiului in crestinism. Caracterul sacrificiului nu consta in nimicirea victimei-actul extern- ci in
darul adus si sfintit lui Dumnezeu din partea spirituala a omului- actul intern. morala a sacrificiilor
V.T.

11 http://ziarullumina.ro/documentar/pastele-crestin-si-pastele-evreiesc data
20.05.2015, ora 13:50
Pastele iudaicPage 9

Cum aducerea de sacrificii omul se apropie de Dumnezeu, se departeaza de pacat revine la dreptate si
bunatate, caci ,,placut este Domnului cand te departezi de rautate si jertfa de curatenie este cand te
desparti de strambatate12.`` Numai sacrificiul care porneste din latura etic-morala a omului, bazandu-se
pe sentimente de dreptate, pietate, ascultare, saracie si dragoste este placut lui Dumnezeu si poate
castiga omul sfintirea, curatirea de pacate si comuniunea cu Creatorul sau.

Bibliografie
1) Biblia sau Sfanta Scriptura edite Sinodala 1982 Editura I.B.M.B.O.R ;
2) Pr. Usca Sorin Ioan Vechiul Testament in talcuirea Sfintilor Parinti`` vol II, IESIREA, Ed.
Christiana Bucuresti, anul 2002;
3) Dr. Chialda Mircea , Sacrificiile Vechiului Testament, Caransebes , Tiparul Tipografiei
Diecezane, anul 1941;
4) Dr. Tranavschi Vasile, Arheologie Biblica de Arhipreasviterul- Mitrifor`` Ed. Consiliului
Eparhial Ortodox al Bucovinei Tiparul ,,Glasul Bucovinei ,Cernauti anul 1930;
5) Pr.Dr. Mazilescu Grigore, Sarbatoarea Pastilor si a Cincizecimii in lumea vechiului si noului
Testament`` Ed. ProSerCom, Bucuresti , oct. 2002;
6) Keil, Bible. Arch.Il.Aufl.Frankfurt a. M. 1875
7) Josepfus, Jewish Antiquines, ii 248-251. Philo Works: Special Laws II 145-175;
8) Origin of Passover , Tamara Prosic 3/38 Grandview Road, Preston 3072, Australia;
Surse electronice:
http://ziarullumina.ro/documentar/pastele-crestin-si-pastele-evreiesc .html
http://www.crestinortodox.ro/stiri/ziarul-lumina/pastele-crestin-pastele-evreiesc-78576.html
http://www.jstor.org/action/showPublisher?publisherCode=sbl.
http://dictionarbiblic.blogspot.ro/2012/07/jertfe-si-daruri.html

12 Drag. Demetrescu, Pietatea juaica in Biserica Ortodoxa Romana,, Nr.1 , anul

1906, p.1.
Pastele iudaicPage 10