Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Istoria Statului Si Dreptului Romanesc
Istoria Statului Si Dreptului Romanesc
Notiuni introductive.
1. Obiectul istoriei dreptului romanesc.
2. Periodizarea istoriei dreptului romanesc.
3. Alte opinii privind periodizarea istoriei dreptului romanesc.
I. OBIECTUL ISTORIEI STATULUI SI DREPTULUI ROMANESC.
Actuala realitate juridica din tara noastra constituie obiectul de studiu al
unor multiple discipline juridice, corespunzatoare ramurilor dreptului.
Pe langa aceasta mai exista si alte stiinte speciale ale dreptului care nu
se incadreaza intr-o anumita ramura, asa cum este ISTORIA STATULUI SI
DREPTULUI ROMANESC.
Ea studiaza institutiile politico-juridice romanesti din punct de vedere
istoric, in dinamica si devenirea lor de la origini pana in prezent, spre a
explica de ce ele au configuratia si continutul de acum.
Vechiul drept care a guvernat relatiile sociale in diversele perioade ale
istoriei poporului roman reprezinta trecutul dreptului actual.
Cu toate schimbarile survenite exista unele elemente care s-au
transmis de la o epoca la alta, ceea ce a dat dreptului nostru o identitate
specifica fata de dreptul altor popoare, chiar daca de-a lungul timpului a
asimilat si ceva din creatia juridica a acestora.
Se poate spune ca, acest curs, alaturi de alte discipline face parte din
abecedarul dreptului romanesc.
Prin domeniul investigat se incadreaza in stiintele sociale care
cerceteaza in succesiunea lor istorica si in starea lor actuala:
- Conditiile de viata ale oamenilor;
- Relatiile sociale;
- Formele juridice;
- Formele de stat.
Istoria statului si dreptului romanesc studiaza procesul aparitiei si
dezvoltarii institutiei juridice pe teritoriul tarii noastre din epoca prestatala
pana in prezent.
Preleveaza conexiunea dintre structurile statale ale tipului de societate
si concretizarea lor in planul juridicului.
Statul - expresia puterii politice specializate.
Locul si forta statului in cadrul oricarui tip societal sunt definite de
continutul regurilor care-i asigura puterea politica clasei sociale dominante.
Aceste reguli generale, impersonale si cu aplicarea repetata, se
numesc NORME JURIDICE.
OBIECTUL de studiu al istoriei statului si dreptului evolutia tipurilor
de stat in stransa corelare cu normele de drept care l-au caracterizat si
evolutia societatii.
1
dintre anul 274 si sec. al X-lea, interval in care s-au format poporul si limba
romana.
- aceasta perioada nu poate fi inclusa in epoca sclavagista, relatiile
sclavagiste fiind vadit depasite dupa retragerea aureliana.
- nu poate fi inclusa in tipul de stat SCLAVAGIST, deoarece dupa anul 274,
institutiile administrative imperiale din Dacia au fost abandonate, perioada
dintre secolele III-IX e.n. apartine feudalismului timpuriu.
b) Referitor la subperiodizarea epocii MEDII, apreciem ca sistemul de
referinta al MONARHIEI nu acopera necesitatile periodizarii. Astfel, intre
secolele III XIV neexistand formatiuni statale, nu poate fi vorba nici despre
o anumita forma a MONARHIEI.
Nici pentru perioada sec. XV XVII nu corespunde determinarea ca o
monarhie CENTRALIZATA fara absolutism, ori cu atat mai putin pana in
1859.
Domnitorii Stefan cel Mare sau Mihai Viteazul cele mai ilustre figuri, sau comportat politiceste ca niste monarhi, vadind evidente tendinte
absolutiste.
Emil Cernea, Istoria statului si dreptului roman, Tratat, Universitatea Bucuresti, 1976, pag.5
* Emil Cernea si Emil Molcut, Istoria statului si dreptului romanesc, Tratat, Universitatea Bucuresti, 1992, pag.8
In textul lui Herodot, amazoanele au spus unor tineri sciti ca: daca voiti sa ne aveti sotii si sa aratati ca sunteti foarte
drepti, mergand la parintii vostrii, luati-va partea voastra de bunuri si apoi intorceti-va sa traim impreuna. Scitii cei tineri
se supusera si facusera aceasta: luand din bunuri partea ce li se cuvenea se intoarsera la amazoane.
6
Din considerente de exactitate redam si relatarea lui Ovidiu, potrivit careia lor (geto-dacilor), nici nu le pasa de legi,
caci puterii se pleaca dreptatea. Spada cea crunta la ei biruie orisice drept!.
10
11
DREPTUL GETO-DAC
1.2.1. Statul geto -dac
2.1.1. Formarea statului geto-dac
Trecerea de la societatea gentilica la organizarea politica a fost un
proces istoric complex, finalizat prin unificarea tuturor triburilor de catre regele
Burebista si formarea statului geto-dac. Transformarea democratiei militare
de la organizarea prestatala la stat, a presupus evolutia vietii societatii getiodace pe urmatoarele trei coordonate :
a) Dezvoltarea economica si stratificarea sociala
b) Influenta conjuncturii externe
c) Personalitatea lui Burebista
a) Dezvoltarea economica si stratificarea sociala, au constituit
consecintele imediate ale progreselor aduse in procesul productiei de cea de
a doua varsta a fierului. Aceste progrese au constat in cresterea productiei
agricole si a mestesugurilor ce au generat la randul lor o intensa si prospera
circulatie economica de bunuri. La randul ei, circulatia a insemnat schimburi,
atat pe plan
intern, cat si extern, mai ales cu grecii si romanii. Relatiile comerciale pe care
dacii le-au avut cu grecii si romanii, sunt atestate de circulatia monetara
bogata, descoperita arheologic, constand in dinari romani, tetradrahme
grecesti, precum si monede autohtone.
Toate aceste progrese economice s-au reflectat in viata sociala
printr-un continuu proces de diferentiere sociala a oamenilor dupa
criterii patrimoniale. Apropierea de catre aristocratia gentilica in dauna
membrilor obstii a pamantului si a plusului de productie, destinat
schimbului sau insusirea de catre sefii militari a prazilor rezultate din
razboaiele victorioase, au constituit tot atatea mijloace originare de
diferentiere economica si pe cale de consecinta sociala.
Stratificarea sociala generatoare a diferentei dintre bogati si saraci, s-a
oglindit arheologic prin cresterea numarului tezaurelor cu obiecte pretioase, a
edificiilor civile de mari proportii si a mormintelor cu bogate inventare.
b) Influenta conjucturii externe a avut un rol catalizator in procesul
istoric al formarii statului dac.
In primul rand popoarele din vecinatatea dacilor, cu care acestia s-au
gasit in conflict au decazut fie infranti de ei, fie de catre romani.
Avantajului de a nu mai avea multi inamici la hotare insa i-a luat locul
devantajul de a se invecina cu romanii, care s-au dovedit a fi fost cel mai
mare pericol pentru statul dac. Pentru ca daca pana in sec.II i.e.n. relatiile cu
romanii au fost pasnice, dupa supunerea Macedoniei si Greciei, pericolul
reprezentat de vecinatatea imediata a legiuirilor romane avea sa determine
tendintele de unificare a geto-dacilor. In acest fel, confruntarile dintre daci si
romani au facut ca balanta victoriei sa incline de partea primilor vreme de
doua secole.
12
Emil Cernea si Emil Molcut, op.cit., pag.12, apud Strabon, Geografia, VII,3,11
Emil Cernea si Emil Molcut, op.cit.,pag.12, apud Strabon, Geografia, VII,3,110
9
In aceasta acceptiune, etimologia cuvantului tarabostes ar finobil de neam.
8
13
Dregatori militari
Cler
Cavaleri
Judecatori
Capetenii de obsti
Institutia regalitatii devine ereditara, atata vreme cat Burebista si
Decebal au fost fii de regi. Cu toate acestea, succesiunea le chema in egala
masura si pe alte rude ale regelui sau chiar pe marele preot. Spre exemplu lui
Scorillo i-a urmat la tron fratele sau, Diurpaneus, iar pe acesta la urmat
nepotul sau de frate Decebal, in vreme ce dupa moartea lui Burebista puterea
a revenit marelui preot Deceneu. Monarhia dacica a evoluat putin din punct
de vedere istoric, astfel incat a dobandit trasaturi specifice, care i-au
configurat o identitate proprie, si anume:
10
Istoricii au dat valori deosebite de comati.In vreme ce Hadrian Daicoviciu vede in ei o clasa sociala distincta,
asemanatoare plebei romane, intr-o alta teorie apartinand distinsului romanist Vladimir Haga, prin comati s-ar intelege
clasa cavalerilor (equites), intalnita si lumea romana.
11
14
12
13
In acest sens exista si dovezi arhelologice, care atesta insa un obicei stravechi din primul sfert al mileniului III i.e.n., cu
certitudine pierdut. Este vorba de mormantul dublu descoperit la Ostrovul Corbului in comuna Hinova, judetul Mehedinti,
femeia fiind sacrificata cu o lovitura in craniu pe mormantul sotului.
17
14
15
Istoricul Dio Cassius, autorul celui mai pretios izvor narativ pastrat al confruntarii decisive dintre daci si romani, ni-l
zugraveste la 150 de ani de la evenimente pe Decebal:Era foarte priceput in ale razboiului si iscusit la fapta stiind sa
aleaga prilejul pentru a-l ataca pe dusman si a se retrage la timp. Abil in a intinde curse, era viteaz in lupta, stiind a se
folosi cu dibacie de o victorie si a scapa cu bine dintr-o infrangere, pentru care lucruri el a fost mult timp pentru romani un
potrvnic de temut.
16
Pentru amanunte referitoare la confruntarile daco-romane si cucerirea Daciei, vezi Constantin Daicoviciu Istoria
Romaniei, sau Dinu C.Giurgescu, Istoria Romanilor Bucuresti, 1970, ori Istoria Romaniei Compediu, Bucuresti, 1974.
18
18
19
20
Pentru amanunte referitoare la reorganizarile Daciei vezi si D.Tudor, Orase, targuri si sate in Dacia Romana,
Bucuresti, 1968.
23
In Dacia a stationat de la inceput doar Legiunea a XIII-a Gemina, al carui com andament era guvernatorul Daciei
Superioare.
21
Ample referiri cu privire la prerogativele si exercitarea acestora in provincii de catre guvernator vezi in V.I.Hanga si
Jacota Drept privat roman, Bucuresti, 1964, pag.38 si Cicero Epistolae ad Atticum, Bucuresti.
22
23
27
Pentru amanunte cu privire la atributele dreptului de proprietate, vezi Constantin Statescu si Corneliu Barsan Dreptul
Civil Teoria generala a drepturilor reale, Bucuresti, 1976 sau Mihai Safta Romano, Dreptul de proprietate publica si
privata in Romania, Editura Graphix, 1993.
27
28
28
29
Pentru amanunte, vezi Istoria dreptului romanesc, Editura Academiei, Bucuresti, 1980, vol.I, pag.107 si urmatoarele.
Emil Cernea si Emil Molcut, op.cit., apg.29.
29
Gotii 295 297, Hunii 376, gepizii 454, avarii 567, Slavii sec.VII, Bulgarii - 679
31
rudenia de sange dintre membrii sai, caci aceasta era o mare familie, in
obstea sateasca numita si teritoriala, acest liant l-a constituit stapanirea in
comun a unui anumit teritoriu.
In secolul III, caracterul teritorial al obstilor a determinat o schimbare
substantiala si la nivelul relatiilor dintre membrii lor, relatii ce aveau la baza
stapanirea la inceput in comun a unor teritorii. Legaturile de sange se
pastreaza, dar numai la nivelul familiilor, care au constituit numai nucleul nu
si liantul comunitatii rurale autohtone.
La nivelul obstii functiona democratia electiva, in sensul ca membrii
obstei isi alegeau singuri conducatorii. Astfel, adunarea megiesilor formata
din membrii stapani codevalmasi ai terenurilor aveau competenta generala in
rezolvarea celor mai importante probleme ale obstii. Din randul megiesilor
erau alesi oamenii buni si batrani care aveau atributiuni judiciare, precum
si juzii, sefii militari insarcinati cu paza, apararea si pastrarea ordinii interne
in cadrul obstii.
4.1.2.1. Formele incipiente ale dreptului in cadrul obstei satesti
In lipsa statului, ca regulator si aparator al relatiilor sociale, nu putem
vorbi despre reguli de drept in cadrul obstilor satesti din perioada secolelor III
VIII. Regulile de conduita neinbracand un caracter juridic tocmai in lipsa
sanctiunii statului, ele s-au pastrat prin traditia stravechilor obiceiuri din cadrul
obstilor, legate de indeletnicirile sedentare ale membrilor lor, agricultura,
cresterea animalelor, vanatoarea si pescuitul. In mod necesar, cele mai multe
reguli nescrise in aceasta privinta au avut ca obiect relatiile de munca
referitoare la proprietate si organizarea muncii. Derivand din aceste raporturi,
ulterior au luat nastere si alte reguli de conduita privitoare la statutul
persoanelor, obligatiile civile, raspunderea penala sau procedura de
judecata.
A. Reguli referitoare la proprietate
Relatii referitoare la un veritabil drept de proprietate nu au existat in
cadrul obstii satesti, pentru simplu motiv ca un asemenea drept nu exista,
lipsindu-i atributul protectiei de stat. Membrii obstii aveau asupra pamanturilor
un drept de stapanire ce includea toate atributele clasice romane ale
proprietatii, respectiv posesia (fructus), folosinta (usus) si in cazuri foarte
limitate la inceput, dispozitia (abusus). Constrangeri si metode pentru
pastrarea stapanirii existau desigur, dar ele nici nu garantau si nici nu ofereau
vreo protectie celor ce eventual ar fi putut-o reclama.
Membrii obstilor exercitau o stapanire devalmasa asupra bunurilor mai
importante ale obstii.Devalamasia este caracteristica relatiilor incipiente ale
societatii, caracterizata prin faptul ca toti membrii obstii aveau dreptul de a se
bucura de atributele stapanirii lor, neavand insa nici unul o cota din
stapanirea comuna sau determinata in concret intinderea dreptului sau.
Membrii obstii stapaneau asadar in comun mosia devalamasa fara a avea
strict delimitat dreptul fiecaruia in parte.
32
Caraterul stravechi si traditional al acestei ocupatii si in terminologia de origine straveche intrebuintata de cei ce se
ocupa cu astfel de indeletniciri.Astfel este cunoscuta originea dacica a unor denumiri ca stana, staul, manz, branza, zer,
urda etc.Asa cum este si originea latina a altora precum cal, bou, vaca, junica, vitel, oaie, cas etc.
32
Unele obiceiuri se pastreaza inca in actualitate, daca ne referim la intoarcerea turmelor de la pasunat la sarbatoarea
Sf.Dumitru, sau la taierea porcilor de Sf.Ignat in ajunul Craciunului.
33
34
35
39
34
Pentru dezvoltari vezi V.Popa si A.Bejan, Institutii politice si juridice romanesti, Ed. All Beck, Bucuresti, 1998, pag.44.
40
Inca din vechime, formula dupa lege si dreptate a fost uzitata pentru
ilustrarea unei judecati drepte si chibzuite. O astfel de caracterizare o vor da
mai tarziu si domnitorii referindu-se la actele lor de judecata. Romanii au
pastrat institutia oamenilor buni si batrani tocmai ca efect al conceptului de
bine si dreptate, care nu poate fi mai bine apreciat decat ca persoanele ce
prin comportamentul lor erau cunoscuti ca fiind buni (bonus) si batrani, adica
intelepti, cu judecati echitabile.
5.3.1. Caraterele Legii tarii
Legea tarii ca sistem de drept consuetudinar romanesc, a avut un
caracter unitar, teritorial si original.
Caracterul unitar, rezulta din recunoasterea consensuala de catre
obstile satesti si confederatiile de obsti a acelorasi valori sociale generale,
unanim recunoscute de romani.
Acest caracter rezulta in primul rand din imprejurarea ca fiind
organizate asemanator sau chiar identic, tarile se conduceau dupa
norme la randul lor asemanatoare sau identice.
In al doilea rand, ca si limba vorbita de romani sau originea lor etnica,
mestenirea vechiului fond daco-raman a fost pastrata in mod unitar,
traditiile juridice ale romanilor avand in ultima analiza acelasi unic filon
romanitatea.
Caracterul teritorial imobiliar rezulta din imprejurarea ca legea tarii se
adreseaza populatiei ce s-a organizat politiceste in spatiul geopolitic
carpato-danubian. Ea s-a aplicat bunurilor si persoanelor care au locuit
acest areal (teritoriu). Modul de tratare a strainilor om din alt stat ca si
ospitalitatea ca institutii larg raspandite in randul obstilor, se vor reflecta si in
Legea tarii, care distinge intre populatia autohtona si straini.
Specificitatea rezultata din caracterul teritorial al Legii tarii s-a afirmat in
reglementarea de timpuriu a unor norme privitoare la proprietatea imobiliara
dar mai ales la hotare si hotarnicii si la rezolvarea conflictelor rezultate din
incalcarea sau stricarea lor.
Romanii care locuiau in enclavele din afara teritoriului tarii noastre (in
sudul Dunarii, in Moravia sau in Slovacia), aplicau in relatiile dintre ei aceleasi
reguli compatibile celor instituite de Legea tarii.
Aceste reguli se aplicau insa numai in relatiile dintre ei, si deoarece
aveau un caracter strict personal, sistemul de drept romanesc din afara
spatiului carpato-danubian a fost cunoscut sub numele de de Jus
Valachicum.
Caracterul original al Legii tarii se evidentiaza prin faptul ca ea a fost
o constructie specifica poporului roman, nascuta din modul de viata al
stramosilor si organizarea romanilor.
Originale si autohtone sunt si institutiile consuetudinare romanesti.
Proprietatea, statutul persoanelor, dreptul cnezial, continand normele
referitoare la cnezat si voievodat sunt originare, romanesti (cu continut si
evolutie total diferite fata de cele slave). Chiar daca unele denumiri denota
41
42
Cu privire la dreptul de preemtiune instituit de Legea nr.18/1991 a Fondului Funciar, vezi I.Apostu, Introducere in
teoria dreptului de proprietate si a drepturilor reale principale, Ed.Evrika, Braila, 1998, pag.45.
43
46
49
Principiul electivo-ereditar a suferit primele deteriorari din secolul al XVI- lea cand a
inceput sa aiba acces la tron orice boier. Aceasta a dat nastere la numeroase confruntari
intre familiile boieresti, confruntari in care nu de putine ori au fost implicate si familiile
nobiliare din statele vecine si turcii.
50
In acest sens, vezi V.Georgescu si P.Strihan, Judecata domneasca si Tara Romaneasca si Moldova 1611-1831,
Ed.Academiei R.S.R., vol.I, PAG.78.
38
Op.cit. Istoria dreptului romanesc, Ed.Academiei, vol.I, PAG.281
39
Idem, pag.284
51
Spre exemplu, mumai pe vii, vin si vanzarea lui, pe langa traditionalul vinarici au aparut pogonaritul, garduraritul,
camana, bourul, ceparia, paharnicia, branistea so ortul starostesc. (op.cit.Istoria dreptuluiEd.Academiei, pag.333)
55
Condica visteriei lui Constantin Brancoveanu din anii 1693-1703 indica un numar de 36 de bresle fiscale.
Vezi spra,5.3.3.2,Dregatorii militari
56
43
61
In acest sens vezi Gh.Beleiu, Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil. Casa de Editura
si Presa SansaS.R.L., Bucuresti, 1992, pag.277
62
Deoarece brasovenii au avut unele indoieli, Stefan reinnoieste invitatia la 13 martie 1458 cand intocmeste in forma
solemna, ca martori figurand boierii si mitropolitul Teoctist. Potrivit acestui document, brasovenii sunt volnici si slobozi
sa umble prin toata tara, si prin cetati, si prin targuri ca sa-si vanda marfa lor: postavuri si panza si bobou si orice ar
avea. Panza si boboul se vor vinde cu cotul, postavul su bucata.
63
taranimii libere intrau si unii sateni cu obligatii militare asa cum erau calarasii
si rosiorii. Randurile taranimii libere au fost ingrosate cateodata si de
boierasii saraciti de sarcinile fiscale. In Moldova si Tara Romaneasca ei se
numeau mosneni si razesi, unii dintre ei fiind ridicati de domnie chiar la
ranguri dregatoresti.
In Transilvania, taranimea libera a avut o situatie mai buna decat in
Moldova sau in Tara Romaneasca. Asfel taraniii liberi, desi nu puteau ocupa
functii inalte in aparatul de stat, puteau indeplini unele mici functii
administrative pe plan local. De asemenea, ei puteu avea in proprietate
bunuri mobile si imobile pe care le puteau transmite liber prin acte juridice de
vanzare, schimb etc.
Taranii aserviti numiti in Moldova si Tara Romaneasca rumani si
vecini, iar in Ardeal iobagi, aveau libertatea ingradita de dreptul pe care
stapanul il avea asupra persoanei lor, un drept de proprietate incomplet.
Aceasta se explica prin faptul ca proprietarul putea sa vanda, sa daruiasca
sau sa dea zestre odata cu pamantul si pe taranii care ii trudeau. Mai
mult, dreptul pe care acesta il avea asupra taranului dependent se intindea
si asupra urmasilor sau in linie barbateasca. Soarta de aservire a
barbatului, era urmata si de catre sotia sa.
Taranul aservit avea un drept de proprietate personala asupra
gospodariei sale, ridicata prin munca proprie, precum si asupra mijloacelor
demunca (inventarul agricol) sau a animalelor de munca.
Starea de dependenta putea lua sfarsit doar cu voia stapanului, care o
putea dispune in schimbul unei sume de bani eliberarea taranului dependent.
In Transilvania, iobagii aveau un statut juridic mai precar decat cei
din Moldova si Tara Romaneasca. Ei nu aveau nici un drept public, nu
puteau avea in proprietate imobile iar pentru sesiile lor trebuiau sa plateasca
o serie de obligatii in munca, produse si bani. Libertatea lor se a se muta de
pe un domeniu pe altul a fost suprimata urmare razboiului taranesc condus
de Gheorghe Doja din 1514, si legiferata prin Tripartitul lui Werboczi in
acelasi an. De altfel, starea de dependenta si asuprirea iobagimii din
Transilvania, a constituit motivul numeroaselor ridicari la lupta
impotriva oprimarii feudale si nationale din 1437, 1534 sau 1784.
Dependenta personala prin interdictia mutarii de pe un domeniu pe altul
a fost instituita si in Tara Romaneasca la 1595 de catre Mihai Viteazul (15931601) precum si in Moldova in 1628 de catre Miron Voda Barnovschi (16261629).
Aceste masuri de inasprire a dependentei taranimii aservite au avut
insa un efect de scurta durata, urmarile lor constand in fuga masiva a
taranilor aseviti de pe mosii.
Robii, tatarii si tiganii au fost atestati pentru prima oara in secolul al
XIV-lea. Robia este contemporana migratiei tatarilor, pecenegilor si
cumanilor.
Robii din Tara Romaneasca si Moldova erau impartiti in trei categorii,
respectiv robii domnesti, cei manastiresti si cei boieresti.
64
puberi, iar fetele apte pentru barbat adica primii sa fi trecut de 14 ani, iar cele
din urma de 12.
Numeroase si variate erau impedimentele la casatorie. Ele se
intemeiau in primul rand pe rudenia viitorilor soti, caci era oprita casatoria
intre consagvini si afini pana la gradul al VII-lea, precum si cea dintre nasi si
fini. Tutorele nu se putea casatori cu pupila atata vreme cat ii administra
averea, si nici preotii daca viitoarea sotie era de o alta confesiune. Lipsa
acordului parintilor putea constitui un impediment dar usor de trecut prin
fuga mirilor sau prin rapirea miresei, obicei sugerat si in zilele noastre in
cursul nuntii, cand se da de veste ca mireasa a fost furata.
De asemenea era oprita o persoana sa se recasatoreasca de mai mult
de trei ori.
Ceremonialul nuntii a fost redat cu fidelitate in traditiile populare si
este inca pastrat cu sfintenie in unele zone ale tarii.
In raporturile dintre soti, hotaratoare era supunerea sotiei fata de
barbatul ei, principiu regasit si in perceptele biblice.
Ea era obligata sa-l urmeze pe sotul ei si sa-i fie fidela. Sotul avea
asupra sotiei un drept de corectie, in sensul ca putea sa o certe, s-o bata
putintel, cu masura, sa nu se prea treaca, iar in caz de vina mare s-o bata
cu vrasmasie oricat de mare si chiar sa o inchiza cum ar fi in temnita si sa o
puna in hiara.
Divortul era admis insa el constitua o raritate. Cu ocazia divortului se
facea si impartirea bunurilor aduse sau dobandite in timpul casatoriei, iar in
privinta copiilor, baietii il urmau pe tata si fetele pe mama.
In caz de desfacere a casatoriei din motive neinputabile sotiei, zestrea ii
era restituita, dar in cazul culpei acesteia, zestrea era oprita de catre sot.
Puterea parinteasca era absoluta, parintii putandu-si in caz de nevoie,
chiar vinde copii. Drepturile si obligatiile dintre parinti si copii aveau un
caracter de relativa reciprocitate. Emanciparea copiilor avea loc atunci cand
parintele abuza de puterea parinteasca, cand se impartea averea de bastina
intre fii (emanciparea fata de baieti) si cand se casatoreau fetele
(emanciparea fata de fete). In familiile cu mai multe generatii (bunici-parinticopii), puterea parinteasca era exercitata de catre bunic, acestuia
supunandu-i-se atat tatal cat si nepotii.
6.4.5. Succesiunile
Succesiunea sau mostenirea constituie transmiterea averii unei
persoane decedate, catre succesorii acesteia, determinati prin vointa legii sau
a defunctului. Prin moartea unei persoane si deschiderea succesiunii
acesteia treceau asupra succesorilor sai, bunurile si datoriile sale.
Succesiunea se deschidea in momentul mortii firesti si in beneficiul unei
persoane existente la acea data si care nu este nedemna, in sensul ca putea
avea calitatea de mostenitor.
67
osemintelor si chiar a zidirii unei fantani pentru sufletul mortului la care sa-si
potoleasca setea trecatorii.
6.4.6. Obligatii si contracte
Dreptul cutumiar feudal romanesc nu ofera suficiente informatii pentru a
trage concluzii daca in Legea tarii sunt conturate cat de cat izvooarele,
dinamica sau stingerea obligatiilor. Formele raspunderii colective sunt cele
mai frecvent utilizate, mai ales in materie fiscala, penala sau comerciala. Este
evocata in istoriografie
despagubirea de la altul, ca modalitate de raspundere colectiva pe plan
international.
Datorita faptului ca nevoile feudalului si ale curtii sale nu puteau fi
satisfacute numai prin munca taranilor dependenti si a meseriasilor de la
curtea sa, schimbul de produse, actele translative de proprietate si orice alte
acte sau fapte din domeniul obligatiilor au fost ca si inexistente.
In dreptul popular romanesc obligatiile luau nastere ocazionat de
evenimentele importante ale vietii omului asa sunt nasterea si nunta. In
astfel de ocazii se schimbau daruri in vederea inzestrarii mirilor, stravechi
obicei. Cu prilejul strangerii recoltei sau a construirii unei case, se apela la
munca in comun (claca), imprejurare in care potrivit traditiei, intreaga
comunitate sateasca avea obligatia de a participa.
In dreptul scris, contractele ca surse de obligatii trebuiau sa fie bazate
pe acordul comun si sa nu fie afectate de nici un viciu de vointa . In
materia obligatiilor, in dreptul din Transilvania feudala existau diferentieri intre
diversele categorii sociale.
Izvoarele scrise vorbesc indeobste despre executarea obligatiilor care
se faceau asupra bunurilor dar si asupra persoanelor, puse in pericol de a-si
pierde libertatea.
Cel mai intalnit contract a fost contractul de vanzare-cumparare, care
avea de regula ca obiect pamant, robi, iazuri ori mosii. Pretul era stabilit in
bani, dar el putea fi exprimat si in bani si bunuri sau chiar in prestari servicii.
Consimtamantul trebuia sa fie dat de buna voie (fara sila). In privinta
pamantului, trebuia respectat dreptul de protimis al rudelor si al vecinilor,
anuntati despre vanzare prin strigarea ei vreme de trei zile. Daca vanzarea
se facea fara de stire, rudele sau vecinii erau indreptatiti sa o rascumpere in
vreme de 10 ani. Vanzarea era intarita de aldamasari persoane care
participau la o mica petrecere in cadrul careia era baut aldamasul. Scopul
organizarii acesteia, era pentru ca participantii sa poata marturisi eventual
mai tarziu, ca vanzarea s-a facut public, si ca a fost respectat dreptul de
preemtiune al rudelor si vecinilor, care particiau si ei la bautul aldamasului.
Alte contracte reale au fost cel de donatie si cel de schimb sau de
imprumut.
Proba contractelor civile se facea cu aldamasarii, darea mainii si
juramantul. Initial acestea au fost conditii de existenta a contractelor, apoi ele
au folosit la dovedirea conventiilor incheiate.
69
70
Asa s-a ajuns ca domnul sa impuna bisericii crearea unui climat juridic
inspirat din normele divine, climat care nu putea fi asigurat decat prin
preluarea dogmelor religioase, aplicate relatiilor sociale. Cum insa biserica
ortodoxa tarile romane s-a aflat in permanenta, inca din inceputurile
crestinarii sub influenta bizantina si receptionarea canoanelor religioase s-a
facut tot din izvoarele bizantine, insa pe filiera slava. Este si motivul pentru
care limba cancelariei domnesti a fost cea slava, asemenea si primelor scrieri
juridice aparute si ele tot in limba slava.
Aceste texte au fost redactate din porunca domnilor sau a mitropolitilor,
asa incat ele au avut un caracter oficial. Forta lor normativa a fost data in
special de imprejurarea ca ele aveau un caracter general si impersonal,
aplicandu-li-se in egala masura atat a clerului cat si a laicilor, atat in viata
religioasa dar si in cea mireana.
Cu tot caracterul lor progresist insa, pravilele nu au inlaturat Legea
Tarii, nescrisa, care a continuat sa se aplice. Mai mult decat atat, decaderea
politica vreme de 100 de ani a domniei subsecvent omenilor turco fanariote a
facut ca vechile pravile sa se piarda sau sa-si diminueze importanta.
6.5.2.1. Pravilele in limba slavona
La inceputurile aparitiei lor, pravilele au fost multiplicate in manuscrise,
iar din secolul al XVII-lea acestea au fost tiparite.
Cele mai vechi scrieri de drept canonic sunt Pravila de la Targoviste
din 1452, scrisa din porunca lui Vladislav al II-lea de catre gramaticul
Dragomir si Pravila de la manastirea Neamtului din 1474 numita Pravila
cea mare, redactata in anul 1474 din porunca lui Stefan cel Mare de catre
calugarul Gervasie.
In 1512 in Moldova, ierodiaconul Nicodim redacteaza din porunca lui
Bogdan al III-lea Pravila de la manastirea Bisericani, iar in 1557 apare
Pravila de la manastirea Neamtului redactata din porunca mitropolitului
Grigore.
In 1581 este redactata de catre sihastrul Lucaci din porunca episcopului
Eustratie Pravila de la manastirea Putna, iar in 1636 apare Pravila de la
manastirea Bistrita.
Toate aceste scrieri au fost inspirate de nomocanonul Sintagma
alfabetica redactata de Matei Vlastares in 1335, pravilele si comentariile
parintilor bisericii autori de nomocanoane Ioan Postelnicul si Nichita
Eracleanu, precum si de textele legislative ale unor imparati ai Bizantului asa
cum a fost Leon Filozoful.
6.5.2.2. Pravilele in limba romana
Aparitia primelor pravile in limba romana dateaza din secolul al XVI-lea.
Prima scriere a fost Pravila Sfintilor Apostoli tiparita la Brasov de
diaconul Coresi intre 1560-1562. Datorita faptului ca a fost descoperita in
1921 la Ieud in Maramures, ea este cunoscuta si sub numele de Pravila de
la Ieud. Un exemplar identic a circulat si in Moldova la inceputul secolului al
74
80
servicii publice. Din anul 1802, era consultat de catre domn si in privinta
stabilirii si repartizarii impozitelor. Aceste atributii noi ale divanului precum si
limitarea prerogativelor domnului, mai ales in materie judiciara, constituie
formele incipiente si totodata primele tendinte de separare a atributiunilor
statului.
Dregatoriile desi au fost mentinute in formele lor traditionale, totusi au
aparut si altele noi. Dregatorii erau numiti la inscaunarea domnilor si erau
reconfirmati anual. In afara dredatorilor care indeplineau anumite functii, erau
si dregatori fara de functii.
Doua erau categoriile de dregatori in functie de care era stabilita si
ierarhia boierilor: in prima categorie erau socotiti marii dregatori, cu numele
de boieri veliti ai caror succesori erau numiti neamuri, iar in cea de a doua,
boierii de rand ai caror urmasi erau numiti mazili. Din categoria marilor boieri
faceau parte marele ban (in Tara Romanesca), marele vornic, marele logafat,
marele postelnic, marele virstienic etc. Toti acestia erau numiti de regula din
randul anturajului fanariot al domnului, desi potrivit hatiserifului din 1802,
aveau prioritate boierii pamanteni.
Deosebit de semnificativa este insa imprejurarea ca slujbele
dregatorilor erau platite.
Organizarea financiara a fost orientata spre spolierea veniturilor
paturilor mici si mijlocii ale populatiei, in scopul aducerii la indeplinire a
obligatiilor asumate de catre domni fata de Poarta, dar si pentru sporirea
averilor personale ale lor si camarile lor. Obligatiile fiscale au fost unificate
intr-o singura dare, stabilita prin ceea ce se numea tidula de bir.
Pasi importanti au fost facuti in directia modernizarii fiscalitatii, in sensul
ca repartizarea sarcinilor fiscale era conditionata de factori economici sau
geografici si au fost instituite unitati fiscale identice (grupuri de gospodarii).
Contribuabilii erau impartiti in doua categorii: breslele, care aveau un regim
fiscal avantajos fiind scutite de anumite dari si birnicii din categoria carora
faceau parte taranii liberi si clacasii, care plateau toate darile.
Armata a fost desfiintata odata cu instaurarea regimului turco-fanariot,
mentinandu-se doar cateva elemente, inlocuite cu timpul de catre formatiunile
rurale de jandarmi, graniceri, paznici si slujitori de scaun. Din anul 1775, in
Tara Romaneasca se infiinteaza o oaste dinauntru pentru asigurarea ordinii
interne si oastea de afara pentru paza hotarelor. Paza domnului era
asigurata de catre un grup de arnauti.
Biserica a fost pusa sub controlul statului prin intermediul unei epitropii.
Drepturile sale de jurisdictie au fost limitate, singurul fapt pozitiv mentinut in
epoca fiind scutirea manastirilor si a preotilor de dari.
Mitropoliile din Tara Romaneasca cu sediul la Bucuresti si din Moldova
cu sediul la Iasi se gaseau sub autoritatea Patriarhiei de la Constantinopol. In
Tara Romaneasca existau trei episcopii, la Ramnic, Buzau si Arges, iar in
Moldova tot atatea, la Roman, Husi si Radauti. Domnul era cel care isi dadea
acordul cu privire la numirea mitrololitilor si tot el le dadea carja episcopala
episcopilor.
82
Potrivit Asezamantului boierii din prima categorie erau scutiti de orice dari, in vreme ce boierii din cea de a doua
categorie, mazilii, erau scutiti doar de vinarici si dijmarit.
84
In masura in care dispozitiunile Codului Calimach nu ar fi desuete sau contrarii dispozitiunilor din actualul Cod Civil, sar putea pune, fireste doar teoretic, chestiunea aplicabilitatii unor norme din aceasta lucrare, care nu ar fi reglementate in
actualul cod si nu ar fi contrare dispozitiunilor acestora.
Pentru dezvoltari, I.Peretz, Curs de Istoria dreptului roman, vol.I, bBucuresti, 1926, pag.327.
86
Cu mai multe modificari, aceasta legiuire s-a aplicat pana in 1865 cand
a fost abrogata expres de dispozitiunile art.1912 din actualul Cod Civil.
Pe langa aceste scrieri cu caracter oficial, la inceputul secolului al XIXlea au mai circulat si alte scrieri juridice apreciate si chiar pomenite in practica
instantelor judecatoresti. Printre acestea se cuvine a mentiona Pandectele
lui Toma Carra aparute in 1806, care s-au referit la cele trei parti la
persoane, lucruri si actiuni.
In anul 1814, apare Manualul juridic al lui Alexandru Donici,
considerat a fi primul cod civil complet. Acest manual a fost folosit doar in
manuscris, deoarece autorul lui fiind un adept al carvunarilor nu a fost
agreat de domnie si nici de ceilalti pravilisti ai vremii. Lucrarea a fost inspirata
din dreptul bizantin si s-a dovedit a fi o aplicare a acestuia conditiilor specifice
locale. Manualul este prefatat de o dedicatie facuta mitropolitului Moldovei,
Veniamin Costache in care autorul prezinta o descriere a dezvoltarii dreptului
roman si bizantin, precum si conceptiile sale asupra dreptului. In cele 22 de
capitole subimpartite in paragrafe, sunt consacrate reguli privitoare la
persoane, dreptul familiei, contracte, actiuni in justitie si probe.
87
48
89
Idem
In acest sens, Documentele privind istoria Romaniei, vol.III, Solidaritatea romanilor din Transilvania cu
miscarea lui Tudor Vladimirescu, Ed.Academiei RSR,Bucuresti 1967
50
90
51
91
Rusiei confirmarea lui in functie. Doar Gheorghe Bibescu a fost ales domn
potrivit acestei proceduri, in anul 1842.
Adunarea obsteasca ordinara sau Obisnuita obsteasca adunare era
un organ asemanator parlamentului tarii, formata din din 42 de membri in
Tara Romaneasca si 35 in Moldova, alesi pe o perioada de 5 ani din randul
boierimii si a clerului. Adunarea avea prerogative legislative, intocmea
bugetul si controla executia lui, verifica cheltuielile statului prin domn si ii
propunea acestuia masurile pe care le socotea necesare in domenii ca
agricultura, industria, comertul, ordinea publica etc.
Divergentele dintre adunare si domnul tarii erau rezolvate de catre
Poarta Otomana si Curtea Tarista a Rusiei, fapt ce demonstreaza amestecul
acestora in treburile interne ale tarilor romane.
Dregatoriile. Si in perioada regulamentara, dregatoriile si-au pastrat
vechile trasaturi, cu unele schimbari care le-au subliniat specificul.
Regulamentele organice prevedeau regimul specializarii dregatoriilor pe
domenii de activitate si interziceau cumulul atributiilor administrative si
judecatoresti. In aceasta vreme apare in sistemul organelor de administratie a
statului marele vornic al treburilor dinauntru (ministrul de interne), marele
logofat al dreptatii ca si ministru de justitie, marele spatar ca sef al militiei
pamantene si apararii nationale, marele vistiernic ca ministru de finante,
marele postelnic ca ministru de externe.
Acesti inalti demnitari erau numiti de catre domn, iar periodic se adunau
sub presedintia sa si hotarau asupra treburilor statului, propunand proiectele
de legi pe care domnul urma sa le supuna votului Obisnuintei adunari
obstesti52.
Regulamentele prevedeau ca titlurile nobiliare sa fie acordate numai
acelora care au fost numiti si dregatorii si celor ce au adus servicii deosebite
statului, in baza hotararii adoptate de Obisnuita adunare obsteasca.
Problemele curente erau dezvoltate de un Sfat administrativ, organ de
decizie, format din vornic, vistiernic si postelnic.
Armata a inceput sa fie constituita din tarani, recrutati cu arcanul, pe
termen de 6 ani, in tendinta de a se renunta la trupele de mercenari. Ea era
formata din regimente de infanterie, a caror comanda o exercita domnul cu
ajutorul marelui spatar in Tara Romaneasca si respectiv a hatmanului in
Moldova.
Administrarea justitiei se facea separat de activitatea altor autoritati
de stat, potrivit Regulamentelor organice, sistemul organelor cu activitate
jurisdictionala fiind format din:
a) Tribunalele satesti, formate din preot si trei reprezentanti ai taranilor, ce
aveau competenta de a solutiona neintelegerile dintre sateni;
52
92
93
94
56
57
95
58
Potrivit Regulamentelor organice, actele de stare civila erau intocmite si pastrate de catre parohiiile
urbane si feudale.
96
98
99
parte din Imperiul otoman, iar tarile crestine nu se judeca dupa Coran si au
legi similare altor state europene.
Statul a interzis activitatea judiciara a consulatelor straine si a trecut la
punerea n executare a sentintelor instantelor judecatoresti.
n apararea suveranitatii de stat, Principatele Unite nu au mai
recunoscut valabilitatea pasapoartelor eliberate de Turcia romnilor din
principate si nici valabilitatea pasapoartelor emise de alte state precum
Turcia, n principate.
Ca o consecinta a recunosterii internationale a autonomiei, Principatele
Unite au nceput sa elibereze pasapoarte proprii.
Tot n planul relatiilor externe, statul romn a ncheiat conventii
nemijlocit cu alte state, fara a mai recurge la serviciile Ministerului de Externe
al Turciei (comunicari postale, de telefon, extradarea infractorilor).
O alta problema care afecta suveranitatea statului nostru si care afecta
numeroase interese, a fost aceea privitoare la averile manastiresti. Aceasta
problema a fost cercetata de o conferinta a marilor puteri care urma a stabili
regimul juridic al acestor bunuri si modul de lichidare a pretentiilor Patriarhiei
de la Constantinopol.
Adunarea Electiva, fara a astepta hotarrea conferintei, n 1863 a
procedat la exproprierea acestor averi, readucnd n patrimoniul statului un
sfert din suprafata arabila a tarii.
Astfel, s-a pus capat amestecului n treburile interne ale statului prin
intermediul Patriarhiei de la Constantinopole, sub pretextul protejarii Bisericii
ortodoxe. Initial exproprierea trebuia nsotita de despagubire, ce urma a fi
platita calugarilor straini. Datorita sustinerii externe a eforturilor diplomatice
romnesti care au demonstrat ca pretentiile erau prea exagerate statul romn
nu a mai dat curs cererii de despagubiri.
8.3.1. Organizarea statului unitar romn.
n perioada anilor 1859-1866, organizarea statului unitar romn s-a
ntemeiat pe Conventia de la Paris din anul 1858 si Statutul dezvoltator al
Conventiei de la Paris din anul 1864.
Credincios idealurilor revolutiei de la 1848, Cuza si colaboratorii sai n
frunte cu M.Kogalniceanu, au procedat la reorganizarea statului ntr-o forma
care sa asigure o autentica unitate politica a natiunii (uniunea reala) si sa
faca posibila aplicarea programului de reforme democratice.
Conventiile internationale au fost aplicate prin intermediul legilor
ordinare edictate de statul romn suveran si autonom.
Conform legilor adoptate, organele centrale ale statului au fost :
Parlamentul. Acest organ a fost constituit potrivit dispozitiilor
Conventiei de la Paris care au prevazut cte o Adunare electiva pentru
fiecare principat, organizata unicameral. Statutul dezvoltator al Conventiei de
la Paris a prevazut nsa organizarea bicamerala a parlamentului romn,
largirea corpului electoral, fara a se introduce votul universal, egal, direct si
secret.
102
103
ORGANIZAREA DE STAT
SI EVOLUTIA DREPTULUI IN PERIOADA MONARHIEI
CONSTITUTIONALE
9.1. Viata economico-sociala
9.1.1. Dezvoltarea industriei
Formarea statului roman modern a reprezentat un moment important in
istoria poporului nostru, a marcat intrarea tarii noastre intr-o noua etapa a
revolutiei economice si in mod deosebit a industriei.
Dezvoltarea economica, infaptuita in primul rand prin industria nationala
urmarea ca Romania sa nu ramana eminamente agricola.
Industria s-a dezvoltat in conditiile specifice ale contextului international.
Lipsa capitalurilor, a mijloacelor tehnice, a calificarii fortei de munca, chiar a
materiilor prime care au determinat o dependenta economica accentuata
fata de capitalul strain.
In consecinta, Romania a initiat o serie de masuri care urmareau
incurajarea industriei.
In acest sens semnificative sunt:
- legea de incurajare a industriei hartiei (1891);
- legea pentru incurajarea industriei zaharului (1882);
- legea pentru acodarea de scutiri si taxe la importul unor masini
(1884);
- legile pentru incurajarea industriei nationale (1887 si 1912);
- tarifele vamale protectioniste (1896);
Progresul industriei s-a reflectat in ritmul constructiei intreprinderilor
industriale:
- in perioada 1886-1887, ritmul a fost de 8 fabrici pe an;
- in perioada 1887-1893, ritmul a fost de 14 fabrici pe an;
- in perioada 1893-1906, ritmul a sporit la 1862.
62
109
113
120
121
122
124
126
A fost adoptata o noua lege electorala din martie 1926 care consacra
dreptul de alege si de a fi ales, desfasurarea alegerilor, structura Adunarea
Deputatilor si a Senatului.
Noua lege electorala asigura interesele marilor partide politice,
consacrand o majoritate confortabila in parlament si inlatura de pe scena
vietii politice gruparile politice mai mici.
S-a inlocuit prin acesta lege principiul reprezentarii proportionale cu cel
al primei majoritare. Acest sistem de aplica in alegerile pentru Adunarea
Deputatilor si se baza pe urmatoarele reguli:
- totalizarea voturilor pentru fiecare partid la scara intregii tari;
- partidul care obtinea 40% din totalul voturilor pe tara, beneficia de
prima majora (prima 50% din mandate);
- restul de 50% din mandate se repartizau proportional cu numarul
voturilor obtinute dintre toate partidele care au obtinut minim 20% din totalul
voturilor;
- gruparea nu obtinea 20% din voturi nu primea nici un mandat,cu
exceptia cazului cand obtinea majoritatea absoluta intr-un judet;
- daca nici unul dintre partide nu obtinea 40% din voturi, mandatele
erau repartizate proportional cu numarul de voturi obtinute.
La alegerile pentru Senat, toate mandatele din fiecare crircumscriptie
reveneau partidului care obtinuse cele mai multe voturi (principiul majoritatii
relative).
In perioada 1927-1930 au functionat prevederile constitutionale
referitoare la institutia regentie, care a fost determinata de renuntarea la
coroana a lui Carol al II-lea, fiul cel mare a regelui Ferdinand. In ianuarie
1926, corpurile legiuitoare au ratificat actul renuntarii, proclamandu-l
motenitor pe Mihai, fiul lui Carol al II-lea.
S-a constituit regenta din trei persoane, care urma sa-si exercite
prerogativele, in eventualitatea in care Mihai ar fi ajuns rege inaintea
majoratului.
Regele a inceput sa-si exercite atributiile din iunie 1929, ca urmare a
mortii regelui Ferdinand, pana in 1930, cand Carol s-a intors in tara si s-a
proclamat rege.
10.3.1.2. Dreptul administrativ
Dreptul administrativ a cunoscut cele mai importante modificari, care sau infaptuit pentru unificarea reglementarilor juridice, care au impus
unificarea aparatului de stat la nivel central si local.
In Transilvania, Basarabia si Bucovina, anumite atributii erau exercitate
de catre organe proprii de conducere ale provinciilor care s-au unit cu tara.
In Trasilvania, serviciile publice erau conduse de Consiliul Dirigent, iar
in Basarabia si Bucovina atributiile erau exercitate de directorate si
secretariate de servicii. Aceste atributii au fost stabilite prin Decretul-Lege
din 26 decembrie 1918 in Transilvania si cel din 1 ianuarie 1919 pentru
Bucovina si Basarabia.
128
137
138
TESTE
139
CHESTIONARUL NR. 1
1.Normele de conduita ale geto-dacilor n epoca democratiei militare aveau
un caracter: a) juridic b) nejuridic c) estetic.
2.Regele dac este caracterizat a fi fost: a) capul statului si monarhul sclavagist
absolut b) vrful aristocratiei si al ierarhiei aparat ului de stat c) preot si judecator
suprem.
3.Dreptul imperium, era o prerogativa exercitata n Dacia romana de catre: a)
Consiliul consultativ b) Guvernator c) un pontifex maximum.
4.Normele privind statutul persoanelor n cadrul obstii satesti erau guvernate
de principiile: a) egalitatea membrilor obstii si egalitatea n regurile de familie b)
egalitatea membrilor obstii si munca n comun c) stapnirea devalmasa a terenurilor
si munca individuala.
5.Conceptul de dreptate n Legea tarii poate fi exprimat prin adagiul:
a)prescriptio longi temporis b)ars boni et aequi c)Dominium eminens.
6.Sistemul electivo-ereditar are la baza urmatoarele principii: a) transmiterea
ereditara a domniei n linie dreapta si alegerea domnului c) alegerea domnului din
rndul succesorilor unui domnitor c) alegerea domnului cu avizul prealabil al Portii.
7.Sfatul domnesc era compus din: a) dregatorii personali ai domnului b) 12
25 de boieri c) din boierii alesi de adunarea starilor.
8.Printre dregatori, vornicul: a) executa sentintele penale si purta sigiliul
domnesc b) era conducatorul slujitorilor curtii si judecator al cauzelor penale c) era
talmaciul domnului si coordonatorul relatiilor externe.
9.n Transilvania, n zonele de granita, satele romnesti libere au rezi stat
datorita: a) religiei lor ortodoxe b) atributiunilor militare ale locuitorilor c) taxele
vamale pe care le ncasau.
10.n epoca principatului, n Transilvania, erau recunoscute oficial urmatoarele
biserici: a) catolica, ortodoxa, calvina si luterana b) catolica, calvina, luterana si
reformata c) catolica, calvina, ortodoxa si reformata.
11.Normele cutumiare medievale referitoare la proprietate, situau apele
curgatoare mari si baltile ntinse n: a) Dominium utile b)Ager publicus c)Dominium
eminens.
12.n anul 1785 a aparut lucrarea Hrisovul sobornicesc din initiativa
domnitorului: a) Scarlat Calimah b) Alexandru Ipsilanti c) Constatin Mavrocordat.
13.Ultimul domn pamntean de dinaintea instaurarii regimului turco-fanariot n
Moldova, a fost: a) Nicolae Mavrocordat b) Dimitrie Cantemir c) Constantin
Brncoveanu.
14.n perioada regulamentara pna n 1851 dreptul penal a avut comun n
Tara Romneasca si Moldova: a) o reglementare ce purta acelasi nume b) acelasi
sistem penitenciar c) acelasi izvor principal, Regulamentul Organic.
15.Codul Civil n vigoare, abroga doua alte opere legislative importante
adoptate la nceputul sec al XIX-lea, dupa cum urmeaza: a) Codul Caragea
siManualul juridical lui Andronache Donici b) Codurile Calimach si Caragea
c)Condica Tivilasi Codul Calimach.
1 c; 2 a; 3 c; 4 c; 5 a; 6 a; 7 c; 8 b; 9 a; 10 a; 11 b; 12 a;
13 b; 14 b; 15 c;
140
CHESTIONARUL NR. 2
1.Juramntul pe Zeitatile palatuluiera la geto-daci: a) un mijloc de incantatie
religioasa b) un mijloc de aparare a proprietatii c) un mijloc de probatiune.
2.Procesul trecerii geto-dacilor de la societatea gentilica la organizarea politica
s-a ncheiat pe vremea regelui: a) Dromihete b) Burebista c) Rhemaxos.
3.Proprietatii provinciale i sunt incidente urmatoarele norme de drept: a)Jus
quiritium si dreptul autohton b) Jus quiritium si jus gentium c)Jus gentium si
dreptul autohton.
4.Normele privitoare la relatiile de munca din cadrul obstii satesti se refereau
la: a) propriet atea devalmasa si personala b) proprietatea devalmasa si munca n
comun c) munca individuala si munca n comun.
5.Tarile Balohovenilor si Borodnicilor se situau n sec. al XIII-lea: a) n arcul
carpatic b) la rasarit de Carpati c) la sud de Carpati.
6.Ce titlu pe care l vor purta si urmasii sai si ia Basarab I: a) voievod b) domn
c) mare voievod si domn.
7.Domnul era judecator suprem. Hotarrile sale puteau fi atacate: a) doar n
fata sfatului domnesc b) numai dupa moartea sa c) conditionat dedarea cal ului.
8.Printre dregatori, spatarul: a) era talmaciul domnului si coordona relatiile cu
alte state b) era seful cancelariei domnesti si uneori judeca procesele penale c)
pastra sabia domnului si uneori prelua comanda armatei n razboi.
9.Ce era Universitas Siculorum: a) organizarea administrativ teritoriala a
scaunelor secuiesti b) adunarea juzilor din scaunele sasesti c) institutie de
nvatamnt juridic din Transilvania?
10.n noua organizare fiscala a principatului Transilvania, constituie o
importanta schimbare: a) renuntarea la plata censului b) plata tributului catre turci c)
scutirea de la plata tributului catre Poarta.
11.Legile adoptate n Transilvania de Dieta n perioada 1540-1653 au fost
grupate
n
colectia:
a)Approbatae
Constituiosnes
b)Compilatae
Constitutiones c)Decretum Tripartitum.
12.Primul cod civil complet aparut n 1814, numit Manualul Juridic, poarta
numele autorului sau: a) Constantin Moruzzi b) Scarlat Calimach c) Andronache
Donici.
13.Unul dintre cele mai importante efecte ale hrisoavelor lui Constantin
Mavrocordat a fost: a) desfiintarea rumaniei si a veciniei b) legarea taranului de glie
c) eliberarea robilor tigani.
14.Condica Criminaliceasca a introdus reguli cu privire la prescriptia
raspunderii penale n: a) Tara Romneasca b) Moldova c) Transilvania.
15.Potrivit Legii electorale din 1864, vrsta minima a eligibililor era de: a) 30 de
ani b) 20 de ani c) 25 de ani.
1 b; 2 a; 3 c; 4 c; 5 a; 6 c; 7 a; 8 b; 9 c; 10 a; 11 c; 12 b; 13
b; 14 a; 15 c;
141
CHESTIONARUL NR. 3
1.Referindu-se la fidelitatea femeii dace, a spus ca principala ei zestre este
virtutea: a) Vergiliu b) Ovidiu c) Horatiu.
2.n vremea lui Burebista, puterea religioasa a fost detinuta de catre: a)
Rhemaxos b) Deceneu c) Vesinas.
3.Dreptul de proprietate quiritara era exercitat potrivit normelor: a) de dreptul
gintilor b) de drept civil roman c) de drept autohton.
4.Oamenii buni si batrni alesi dintre megiesii obstii satesti aveau la nceput
atributiuni: a) militare b) administrative c) judecatoresti.
5.Cntecul Nibelungilor, face referire la: a) valahii din Transilvania b) Tara
valahilor de la sud de Carpati c) Secuii care traiau n mijlocul romanilor.
6.Legea tarii este definita prin urmatoarele caractere generale: a) generala,
impersonala si obligatorie b) unitara, teritoriala si originala c) obligatorie, cu aplicare
repetata si teritoriala.
7.Mijloacele pasnice de nfluentare a sistemului electivo-creditar au fost: a)
asocierea la domnie si recomandarea b) numirea si recomandarea domnului c)
asocierea la domnie si numirea.
8.Printre dregatori, stolnicul: a) se ngrijea de camarile, gradinile si pescariile
domnesti b) executa sentintele penale c) asigura aprovizionarea curtii cu grne si
carne.
9.Ce era Universitas Saxonum: a) adunarea juzilor din scaunele secuiesti b)
organizarea administrativ-teritoriala a scaunelor sasesti c) institutie de nvatamnt
superior n Transilvania?
10.n perioada principatului, activitatea Dietei din Transilavania se desfasura:
a) la convocarea principelui b) pe lnga Congregatia nobililor c) permanent.
11.Legile adoptate n Transilvania de dieta n perioada 1654-1688, au fost
grupate de Mihail Appafi n colectia: a)Decretum tripartitum b)Approbatae
Constitutiones c) Compilatae Constitutiones.
12.Pravilniceasca Condica aparuta n 1775 reglementeaza: a) organizarea
fiscala b) organizarea instantelor judecatoresti c) organizarea administrativ-teritoriala.
13.n epoca fanariota instanta suprema era: a) departamentul velitilor boieri b)
divanul domnesc c) sfatul domnesc.
14.Aparitia primelor elemente de drept constitutional este legata de: a) Statutul
Dezvoltator al Conventiei de la Paris b) Regulamentele Organice c) Constitutia
Romniei de la 01 iulie 1866.
15.Potrivit Legii electorale de la 1864, vrsta minima a electorilor era de: a) 30
de ani b) 20 de ani c) 25 de ani.
1 b; 2 a; 3 c; 4 a; 5 a; 6 a; 7 c; 8 b; 9 c; 10 b; 11 b; 12 c; 13
c; 14 c; 15 b;
142
CUPRINS
NOTIUNI INTRODUCTIVE
1.1.Obiectul istoriei dreptului romanesc 1
1.2.Periodizarea istoriei dreptului romanesc 4
1.2.1.Alte opinii privind periodizarea istoriei dreptului romanesc 5
DREPTUL SCLAVAGIST
Cap.1. Epoca prestatala pe teritoriul Romaniei 7
1.1.Privire generala asupra epocii vechi 7
1.2.Democratia militara la geto-daci 7
1.3.Normele de conduita ale geto-dacilor in epoca prestatala 9
Cap.2. Dreptul geto-dac 12
2.1.Statul geto-dac 12
2.1.1.Formarea statului geto-dac 12
2.1.2.Organizarea statului dac 14
2.1.2.1.Organizarea centrala 14
2.1.2.2.Organizarea locala 15
2.2.1.Notiuni generale 16
2.2.2.Institutiile juridice ale dreptului geto-dac 16
Cap.3. Dreptul in Dacia provincie romana 18
3.1.Institutia juridica a provinciei 18
3.1.1.Generalitati 16
3.1.2.Institutia juridica a provinciei 19
3.2.Organizarea de stat a Daciei provincie romana 21
3.2.1.Organizarea centrala a provinciei Dacia 21
3.2.2.Organizarea locala a provinciei Dacia 24
3.3.Dreptul in Dacia provincie romana 25
3.3.1.Izvoarele dreptului 25
3.3.2.Institutiile juridice 26
3.4.Tripticele din Transilvania 28
DREPTUL MEDIEVAL
Cap.4. Perioada obstei satesti si a normelor sale de conduita 30
4.1.Organizarea social politica pana in secolul al VII-lea 31
4.1.2.Statul si obstea sateasca, forme de organizare sociala 31
4.1.2.1.Formele incipiente ale dreptului in cadrul obstei satesti 32
4.1.2.2.Reguli referitoare la proprietate 32
4.1.2.3.Reguli referitoare la munca 33
4.1.2.4.Reguli referitoare la statutul persoanelor 34
4.1.2.5.Responsabilitatea si procedura de judecata 35
143
146