Electroencefalograma

(EEG)

Electroencefalografie

Tehnica electrofiziologica prin care se

inregistreaza activitatea electrica de la nivelul
structurile cerebrale prin montarea
electrozilor:

La nivelul scalpului ( EEG)

La suprafata cortexului (Electrocorticograma)
In profunzimea structurilor cerebrale
(Electrograma)

Electroencefalograma

Istoric:

1875 Richard Caton ECG la soarece si maimuta

1924 Hans Beger EEG, activitate electrica cerebrala,
modificarea acesteia in diferite stausuri functionale ale
creierului: somn, anestezie, hipoxie, boli cerebrale (ex.
Epilepsia)

1934 Adrian si Matthews unde cerebrale, ritm alfa, oscilatii

regulate 10-12 Hz
1953 Aserinsky and Kleitmean descriu REM sleep

Electroencefalograma

In momentul excitarii sinaptice a

neuronilor (piramidali) se creaza o
diferenta de potential intre soma si
dendrita determinand aparitia unui flux
electric. Suma fluxuri electrice de la
acesti neuron creaza potentiale electrice
care pot fi inregistrate cu ajutorul
encefalografului.
Traseul inregistrat este denumit
encefalograma
Aceste sunt denumite si unde cerebrale
dar exista obiectii ale mai multor
neurofiziologi pentru ca:

Sunt slab corelate cu activitatea cerebrala

Creierul nu conduce unde electrice
Nu sunt masurati curenti electrici, mai de
graba diferenta de potential

Tehnica
-Electrozi

cu medii
conductive
-Amplificatori

si filtre

Convertor
analog/digital
-

-Aparat

de inregistrat

Electrozi

Trei tipuri de electrozi:

Electrod activ
Electrod de referita
Electrod de masa
Configuratie (montaj) :
Minima: 1 electrod activ,
1 electrod de referita si 1
electrod masa
Maxima: multi-channel
poate fi compusa din
128-256 de electrozi
activi
Standardizat 1958: 21 de
electrozi activi in sistemul
10-20

Amplificare si filtrare

Amplificare 100-100000:

Se filtreaza semnalul analog pentru eliminarea in mod uzual :

Semnalul trebuie amplificat pentru a putea fi vizualizat, inregistrat si convertit

digital
Trebuie sa fie selectiva cu separarea semnalului de zgomotul de fond

Zgomotul de fond ex. Semnale de la reteaua de alimentare 50- 60Hz si

alte frecvente urbane ( se elimna frecventele peste 40 Hz sau din intervalul
50-60Hz)
Semnale cu frecventa joasa determinata de biopotentialele fiziologice (ex.
Respiratia)

Protectie pentru:

Supratensiune tranzitorie a echipamentului, pacientului sau al curentului de

alimentare

Convertor analog/digital

Transformarea semnalului analog in semnal digital

Impartirea semnalului in parti cu perioada de timp fixa

Transformare digitala a fiecarei parti in reprezentare
digitala
Rezolutia de conversie este determinata de cea mai mica
amplitudine care poate fi modelata. (obisnuit 212=4096 care
permite inregistrarea unui potential minim posibil de 0,5V)
Se realizeaza o filtrare suplimentara a semnalului prin
metode liniare si nonliniare

Aplicatii

Monitorizare stare de alerta, coma si aparitia mortii

cerebrale;
Localizare leziuni cerebrale ca: tumori cerebrale, AVC,
ischemie cerebrala, traumatisme;
Testarea cailor aferente (PEV, PEA, PES)
Controlul anesteziei
Investigare epilepsie:
Testarea efectelor medicamentelor antiepileptice;
Monitorizare dezvoltare cerebrala;
Investigare somn somn si boli asociate.

Ritmuri normale EEG

Frecventa intre
0,5-26 Hz
Sunt impartite pe
baza frecventei in
4 tipuri
Amplitudinea
variaza cu fiecare
tip

alfa
beta
teta
delta

Ritm alfa si beta

Ritm alfa:
-7,5

Ritm beta:

13 Hz

mai evident
in regiunile
posterioare

-14-30

-Este

Hz ( >14 Hz)

-Este

mai evident in
regiunile frontale
alfa

beta

-Conditii:

ochi
inchisi si relaxare
-Ritm

major la
adulti in stare de
relaxare

-Conditii:

activitate
mentala (ex. calcul,
gandire, ochi
deschisi)
-Ritm

deschide ochi

al activitatii
rapide

Ritm delta si theta

Ritm theta:
-3,5

7 Hz

-Activitate

-Sub

lenta

-Distributie

generalizata

-Normal:

la copii sub 13
ani si la adulti in somn
stadiul 2
-Patologic:

Ritm delta:

apare focal in
leziuni subcorticale si
difuz in leziuni profunde
pe linia mediana, leziuni
difuze corticale sau
encefalopatii metabolice

3 Hz

-Normal

si dominant in
stadiile 3 si 4 de somn
-Dupa

varsta de 1 an

-Patologic:

focal in leziuni
subcorticale si difuz in
leziuni profunde pe linia
mediana, leziuni difuze
corticale sau encefalopatii
metabolice

Artefacte
-Legate

de pacient:

Orice miscare a corpului

Transpiratie

Puls

EKG

Miscarea ochilor

-Legate

de apartura:

Intreruperea conductantei firelor

Miscarea electrodului

Prea multa pasta sau electrod uscat

Baterie descarcata

Unde normale dar atipice

Lambda POSTS

Complexe K

Unde V

Fusuri de somn

Variante normale de EEG

Ritm psihomotor (ritm armonic

theta)

Varfuri Wicket

Ritm Mu (en arceau)

Varfuri mici ascutite ale

somnului (BETS/SSS)

Ritmul de 6 si 14 HZ

vrf-und 6Hz (varfuri si unde

fantoma)

T
D
C

EEG somn
Durata si succesiunea ritmurilor in
perioada de somn

Stadiu I

Stadiu II

Stadiu III-IV

REM

Stadii EEG, EOG, EMG in

Stadiul
1
somn
Activitate alfa diminuata voltaj scazut asociata cu activitate sedusa 3-7

Stadiul 2

Activitate redusa cu frecvente mixte, se asociaza complexe K cu fusuri de

somn de 12-14 Hz
Miscari oculare lente, rare, miscari musculare moderat scazute

Stadiul 3 si 4

Hz (unde theta)
Miscari oculare lente, miscari musculare moderat scazute

Unde delta cu propotie sub 50% (stadiul 3) si peste 50% I stadiul 4

Miscari oculare lente, rare, miscari musculare scazute

REM

Ritm cu activitate rapida cu frecvente mixte (somn desincronizat)

Miscari oculare rapide, in oglinda, miscari musculare absente

Stadii ale starii de somn

Stadii 1-4, REM

Polisomnografie, REM
EOG

EEG
EKG

Epilepsia grand mal

Epilepsia petit mal