Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Marketing
Marketing
d) functie mijloc.
9. Revista (Marketing Health Service) este editata de:
a) AROMAR;
b) AFM;
c) AMA;
d) ADETEM;
10.Cele mai importante asociatii de marketing din Franta sunt;
a) AROMAR SI AFM
b) AMA SI ADETEM
c) AROMAR si AMA
d) ADETEM si AFM
11.Mediul extern al intreprinderii reprezinta un concept;
a) sinonim celui de macromediu
b) complementar celui de micromediu
c) care include deopotriva micromediul si macromediul
d) care se refera la caracteristicile mediului natural in care isi desfasoara activitatea
intreprinderea.
12. Caracteristicile mediului turbulent sunt reprezentate de:
a) modificari frecvente, bruste si imprevizibile ale majoritatii componentelor;
b) modificari frecvente, dar previzibile ale majoritatii componentelor;
c) modificari rare si usor previzibile ale majoritatii componentelor;
b) modificari frecvente, dar in limite rezonabile, ale majoritatii componentelor.
13. Caracteristicile mediului stabil sunt reprezentate de:
a) modificari frecvente, bruste si imprevizibile ale majoritatii componentelor;
b) modificari frecvente, dar previzibile, ale majoritatii componentelor;
c) modificari rare si usor previzibile ale majoritatii componentelor;
b) modificari frecvente, dar in limite rezonabile, ale majoritatii componentelor.
14. Care din urmatoarele elemente nu reprezinta o componenta a micromediului
intreprinderii?
a) furnizorii de marfuri;
b) prestatorii de servicii;
c) concurentii;
d) partidele politice.
15. Populatia aflata in zona de activitate a intreprinderii este inclusa in:
a) mediul demografic;
b) mediul economic;
c) mediul cultural;
d) mediul natural.
16. Structura pe ramuri a activitatii economice, nivelul de dezvoltare pe ansamblu si pe
fiecare ramura, gradul de ocupare al fortei de munca reprezinta caracteristici ale:
a) mediului demografic;
b) mediului economic;
c) mediului cultural;
d) mediului politic.
17. Ansamblul elementelor care privesc sistemul de valori, obiceiurile, traditiile,
credintele si normele care guverneaza statul oamenilor in societate reprezinta
caracteristice ale:
a) mediului demografic;
b) mediului economic;
c) mediului cultural;
d) mediului tehnologic.
18. Ansamblul reglementarilor de natura juridica prin care este vizata direct sau indirect
activitatea de piata a intreprinderii constituie:
a) mediul institutional;
b) mediul economic;
c) mediul cultural;
d) mediul politic.
19. Analiza mediului extern a intreprinderii este concentrata asupra unui:
a) proces de identificare si cunoastere a evolutiei factorilor externi ce influenteaza
activitatea intreprinderii;
b) proces de identificare si cunoastere a evolutiei valorilor culturale care rezista in
timp;
c) proces de identificare si cunoastere a evolutiei pietei, fortei de munca si a
concurentilor;
d) proces de identificare si cunoastere a evolutiei clientilor intreprinderii.
20.In categoria organismelor publice, componenta a micromediului extern al
intreprinderii, nu se includ :
a)asociatiile profesionale ;
b)concurentii ;
c)asociatiile de protectie ale consumatorilor ;
d)mediile de informare in masa
21.Relatiile de piata ale intreprinderii se pot grupa in functie de mai multe criterii, intre
care :
a) tipurile de furnizori ;
b) profilul agentilor de piata
c) categorii de clienti ;
d) natura relatiilor concurentiale.
22. In functie de frecventa relatiilor intreprinderii cu piata, acestea pot fi :
a) cu furnizorii, cu beneficiarii si cu institutiile de stat ;
b) permanente, periodice si ocazionale
c) dimensionale, spatiale si temporale ;
d) de confruntare si de toleranta.
23. In functie de gradul de concentrare a relatiilor intreprinderii cu piata acestea pot fi :
a) cu furnizorii, cu beneficiarii si cu institutiile de stat ;
b) permanente, periodice, ocazionale ;
c) dimensionale, spatiale si temporale ;
d) de confruntare si de toleranta.
24. Gradul efectiv sau potential de patrundere in consum (utilizare) a produselor sau
serviciilor unei intreprinderi defineste :
a) piata intreprinderii ;
b) piata afacerilor
c) piata de referinta
d) piata libera
25.Cererea consumatorilor individuali, in calitatea lor de persoane fizice, este cunoscuta
sub denumirea de :
a) piata intreprinderii ;
b) piata afacerilor
c) piata de consum
d) piata libera
26.Cererea alcatuita din totalitatea firmelor sau organizatiilor care cumpara bunuri si
servicii in scopul prelucrarii este cunoscuta sub denumirea de :
a) piata intreprinderii ;
b) piata afacerilor
c) piata de referinta
d) piata de consum
27.Piata efectiva poate fi definita ca :
a)dimensiunea maximala a pietei ;
b) dimensiune a pietei atinse la un moment dat ;
c) dimensiune probabila a pietei ;
d) dimensiune fizica a pietei.
28.In functie de obiectul tranzactiilor piata se subdivide in :
a) piata bunurilor materiale si piata serviciilor
b) piata afacerilor si piata de consum
c) piata intreprinderii si piata organizatiilor ;
d) piata efectiva si piata potentiala.
29. Piata potentiala poate fi definita ca :
a)dimensiunea maximala a pietei ;
b) dimensiune a pietei atinse la un moment dat ;
c) dimensiune probabila a pietei ;
d) dimensiune fizica a pietei.
30.Piata bunurilor materiale se subdivide in :
a) piata afacerilor si piata de consum
b) piata mijloacelor de productie si piata bunurilor de consum
c) piata intreprinderii si piata organizatiilor ;
d) piata mijloacelor de productie si piata intreprinderii
31.Clasificarea pietei in interna sau externa se realizeaza in functie de :
a)locul de desfasurare a tranzactiilor ;
b) obiectul tranzactiilor
c) structura tranzactiilor
d) dinamica tranzactiilor.
32.Suma tranzactiilor efectuate atat in in interiorul, cat si in exteriorul granitelor nationale
defineste :
a) piata urbana
b) piata nationala
c) piata comerciala
d) piata mondiala
33.Notiunea de gravitatie comerciala se refera la :
a) aria comerciala a intreprinderii ;
b)existenta unor piete locale dificil de monitorizat
c)atractia exercitata de centrele urbane asupra cumparatorilor din zonele invecinate ;
d) atractia exercitata de hypermagazine si supermagazine asupra cumparatorilor din
zonele invecinate.
34. Volumul vanzarilor este un indicator de caracterizarea :
a)ariei pietei ;
b)structurii pietei ;
c)capacitatii pietei ;
d)dinamicii pietei.
35.Unul dintre obiectivele cercetarii structurii pietei consta in :
a)identificarea si evaluarea dimensiunii maximale a pietei ;
49. Limitarea sau controlul productiei si distributiei de catre mai multi agenti economici
constituie:
a) strategie de cooperare pentru maximizarea profiturilor;
b) strategie de asociere pentru maximizarea profiturilor;
c) practica anticoncurentiala;
d) decizie normala, de protejare a activitatii intreprinderilor, intr-o economie cu nivel
ridicat al concurentei.
50. Intelegerile privind impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare cu
ceilalti concurenti constituie o:
a) practica admisa de legea concurentei;
b) strategie ofensiva care are ca obiectiv maximizarea profiturilor intreprinderii;
c) practica sanctionata de legea concurentei;
d) decizie normala, de protejare a activitatii intreprinderilor, intro economie cu nivel
ridicat al concurentei.
51. Concurenta dintre intreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi sau unor nevoi
diferite prin oferirea de produse (servicii) diferite poarta denumirea de concurenta:
a) directa;
b) de marca;
c) indirecta;
d) la nivel de industrie.
52. Concurenta dintre intreprinderile care, actionand in cadrul pietei, isi disputa, practic,
aceleasi venituri ale consumatorilor poata denumirea de concurenta:
a) generica;
b) de marca;
c) indirecta;
d) la nivel de industrie.
53. Concurenta dintre intreprinderile care se adreseaza acelorasi nevoi prin oferirea de
produse (servicii) similare sau identice poarta denumirea de concurenta:
a) directa;
b) de marca;
c) indirecta;
d) la nivel de industrie.
54. Singura varianta a relatiilor de piata care nu lasa nici un spatiu de manifestare a
concurentei este:
a) oligopolul diferentiat;
b) monopsonul;
c) oligopolul pur;
d) monopolul bilateral.
55. Denigrarea concurentilor consta in :
a) punerea in circulatie a unor afirmatii inexacte despre activitatea acestora ;
b) incalcarea legilor fiscale in vederea practicarii unor preturi mai mici comparativ cu
cele ale intreprinderilor concurente ;
c) obtinerea de avantaje ca urmare a confuziei ce poate fi creata intre activitatea proprie si
cea a concurentilor ;
d) practicarea unor preturi joase, cu sacrificarea propriului profit.
56. Incalcarea legilor fiscale(frauda fiscala) cu scopul practicarii unor preturi mai mici
comparativ cu cele ale intreprinderilor concurente se incadreaza in varianta de concurenta
neloiala de tip :
a) parazitar
b) ilicit
c)indirect
d)monopson.
57. Obtinerea de avantaje ca urmare a confuziei ce poate fi creata intre activitatea proprie
si cea a concurentilor se incadreaza in varianta de concurenta neloiala de tip :
a) parazitar
b) ilicit
c)indirect
d) dumping
58. Conjunctura pietei exprima :
a)fluctuatiile inregistrate de cerere si oferta intr-o anumita perioada de timp, raporturile
dintre acestea si efectele pe care le genereaza
b) dimensiunea evolutiei ciclice a pietei si a mediului extern al intreprinderii
c) aparitia unui segment de piata caracterizat printr-o nevoie ce poate fi satisfacuta in
conditii de eficienta economica
d) o stare de echilibru macroeconomic, mentinute pe termen lung, pe o anumita piata.
59. In grupa factorilor cu actiune ciclica, care determina conjunctura pietei, se
incadreaza :
a) progresul tehnologic
b) crizele economice
c) succesiunea anotimpurilor
d) seceta, inundatiile si grevele
60. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta o dimensiune de baza a conducerii
startegice :
a) definirea domeniului de activitate al intreprinderii
b) stabilirea obiectivelor( indicatorilor de performanta) aferenti activitatii intreprinderii
c) elaborarea ansamblului strategiilor de dezvoltare menite sa asigure realizarea
obiectivelor propuse
d) investigarea pietei, a nevoilor si dorintelor consumatorilor.
61.Punctul central al programarii de marketing la nivelul oricarei intreprinderi este
reprezentat de :
a)definirea politicii de produs ;
b)formularea strategiei de piata ;
c) alcatuirea mixului de marketing ;
d) definirea politicii de distributie.
62. In situatia cand pe piata se inregistreaza o cerere lenta, rolul marketingului este de :
a) creare a cererii ;
b) dezvoltare a cererii ;
c) mentinere a cererii
d) regularizare a cererii.
63. In situatia cand pe piata se inregistreaza o cerere fluctuanta, rolul marketingului este
de :
a) creare a cererii ;
b) dezvoltare a cererii ;
c) mentinere a cererii
d) regularizare a cererii.
64. Strategia pe care o adopta intreprinderea se poate diferentia si dupa comportamentul
acesteia in relatie cu schimbarile aparute la nivelul mediului extern. Daca intreprinderea
prevede modificarile ce vor aparea la nivelul mediului extern si cauta, prin masuri
adecvate, sa-si corecteze staregia inainte ca aceste schimbari sa devina realitate, putem
afirma ca are un comportament de tip :
a) activ ;
b) anticipativ ;
c)pasiv ;
d) agresiv.
65. O varianta a strategiei de piata, care defineste o posibila atitudine a intreprinderii fata
de structurile pietei este :
a) strategia diferentiata ;
b) strategia de dezvoltare a pietei
c) strategia diversificarii concentrice ;
d)strategia de extindere a pietei.
66. O varianta a strategiei de piata, care defineste o posibila atitudine a intreprinderiiin
raport cu evolutia produselor si pietelor sale este :
a) strategia diferentiata ;
b)strategia concentrata ;
c) strategia diversificarii concentrice ;
d) strategia mentinerii cifrei de afaceri.
67. Creatorul conceptului de marketing-mix, ce detine o pozitie centrala in teoria si
practica marketingului, a fost :
a)Neil H. Borden ;
b) Philip Kotler ;
c)Peter F. Drucker
d) Robert Bartels
68.In componenta mixului de marketing intra o serie de variabile, ce pot fi manevrate de
la nivelul intreprinderii. Numai una din gruparile de mai jos cuprinde, in totalitate,
componentele mixului de marketing :
a) produs , pret, concurenti, publicitate ;
b) produs , pret intermediari, publicitate ;
c) produs , pret concurenti, promovare ;
d) produs , pret, distributie, promovare.
69.Locul central in cadrul mixului de marketing revine :
a)produsului ;
b)pretului ;
c)distributiei ;
d)promovarii.
70.La nivel de intreprindere politicii de produs i se pot atribui trei sarcini principale :
a) introducerea de noi reglementari privind productia, modernizarea produselor,
eliminarea produselor ''imbatranite''
b)introducerea produselor noi, modernizarea tehnologiei de producere, eliminarea
produselor ''imbatranite''
c) introducerea de noi reglementari privind productia, modernizarea tehnologieide
producere, eliminarea produselor ''imbatranite'' ;
d) introducerea produselor noi, modernizarea produselor, eliminarea produselor
''imbatranite''
71. Nu face parte din activitatile ce compun politica de produs:
a) cercetarea produsului;
b) identificarea de noi zone pentru distributia produsului;
c) modelarea produsului;
d) asigurare legala a produsului
72. Totalitatea operatiunilor prin care intrprinderea producatoare confera identitate
bunurilor pe care le creeaza reprezinta activitatea de:
a) cercetare a produsului:
b) inovatie:
c) modelare a produsului:
d) asigurare legala a produsului:
73. Ansamblul actiunilor juridice prin care produsul este protejat impotriva
contrafacerilor reprezinta activitatea de:
a) cercetare a produsului:
b) inovatie
c) modelare a produsului;
d) asigurare legala a produsului;
74. Marca produsului reprezinta o:
a) componenta a politicii promotionale;
b) componenta acorporala a produsului;
c) componenta corporala a produsului;
d) componenta a sistemului de management al calitatii.
75. Ansamblul informatiilor despre produs, transmisie de producator sau distribuitor
cumparatorului potential, cunoscute si sub denumirea de comunicatii privitoare la produs
se refera la:
a) actiuni de merchandising;
b) stabilirea numelui produsului;
c) actiuni de protejare legala a produsului;
d) stabilirea mesajului informational al eticheteti produsului.
76. Dezvoltarea unei game de produse creeaza intreprinderii avantajul:
a) concentrarii eforturilor;
b) unei mai bune organizari a activitatii de service;
c) acoperirii unei zone mai mari din piata;
d) unei urmariri mai usoare a produsului in utilizare sau la consumator.
77. Dezvoltarea unei game inguste si putin profunde de produse creeaza intreprinderii
avantajul:
a) concentrarii eforturilor;
b) uneielasticitati sporite in utilizarea resurselor;
c) acoperirii unei zone mai mari din piata;
d) dezvoltarii unor produse cu rol de "varf de atac" in penetrarea pe piata.
78. Pozitionarea produselor in cadrul gamei reprezinta, pentru intreprindere, o operatiune:
a) ce se desfasoara dupa stabilirea strategiei de produs;
b) premergatoare stabiliriistrategiei de produs;
c) ce se desfasoara concomitent cu stabilirea strategiei de produs;
d) ce nu are legatura cu stabilirea strategiei de produs.
79. Pozitionarea produselor in cadrul gamei nu se realizeaza in functie de:
a) rata rentabilitatii inregistrate la nivelul fiecarui produs;
b) dinamica cifrei de afaceri inregistrata de fiecare produs;
c) ponderea (cota) detinuta de fiecare produs in total cifra de afaceri a intreprinderii;
d) materiile prime utilizate pentru obtinerea fiecarui produs.
80. Testarea tehnica a unui produs nou este o operatiune premergatoare lansarii acestuia
pe piata prin care:
a) consumatorii potentiali verifica o paleta larga si eterogena de paramjetri ai noului
produs;
b) se urmareste sa se verifice (in principal) respectarea parametrilor tehnico-functionali
propusi pentru produsul nou;
c) se desfasoara si o testare de acceptabilitate a produsului nou;
88. Problema optimizarii calitatii produselor oferite pe piata in raport cu nivelele diferite
de exigenta ale principalelor segmente de consumatori (utilizatori) se realizeaza, de
obicei, prin aplicarea strategiei:
a) mentinerii nivelului calitativ al produselor;
b) asimilarii de noi produse;
c) diferentierii nivelului calitativ al produselor;
d) cresterii dimensiunilor gamei de produse.
89. Pozitionarea produselor in cadrul gamei cu care intreprinderea se adreseaza pietei este
o activitate specifica:
a) asigurarii legale a produselor;
b) modelarii produsului;
c) cercetarii produsului;
d) stabilirii atitudinii intreprinderii fata de produsele vechi.
90. In mod conventional componentele mixului de marketing sunt considerate variabile
endogene, adica pot fi pe deplin controlate si manevrate in sensul dorit de catre
intreprindere. Realitatea ne arata ca numai doua dintre acestea se comporta conform
afirmatiei de mai sus. Care sunt acestea?
a) produsul si pretul;
b) distributia si promovarea;
c) produsul si promovarea;
d) pretul si distributia.
91. In mod conventional componentele mixului de marketing sunt considerate variabile
endogene, adica pot fi pe deplin controlate si manevrate in sensul dorit de catre
intreprindere. Realitatea ne arata ca numai doua dintre acestea nu se comporta conform
afirmatiei de mai sus, avand cel mai adesea, un caracter mixt (endogen si exogen). Care
sunt acestea?
a) produsul si pretul;
b) distributia si promovarea;
c) produsul si promovarea;
d) pretul si distributia.
92. Atunci cand statul nu intervine in nici un sens in procesul de stabilire a preturilor
(evaluare) se poate afirma ca preturile practicate se incadreaza in categoria :
a) preturi libere ;
b) preturi concurentiale ;
c) preturi echilibrate ;
d) preturi impuse.
93. Pragul rentabilitatii reprezinta :
a) situatia in care veniturile realizate sunt egale cu cheltuielile efectuate ;
b) o metoda de analiza contabila ;
c) situatia in care veniturile realizate au depasit cu 1% cheltuieli efectuate ;
d) situatia in care cheltuielile efectuate sunt mai mari cu 1% decat veniturile realizate,
94. Scaderea pretului practicat pentru un anumit produs sau serviciu poate fi practicata in
situatia cand :
a) se doreste punerea in evidenta a caracterului distinct al acestora ;
b) apare pe piata un nou concurent foarte puternic ;
c) cererea are un caracter rigid ;
d) intreprinderea mareste investitiile in publicitate.
95. Cel mai important factor endogen, care influenteaza alegerea alternativelor privind
strategiile de pret ce vor fi implementate, este :
a) costul total de productie ;
a) oferite intermediarilor;
b) acordate pentru momentul si cuantumul achitarii facturilor;
c) acordate pentru cantitatile cumparate;
d) acordate pentru activitati promotionale.
105. Pretul de prestigiu prezinta intotdeauna un nivel:
a) mai ridicat decat costurile;
b) mai ridicat decat valoarea propriu-zis a produsului;
c) mai scazut decat cel practicat de ceilalti competitori;
d) mai ridicat decat cel practicat in cazul ofertelor speciale.
106. Practicarea unui nivel de pret peste cel al concurentei se impune cand:
a) produsele au un caracter distinct si exclusiv;
b) volumul vanzarilor este foarte ridicat, iar marjele de adaos comercial sunt relativ
scazute;
c) se inregistreaza un nivel ridicat al ratei inflatiei;
d) se urmareste marirea cantitatilor de produse vandute.
107. Canalul de distributie si canalul de marketing sunt doua notiuni:
a) similare;
b) identice;
c) opuse;
d) canalul de marketing include si activitati nespecifice canalului de distributie.
108. Notiunea de canal de marketing se refera la :
a) ansamblul operatiunilor de vanzare-cumparare aferente unui anumit produs;
b) ansamblul proceselor operative la care sunt supuse produsele in traseul lor pana la
consumator;
c) traseul pe care il parcurg produsele pana la consumator, inclusiv totalitatea actiunilor
promotionale desfasurate de membrii retelei cu scopul stimularii cererii;
d) aparatul tehnic (retea de unitati, dotare tehnica, personal) necesar realizarii distributiei
produselor.
109. Nu sunt considerati participanti in cadrul canalelor de marketing:
a) ofertantii de servicii functionale;
b) consumatorii;
c) furnizorii de servicii de sprijin;
d)detailistii.
110. Gama de servicii funtionale prezente in procesul de distributii cuprinde:
a) depozitarea;
b) servicii financiare;
c) servicii de asigurari;
d) schimbul electronic de date.
111. Gama de servicii de sprijin prezente in procesul de distributii cuprinde:
a) depozitarea;
b) preluarea si onorarea comenzilor;
c) servicii de asigurari;
d) servicii de merchandising.
112. Latimea canalului de marketing este determinata de:
a) numarul de niveluri intermediare pe care le parcurg marfurile de la producator la
consumator (utilizator);
b) numarul unitatilor prin care se asigura distribuirea unui producator in cadrul fiecarei
secvente (faze) a rutei de distributie;
c) numarul total al intermediarilor angrosisti si detailisti care participa la distributia
produsului;
d) transportul.
121. Criteriul care nu poate utilizat in diferentierea tipologiciei intermediarilor este:
a) locul ocupat in canalul de marketing;
b) natura si obiectul fluxulilor la care participa;
c) gradul de independenta;
d) numarul intermediarilor din canalul de marketing.
122. Cel mai ridicat grad de dependenta este intalnit in cazul intermediarilor:
a) detailistilor;
b) angrosistilor;
c) reprezentante ale producatorilor;
d) concesionari.
123. Scopul principal al realizarii unui lant voluntar este reprezentat de:
a) cresterea profiturilor detailistilor;
b) asigurarea unui inalt de independenta intermediarilor participanti;
c) cresterea fortei de negociere a detailistilor si cumpararea de produse ori servicii in
conditii mai avantajoase decat in situatia negocierilor individuale;
d) dorinta angrosistului de a dobandi pozitia de lider.
124. Difuzarea larga a produselor utilizand cele mai diverse tipuri de intermediari se
incadreaza in strategia distributiei:
a) selective;
b) extensive;
c) exclusive;
d) directe.
125. Strategia distributiei selective presupune:
a) difuzare larga a produselor pe piata utilizand cela mai diverse tipuri de intermediari;
b) utilizarea unui numar redus de intermediari, de regula specializati in distributia
anumitor produse;
c) utilizarea unui numar redus de intermediari care distribuie o gama cat mai larga de
produse;
d) recurgerea la un singur intermediar, care dobandeste exclusivitate, in diverse variante,
in privinta distribuirii produselor.
126. Strategia de distributie de tip "pull" presupune:
a) actiuni de promovare a vanzarilor directionate spre membrii canalului;
b) difuzare larga a produselor pe piata utilizand cele mai diverse tipuri de intermediari;
c) campanii publicitare directionate spre consumatorii finali;
d) campanii promotionale directionate atat spre consumatorii finale, cat si spre
intermediari.
127. Strategia de distributie de tip "push: presupune:
a) actiuni de promovare a vanzarilor directionate spre membrii canalului;
b) difuzare larga a produselor pe piata utilizand cele mai diverse tipuri de intermediari;
c) campanii publicitare directionate spre consumatorii finali;
d) campanii promotionale directionate atat spre consumatorii finale, cat si spre
intermediari.
128. In procesul de elaborare a strategiei de distributie, stabilirea obiectivelor este
precedata de:
a) identificarea variantelor strategice posibil de implementat;
b) calcularea costurilor necesare implementarii fiecarei variante strategice;
c) selectarea celei mai adecvate variante strategice privind distributia;
d) identificarea solicitarilor clientilor privind tipurile de servicii de distributie si nivelului
calitativ al acestuia.
RASPUNSURI CORECTE
1-c
2-c
3-c
4-a
5-b
6-c
7-c
8-d
9-c
10-d
11-c
12-a
13-c
14-d
15-a
16-b
17-c
18-a
19-a
20-b
21-b
22-b
23-c
24-a
25-c
26-b
27-b
28-a
29-a
30-b
31-a
32-d
33-c
34-c
35-c
36-d
37-b
38-b
39-b
40-d
41-a
42-b
43-b
44-c
45-d
46-a
47-d
48-b
49-c
50-c
51-c
52-a
53-a
54-d
55-a
56-b
57-a
58-a
59-b
60-d
61-b
62-b
63-d
64-b
65-a
66-c
67-a
68-d
69-a
70-d
71-b
72-c
73-d
74-b
75-a
76-c
77-a
78-b
79-d
80-b
81-c
82-c
83-a
84-a
85-b
86-c
87-d
88-c
89-c
90-c
91-d
92-a
93-a
94-b
95-c
96-b
97-d
98-c
99-b
100-c
101-d
102-c
103-a
104-c
105-b
106-a
107-d
108-c
109-b
110-a
111-c
112-b
113-b
114-c
115-c
116-a
117-a
118-b
119-d
120-a
http://www.scritube.com/management/marketing/TESTE-GRILAMARKETING9212171822.php
121-d
122-c
123-c
124-b
125-b
126-c
127-a
128-d
129-b
130-d
131-a
132-b
133-c
134-d
135-a
136-c
137-b
138-d
139-c
140-d
141-a
142-c
143-b
144-d
145-a
146-b
147-b
148-c
149-d
150-a
151-b
152-c
153-d
154-c
155-d
156-b
157-a
158-c
159-a
160-b