Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Dode Mariana Word 2003
Dode Mariana Word 2003
SPORTULUI
LUCRARE DE DIPLOMA
Medicatia
bezitatii
INDRUMATOR:
FARM. Margareta GIURCA
ABSOLVENT:
Mariana DODE
CALARASI
1
IULIE 2011
LUCRARE DE DIPLOMA
Medicatia
bezitatii
INDRUMATOR:
FARM. Margareta GIURCA
ABSOLVENT:
Mariana DODE
CALARASI
IULIE 2011
C U PR I NS
MOTIVATIA LUCRARII
CAPITOLUL I
GENERALITATI
CAPITOLUL II
CAUZE ALE OBEZITATII
CAPITOLUL III
FACTORI DE RISC
1. Varsta si metabolismul
2. Sexul si metabolismul
3. Nivelul de activitate fizica
4. Preferintele alimentare
5. Medicamentele
6. Factorii ereditari
CAPITOLUL IV
COMPLICATII
-
CAPITOLUL V
INVESTIGATII
CAPITOLUL VI
TRATAMENT
A.
B.
C.
D.
E.
F.
G.
H.
I.
J.
K.
Generalitati
Tratament initial
Educatia alimentara
Dieta prin aport caloric redus si fixat
Dieta prin aport caloric foarte redus
Activitate fizica
Tratament de intretinere
Terapia medicamentoasa
Remedii homeopatice utile pentru a reduce obezitatea:
Tratament alternativ
Tratament chirurgical
CAPITOLUL VII
BENEFICIILE SCADERII IN GREUTATE
CAPITOLUL VIII
SCHIMBAREA STILULUI DE VIATA
CAPITOLUL IX
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
M O T I VAT I E
CAPITOLUL 1
6
GENERALITATI
Obezitatea nu este numai o problema estetica ci in primul rand o tulburare de nutritie
caracterizata prin sporirea greutatii corporale mult peste nivelul greutatii ideale, cu ample
consecinte asupra starii de sanatate. Aparitia obezitatii influenteaza aspectul fizic al persoanei
dar si starea ei psihica. Excesul ponderal genereaza numeroase complicatii: diabet zaharat,
afectiuni cardiace si cerebro-vasculare, hipertensiune arteriala, apnee de somn, tulburari
locomotorii. Desi obezitatea este considerata o afectiune complexa nutritional-metabolica
exista numeroase modalitati de tratament.
Este considerata obeza acea persoana al carui Indice de Masa Corporala (IMC) depaseste 30.
IMC este un instrument de evaluare a greutatii raportata la inaltime. Un IMC crescut
reprezinta un factor de risc pentru obezitate. De asemenea, pentru aprecierea excesului
ponderal este utilizata circumferinta abdominala.
superioar, apare n diferite variante n mai toate limbile i provine din antichitate, din
timpurile n care greutatea corporal reprezenta o stare dat de opulen, de o alimentaie
abundent la care doar ptura avut a populaiei putea ajunge.
DEFINITIE
Obezitatea poate fi descris ca fiind cea mai ntlnit dereglare de nutriie.
Obezitatea este o condiie n care se acumuleaz excesiv grsime n
organism, fie din cauza consumului de alimente mai mare dect nevoile
fiziologice, fie din cauza unor dereglri metabolice.
Astfel, un exces de 50 de calorii zilnic poate crete greutatea cu 25 Kg ntr-o
perioad de 10 ani.
Obezitatea poate fi clasificat n trei tipuri n funcie de surplusul n greutate:
Obezitate uoar
+10-15%
Obezitate moderat
+10-20%
Obezitate grav
- alimentaie n exces.
Endogen
- dereglri de metabolism:
CAPITOLUL II
8
Foarte multi factori contribuie la instalarea obezitatii, care apare atunci cand echilibrul
energetic este dezechilibrat, adica energia acumulata (numarul de calorii) prin alimentatie este
mai mare decit energia cheltuita.
Cele mai frecvente cauze ale obezitatii, dar nu singurele, sunt functionarea anormala a glandei
endocrine si factorii genetici.
Copiii supraponderali sau obezi au mai multe sanse sa ramana obezi ca adolescenti decat
copiii mai slabi. Cu cat un copil se mentine obez o data cu inaintarea in varsta, sansele de a
deveni un adult obez sunt foarte mari.
Obezitatea poate fi ntlnit att la brbai ct i la femei, la orice vrst. n orice caz este mai
frecvent ntlnit la femei.
Exist multe cauze care pot determina obezitatea, printre care: diabetul, bolile tiroidei, o diet
de slab calitate, lipsa exerciiilor fizice i ereditatea. Indivizii care au o predispoziie la
ngrare adesea i agraveaz starea prin fumat, consum de alcool i un stil de via sedentar.
n timp ce majoritatea cazurilor de obezitate sunt legate de antecedente familiale, anturaj,
diet i alte obiceiuri de via, exist i situaii n care cauza este un factor specific, precum
afeciunea tiroidei. De asemenea, anumite medicamente precum estrogenii, progesteronul,
insulina i steroizii, pot provoca o cretere n greutate.
CAPITOLUL III
9
FACTORI DE RISC
Factorii etiopatogenici sunt multipli si pot fi impartiti in factori individuali si de mediu:
sociali, economici, profesionali, familiali.
Supraalimentarea (cresterea aportului alimentar peste nevoi) este in mare parte impusa
cultural. Portiile de la fast-food-uri sau alte restaurante sunt supradimensionate, aducand un
aport caloric excesiv. De asemenea, socializarea este strans legata de consumul de alimente.
Mesele in familie, intalnirile cu prietenii, activitati legate de munca sau activitati de vacanta
sunt centrate pe luarea mesei. In plus, stresul psihic si depresia conduc la ingestie exagerata de
alimente.
Sedentarismul este de departe cea mai frecventa cauza a obezitatii fiind din ce in ce mai
prezent in viata omului modern. Multe persoane urasc sa faca miscare, iar altele sunt prea
ocupate pentru a face sport. Tot mai multe cuceriri tehnologice ale lumii moderne:
telecomanda televizorului, liftul, automobilul elimina activitatea fizica din viata cotidiana.
Chiar si cele mai neinsemnate activitati, precum scoaterea cainelui la plimbare sunt benefice;
de exemplu, prin gestul de a deschide usa pentru a iesi cainele afara sunt arse doar 2 calorii,
dar o plimbare de 30 minute cu cainele arde 125 de calorii. Daca in loc sa se duca masina la
spalatorie (se consuma doar 18 calorii) acesta va fi spalata si lustruita persoanal vor fi
consumate 300 de calorii.
Antecedentele heredo-colaterale de obezitate cresc riscul unei persoane de a deveni
supraponderala. Daca unul dintre parinti este obez, riscul este de 3 ori mai mare decat al unei
persoane cu parinti normoponderali.
Stilul de viata al familiei sau al cercului de prieteni joaca un rol important in aparitia
obezitatii: alimentatia bogata in grasimi animale sau bazata pe gustari la fast-food, orele de
masa neregulate sau sarirea peste mesele principale.
10
Alaturi de lipsa activitatii fizice stau urmatorii factori care vor forma un cerc vicios:
- stima de sine scazuta - o persoana supraponderala sau obeza va avea o imagine de sine
negativa si va fi inclinata sa-si elimine disconfortul printr-un consum si mai mare de alimente.
De asemenea, esecurile repetate ale unor regimuri de slabire accentueaza imaginea negativa
facand si mai dificila aplicarea strategiilor de scadere ponderala;
- probleme afective - starile de stress psihic, anxietate sau afectiunile de tipul depresiei sau
durerii cronice, persoana tinde sa se sustraga de la rezolvarea problemelor si ale emotiilor
negative prin refugierea in mancare;
- traume psihice - evenimente traumatizante precum abuzul fizic sau sexual in timpul
copilariei, decesul unui parinte in perioada adolescentei sau probleme de cuplu (violenta
domestica) pot avea un impact important in etiopatogenia obezitatii;
- consumul de alcool - berea sau cocktail-urile contin multe calorii si predispun la aparitia
obezitaii de tip androgin;
- consumul unor medicamente (antidepresivele sau medicatia glucocorticoida) sau prezenta
unor afectiuni precum sindromul Cushing si hipotiroidia.
Aparitia obezitatii se datoreaza faptului ca nivelul de activitate fizica este in continua scadere.
Foarte multi copii prefera sa petreaca ore intregi in fata televizorului sau in fata calculatorului,
in defavoarea practicarii unui sport.
Solutiile propuse de specialisti se refera in principal la reducerea semnificativa a numarului de
calorii consumate de copii, precum si la determinarea copiilor sa duca o viata mai activa din
punct de vedere fizic.
Pentru a determina existenta obezitatii la un copil, se folosesc asa-numitele grafice de
crestere, care iau in calcul indicatori precum greutatea, calculate in functie de varsta, si
greutatea in functie de inaltime. Este recomandat ca aceste calcule sa fie realizate de catre
medicul pediatru, pentru ca pot exista multe variatii de greutate, mai ales la copiii cu varsta de
pana la doi ani, dar si mai tarziu.
Dupa ce medicul a pus diagnosticul de obezitate, urmatorul pas care trebuie facut in tratarea
copiilor supraponderali este aducerea copilului la o greutate sanatoasa. Acest obiectiv este
11
atins prin stoparea procesului de ingrasare, astfel incat, pe masura ce copilul creste in
inaltime, distributia kilogramelor sa se modifice.
Ce anume determina cresterea in greutate a unei persoane, in timp ce o alta isi mentine aceeasi
greutate?
Cauzele variaza de la om la om si au fost identificati cativa factori care contribuie la existenta
acestor diferente.
1. Varsta si metabolismul
Ca regula generala, pe masura ce inaintam in varsta, ritmul metabolismului se incetineste si
nu mai avem nevoie de asa de multe calorii pentru a ne mentine greutatea. Oamenii declara in
mod frecvent ca mananca la fel si depun aceleasi activitati ca atunci cand aveau 20 de ani, dar,
la 40 de ani, se ingrasa. Metabolismul devine mai lent odata cu inaintarea in varsta.
2. Sexul si metabolismul
Sexul este de asemenea un factor important. Barbatii au un ritm metabolic mai accelerat decat
femeile, astfel incat barbatii au nevoie de mai multe calorii pentru a-si mentine greutatea
corporala. In plus, atunci cand femeile intra la menopauza, ritmurile lor metabolice scad
considerabil. Acesta este partial motivul pentru care multe femei incep sa se ingrase dupa
menopauza.
3. Nivelul de activitate fizica
Activitatea fizica tinde sa diminueze apetitul la persoanele obeze, crescand in acelasi timp
capacitatea organismului de a metaboliza preferential grasimile, ca sursa de energie. S-a
demonstrat ca o mare parte a cresterii ratei obezitatii din ultimii ani este rezultatul nivelului
scazut al activitatii fizice in viata cotidiana.
12
4. Preferintele alimentare
Alimentele bogate in grasimi provoaca obezitatea. In ultimii 25 de ani, disponibilitatea
ridicata a alimentelor bogate in grasimi (cum sunt cele de genul "fast food"), combinata cu
cerintele reduse de calorii datorate activitatii fizice scazute, este considerata a fi factorul
major care a determinat cresterea accentuata a prevalentei obezitatii. Astfel, dieta saraca in
carbonati si bogata in grasimi, care incurajeaza consumul de carnuri grase in locul vegetalelor
va duce, in timp, la o crestere si mai accentuata a obezitatii.
5. Medicamentele
Anumite medicamente prescrise pentru procese inflamatorii, crize comitiale si boli mentale,
anticonceptionalele pot de asemenea sa scada ritmul metabolic, provocand obezitatea.
6. Factorii ereditari
Ereditatea este asociata nu numai cu obezitatea, ci si cu supletea. Daca mama biologica este
supraponderala la maturitate, exista o sansa de aproximativ 75% ca si copiii ei sa fie
supraponderali. Daca mama biologica este supla, exista de asemenea o sansa de 75% ca si
copiii ei sa fie slabi. Acest lucru este corelat cu procesele metabolice mostenite in primul rand
de la mama biologica. Ereditatea constituie un factor major care contribuie la obezitate. Insa
mostenirea unei tendinte spre obezitate nu inseamna ca nu puteti pierde in greutate
inseamna doar ca trebuie sa depuneti un efort mai mare pentru aceasta!
13
CAPITOLUL IV
COMPLICATII
Impactul obezitatii asupra starii de sanatate depinde de mai multi factori individuali: sex,
varsta, metabolismul grasimilor si prezenta sau absenta activitatii fizice. De exemplu, o
femeie in varsta care desfasoara zilnic activitate intensa este mai putin predispusa sa dezvolte
complicatii ale obezitatii decat un barbat tanar sedentar.
Dintre complicatiile obezitatii cele mai frecvente sunt urmatoarele:
- diabet zaharat de tip II (Diabet zaharat non-insulino-dependent);
- hipertensiunea arteriala;
- hiperlipoproteinemiile (cresterea valorilor trigliceridelor si colesterolului sanguin);
- ateroscleroza coronariana;
- accidente vasculare cerebrale;
- afectiuni locomotorii (artroza);
- sindromul de apnee in somn.
Kilogramele in plus antreneaza cresterea riscului fata de numeroase boli cum ar fi: diabetul
zaharat de tip 2, hipertensiunea arteriala, ateroscleroza in general si cardiopatia ischemica,
respectiv boala cerebrovasculara in particular, si, de asemenea, bolile veziculei biliare si chiar
anumite forme de cancer.
Obezitatea este un factor de risc independent in cardiopatie, hipoxie, tulburarile de apnee in
somn, hernii si artroze. Obezitatea este insotita frecvent de uzura prematura a articulatiilor si
de boala varicoasa a membrelor inferioare.
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA TESUTULUI ADIPOS
In mod normal cresterea tesutului adipos uman se face pe seama cresterii numarului si
dimensiunilor adipocitelor. Primele celule adipoase (proadipocite) apar in saptamana 15 de
viata intrauterina. Numarul lor creste initial rapid pana in saptamana 23 de gestatie pentru ca
ulterior ritmul de crestere sa scada. In primii doi ani de viata cresterea tesutului adipos se face
atat pe seama numarului cat si a dimensiunilor adipocitelor, pentru ca ulterior creseterea sa se
faca lent pana la pubertate pe seama dimensiunilor celulare. In adolescenta se inregistreaza o
14
noua crestere marcata a tesutului adipos pe seama numarului de adipocite. La adult variatiile
in greutate cu modificari ale masei tesutului adipos au loc prin modificarea dimensiunilor
celulare.
Cresteri mari ale masei tesutului adipos se pot realiza pe seama cresterii dimensiunilor
celulare - obezitate hipertrofica sau obezitate cu numar normal de celule - sau pe seama
cresterii atat a dimensiunilor cat si a numarului celulelor - obezitate hiperplastica, hipertrofica.
Obezitatea hiperplastica debuteaza de obicei la varste tinere, sub 20 de ani. Obezitatea cu
debut tardiv este de tip hipertrofic cu rezerva ca in anumite circumstante exista posibilitatea
asocierii si componentei hiperplastice.
La obezii a caror greutate corporala depaseste cu 170% greutatea ideala, este depasita
capacitatea maxima de inmagazinare a adipocitelor (1-1,2g lipide pe celula) si apoi gradul
obezitatii este strans corelat cu numarul adipocitelor. Hipercelularitatea este o anomalie
ireversibila la pacientii cu obezitate hiperplastica; scaderea ponderala se va face pe seama
dimensiunilor celulare.
CONSECINTE ENDOCRINE SI METABOLICE ALE OBEZITATII
Modificarile endocrine si metabolice, in special ale metabolismului intermediar al lipidelor
care se asociaza obezitatii, par a fi consecinta si nu cauza obezitatii.
Obezitatea si hormonul somatotrop hipofizar (STH)
La pacientii obezi secretia de STH este redusa dar ea revine la normal odata cu scaderea in
greutate. Stimulii ce determina secretia de STH sunt hipoglicemia si arginina. Obezitatea si
functia glandei tiroide.
Functia glandei tiroide este normala la cei mai multi pacienti obezi. Uneori exista modificari
minime la metabolismului hormonilor tiroidieni ce determina valori plasmatice crescute de
triiodotironina (T3) concomitent cu valori plasmatice scazute de revers de triiodotironina
(rT3). Nu se inregistreaza modificarea nivelelor plasmatice ale tironinei (T4) si nici ale TSH
(hormon stimulator al secretiei tiroidiene). Variatiile mentionate sunt reversibile cu scaderea
in greutate.
Investigarea functiei tiroidiene la pacientii obezi este obligatorie pentru a exclude
15
sindromul
Cushing
din
etiopatologia
obezitatii.
Tulburarile
induse
de
16
(T3), leucopenie si cresterea sensibilitatii la frig. Aceste modificari sunt de cele mai multe ori
rezistente la hormonoterapie si persistente in timp.
La barbatii obezi, desi exista o scadere a concentratiei plasmatice a testosteronului asociata cu
cresterea nivelelor serice de estrogeni, prin cresterea conversiei periferice a androgenilor in
estrogeni, libidoul si capacitatea sexuala raman nemodificate.
OBEZITATEA SI DIABETUL ZAHARAT
Exista o stransa relatie de determinare reciproca intre obezitate si diabetul zaharat tip II in
sensul ca obezitatea este un factor major de risc pentru diabetul zaharat tip II pe de o parte, si
peste 70% din pacientii cu diabet zaharat tip II sunt obezi.
Se pare ca este vorba de o susceptibilitate genetica. Exista o determinare multiorganica pe de
o parte a rezistentei la insulina in tesuturile periferice, pe de alta parte a alterarii functiei
celulelor pancreatice si insulare.
Rezistenta la insulina si cresterea nivelelor plasmatice ale hormonului sunt strans corelate cu
dimensiunile crescute ale adipocitelor, nu cu masa totala a tesutului adipos. De aceea, odata
cu scaderea in greutate si revenirea la normal a dimensiunilor adipocitelor, modificarile sunt
reversibile.
Efectul diabetogenic al obezitatii depinde si de distributia grasimii de rezerva. Obezitatea
centrala, androida, cu acumulare excesiva de tesut adipos abdominal se coreleaza mai strans
cu diabetul zaharat si alte tulburari metabolice decat obezitatea periferica, ginoida. Factorii
care determina cresetrea rezistentei periferice la insulina sunt:
* cresterea nivelelor plasmatice a acizilor grasi liberi ca urmare a eliberarii lor crescute din
adipocite cu cresterea oxidarii acizilor grasi liberi in tesuturile periferice urmata de scaderea
metabolizarii glucozei creste glucogeneza hepatica
* cresterea nivelului plasmatic al leptinei (peptid) prin eliberarea unor cantitati crescute de
leptina din tesutul adipos in exces; exista o relatie inversa intre nivelele plasmatice ale leptinei
si insulinei
* cresterea secretiei de TNF-a (factor de necroza tumorala A) care determina cresterea
rezistentei periferice la insulina
Cresterea rezistentei la insulina determina o crestere a secretiei de insulina cu
hiperinsulinemie consecutiva. Expunerea cronica la valori crescute ale insulinei serice
reprezinta factorul major ce determina sindromul metabolic intalnit in obezitate care asociaza:
17
APARATUL RESPIRATOR
Tulburarile respiratorii intalnite la pacientii obezi sunt:
* cresterea consumului de oxigen
* scaderea compliantei pulmonare
* modificarea volumelor pulmonare
18
normale. Cresterea debitului cardiac (debitul cordului drept creste cu 0,1 l/min pentru a
perfuza 1kg de tesut adipos suplimentar) se realizeaza pe seama cresterii volumelor cardiace
astfel incat frecventa pulsului este in limite normale la pacientii obezi.
Hipertensiunea arteriala este mai frecventa la pacientii obezi decat in populatia generala. Se
inregistreaza o crestere a tensiunii arteriale, in medie cu 3 mmHg la fiecare 10 kg excedentare.
Hipertensiunea arteriala este secundara, in parte, cresterii volemiei si a debitului cardiac dar
intervin si alti factori de risc: genetici, hormonali, renali, hemodinamici. Dintre factorii
hormonali as aminti hiperinsulinemia care poate contribui prin activarea sistemului nervos
simpatic la retentie sodata cu HTA. In plus, rezistenta la insulina potenteaza efectul
vasopresor al noradrenalinei si angiotensinei III.
Hipertensiunea arteriala determina hipertrofie ventriculara stanga cu cresterea presiunii
telediastolice la nivelul ventriculului stang si hipertensiune capilara pulmonara. In final se
ajunge la insuficienta cardiaca stanga. Aceste modificari sunt partial reversibile cu scaderea in
greutate. Elementele reversibile sunt HTA si hipertrofia ventriculului stang.
Obezitatea este considerata ca factor de risc major si independent de risc coronarian si moarte
subita. Aceste complicatii consecutive ischemiei miocardice pot apare independent de HTA,
dislipidemii, diabet zaharat, sedentarism, care atunci cand se asociaza au efecte
complementare. Tulburarile de ritm cardiac sunt frecvent intalnite la pacientii obezi. Factorii
etiologici ai tulburarilor de ritm cardiac la obezi sunt:
* hipoxia
* hipercapnia
* hipopotasemia rezultata in urma unui tratament diuretic
* coronaropatia
* hipercatecolaminemia
* sindromul de apnee in somn
* ischemia miocardica
* infiltrarea adipoasa a cailor de conducere intracardiaca
Aritmiile si tulburarile de conducere pot fi cauza mortii subite la pacientii obezi.
S-a demonstrat ca tesutul gras se opactizeaza la nivelul pericardului si al cordului drept unde
21
22
Incarcarea grasa a ficatului se intalneste in mod constant la pacientii obezi desi, este probabil
ca ea sa nu se reflecte in testele uzuale de explorare a functiei hepatice. Aceasta pare sa fie
corelata indeaproape cu durata perioadei de prezenta a excesului ponderal si nu cu gradul
obezitatii.
Litiaza veziculara este relativ frecvent intalnita la pacientii obezi. Prevalenta disfunctiilor
hepatice este in mod particular crescuta la pacientii obezi care au suferit interventii de tip
bypass intestinal fara a putea fi precizate mecanismele de producere.
Principiul de baza de care trebuie sa tina seama orice dieta este acela ca pierderea in greutate
depinde de deficitul caloric iar deficitul caloric depinde de numarul total de calorii, nu de tipul
de calorii consumate raportat la aportul caloric.
23
CAPITOLUL V
INVESTIGATII
In timpul controalelor medicale de rutina, se poate monotoriza starea de sanatate a unei
persoane, cu ajutorul unor examene paraclinice:
- masurarea glicemiei, pentru depistarea DZ tip II;
- masurarea nivelului hormonilor tiroidieni;
- enzimele hepatice;
- nivelul colesterolului si al trigliceridelor.
Masurarea tensiunii arteriale si anamneza din care sa iasa in evidenta medicatia luata, istoricul
familial, prezenta sedentarismului, a consumului de alcool (cantitatea zilnica ingerata),
istoricul cresterii in greutate cat si eforturile pe care le-a intreprins persoana supraponderala
pentru a slabi. Masurarea IMC si al dimensiunilor poate ajuta la stabilirea riscului de aparitie
a DZ tip II si a bolii coronariene aterosclerotice.
Evaluarea riscului pacientului obez presupune trei aspecte importante:
1. Determinarea gradului de obezitate (sau a excesului ponderal) prin metoda IMC.
2. Evidentierea obezitatii abdominale prin masurarea circumferintei abdominale. Aceasta
masuratoare ofera informatii complementare in ce priveste riscul persoanelor obeze,
independent de IMC. Masurarea circumferintei abdominale este utila in special la persoanele
care, judecate strict dupa IMC, s-ar incadra in categoria normoponderalilor sau in cea a
supraponderalilor. Valorile circumferintei abdominale peste care persoanele prezinta un risc
inalt sunt de peste 100 cm la barbati si peste 90 cm la femei. Circumferinta abdominala se
masoara cu ajutorul unei panglici metrice la nivelul abdomenului (in dreptul ombilicului).
Masurarea circumferintei abdominale nu este justificata la persoanele cu IMC mai mare de 35
deoarece nu ofera date suplimentare fata de cele furnizate de IMC.
3. Evaluarea factorilor agravanti (comorbiditatilor). Exista o serie intreaga de boli si de factori
de risc a caror prezenta concomitenta cu obezitatea amplifica foarte mult riscul la care este
expus pacientul, ducand la o crestere consecutiva a mortalitatii. Pacientii cu astfel de boli sau
factori de risc necesita masuri suplimentare pe langa tratamentul propriu-zis al obezitatii.
24
25
CAPITOLUL VI
TRATAMENT
L. Generalitati
Scaderea in greutate a unui obez incepe prin stabilirea de la inceput a unei bune colaborari
intre medic si pacient. Trebuie sa se inteleaga faptul ca indiferent de forma de tratament
aleasa, aceasta trebuie aplicata pe o perioada cat mai lunga de timp. Acest lucru este in
general greu de acceptat de pacientii obezi, care sunt disperati sa gaseasca un tratament
miracol care sa aiba rezultate cat mai rapide. Eficacitatea tratamentului de lunga durata este de
fapt singura garantie a succesului.
Stabilirea unei strategii de tratament, care se aplica in functie de particularitatile fiecarui caz,
va avea in prim plan fixarea unor obiective rezonabile, care se vor atinge printr-un program
alimentar combinat cu exercitii fizice.
Intr-o prima etapa se va pune accentul pe imbunatatirea starii de sanatate si nu pe obtinerea
unei greutati corporale ideale. Exista numeroase formule miraculoase de slabire rapida, insa
provocarea consta in mentinerea acestei greutatati atinse. Dieta reprezinta elementul de baza
al tratamentului. Cura de slabire propriu-zisa (dieta si schimbarea modului de viata), trebuie
sa dureze aproximativ 6 luni. Cand dieta hipocalorica, schimbarile in stilul de viata nu au dat
rezultatele scontate si sanatatea este in pericol se pot prescrie medicamente antiobezitate.
Medicul curant va adauga medicatia adjuvanta si chirurgia gastrica, daca obezitatea a condus
la aparitia complicatiilor: boala coronariana si DZ de tip II.
Medicamentele antiobezitate actioneaza fie prin diminuarea senzatiei de foame si inducerea
rapida a senzatiei de satietate, fie prin scaderea absorbtiei intestinale a grasimilor. De
asemenea, chirurgia gastrica realizeaza o diminuare a capacitatii gastrice sau induce o
modificare a absortiei normale a substantelor nutritive.
Medicul curant poate recomanda terapia comportamentala care vizeaza, de fapt, modificarea
comportamentului alimentar prin identificarea stimulilor alimentari, autoevaluare, grupuri de
sustinere, sedinte de consiliere psihologica. Scopul acestora consta in gasirea unor modalitati
26
de a elimina cercul vicios prin care comportamentul alimentar e folosit ca mijloc de a face
fata depresiei, anxietatii, singuratatii, plictiselii si de a pune in practica regulile unui stil de
viata sanatos.
M. Tratament initial
Inainte de inceperea tratamentului persoana obeza trebuie sa-si evalueze disponibilitatea
schimbarii radicale a modului de viata. Scaderea in greutate si mentinerea unei greutati
optime este dificil de obtinut si e foarte greu de gasit motivatia, mai ales in situatia in care
s-au obtinut o serie de esecuri repetate in incercarile anterioare. In cazul in care s-au
obtinut succese in regimuri dietetice precedente, acestea vor reprezenta o baza puternica
de remotivare.
Daca persoana nu e pregatita pentru schimbarile presupuse de regimul dietetic, medicul va
sugera stabilirea unor deziderate mai usor de atins, precum mentinerea unei greutati
constante, fara castig ponderal si fixarea unei date ulterioare de la care sa fie aplicat
regimul dietetic.
In cazul in care persoana e gata sa inceapa tratamentul, medicul va stabili drept tinta
initiala scaderea in greutate cu 10% cu o rata de 0.5-0.9 kg pe saptamana. Studiile arata ca
scaderile mici in greutate sunt mai usor de mentinut decat o slabire brusca accentuata care
duce la un castig rapid in greutate.
N. Educatia alimentara
Disciplina alimentara nu este o dieta, ci un mod de viata. Scaderea ponderala este o
optiune lenta, de durata si de adaptare la un nou stil de viata. De aceea, hotararea de a
slabi este mai mult decat o problema alimentara.
Dietoterapia este prima componenta a tratamentului pacientului obez. Elaborarea unui
program nutritional se bazeaza pe faptul ca fiecare individ este unic (bagaj genetic, istorie
medicala, mod general de viata) si de aceea dieta trebuie personalizata in asa fel incat sa
se furnizeze alimente sanatoase, variate, echilibrate nutritional in functie de nevoile
fiecarui pacient.
27
Q. Activitate fizica
Efortul fizic terapeutic contribuie substantial la arderea caloriilor. Exercitiul fizic creste
capacitatea sistemului muscular de a utiliza grasimea in scopuri energetice. Activitatea
fizica moderata, zilnica, duce la mentinerea unui tonus muscular bun si a unui consum
energetic sporit. Una dintre modalitatile de activitate fizica zilnica cel mai usor de pus in
practica este mersul pe jos in compania prietenilor, a altor membri ai familiei, a colegilor
de serviciu sau a cainelui.
Se vor monitoriza numarul de pasi intr-o zi cu ajutorul unui pedometru ce se poate
cumpara de la magazinele de articole sportive. Numararea pasilor poate motiva
acumularea de mai multi pasi. In special persoanele ale caror munca presupune statul
indelungat la birou, vor fi motivate sa-si creasca numarul de pasi facuti zilnic. Se va
incepe prin cresterea lenta de la 2000 de pasi pe zi pana la 10.000 - 12 000.
Expertii recomanda activitate fizica de intensitate moderata timp de 30 de minute pe zi, 5
zile pe saptamana sau mai mult. Se pot intercala pauze, iar activitatea fizica sa fie realizata
in 3 etape de cate 10 minute, obtinandu-se acelasi efect. Acest program de exercitii fizice
moderate nu va fi urmat de o scadere in greutate ci va scadea riscul aparitiilor
complicatiilor, fiind un pas de plecare pentru exercitiile fizice de 60-90 minute pe zi care
se soldeaza cu scaderea si mentinerea noii greutati corporale.
Exercitiile fizice in mod structurat se pot face in cadrul unui club de fitness. In general,
este necesar consultul medicului, in special la persoanele care nu au mai practicat
activitate fizica de mult timp sau la cei cu probleme cardiace. Tipul de efort si intensitatea
acestuia se face de asemenea la recomandarea specialistului, in functie de prezenta sau nu
a patologiei asociate. Persoanele care au probleme articulare degenerative vor alege un tip
de activitate care sa nu le suprasolicite articulatiile. Aerobicul ofera cele mai bune conditii
pentru arderea grasimilor. De asemenea, un bun efect il au plimbarile, joggingul, dansul,
inotul, mersul pe bicicleta.
In anumite situatii, stresul, familia, mediul pot sa pot constituie distractori de la programul
zilnic de exercitii fizice; in nici un caz nu se va renunta la activitatea fizica, in aceste
cazuri, ci se va relua rutina zilnica stabilita.
Studiile arata ca intocmirea unui jurnal care sa contina cantitatile si caloriile din
alimentele consumate in fiecare zi are un rol important in scaderea in greutate.
Persoana obeza trebuie sa se analizeze si sa inteleaga daca mancarea este mijlocul prin
29
31
S. Terapia medicamentoasa
Terapia medicamentoasa are o valoare limitata in tratamentul obezitatii.
Medicamentele sunt ineficiente ca tratament unic al obezitatii.
Nu este unanim acceptat faptul ca beneficiul lor modest adaugat celorlalte mijloace
terapeutice justifica costurile terapiei si efectele sale adverse.
Cu privire la terapia medicamentoasa a obezitatii organismele internationale care efectueaza
studii in acest sens fac urmatoarele recomandari:
Drogurile ce induc pierderea in greutate aprobate de FDA (Food and Drug Administration)
pot fi utilizate numai ca parte componenta a unui program de scadere ponderala ce include
dieta si activitatea fizica pentru
pacientii cu BMI > 30 fara boli sau factori de risc concomitenti datorati obezitatii
si
pentru pacientii cu BMI = 27 cu boli sau factori de risc datorati obezitatii.
Drogurile nu vor fi niciodata utilizate fara modificarea concomitenta a stilului de
viata. Este necesara evaluarea continua a eficacitatii si sigurantei in administrare
a terapiei medicamentoase. Daca drogurile sunt utile in realizarea scaderii
podnerale sau in mentinerea acesteia si efectele adverse sunt minore ele pot fi
utilizate. Daca nu, vor fi intrerupte.
SIBUTRAMINUM
-
dci : sibutraminum;
Denumire comerciala : reductil, meridia
Concentratie : 15mg, 10 mg
Forma de prezentare : capsule x 14/blister
Mod de administrare : Adulti: posologia va fi individualizata de medical
currant in functie de afectiune si de efectul scontat. Dozele uzuale variaza
32
AMFEPRAMONUM
dci : amfepramonum;
Denumire comerciala : regenon, regenon retard
Concentratie : 25mg, 60mg
Forma de prezentare : capsule operculate X 30/blister
Mod de administrare: La aduli i copii peste 12 ani se administreaz de 3
ori pe zi cte o capsul de Regenon. Doza zilnic s nu depeasc 3 capsule
Regenon pe zi. Ultima administrare s se fac cu cel puin 4 ore nainte de
culcare.
REGENON , capsule
ORLISTAT
-
dci : orlistatum;
Denumire comerciala : xenical, alli
Concentratie : 60mg, 120 mg
Forma de prezentare : capsule x 21/blister;
Administrare:
Pentru utilizarea acestui medicament respectati indicatiile medicului
dumneavoastra, altfel nu veti obtine beneficiul maxim din utilizarea Xenical.
Doza de Xenical recomandata este de o capsula de 120 mg la fiecare dintre
cele trei mese principale ale zilei. Doza poate fi luata imediat nainte, n
timpul sau pna la o ora dupa masa.
CALCAREA CARBONICA
Acesta este cel mai important remediu pentru a reduce obezitatea. Un simptom
caracteristic este transpiraia capului care ud perna n timpul somnului. Poate fi prescris
i copiilor obezi. Mna pacientului este moale, cald i umed. Transpiraie lipicioas la
picioare. Mare sensibilitate la aer rece i la umezeal. Team de baie i de ap. Slbiciune
mare la efort (urcnd scrile, mergnd, vorbind).
CAPSICUM.
Este indicat persoanelor cu fibr muscular lax i friguroase, dar agravate la cldur.
Digestie lent. Dureri arztoare dar ursc frigul. Adesea indicat persoanelor n vrst, care
i-au pierdut vitalitatea. Este de asemenea indicat i copiilor (copii obezi cu obrajii roii,
care se mpiedic uor). Statusul metal este caracterizat de dor de cas. Agravarea de la
cldur este cea mai important modalitate.
CARLSBAD.
Acest remediu i-a ctigat faima datorit aciunii eficiente asupra ficatului, i a eficienei
n tratarea diabetului i a obezitii. Sensibilitate la aer rece, rcete foarte uor. Transpir
la cel mai mic efort. Agravare n aer liber, de la micare. Limb ncrcat i respiraie urt
mirositoare. Pacientul este mulumit de sine, foarte vorbre i bine-dispus. Descurajat i
anxios n legtur cu serviciul (afacerile). Nepstor, uituc, absent.
U. Tratament alternativ
NORMOPONDEROL V
Flacon cu 40 capsule.
Indicatii:
Normoponderol V este un produs din plante medicinale cu proprietati
de stimulare a tuturor functiilor excretorii, cu actiune depurativa,
laxativa, diuretica, coleretic-colagoga si carminative.
Compozitie:
Tablete contin pulberi vegetale din: scoarta de crusin (Frangulae
cortex ), iarba de traiasta ciobanului (Bursae pastoris herba), iarba de
35
SUPER SLIM
Din celebra farmacie chinezeasca - pastile de slabit SUPER SLIM. Pastile
pentru slabit SUPER SLIM concepute dupa o veche formula chinezeasca, din
extracte de plante folosite de sute de ani pentru scaderea in greutate.
36
V. Tratament chirurgical
Tratament chirurgical al obezitatii este indicat atunci cand: - IMC depaseste 40 - IMC este mai
mare de 35 cu comorbiditati asociate (obezitatea este asociata cu o complicatie metabolica,
precum dibetul zaharat sau afectiuni osteo-articulare).
Obiectivele tratamentului chirurgical sunt, in primul rand, de reducere a greutatii corporale, si
asftel, de rezolvare a altor probleme de sanatate: DZ de tip II sau hipertensiune arteriala.
Trebuie retinut faptul ca dupa tratamentul chirurgical persoana obeza sau supraponderala nu
va reveni automat la o greutate normala, ci va trebui sa manance alimente in cantitati foarte
mici; prin intervenia chirurgicala se reduc dimensiunile stomacului.
De asemenea, sunt necesare adausuri de nutrienti si suplimente vitaminice. Vor fi evitate
bauturile cu continut caloric crescut deoarece acestea acopera necesarul caloric fara sa aduca
un aport de nutrienti.
Exista 2 tipuri de inteventii chirurgicale pentru tatamentul obezitatii morbide:
- proceduri restrictive: prin care se realizeaza o diminuare a capacitatii gastrice, limitand astfel
ingestia de alimente solide si inducand o senzatie de satietate mult mai rapida (badaj gastric
prin inel de silicon ajustabil si gastroplastia verticala calibrata cu ajutorul unui stapler liniar);
- proceduri malabsorbtive (by-pass-ul gastric a Roux cu ansa in "Y" si diversia
biliopancreatica cu sau fara switch duodenal).
Alte tehnici chirurgicale (by-pass-ul jejuno-ileal, fixarea maxilo-mandibulara "jaw wiring",
liposuctie) au fost folosite in incercarea de a trata obezitatea morbida, insa rezultatele pe
termen lung au fost nesatisfacatoare. Ele nu sunt recomandate de specialisti datorita ratei de
succes scazute si a numeroaselor efecte secundare.
Tehnici chirurgicale
- in cazul banding-ului gastric (BG) se monteaza laparoscopic inel de silicon ajustabil ce
37
De retinut!
Toate tipurile de interventii chirurgicale prezinta riscuri. Inainte de a se alege o anumita
procedura terapeutica medicul specialist va analiza atent toate riscurile si beneficiile
interventiei respective si o va alege pe cea care se potriveste cel mai bine pacientului. Dupa
tratamentul chirurgical, pacientul obez va incepe sa scada in greutate, aceasta slabire va
continua pe o perioada de 2 ani. Cele mai frecvente complicatii ale interventiilor chirurgicale
sunt infectiile plagii operatorii, scurgerea continutului gastric sau intestinal in cavitatea
peritioneala (cu aparitia peritonitei) si trombembolismul pulmonar. O treime din pacienti
operati gastric vor dezvolta anemie si osteoporoza.
39
CAPITOLUL VII
BENEFICIILE SCADERII IN GREUTATE
Studiile au aratat ca scaderea in greutate are efecte pozitive asupra starii de sanatate:
- imbunatateste supravietuirea in cazul complicatiilor obezitatii, in special a DZ de tip II;
- o slabire de numai 2- 4.4 kg are efecte semnificative de scadere a hipertensiunii arteriale;
- pacientii cu astm bronsic care in decurs de un an si-au diminuat greutatea cu 14.2 kg si-au
imbunatatit functia pulmonara, iar numarul exacerbarilor (episoadele severe de astm) si
necesarul de glucocorticizi orali s-au diminuat semnificativ;
- persoanele care prezinta DZ de tip II au valori mai mici ale glicemiei, iar dozele de
antidiabetice orale necesare scaderii glicemiei sunt mai mici;
- scaderea sustinuta in greutate previne aparitia DZ de tip II;
- pacientii cu sindrom de apnee in somn care au scazut in greutate cu 10% si-au imbunatatit
somnul si nu au mai prezentat somnolenta diurna.
40
CAPITOLUL VIII
SCHIMBAREA STILULUI DE VIATA
Persoana obeza trebuie sa-si evalueze dorinta de schimbare radicala a modului de viata si
disponibilitatea de a pune in practica regulile unui plan riguros. Este important suportul pe
care il are persoana din partea celorlalti membrii ai familiei si din partea prietenilor.
Urmatorul pas este consultul la medic.
Rolul acestuia este de a:
- stabili mecanismele patogenice care au dus la obezitate;
- identifica consumul unor medicamente ce pot ingreuna incercarea de a reduce excesul
ponderal;
- identifica factorii emotionali care ar putea determina cresterea in greutate sau ar putea
scadea sansele de succes in ceea ce priveste controlul greutatii.
Trebuie avut in vedere ca intotdeauna exista anumite mecanisme psihologice care stau la baza
unor obiceiuri alimentare nesanatoase si care trebuie demontate.
Medicul poate recomanda si alti specialisti in domeniul medical care sunt esentiali in
aplicarea planului de slabire:
- nutritionistul va stabili necesarul caloric si regimul individualizat care va trebui urmat;
- kinetoterapeutul sau antrenorul personal va alcatui un program de exercitii fizice. Activitatea
fizica zilnica are rolul de a spori consumul caloriilor;
- psihiatrul sau psihoterapeutul va trata tulburarile afective (anxietatea si depresia) sau alte
probleme psihologice (abuzul fizic sau sexual, probleme maritale, abuzul de droguri sau
alcool) care pot sta la baza unui comportament alimentar dezadaptativ;
- chirurgul este util in situatia in care medicul curant considera ca obezitatea este severa,
morbida si are indicatii de tratament chirurgical. Tratamentul implica mai multe etape care
41
trebuie parcurse, cu stabilirea, inintial a unor obiective mici, concrete, flexibile, care treptat
vor duce in final la atingerea greutatii dorite. De exemplu, obiectivul de a fi mai activ si a
manca sanatos este mult prea general. In schimb, se va fixa ca obiectiv urmarea unui program
de exercitii fizice de 3-4 ori pe saptamana.
Pentru inceput: sa se mearga pe jos timp de 15 minute de 3 ori si ulterior de 4 ori pe
saptamana. Cand acesta devine o rutina se va fixa un alt tel mai complex. Pot interveni, din
cand in cand, abateri de la program, dar acestea nu vor fi considerate esecuri ale planului
terapeutic. Un obiectiv atins, oricat de mic, va fi considerat un succes si va constitui o baza de
motivare continua.
42
CAPITOLUL IX
CONCLUZII
In lume exista peste un miliard de persoane adulte supraponderale, mai multe decat cele 800
de milioane de persoane ce sufera de malnutritie, se arata intr-un raport al OMS. Cel putin 300
de milioane de adulti sunt obezi.
Daca in China, Japonia si in unele tari africane procentul acestora este mic, sub 5%, in unele
zone urbane din Samoa, numarul acestora depaseste 75%.
In Statele Unite, 30% dintre adulti sunt considerati obezi - circa 60 de milioane de persoane.
in Europa, recordul la obezitate este detinut de Marea Britanie cu 23%, fata de Germania cu
12% si Italia cu 8%.
Obezitatea progreseaza si in randul copiilor: in lume exista 22 de milioane de copii obezi cu
varsta sub cinci ani. Obezitatea infantila tinde sa ia proportii alarmante in Uniunea Europeana,
unde 14 milioane de copiii sunt supraponderali si numarul acestora creste anual cu 400.000.
Hrana prea bogata in zaharuri si grasimi nocive si activitatea fizica redusa sunt principalele
cauze ale obezitatii, care la randul ei este principala cauza a unor maladii cronice precum
diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare, hipertensiunea arteriala, accidentele vasculare
cerebrale si unele forme de cancer.
In Romania
43
numarul copiilor supraponderali a crescut cu 18% mai mare in ultimii zece ani
44
B I B LI O G R AF I E
OBEZITATEA INTRE A FI SI A NU FI
Autor:
Barry Atkinson
ALL [2009]
Michel Montignac
SUPRAPONDERALITATEA SI OBEZITATEA
Autor:
Fraga Paveliu
Editura: InfoMedica
45
46