Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bogdan Ioan Cronice Inedite Atingatoare de Istoria Romanilor Bucuresti 1895
Bogdan Ioan Cronice Inedite Atingatoare de Istoria Romanilor Bucuresti 1895
ATMGATOARTh DR
ISTOR1A ROWTNILOR
www.dacoromanica.ro
DE ACELAS AUTOR:
Contribuirl pentru istoriografia bulgarA I sirbeascA.
Leipzig, Breitkopf und Hrtel, 1891 (in llmba germanA) ;
8, 64 pp.
Vechile eronice moldovenegti piinA la Ureche. Text e
slave cu studia, traducen l gi note, e cu dou facsimile.
BucuregtI, tipolitogr. Carol Gbl, 1891. 8 mare, XI+290 pp.
InsemnAtatea studiilor slave pentru Romini. BucuregtI, editiara librAriei I. V. Soceeil, 1894, 8 mic, 44 pp.
Rominil e Bulgarii. Raporturile culturale e politice Intre aceste dolt& popoare. ConferentA. Bucuregti, edituna librArieI I. V. Socectl, 1895, 8 mic, 53 pp.
In editure. icademid Romlne a eit:
www.dacoromanica.ro
CRONICE INEDITE
ATINGITOABB DE
ISTORIA ROMMILOR
ADIINATE I PUBLIOATE
CU TRADUCER! V ADNOTATIUNY
DE
IOAN BOGDAN
Profesor de filologa slavii la Universitatea din Bucureqtl,
Membru corespondent al Academia Romine.
BUCURETf
EDITURA LIBRARIEI SOCECO & COMP.
21, Calea 'Pictorial, 21
1 8 9 5.
www.dacoromanica.ro
V. JAGIe
INCHIN ACEAST CARTE.
www.dacoromanica.ro
PR
ne patru texte de
Publicatiunea de
cronicI moldovenet1 : tre
compilatie unica In felul eI de hale sirbell i moldovenetI, lar al doilea e numit de insu1 autorul luI,
de Miron Costin, Cronica taril Moldovel i a Muntenielu sad nCronica tarilor moldovenetI i muntenetI". Cronica serbomoldoveneasca ne arata cit de
departe mergea in Moldova prin sec. 16-lea interesul
pentru istoria universal, lar cronica lul Miron Costin
www.dacoromanica.ro
IX
1 oan Bogdan.
Ia
44156
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
I. Letop1setu1 dela Bistri
A. Stiidiul
Letopisetele mo
Codicele dela Tulcea
8. Letopidetul moldovenesc
pag. 1-78
n
in lunba slavonA ,
,.
4
12
n
n
Cronica serbomoldoveneascti
Traducerea
www.dacoromanica.ro
..
15
26
28
32
34
49
64
79102
81
91
96
n
103-138
105
,1
119
n
n
Costin, 1684
Comideratiuni generate
Textul cronicel
0.4Traducerea
3.
,)
'
.
o
139-204
141
153
178
VIII
pentru studiarea inceputurilor tgrilor romine i pentru afirmarea origineI noastre dela RomanI: din cele
treI Incercarl ale luI Miron Costin in aceastg directie,
Incercarea ce o public aci in originalul polon i In
traducer roming este, fgrg indoealg, cea mal bung.
urma cercetgrilor flcute In lama anuluI trecut in biblioteca imperial& din St. Petersburg am ggsit insul
autograful acestel cronicl, aflind totdeodatg i pe autorul eI.
Astfelit scrierea de fatg, dei independentg, poate
fi consideratg ca o completare a Vechilor cronicl
moldovenet1", publicate la 1891 dupg aceea1 metodg.
Partea fotolitografica anexatg la sfiritul volumuluI contine Intreg letopisetul dela Bistrita;
www.dacoromanica.ro
1359-'1506.
4400
www.dacoromanica.ro
A. Studiul.
- i. Letopisetele moldoveneti In limba
Acum patru an
,`
ocasia s
descoper
cademieT teologice din
www.dacoromanica.ro
rusasca numita Voskresenskaja ltopis" i care contine o fantastic& poveste despre intilul i al doilea
descalecat al MoldoveI, plus citeva notite analistice
despre tefan ce! Mare i. Bogdan ce! Orb.
Acestea sunt cele trei letopisete moldovenetI
cunoscute pang acum in limbl straine : unul In limba
veche bulgara, aa numita ,, mediobulgara", altul in
limba polona, al treilea in limba rusasca.
Nu de mult, in urma indicatiunilor ce ml-a dat D-1
Alexandru Pop, pe atuncl profesor la gimnasiul romin
din Tulcea, am gAsit intr'un codex al bibliotecil clubuluI bulgar de acolo un al patrulea letopiset moldovenesc in limba slavona, care duce istoria Moldovel dela
www.dacoromanica.ro
ir hp; rtcSni (i
62k% 11+11H
l'
npiditik mia8 Ara AUCTI
t) Cu acest nume se mom sate In judetele Suceava, 14 qi.
Botosanl. Frunzescu, Dictionar topografic, pag. 18.
www.dacoromanica.ro
a8
zisorn
norpontWk,
4 rispukieh
muff
CHHH,T CAM
KIN
Irbil, &Ht.
,
48 HIEH T
M.
i W4 HEKSA1
A
Aft
MU, b.
PE
Crk
rar
rAHrOpH KPOCAO
Et
" Ma rd
.fSCHI.
fila 35 a. b. gasim mal multe notite ale lui Djudjoy In limba bul-
www.dacoromanica.ro
nfiTHorowifi W l'hit]
pHAICKar0
el nrkum CA HI KOHCTAH:
garA, in care se spune a el e Bulgar din Panagjurigte, di s'a niscut intre anii 1832-35, e& s'a eits&torit la 1856 i a avut mal multi
copil, pe care-I iniri cu numele, cit a cumpftrat cartea cu 5 ruble
In anul 1861, August In 4, dela un lipovean (07L mol IIIIII0BMIES)
i cit ea contine o veche cronicrt bulgarli, manuscrisia i alte dife-
rite lucruri. E curios cit in urma acestel notite destul de clare cit
privete cuprinsul manuscrisului, acesta mal figureazti, in catalogul
Interesant e i faptul
bibliotecil clubulul bulgar ea o psaltire.
www.dacoromanica.ro
TWA rplAa
wk'rk
fe
4spAueencoH,
twurpiArk:
wero W
gOrOCAOH41
05 Kpierk irTHO
Nita
fe
al doilea lemn, pe
care a fost rastignit talharul cel drept, f. 19 a.
Mal passdimak: aratare despre
Olirld3k
fiSS Agt301(CA.--
CAHO
KK0
: cuvint
www.dacoromanica.ro
tHZ111H :
aratarea
cuvintul
25 b.
f.
W ApSroe nrkAvimpo TH
A
COAOMOH`k ,
tillE
0111EWH
tin tee 3d K
ce
crf ro
CI
447
www.dacoromanica.ro
"14S.
10
inceputul
npogiti AIHOPhl :
K'kprk H
Cu
Dumnezet
Ci
HifiD
WATKI
KH9Mtt
flukH Tr31.1,H :
4pX1FHTIld
attEgtAtACKiN
intrebitrile i raspun-
1713/16HSEHTE
scurt asupra dreptcredincioasei credinte de Than filosoful earl unul care l-a rugat pe dinsul, f. 49 a.
x
0 THU KOMIKO
ki1k
CSTROpH
WECTH AH E
'ro
WU, A
&WAWA Enna
raganS
MASSE&
043
nomerro
CriKA
spusele lui Severiari, episcopul din Gaya], din intilul cuvint asupra hexaerneronului, f. 57 a.
w HTopaaro CAC.H0 : ale aceluIa din al doiTOPO2K
WECTOXHUHHKA:
lea cuvint, f. 58 a.
TOFOHCA.E
F.)
Tpt'TLro
c&Sica :
lea cuvirit, f. 59 b.
A
Torom
w qVITIWITMPO
CA8KA :
patrulea cuvint, f. 61 b.
Toromr"e W nATaaro CAkil :
celea cuvint, f. 62 a.
www.dacoromanica.ro
11
TO 2K
W WICT4I
CARd
43
ale ace-
Aprbrk paa8Aurkm:
nei, f. 62 b.
CT
ro wg a umpire meNSATa
LaTEH
neraocKaro CAZEO
nocirkP..H7H):
Cia3dfaf
fisfrk'CTI10
cuvintul srintulul
parinteluI nostru Metodie, episcopul Patarenilor,
despre imparatia popoarelor celor din urml vremurI,
cunoscuta poveste dela cel dintil om pAng, la sfri119SEdr0 iia AO COHLIdHld !AKA
*1
at
WATMH
Aft
AMIN XA
Hightl
fat
9dAH MI
n.Anrk,svmparo mariacia
niTonticuya
171
CS69,111TE
ATHO
www.dacoromanica.ro
12
Mana sie cel prea intelept; ea este a treia copie completa a traducerif bulgareti a cronicei WI Manasses,
cunoscuta mal de mult din cele doul codice ale bibliotecif sinodale 1 Vaticanulul; cf. Vechile Cronice Moldoveneti, pag. 76.
TratiTTH 11,RE CINSE 1TEORAWA ES ?ail : imparatii
ierusalimiteni, cel caril at domnit in Israil, f. 235 a.
. 3. Letopisetul moldovenesc.
Letopisetul moldovenesc este scris de doua mini:
410/1AddRat1 3fAiArd.
Inainte de AIexan-
www.dacoromanica.ro
LETOPISETUL MOLDOVENESO
13
Alexandru cel Bun pana la tefan cel Mare letopisetul este mal amanuntit : el ne spune uneori data
suiril in tron safl a mortiI domnilor, ne vorbete despre sotiile i copiil lor, ne povestete pe larg luptele dintre fiil luI Alexandru ce! Bun Ilia 0 Stefan,
incursiunile tataret1 din timpul acestora, lupta dela
Tamaanl intre Bogdan i Alexandrel ; lupta dela
Rausenl Intro Bogdan 0 Petru Aron 0 cea dela Movile intre acest din urma 0 Alexandrel dela tefan
cel Mare incoace letopisetul Inira an de an toate
evenimentele mai insemnate din timpul domnieI lul
tefan ce! Mare, in felul cum acestea sunt inirate in analele putnene i in cronica moldopolona,
i se inchee cu domnia luI Bogdan cel Orb. Tot aa
se inchee 0 analele putnene din sbornicul dela Chiev,
cad celelalte insemnarl din acest sbornic {asupra luI
www.dacoromanica.ro
14
i ca ortografie.
Letopisetul nostru are prin urmare trel OM bine
www.dacoromanica.ro
15
Deosebirea fundamentalg intre letopisetul moldovenesc dela Slatina i cel dela Bistrita este, ca partea
dela inceput (1359 1457), pe care am numit-o cro-
www.dacoromanica.ro
16
gi Petru (in ce an 1 din ce mama s'at ngscut fiecare, tind s'aA insurat Ilia i cifl copil at avut),
despre rgsboaele purtate de el dupg, moartea kg Alexandru (cele 4 lupte dela Lolol, Darmaneg, Podraga
i PiperetI), despre incursiunile TItarilor la anif 1438
i 1439, despre lupta WI Bogdan, tatgl lui teran cel
Mare, cu Alexandrel, fiul lul Ilia, la TamganT (1448),
despre lupta luI Alexandrel cu Petru Aron la Movile
(1455) : toate lucruff carf lipsesc in cronica putneang.
Mal este i o altg, deosebire intre cronica putneang 1 cea dela Bistrifa. Pe cind cea dintil confine numal date generale asupra anilor in care s'at
petrecut evenimentele, a doua ne dg o sumg de date
precise :
aratg a fi gregite, sunit cu toate acestea luate din isvoare contimporane. Ala ea ne dg :
ziva suirif pe tron gi ziva morfil lui Alexandra cel Bun,
ziva nateril luf Ilia vodg,
e) ziva cununief lui Ilia vodg,
ziva naterif fiuluf al doilea a lui I1ia, Olehno,
www.dacoromanica.ro
17
VasluIul i Bdrladul,
ziva lupteI dela ThintianI,
ziva lupteI dela RausenI,
V ziva lupteI dela Movile.
lar altele nu le putem controla (ca d. p. anil nateril lui Ilia, tefan i Petra 1409, .1411, 1422, ca.44156
www.dacoromanica.ro
18
timporane. Aa, d. p. se spune ca in lupta dela TamdanT dintre Bogdan II i Alexandrel at cazut, Intre
altl boerI ai lul Alexandrel, Oancea logofdtul i Coste
Andronic; aceasta luptd a avut loo pela sfiritul anuluI
www.dacoromanica.ro
19
Avem dar un fapt citigat, a cronica sbornicului dela Tulcea a fost scrisa de contimporant Dar
uncle ?
dru nmurit-ati in anul 6942, Ianuarie 1, i s'at ingropat in manastirea dela Bistrita, pe care at zidit-o
el singur".
dre' este doc. No. 77 din Uljanickij (pag. 85) Cu data 1455 (6963), or
BAHHArk. Cf. nota 16.
www.dacoromanica.ro
20
cronica se ocupd cu predilectiune de familia lui Alexandru cel Bun, adevaratul ctitor" al mandstirei
dela Bistrita, cum II numete pomelnicul acestel manastiri din 1407.
Se 'ntelege, motivele acestea nu sunt destul de
tari, pentru a inlatura orl-ce oblectiune asupra presupuneril, el numal la Bistrita s'a putut serie cronica de care ne ocupam ; un altul ar putea crede cg,
ea s'a scris la Neamt sail la Moldovita, care existat
amindoul pe acea vreme. Din motivele insirate insa i
din altele, pe care le vom releva mal jos, nol ne pro-
nuntam pentru Bistrita i numim prin urmare cronica dela 1359-1457, pentru a o deosebi de celelalte
cronid, cronica dela Bistrifa saA cronica bistrifeana.
Ramine ca cercetarile ulterioare sa, confirme sail sa
inlature aceasta. numire.
tina sunt In mare parte o prescurtare a analelor letopisetuluI dela Bistrita, i anume o prescurtare facutd aa
www.dacoromanica.ro
21
(lupta cu HroIot i intllnirea cu regele polon la Colomea), 1497 (lupta dela Cozmin).
Dad, lulm ca exemple anil 1466 (recte 1467) i
1484, vedem :
a trebuit sit fnceapit dec! Lun! dimineata i sit tie toatit ziva gi fn
ziva urmatoare ; cf. Dfugosz 15 Dechemvrie pentru arderea Urgulul;
indicatia analelor este decl eft se poste de exactit.
www.dacoromanica.ro
22
www.dacoromanica.ro
23
e) analele putnene n'at niel data intraril luI tefan in cetatea Dimbovitel 24 Noemvrie, Mercuric`,
niel data infringeril lul Basarab decatra Radu 23
Dechemvrie, Jol", niel data sosirel Turcilor la Bgrlad
31 Dechemvrie, VinerI" 1) De unde 1-ar fi luat analele bistritene toate aceste date, daca ele ar fi fost
copiate dui% cele putnene, in care aceste date lipsesc?
Ar putea Irma oblecta cineva ea analele bistritene pot fi o amplificare a celor putnene. i inteadevar, ar putea sa fie aa.
atit de precise i exacte, incit ele n'at putut fi introduse decit de oamen1 carI traIat in acela timp
i le tiat din gura color ce at luat parte la eveni1) In aceste trel din urmft Insemniirl ziva nu corispunde Cu
data, did 24 Noem. 1472 cade fntr'o MarIf, 23 Dech. 1472 !rite linercure, lar 31 Dech. 1472 far% Jai. Analistul a pus In loo de Mari!,
Itliermul, Jo!, Vineri, ficind, probabil, un calcul greIffercurl, Jo!
sit dup6, calendar.
www.dacoromanica.ro
24
beste de inmormIntarea doamnel Despina a Radulul Vod6, cn cuvintele si aA ingropat-o (*tefan vodA) Cu cinste in ministirea sa
dela Putna (1500)".
www.dacoromanica.ro
25
Mara de faptul ca cronica moldotiolona in partea el curat moldoveneasca merge pana la 1552, pe
cind
fapt de altmintrelea nu prea important, cad i letopisetul dela Bistrita poate sa fi mers in redactiunea
lui originala pang la 1552, din comparatiunea letopisetuhil dela Bistrita cu cronica moldopolona (anii
1457-1506) resulta urmatoarele : nu constatam nicairI in cronica moldopolod pasaje identice cu analele bistritene, afar& de citeva foarte scurte, call nu
www.dacoromanica.ro
26
ele aft despre lupta dela Cozmin un foarte mic pasaj, in care se spune a cralul a venit sa incunjure
Suceava, dar s'a intors cu ruine indarat.
1) Cronies moldopolonit amintegte numai de a doua solie a lul,
impreunii, Cu Isac visternicul.
www.dacoromanica.ro
27
de sub aniI 1466, 1475, 1476, 1481, 1484 din analele bistritene, care se deosebese de pasajele corgspunzatoare ale cronicel moldopolone, se asamana insa
cu ale analelor putnene, aa, ca pentru acestea, ca i
pentru multe altele mal neinsemnate, suntem apliGail a zice ca ele s'ar fi prescurtat Intl din analele
bistritene in analele putnene, lar din analele putnene
Daca mal consideram pe lingg, aceasta ca cronica moldopolona are doul pasaje referitoare la manastirea dela Putna (1466, 1470), suntem nevoitl sa
admitem ca ea este prescurtata dupa analele putnene,
lar nu dupa originalul acestora, analele bistritene.
Astfel parerea ce am dat-o asupra cronicel moldopolone in Jechile Cronice Mo1dovenet1" cap. ILI (cf.
www.dacoromanica.ro
28
In studiul publicat acum patru anI asupra Vechilor Cronice Moldoveneti" mg, incercasem sg, dovedesc, prin analisa cronicel lul Ureche, c6 M'ara de
cronica i analele putnene, pastrate in cele doua redactiunI ale letopisetuld dela Slatina i cronicel moldopolone, Ureche a .mal cunoscut, intre altele, o a
trela versiune a croniceI i analelor putnene, deosebitg, foarte putin de versiunea croniceI moldopolone,
i cg, pe lingg aceasta el a maI cunoscut nite anale
ce Imbratiail domniile dela fiil lul Alexandru cel
Bun pg.ng, la tefan cel Mare. Redactia cronicei putnene avutg, de Ureche
am zis intr'un loc
se
apropia mal* mult de cronica anonimg, i de cronica
putneang, II, decit de crgnica putneang. I", lar intr'alt
loc : Jedactia analelor putnene avutg, de Ureche saa
partea a doua a letopisetuluf moldovenesc, dacg, nu
era aceenT cu redactia cronicel moldopolone, se apro-
www.dacoromanica.ro
29
www.dacoromanica.ro
30
cf. notele 13, 14, 16, 21, 22, 25, 26, 27, 29, 32,
38, 41, 44, 46, 52. Toate evenimentele acestea sunt
povestite de Ureche intocmal ca in cronica i analele
www.dacoromanica.ro
31
bistritene, nume inteun. singur loe pare sa fi combinat el analele bistritene cu cele putnene, la batalla
dela
chela.1).
www.dacoromanica.ro
32
. 7. Conclusiune.
Dupg, toate cite le-am spus asupra letopisetului
moldovenesc din sbornicul dela Tulcea, importanta
lui pentru istoriografia roming, nu mal trebue doveditd. El este, fgrd indoeala, cel mat vechiii letopisel
moldovtnesc din cite cunoatem pdnd acum, a zice
cigar cel dintii letopiset moldovenesc, cicI inainte
de el nu gdsim niel o uraig, de insemndrI istorice in
Moldova.
Inceputul istoriografiet moldovenqtt cade prin urmare in acela2 timp cu infiintarea meinelstirt dela Bistrita in Moldova sub Alexandru cel Bun.
1) Textul letopisetulul dela Bistrita este in general bine pistrat
In sbornicul dela Tulcea ; totusf sunt pe id pe colea gresell si lacune. Asa de pildk sub an. 1471 lipsesc cuvintele In tfrgul Vaslululul" (cf. nota 25), sub 1483 lipsesc cuvintele ,,co se chlami Smeredova" (cf. nota 40): aceste lipsurl pot slt fie gresell de copiare. Unor
asemenea gresell s'ar putea atribui lipsa sub an. 1466 a notitel despre Belts si Ciceul, date de Mate! Corvin luf Stefan col Mare, si lipsa
www.dacoromanica.ro
33
fi
www.dacoromanica.ro
34
Cronica 1 analele putnene, in &ill redactiunl: a) redactiunea letopisetuluf dela Slatina (1359
1525), b) redactiunea cronicef moldopolone (1359
1552).
B.
Textul.
,ara.
Ho MA% CIIIHk
EPO
dall,K0
ROIROAd
POCHOAkCTRORd
JI. NkTk.
11 110 HMI% POCEIOAKCTEORd ROPAAH11 KOIECOAd
www.dacoromanica.ro
S.
APO).
35
.r. A`kTa.
TAME HO NIA% 1/0C110AkCTECOR4
Spar1/k
EPO GI/UPI%
BOIBOAA .3 A'kTk.
11 110 NEMh 1/0C110,4,1aTB0134 101/4 BOEBOA4 A. A+TA.
1110A01,4BCTHH gage.
11 WHA4,4 &Es
.11.
ACkz
CAU,k H SM(YkTk 11% NkTW .(311,MB. (6942=1434), moo,pia .4., ME H norpenenk SkICTk HS BHCT9H(IECKB1 410114CTHIlk,
,rsti,Ai. (6919=1411).
Ilemps 2ICE BOEBOM pog CA WTS ANIHNH, ASTH 111%.--
www.dacoromanica.ro
86
ApWilk rocnompfaik
illoxHAH
7) .
flafaaH4f1d
HOEK0461
CaMk
.Ka.
arkcAtt,A, no pansoto ME
(6942=1434),
amconorm ES no
.H.
RR
ES ATO
ilETKpSs
TOKk 11).
ArkCAlkd WKTOMKpid
g%
ATO
.(SU,H.O..
(6959=1450),
ArktA11,4 wxTomalia
www.dacoromanica.ro
37
IIOK'kHCE
HAs
.Kf., BKICT6
I
Hd AiifgEHAPFAd,
B53
11.90H6
IISSEMONSE
CKOHild cA16),
.131.,
[10K0fIltiAlf
.1CK., SMPHWA
Arro .esuoa.
Ks irkmo
"pi 20).
.esu,or.
(6973=1465),
Arkeiku,a
retr8apla
liBROAFFITEM6
KOrd H
rip.kr-
8Kpolix-
H PAK 13713RP4TH CA CZ
ECZCEAt ROHCKOX
C130f121
KZ
www.dacoromanica.ro
38
AApHTH Hora
611111111E"
EMS MPOBHTH
WTS
Emular*
AT'kXk,
no AHOIO )KE
..0.1.;
8cmpialuk
KHCTIs
KhICTIL
talKONCE
FAVOAETk
BpAHA nu WTS
cm 22).
KOPO
1183MONCHA, HA WTS
rocrioAa sora
.31. 8 smop.
'MIMAS 4AUI=
NkTo
.e.su,o.o..
(6979=1471),
www.dacoromanica.ro
39
PAASAWMk HOEBOAWMk S
14
6071(410
MIMOCTTIO
R(...
RkICTk, H MHOS14
HOCAN(HH SkIWAI
11 GTAHA aoro4sema26).
MTh TpXCli
118
E
.AI.,
!AT
419TATk
.(310.
GTEZISAIlk BOIROM us+ r0CI103CAA KHAP(H+
138 WTI
CABOTe HA HEAEAFk
11
R8 HOIllk
14
TS C8TRO9il Pa
www.dacoromanica.ro
40
U,91K0HHHA1k 1110AH0E
cs0list8
ILI3HHWA%
H`k)(Ak
CI acspaswAsk 29).
Ks ATO .(SH,I1H. (6982=1473), - M`kC.A14 WXTOMs
HpY4 .A., HpLATk Grrizisafik noncom rpam WTI TIAANCHH6
H
Elp5SK4A4HOMk rAaBli
Ka ATO
'rsu,nr.
.1.
HI
SXH4111fHH
HHWA
www.dacoromanica.ro
41
OKE HXk H
rpam CSIL1RCKH,
A111T(10H0
1376K41)(k
Rora w shigumath81).
Es /AT .esu,n,a,. (6984=1476), ATkcAga 10d4
.KS.
AIETk HErk C
HSSpaHHA Et0HCK4 H
97,11Hk, hIKO
www.dacoromanica.ro
42
Toromm AiTA,
loilTa
Z irk-ro
.esu,n.o..
(6989=1481), mrkciAga
ionTa .ti.
CHATkixk H
soromamepe H HICAXk
HEAHKOM2StiEs
TorAct FIMOWA,
BACAETik H041101/1TH CA TomS fiaaseto H TGA cIMpSTH
CKolithinTa
pannoto H
cHOEPO
CodykpH
11911HEAEHk GlICTk
,2l,0/1;KEtilk ;
UP
www.dacoromanica.ro
110H.kAo4
43
TponoAHTS H
EnHcKorloA111
HoHc1.0 CHM
Fi
norilipoAik
CKOHMk
Fi
H MEN
EFITAECH
Bola(!Mill
ROra
Fi
SAdiroCAonliTH
ROM*
MR
np80
g% Airro
rSH,t1A.
(6991=1483),
HAIFA CA EHMTH
17944k KAMEHEA1k
KEA* r9114S H
CS&
g,14,0 110E6044
11
CI AISHITAHE, H KI3A111A
MIMI E.
117.
H Mafia npiCancine").
8 KoA0AITH,
cEnTEmBOA .4.,
40 TEA
1101140WA
T8p11,H
1100
CA
cl X9SET04111
C%
liSpicH H
CF.
4i.kcAto AiKenispYa,
AIAAKotiEMK
liSSTASCSIIH H
www.dacoromanica.ro
44
XpOITOMIt S Ensrapixk
Fid Gnpriv. 14 Al% BHCTK H rAdf{d EMS WTSAKOWE CA 44).
HS HOHEAEAHHKII, BkICTk pd3KOH c
ATO
.(34.
FITOpHHKk, 111ACT6ill
iro.1140an4p4 ROMAN R
8.3AH niy0,0
tz A+TO
.rat.
(7005=1497) KS34K14;KE
CA KpdAli
ASCTIA Ud
MICO
CHAdA411
rpAAATk
MHOCHAM H
AFOKEBHO H
11
WITSHSCTH
KS HHMI%
BEMAH MOAMKCKOH, H
T6A10
MIJJX
nolcAncapIt r0C110411N6
CEMIk
41it1H U nmowA s
www.dacoromanica.ro
1111111HHU,H,
A0r.
45
.s.
kkX0Rk
TAKO .r. A'kXH HOCAd AO RNA T8pacdro d AptirTA 2KE
01ACHTH HOBEA'k ; H TAKO KpAAk AAACKYH illITHAE
CS
RS%
NU RS RTOpiliKk
VOCr-
&CASS
8PI1SCKTH
EVO
KCIAMAik
EAtis
WXTOMB9Td Achwi,a S
ETREpTOKh 11831194TII
CA
(1111Hk RbKOKI
CHOHMH
Kpali R03%
www.dacoromanica.ro
46
RAPO AHMHTOTA
KS3MO10E
rocnoAHH8
GTEZISAtik
BOEBOAA
11
www.dacoromanica.ro
47
HoER0A4
[MCA
SoHCK4 CH04
wTS11SCTH KI7KAO BS
TA3o446 H Soffkpoa
CS
11
CHoa
CH H Hi&
/limn .KE.
117.11pHilik
iota& .KR.,
SEAHKoA noS+A074
paSa
So7KTa
.41.
AlapTA AECHHHa
www.dacoromanica.ro
48
138r-
MICE H norpFHE
Mild
LIAM AkHI ;
HS.--
www.dacoromanica.ro
49
C, Traducerea.
Acesta e letopisetul de cind cu voIa luI
Damn ezet s'a inceput tara moldoveneascl.
In anul 6867 (-1359) veni Drago voevod din
tara ungureasa, dela Marmurg, la vinat dupg, un
zimbru i domni 2 anIr
Dupg, el domni fiul sal Sas voevod 4 anl.
Dupg, acesta domni fiul sgA Latco voevod 8 ani.
lar dupg, el domni Bogdan voevod 6 anl 1).
TariI moldovenetI.
In anul 6907 (-1399), luna lui Aprilie in 23,
se ridicg, domn in tara MoldoVel Alexandra voevod,
lar pe Iuga voevod 1-a luat Mircea voevod. i st,gpinl
Alexandra voevod tara moldoveneascg, 32 de anl i
www.dacoromanica.ro
50
se Intimpla intiiul rasboit intre fiiI lui Alexandru voevod la Lolol i birui tefan voevod pe
Ilie voevod ; 0 domni Ilie voevod, dupa moartea taWu! sat Alexandru voevod, singur 21 lunI, lar dupa
rasboIul dela Lolol domni singur in tara 22 lun18).
Al doilea rasboit a fost la DarmanetI In anul
6942 (=1434), Februarie 1, LunIa, in saptamfna alba,
www.dacoromanica.ro
51
5,
at prAdat
In anul 6971 (-1463), Iulie in 5, I1 lua tefan voevod sotie pe doamna Evdochia din Chiev,
sora tarulul Simeon 20).
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
53
Inteacela an at pradat tefan voevod tara Sacuilor ; aceasta a fost a doua pradare a lor23).
In anul 6978 (-1470)) luna lul Fevruarie In 27,
www.dacoromanica.ro
54
Dumined, lasa Radul voevod toate ale sale In tabarg, i fugi cu toatg, otirea in scaunul sat numit
Dimbovita; in 23 sosi tefan voevod cu toata otirea sa i impresura cetatea Dimbovita ; Radul voevod fugi in aceeaI noapte din cetate ; in 24 ale aceleea1 luni, inteo MIercurl, lug, tefan voevod cetatea
i intra intr'insa i lua pe doamna lul Radul voevod
i pe filca luI, unica sa Ma, i toate comorile lul i
toate halnele WI i toate steagurile lul; i petrecu
acolo 3 zfie in veselie i apoI se intoarse la scaunul
satt din Suceava. Acolo mitropolitul cu tot clerul 11
facura o minunata i prea frumoasa intimpinare, dar
mal mult pneamgrirg, pe Dumnezet pentru toate cite
www.dacoromanica.ro
55
care s'a nascut din prea curata fecIoara spre rnintuirea noastra ; i l-a dat Dumnezet in ascutiul sabiel
pe eI, limbI necredincIoase, i at cazut atuncl nenumaxata multime de oamenl i multi. 1 fara de numar
www.dacoromanica.ro
56
VinerI, venit-ad insull impgratul turdesc 'ntimit Mehmet-beg cu toate puterile lul i BAsgrab voevod cu
toat& oastea sa asupra lul tefan voevod ; i se ras-
boj cu dinil la Valea AIM, 0 biruirl atuncY afurisitiI de TurcI cu Muntenil cel viclenI, 1 cgzurg, acolo
taI cu paginif i s'ad luptat impreunl cu el impotriva cretinilor. Astfel pustiirl tara i venir l pang,
la Suceava i arserl tirgul 0 se intoarsera prldind
0 arzind tara 82).
In anul 6985 (-1476), Dechemvrie In 19, itposat-at roaba 1111 Dumnezeti Maria doamna din
Itangop 33)
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
/1-1-1
LETOPISEVIL DEIk
TRADTJCEREA
69
mai ales dupa vorbele lor mincinoase, trimese domnul tefan voevod solI la craiul pe credincloiI sal
boerI, jupinul Tautul logofatul i jupinul Isac visternicul, cu multe i mari darurY. i astfel cralul trecu
riul Nistru pe la Mihalcea, de ceasta parte, cu toate
lile sale, i Venia, pana la Cotmanl, la marginea
taril MoldoveI, V acolo prinsera pe solil domnului
tefan voevod i-I trimesera la cetatea Leovulul.
Atuncl vazu tefan voevod ca a fost inlelat de LeI
i porunci tuturor otilor sale 8 A se adune la tirgul
Romanulul. i astfel LeiI petrecura acolo la Cotmani
7 zile V apol navalira la ipintl. In vremea aceasta
domnul tefan voevod intari i Intocmi strajile i le
trimese impotriva Leilor la vadul tirgulul Cernautilor, pe apa Prutulul; lar insul domnul tefan voevod
www.dacoromanica.ro
60
In ajutor 1-at lovit, Jola, in 26 a lunef luI Octomvrie, i cu mila lu Dumnezet i cu rugaciunile proa
fost-at atuncl mare moarte intre Le1 din partea armelor moldovenet1 i toate schiptrele crAetI at fost
www.dacoromanica.ro
61
mid, pe care nu este cu putint a le inira ; lar Insu1 craiul cu ostail ramai se adunara lute tabara
linga satul Cozminului i deacolo se dusera la Cernaup,
www.dacoromanica.ro
62
arsera i cetatea Tiribol i multe averl luara din cetate i multi ostai luara de acolo, carl mal apol cu
totil fur& Wail ; pe altii i nu putini II arsera in cetate; i cetatea Bucead a suferit atund mult i cetatea Podhaiet a fost arsa; lar de acolo pradara pana
la Liov i apol se intoarsera i trecura riul Nistru
de ceasta parte ling Halicl i pradara i de ceasta
parte pana subt muntl, i arsera i pustiira tara Podoliei i astfel se intoarsera cu multa dobinda in tara
lor (48).
www.dacoromanica.ro
63
In anul 7015 (-1506), Octomvrie in 28, intrat-atl domnul Ioan Bogdan voevod in tara munteneasca cu toate otile la locul RatezatiI, linga movila Calata, pe cea parte a Rimniculul ; i acolo all
venit dela Radul Voevod un sol, un calugar cu numele Maximian, fiul Jul Despot twill sirbesc, i
rugat pe domnul Bogdan voevod cu multa rugaminte,
sa se impace cu Radul voevod, fiind ea suntetI
cretinl i de acela neam" (zicea el); i multe
vorbe s'aa schimbat intre dInii i multa rugaminte
s'at facut din partea calugaraluI ; lar domnul Bogdan voevod vazind atita rugaminte facu pe \To% lul
www.dacoromanica.ro
D. Note.
Cf. Ureche (C2, I, 133) : gi at ramas domn fiu-stt
Latco voda gi at domnit 8 anl ; Tait, dupg Lateo voda at
domnit Bogdan voda 6 anT". Cum se vede, versiunea despre Bogdan gi Lateo este identica la Ureche cu a letopisetulul dela Bistrita : Sas 4 anT, Lateo fiul sat 8 anT, Bogdan
6 anl ; pe cInd cronica kii analele putnene at : Sas 41 anl,
Bogdan 4 anT, Lateo fiul luT Bogdan 8 anI, Cf. Vechile Cron.
at In vedere, de buna sama, juramintele lul Iliag aka regele polon : unul latinesc din 3 Iunie 1433 (Uljan. pag. 35),
altul slavonesc din 5 Iunie 1433 (Uljan. pag. 36), tradus cuVint de cuvInt dupa cel latinesc (traducatorul Ghedeon ?).
Cf. gi documentul cu Inchinarea boerilor din 4 Iunie 1433
(Uljan. pag. 31), de uncle se vede numal ca Alexandra nu
mal domnea. In niel unul din aceste documente nu se vor-
www.dacoromanica.ro
6t
Vasilisa, Anastasia :
rH HpAKOCAMIllar0 l'OCI10,A,Apt
fiAlAAN,A,pA KOIKOAA, liCTHHHAPO KTIITNIA CTkIA W6k1'1"k4H
110M-kHH
...
.5.
crede a ea este identica cu Ringala (Ryngalla) sat Rimgaila (subt aceasta din urma forma se gaseete cuvintul in
doc. dela 1421 din Uljan.), sora lui Vitovt, principele litvan, nu
5
44466
www.dacoromanica.ro
66
UTOPisszat, IALA
a lui Viadislav Jagiello. A ceasta ne-o spune Alexandra insu1 in doc. din 1421 (Uljanickij, pag. 27), prin care el da
nprincipesel Rimgaila, foasta lui &Ale, sora domnulul sa
regelui polon qi mareluT duce litvan Alexandra, alias Vitovt"
Siretul i Volhovetul cu toate veniturile lor. Cf. 0 2urnals
ministerstva narodnago prosvkenija, 1878, No. din Noem-
care Alexandra s'ar fi casatorit la 1411 0 de care s'a despartit la 1421. Tocilescu, Manual, pag. 130, crede cb. Ana c,ea
tefan, cf. doc. 1436, Uljan. pag. 49. La 1433 acest Ghedeon traduce juramintul lui Ilie din latinete in slavonete :
nremou MICA AT rsgmd", Uljan. pag. 36.
Cf. llihno din doc. luT Roman, fratele sail, 14 Februarie 1448, Uljan. pag. 70: z-kpa HIS3MORAIHHAr0 spaTa rsma
www.dacoromanica.ro
67
7 ant
In descrierea luptelor dintre Ilia i tefan cronica bis-
www.dacoromanica.ro
68
lupta dela Podraga data 8 Martie 1436 0 am avea urmatorul sir de lupte
LoloT, 1433.
A0@derea la anul dupa, aceasta prada, In anul 6948, Dechemvrie In 12, lara0 at Intrat Tataril In tara de jos de at
pradat 0 at ars VasluTul i Barladul". Nu @tit pentru ce
D-1 Tocilescu, Manual, pag. 135, pune aceste pradarY tan:
re@tl cu 10 anf mal tarzit, la 1448 0 1449.
AceeaqT versiune la Ureche (C2, 145) : in anil 6952
(1444) In luna lul Mal, Inaintea Rusaliilor". Ureche combina
spusele croniceI bistritene cu ale cronicel putnene, din care
la Urea ctefan a domnit singur 5 aril dupa orbirea luI
lar Impreuna cu fratele sat 7 anT. Cf. Vechile Cronice
Moldovene@tI, pag. 144.
www.dacoromanica.ro
69
tind din doc. dela 1444 ch Ilia era mort i c. Diaria a incredintat cele treI cethg nobililor polonT In calitate de vhduva.
filapTH, T ET U,* KO p 0 Al
C KO 11,
eepoRKTH
roprs etc., Uljan. pag. 83. Picot, I. c. pag. 56, e aplicat insh
a crede ch Maria a fost sora nevesteT a patra a luf Vladislav
jagieilo Sofia, fata lui A.ndref OligniondoviC ; dupb. dinar!,
www.dacoromanica.ro
70
1111,&,001111HKOKR;
Ureche, care citeaza aci letopisetul cel moldovenesc" (C2, 150) are in loe de 25 Martie Mai
anul 6963,
in luna lul Mal"). Este probabil c lupta s'a dat in 25 Martie
sail 25 MaT : Alexandrel fiind batut fugi la Cetatea Alba,
unde curind dupa aceea a i murit. Alexandrel a fost alun-
gat maI intiI din tara de catra Petru, dupa ce domni dela
1451 1453 (cf. doc. din Uljan. 77-79, 81-82), lar dupadol anY
de domnie a lul Petru (cf. doc. din Uljan. 82-85, 1454-1455)
www.dacoromanica.ro
71
datat .,sir. AI. or limning*, fail luna). In actui de Inchinare se eiteaza totl boeriI credinclo1 luI Alexandre' :
Duma BraevicY, Standful parcalab, DancIul parcalab, Coste
Danovid, andru logofat, Cosma visternic, Petru postelnic,
Ivanco Braeviel, Buhtea comis ; cf. doc. Uljan. No. 69-71
www.dacoromanica.ro
152-153) se la dupa anal. bistritene. Cf. urmatoarele pasaje dintrinsul : insd Giog nu s'a apucat de harr : N vp*6HCTI% Te KI IIITKEpTOKK MNpHO; si acolo petrecind treT Zile
veselindu-se fi ldudind pre Dumnezeil" : H EirkKHCTk Te .r.
AkHH KICEA/A
MM.
25) AceeasI notita la Ureche (Cs, 155) dupa nletopisetul
moldovenesc".
www.dacoromanica.ro
73
28) Tot aqa Ureche (C2, 158). Sept. 14, care lipseqte
In anal. putn., pag. 146, s'a pAstrat In cron. moldopol., pag. 176.
scurkpa Hl MailH;
oi fu sclrbb. mare In
crailor de prin prejur,
dack afi auzit clt att clizut MoldoveniI subt mina paginilor" ;
H RILICTIk TOPA4 Nucal. BEATA lt% MOMAKCTIAH SOMAH H RICA"
a.
44456.
www.dacoromanica.ro
74
WKOMMIAlk SIMAIMk H FOCHOAIMk., IIRHIPA4 CrIkililaillia Imo 114A01111a... HOA pAKH HfIrkpHHX% H HOPAHCKH)fk MSHICk.
voda". Data adevarata este 6987 (1479), luna luT Iulie (26
saa 25: 26 se afla pe mormintul luT Bogdan ; cf. nota 36
din Vech. Cron. Mold., pag. 261); 16 1unie din anal. putn., pag.
www.dacoromanica.ro
75
atriraitul mare" :
purta probabil vornicul tail de sus, cel ce resida in Suceava kii se afla totdeauna pe ling domn. In aceasta functiune gasim totdeauna pe col mal influeng bowl.
38) Anal. putn. dat o prescurtare a color bistritA3ne ;
In ele lipsesc mal multe expresiunl i tirea despre ingroparea WI endrea la DoljetAT. Ureche urmeaza ci aci versiunea anal. bistr. Cf. oi cu mila WI Dumnezet kii cu ruga
Preacistil i a tuturor siintilor i cu ruga marelul mucenic
Procopie at biruit tefan voda": H KIBMONGE DM GTE2ISMIk
KOIROM KONCTE10 AUIAOCTTIO H MOANTRAMH nrkqucTkiia 60rOMA-
www.dacoromanica.ro
76
GTfifSAIlk ROMA& OCTAKH RAMA 110fROM Kaarepa rpooAcTitoRATH AMITIMICKOH afAAAH, incE H AASKAI1011 CITNOINI np-kAk roc-.
HOAILMN, HOHONE MUM! HOLNOtilk T8p1S0iNk, frm HISS/AWI rptIAOKI
22) A ceea1 notita in analele putnene, fara sa aminteasel pe pArcalabY. Ureche il aminte0e (pe Vilcea i loan),
La
www.dacoromanica.ro
TT
ILey Lupta dela Cozmin e istorisette Ureche (02, l69-174) dupl anal. bistr4ene, din care imprumutk toate datele
mkrunte i toate numele de localitAtT. Nimia nu e lksat,
afar& 0 nimic nu e schimbat ; pe alocurea Mar stilul e
www.dacoromanica.ro
78
vodi"; ella prin urmare aceastli titire din letopisetul moldovenesc, i. e. din analele bistritene. Alineatul complet din
acestea se termina probabil cu frasa ce termina, povestirea
lul Urecbe Ai s'att intors Bogdan vodlt cu pace" : H CRTHOlpH
TAKOHCAI H 1{1313pATH Cia Ailip0Mk RR CROA CHI. Cf. cronica
moldopolona a Bogdan woiewoda uczynil talcie i poszedl nand
do ziemie swey".
www.dacoromanica.ro
II
CRON1CA SERBOMOLDOVENEASC DELA NEAMT
f 325 - 1512.
www.dacoromanica.ro
tottraia Iv ilvVzdfue)
pe care o cunotea In
44458.
www.dacoromanica.ro
82
cat& asupra Jon S'ar putea zice cg, intro analele moldovenetI i cele sirbet1 exista o singura deosebire
de redactiune 1 aceasta foarte neinsemnata : anume
ca analele moldovenet1 at adeseorI un stil mal Infiorit, nicl odatg, insa mal corect i mal ciar decit cele
sirbetI.
Pentru noi nu incape Indoeall ca ceI ce at inceput a scrie analele moldovenetl 1-at luat de model
pe cele sirbetI, care la rindul Jor
fost .redactate
dupa modelul color bulgAreltI.
www.dacoromanica.ro
88
110K&INTIO
npaelino CTX8 Wi
CICOpHhIX8
HIC111 KICIAIAHE
cUprinsul 'pre
1, I.
www.dacoromanica.ro
F. 220 b.
publicam mal la vale sub titlul &LA"4 CTTH tpT (imparatiI cretinI), lar dupa aceasta vin urmatoarele
bucal:
Pfle
KWIICTANTI"
228 a.
pa
ClifITH A
C.17
ft
CTPO HHCAHTA
COK41 HQH.
Awl : sa tip
cu totii, pravoslavnicI cretinl, ca aceasta scrisoare,
pe care o vedetl, s'afi scos din cinstita sfinta scri&Naiad inidi WATT
HE riMA
HS Ci6+ HHHCi
nrkibcipimikui
'
www.dacoromanica.ro
85
p' Ad
Se termina Cu WHOap
CA
Noy
HAMICa
anp17.
ir1U,d
110IIikeTh
I
1-1011bNad
6.0
'A
ra
CTkIA RN;14
AATANW
filt ,
Kor41 iiinkmwex w
rpRICk
"1
u,pKne
Kilt
Fa
114
veste folositoare despre Latini cun netia Wail despailit de Crred i de sfinta i dumpezeeasca biserica
i cum 0-ail scornit eresuri, slujind _pima nedospita
247 a. ; cf. aceea1
i hulind pe sfintul duh, f. 232
bncata In sbornicul dela Chiev, f. 295
310, Vechile
Cronid Mold. pag. 9.
tl)
SAW*: despre
251-03 b.
Orrpminin opiolkt: despi;q tunderea barbii,
f. 253 b.
ROC/MINIX CA AMR : despre
0 *Timm BARU
creterea parulul i impodobirea cu el, f. 253 b.
254 a.
npicrena: despre inel, f. 254 a.-255 b.
11
rispinwk n
www.dacoromanica.ro
86
Pa
f. 260 a.
262 a.
f. 262 b.-263 t. cf. f. 276 a.-277 b. din sbotnicul dela Chiev; Vech: Cron. Mold. pag. 8.
CA8110 d WkAALHICKW firkAiglEHH KIKO
PAPHHHIIIH
CA8H0
05u,a
Hiwero .o.tweia
nitpepcKarol ArDipHfila KI
rinteluI nostru Teodosie egumenul Peteril catra principele Izjaslav despre Laiinl, f. 265 a. 271 b. Aceasta
e cunoscuta bucata din vechea literatura nisasca, .tran-
scrisa in limba mediobulgara: un cas foarte ifiteresant, cacl pe cind productiunile literatureI bulgyet1
le gasinT mal toate In redactiunl tusetY, contrarul so
intimpla foarte rar. Incepe cu: asz .o.tweit xots,km dumx,
pan rritm-Tp
sfintei treimI.
www.dacoromanica.ro
87
HS
KOWA
(sic) irkfrk
H113/1W}KEHH
r'fIETH
KirIH W &'1ET11
C6A0ir1ill 60 CA W 4111
FI
IAKKIH
C716pb
milli (sic) W CH : despre indreptarea .credintei, pre scurt, 1 despre infringerea necurati1or4 eretici 1 fiecare eretic de unde s'at aratat, ca
s'at intimplat ca cineva sa le adune pe acestea la un
loc i sa vorbeasca despre ele 1), f. 272 a.-279 b., fail
sfirit, cad: dupa, aceasta lipsesc mal multe file din
quaterniunea 33 i 34. fiucata trateaza despre ivirea
6ITH
Ii
C6606 ;Re
Apoirrim,
Hd
111&-
KHrh
is-
.13
www.dacoromanica.ro
88
IlpaROCriKHON
La f. 282 a. incepe o bucata cu titlu necomplet, care contine intre altele un mic fragment din
loan Scararul, lar dela f. 284 b.-302 a. sunt adunate la un loc o suma de fragmente privitoare la
dogmatica ortodoxa din Anastasie patriarhul Antiohiel i Chiril al Alexandriel (f. 284 b.), din sf. Vasilie (f. 286 b.), din Ioan Gura de aur (f. 287 b.),
din Grigorie Teologul (f. 288 b.), din kan Damaschin (extrase din teologia luI : despre sf. troill, 289 a.
despre numirile dumnezeet1 289 b.), din Dionisie
Areopaghitul etc., toate fragmente ce se repeta, merett
in sbornicele mandstirell.
tilgAiNTE Noy Hiwomoy agpaimIS J BMIT`k SOCTIlia
l'Hm
AillpHAW
ni
orcisk
KIKO
CITHOpH
Ph
COMINO
KfliCTHOE :
ara.-
www.dacoromanica.ro
89
pe fila 302 b. :
CSBOBWilITE
z,..,
14
MC
xpa
71
rat
Mt
icfp rpnrtpia
A
'IN
H'kME tKA
H Adalalm [Irks
HOBE/MIDI
COCIVEHHa
CSHOBWH
Pa
CI noarkwi'Hiem CHd
I II A h
..r
e AC E
Pe
6511,(1H
At
,..
cTro ,A,Xd
AA
...,
C Tk IX
HAI
H3B0Aillif
3G BE CA H Ati,4E
MI
Fa
eel
BS MONACTIIIP
IA
Ak
r4
'T
EMS
1 at dat-o in manastirea cu hramul inaltarel domnuluI dumnezet i mintuitorulul nostru Isus Christos,
ca sa-1 fie pomenire in vecil vecilor. Urmeaza dupa
aceasta blestemul obicInuit contra celor ce ar strica
dania i apoI halm ta pAnom ipoATaKona line.
pTWHAgliffiliKd T61'0)1{11'1 MHTf10110MiTa, B1 Ann aniNmApa
ag .a.: i s'at scris
3E. M
CU mina
erodiaconuluI 'clarion, ucenicul aceluTa mitropolit, In
HOEBOAr BATW
www.dacoromanica.ro
commas DIN
90
juntatate
din acest sbornic voiti vorbi mal pe largt'
cu alta ocasiune ; docaradata 'bserv numal ci ea!
este aproape identica cu pravila cea mica dela,Govora i. a a servit prin urmare acetela drept isvor.
Ad ne IntereSeaza in special crnica sirbeasca cea
_,
Pe cea dintli 'fiind a este pana acum singura compilatie de felul acesta, pe celelalte fiind-ca ne da un
exemphi de acele t itisemneirt istdt: ice pe manuscripte,"
www.dacoromanica.ro
CROVICA SERBOROLD6VEgEASCX
91
CSRWp5S...
.411.
CKWH44118 CA UAW
.
kt
KWH
CHOWN% IINCTHO
HOBLIHk
T.111Hk
Ai4AkIH
ChM/ apKagn:h..
.41B.
np:Hq
.HI. daTh,
A81111 itidAhM
API
KWHCT4:1
npu CE41IdKH
KWHCT1Hk .31.
irfrrs. npH
'MIX% WT111.1,55.
;k11.1%
THBEpTfitlk .S.
ICONCT4HTT1
www.dacoromanica.ro
luat din
92
ORONICA SERBOMOLDOVENEASOI.
rpsick
oy,ApVIMWA 111Mh
ero
cups RhICTI%
.3.
CSRWPS .Ta3.
CHATIIIP
116111 NkTA
ero
ATh 1),
irkra.
.s AT% H Mls
www.dacoromanica.ro
86
VOPT041) yosvasan00410110EfUgg
"ir
sdil.y
SVHVXHW 91161JVV4PVII
81116'31,W
9HIJAVSI?
SI1114/31,W
'la' 6s4y
"r
'3' `FIHslY
'V
H 81111,31,W
''U
'1,*
8XVWOHOW
0,14V u Vroym.w
`11411,V 1.0%131
Oil
WAHOYA3 VIIIHC
9v.Itotiendotly I'
'U `SLLIN oVVV31
111111HVI3HA151
v6AWnwo vvieVindodJyu
SVHVXHW 81131,V13
slq.y
mush'
milywind
ig. `81V
OJI
811193
WHAOHVW
Hlr
HNHYA1606JVH
411,14V
'IMF
IYHJII(J01
S1ill .1t0Y81388
MIV
y
W111111
01#110(113.110114
VH
SYV6J
leVIVOJ
lefISIJJ
WXVVIII1W WUVU
ns944/ria
IsIv
11JOVM
up
INCH
(1
OH
31.14/111811V6-88
nu
HP1VVW
9dillYCAPY
vi
4.u.koN
VHJEll
9HHHCAIWHV
VIE]91(11 OJO0/13
83
4VVVW
SH
88
ASYCS11
H
INvdd
..011
eau udup
Om, ololuvirm
114'
`W.V.
VJOVMOVVII
miu 1.36yOlvt,
SH193
x3VVIJ
vHos,h3dv'ti
%HIV OJI
SVOWN11111
VYVI/JHfiell
H
8H193
86VH3VV
'HJWC/112
81C11
SVHVXHW 81HWIlUV
'BP
SYVJJ
HIIHIVV
'W3
witintil.sm
HIUdW83
*H `911,V
VII,V
mullsi `(gtgT=.-999)
NA Al14,1,
HGWAI/
OJVH3W.Id
V`
W3
WMV5ICSCW
H1931HVI8
IldillYttlOW
WRIW.1.611
IHJOHOU
INvdd wrny.uss
88
A0E119148
(gOgI=OIL,9)
'141g).
Hswdsiz
(IAN NH %WallIHJAW
8J,111
OM
IAl2113611
9JOVAIOVVU 1H.
somo shwai.w s.
www.dacoromanica.ro
011
94
CRONICA ,E3BABOMOLDOVRNEASOX
14
Nk1i111. 1W KOVII'k
ME1f)%
WTS
dAdA14
1W Aid.O.EH
dHAPW%
ATS.
Arm
MNIlIH CSTROpH
C,Q
H Hiovcrpottaf. KfAiE
II riaroysa110 Ark--.
RfAH11,H
110
3E%
MA'kXk.
CTWTH116 K
AEC/ATOMS
_ME
TEKAUI10ArC
HI1X01(
W.C44111(lt
3)
3)
Patsaj corupt.
Tu original atAtAii.
www.dacoromanica.ro
CROITICA. BERBOMOLDOVENEASCi
(1d3Ck1Ekt
RAS%
ramil
WTS TOPOKAE
adKAalik HltICTh Hd HCKpOlf, H
aAEPHMIS HOEHOM AlW44dHCKdr0 (sic) CTA Hd rocno.
H.POCHOAkCTHOHd ATk AK. H 41+CRtHlik
Ak.CTECO
Rs irkmw
H.
.
e
Kw NliTW
.ISH,AH. (6938
104811k.
ATW
Kw
WhilltrptiAk
EINCTHO
Kw
csrpaAn HOKkIH
ATW fsu,aa,
ihiAk KI111111
(6961=1453)
EINHPflaAd.
KS .41,kHis.
HTO9HIEK.1%.1
LIACS AkHE, d
Hatd3HTS CkIHS
I. K
CN.KOT,R, H LUAU
Fro
s.kakrpaAk
www.dacoromanica.ro
96
MONICA AgtiliOMOLDOVENEASO
/MAU
K. Kkrw
. su,Ae.
(6961 = 1453)
B.k
afIXIIHHCKOHR
Ks AliTW
.(3.0.I.
(7019=1511) HACTAHH
WCHAIIIEHHIAH MHTflOHWAHTIt
Nrkerasaisia
CA
np.kwreAlpessaro
.0.RUKTFICTa
HA.
H WT6
41HT(1000AHTA
A'liTit .AA.
C. Traducerea.
www.dacoromanica.ro
MONICA StRBOMOLDOVENgA SC
Iustinian, fiul luI, domni 1 an; Leontie 7 anl ; Apsimar 7; Iustinian Cirnul impreuna cu Tiverie 6
ani ; Filipic Vardanie 2 anl; Artemie i Anastasie
2 al:a; Teodosie A.dramitul 2 anI; Lev Conon Iconomahul 24 de aril. In vremea acestuia RomaniI Wail despartit de GrecI i ail pastrat Roma pentru sine, pana
In ziva de astazI. Constantin Copronimul domni 34
de aril; Lev Hazar, fiul 14 5 anl; Constantin cu credincloasa sa mama Trina 28 de anl. In vremea acestora
44a6.
www.dacoromanica.ro
98
0110NICIA. ElgR80110Lb0VgNEASCI
s a tinut al aptelea sobor cu 367 sfing paring impottriva iconomahilor. Nichifor domni 8 anY i 9 lonl
Stavrachie 1 an i 2 lun! ; Mihail Ragavel Cuviosul
2 an! ; Lev Armeanul 7 an! i 5 lunl; Mihail Travli
Amorel 8 4m1 i 9 lunl ; Teofil, fiul luls, 12 anl; Mihail, fiul luI Teofil, cu mama sa Teodora domni 25
de anl i cu Vasilie Machedoneanul 1 an i 4 lunt Pe
vremea acestora s'a reinoit pravoslavia (dreapta ere.
dinta) i sfintele icoane s'ad pus din nod in bisericl
i Bulgaril s'ad flout cretinl i literile slovenetI
s'at alcatuit de catra sfintul Chiril, in anul 6360 (-852).
Vasilie Machedoneanul domni 19 an!. In vremea acestula se botezara, Ruil i se Moult. cretinl. Lev
Inteleptul domni 25 de anI 18 lunl; Alexandru, fratele
9
Ti-
fratele lul 2 an! i 11 lunl ; Roman al doilea Arghir6p )15 anl 15 lunl ; Mihail Paflagonul ? anl ; Cala,tatin
www.dacoromanica.ro
MONICA sgasooLDovEmisol
99
dor ce! Mic Lascar, flul lul, 30 de ani ; acesta a domnit impreuna cu Frincil. Mihail Paleologul, care alunga
cu mama i fiul sgt Andronie, Catacuzin i Posincliten impreuna, i Caloioan, fiul lui Andronic Paleologul, domnirg, 30 de ani ; Manuil, fiul WI Caloioan Pa,
www.dacoromanica.ro
100
CRONICA SERBOIOLDOVE4TRASOX
www.dacoromanica.ro
(MONICA 151ERBOMOLDOVENEASOX
101
In anul 6961 (-1453) era archiepiscop kir Iosif dela mangstirea NeamtuluI, in timpul cuviosului
voevod Alexandru.
www.dacoromanica.ro
102
cRoxic.4. StR1101MDOVENEASOX
In anul 6985 (-1477) raposa preaosfintitui mitroplit kit Teoctist cel Batiin.
In anal 7019 (-111) rapa preaosfintitul mitropolit kir Gheorghie ce! Batrift, i dela moartea
preaosfintituluT Teoctist tnitropolit,pana la Gheorghid
mitropolitul sunt 34f de ani.
www.dacoromanica.ro
III
1359 -1566.
www.dacoromanica.ro
care o cunotea i D-sa din muzeul principilor Czartoryski dela Cracovia, ale cd,rui manuscrise le descria
pe atund. Mal tgszitt D-1 Korzeniowski, avind ocasie
A, studieze mal de aproape manuscrisele biblioteceI
www.dacoromanica.ro
meA m'a flout sa, intreprind o calatorie la St. Petersburg gi ml-a dat ocasie sa descoper acolo nu o
copie a cronicd moldopolone, ci insugl originalul, autograful WI Mikoiaj Brzeski, cel care a scris-o pe la
1566 in Ia11.
www.dacoromanica.ro
/4DIOLAR BRZEMIT
este cea mat bunci i cea mai veche din toate recen-
siunile cunoscute pan. acum. Nu ma Indoesc ca InvatatiI polonI vor ti sa profite de aceasta noul copie,
pentru a ne da o editie criticd, a memoriilor leniNumit gresit de Xenopol, Istoria Rominilor U, pag. 283,
(onstantin Mihailovici, dupli Hasdeu, Archiva istoricii I, 2, pag. 8.
Cf. asupra editiunilor polone i cehe ale acestel cronic1
Zeinberg, Die Polnische Geschichtschreibung im. Mittelalter, Leipzig
1873, pag. 419-421.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
lar Wind pace cu regele Matia, a supus pe principil tariT Albanejilor, afar da unul singurt eu nu-
i pe amindol II daduse la curtea imparatuluT Mahornet spre slujba), trece apol la expeditia, lui Mahomet contra WI Vlad Tepe l ,. povestete treeerea
DunariT, infringerea luT Vlad, punerea in seaun a luT
Dracut, Dracut('
Dragula.
www.dacoromanica.ro
/Ain Dragui,
F. IV, No. 250 contine treI pgrtl: 1) ff. 1-47 cronica turceascg, 2) ff 48-54 a. cronica moldoveneascl,
3) ff. 54 b.c--57 fragmentul despre Vlad Tepe, toate
treI intocmite aa de autorul manuscrisulul, Mikolaj
Brzeski, la 1566.
www.dacoromanica.ro
1110QLAE BREESE!
In anul 1564 pe cel trei dumanl al lul Lapuneanul ; pe Toma i Motoc i SpancIoc, Regele Bigismund
Polonl i Turd. Aceasta instructie se afla intr'o copie foarte veche, daca nu chiar contimporang, in ma') Vezl acrisoarea pultanulul Suleiman cAtrii regele Poloniel
din 04. 6 Octomvrie 1564, publicatii, de nol in Doc. Hurmuzaki, Suplementul II, vol. I, No. XXVII, pag. 243 i urm.
www.dacoromanica.ro
regele polon a hotarlt sa trimeata cu felicitad pe nsolul i secretarul sat Nicolae Brzeski",
rechemat dintr'o solie cu care fusese Insarcinat pe
lim,
tel, pe care era sa-1 trimeata In solie la Constantinopol, nu s'a incumatat pleca, ne voind a se eipune
niel miniel voevodulul moldovenesc, pici jafurflor tataret1. Voevodul moldovenesc trebue imblInzit, lar Podolia trebue golita de Tatarl. Dupa ce-lfelicita din not pen-
tru domnie, regele foolon propune sultanulul sa reinoeasel tratatul Inchelat de Gheorghe Jaziowlecki cu raposatul sat parinte 3) i sa pedepseasca pe totl turburaInstructia poslowy krolia Jego Mczi do Turek wielipoznemu
pan; Piotrowi Zborowskiemu, castellanowi wolniczkiemu, starosczie
stobniczkiemu dana, 1567; f. 39 i urm.
Sultanul Soliman a mmit In mijlocul trupelor sale din lingerie.
s) Yee acest tratat In Hurmuzaki, Documente, Suplem. II, voi.
I, pag. 251, No. OXXX.
www.dacoromanica.ro
putile cu care aa purat Tataril in Nicolae Sieniawski, voevodul Rusiel, la Miqdzyborze. Alexandru
44466.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
regele polon din Mai 1568 (ff. 62-75). Se mal pomenegte de Brzeski in lista banilor cheltuiti cu amba.
1124.
www.dacoromanica.ro
a a vlizut iscalitura lul Brzeski pe o diploma din 1590 a luI Sigismund III intre manuscrisele'colegiulul din Lemberg. Enciclopedia
polona a lul Orgelbrand dela 1833 i enciclopedia generalii din Varovia dela 1893 nu tiii nimic despre acest Brzeski ; ele pomenesc
numal pe un Felix Brzeski, .voevod de Mazovla pela 1526.Despre
misiunea lul Zborowski vezl 0 Bielski, Chronika, ed. Throwski (1856),
www.dacoromanica.ro
in Iagl sa culeaga gtirl sigure asupra ultimelor evenimente din Moldova. Nu mal revill asupra acestel
chestiunI, deoarece versiunea cea noua nu schimba
intru nimic conclusiunile adoptate in capitolul III din
Vechile Cronice MoldovenegtI.
Un lucni insa trebue relevat, gi anume raportul intre aceasta versiune originall gi copia luI Naruszewicz.
acestel scrisorI, constatam ca o parte din aceste grepH igI ail originea in cetirea neexacta a scrisoriI
lul Brzeski, care ca orI ce scrisoare moderna igl are
gi ea particularitatile sale. Brzeski face literile aga,
www.dacoromanica.ro
se citete in autograf Horinczowski" san Horniczowski" , lar in loe de po(wiat) Bakowski," se afla in autograf Bakokowski", in copia Narusz. Bukokowskia.
Aceste lecturI greite .1 o suma de alte greselY,
comune autografuluI i copieI l'A Naruszewicz, cum
sunt Omaramarufsa pentrt Maramarusza, Jaczko pentru Laczko, Ofczauf pentru Soczauq, Koynatha pentru
Koyatha, Kufia pentru Kostia, Towtala pentru Towtula
i multe alte, ne dovedesc ca copia lut Yaruszewicz
este luata dupd autograful luf Brzeski din biblioteca Za-
www.dacoromanica.ro
119
ciar; ad in locul lul 6862 este scris s 8624" (cf. copia Naruszewicz: 8624), unde cifra de la inceput are forma unul s, aga cum e
ficutik de multe or! aceastit Uteri in manuscrisul 1111 Brzeski. Copie-
www.dacoromanica.ro
120
Pothem Bogdan, nie pifse czij sin bil, bil hospodarem czteri liata.
Pothem sin Bogdanow Laczko (orig. Jaczko) bil
hospodarem osm liath.
Potim sin Mufsaczinow Petr bil hospodare[m].1)
Potem sin Petrow Roman bit hofpodarem osm
liath.
Potem Romanow brath Stephan bil hofpodarem
7 liath.
Potim Juga bit hospodarem duie lieczie, nie pifse
czij sin bil.
Anno 69072) bil hospodarem Alex[n]der vieuoda
y bil holpodarem 38 liath i 8 miefsigczi , i tego nie
www.dacoromanica.ro
121
Pothem bil voieuoda Iliaisa sin hopodarem Alexander czteri latha ; przi tim poczqly bicz wladikouie
i metropolitouie od patriarchi Nicodema ziemie serbsky
Anno domini 6969 Juny 5 thenze Stephan voieuoda voioual czakielik4 . ziemiq.
Anno domini 6970 Juny 22 poftrzelono Stephana
www.dacoromanica.ro
122
lieduie vfsedl sromothq inisa dron do Vqgier z malem liudzi; tegosz roku vmarla zona hospodaroui ta
s Kyowa Owdokya ; potim pomierzil siq Steffan
voieuoda s krolem Mathiafsem i podaroual krol Mathias Steffana voieuok dwiema zamki Wqgrzech Baltg
voieuoda na Lipniczi Dambrouie nad Neftrem i porazil je i wfitek plon im odbyl; . w ten czaiz Tata-
S'ar putea celi thodu, cum a cetit copiatorul lul Naruszewicz; cf. pag. 118.
Cf. Vech. Cron. Mold., pag. 175.
6) Cf. mal sus pag. 118.
www.dacoromanica.ro
123
1) Pentxu 8 este intrebuintat aci un semn curios, pe care copistul lul Narusz. I-a luat drept 3.
www.dacoromanica.ro
124
bil
poboi na
www.dacoromanica.ro
125
a w ten czaiz przifli Turczi asz do Soczauy z Croinothem (orig. Cromothen) na holpodarstwo i spalily
Soczawg i viplonyly ziemie voloiky szila.
Tegosz czafu pobil Turki Stephan voieuoda w
mielsigczu 16 9-bris na Kathlabudzie ; tu bili s Poliaki.
Anno 6994 Febr. 15 a w ten czafz porazil Steffan voievoda Hromotha (Hroniotha ?), czo bil przifed' s Turki na, alie bil pod koni z nim 1) w tei bitwye,
wak nie mial nycz skodliuego ; Hromotha (Hroniotha ?) doitawfi, dal go sczigcz.
Anno 6998 vinarl krol vggierki Mathias ; thegos
roku vmarl sin vielkiego kniaisia moskiewikiego Juan,
potim sin tegosz voieuodi vmarl Alex[an]der.
Anno 7005 prziiedl krol polki do Voloch Olbrach[t]
www.dacoromanica.ro
126
1),
www.dacoromanica.ro
127
7012
Anno 7015 28 Octobris poisedl Bogdan voieuoda do Multanlky ziemie suoimy voifky i doisedl
do miafta zowq je Rotherzeczi (orig. Rothezerczi)1) i na
mogylie Koyatha (orig. koynatha) z obu stron Ribnika, i tham przifsedl pofsel do niego od Radula voieuodi multanfkiego Maxin mnich Despotouicz i profsil
Bogdana voieuodi, abi szig pomierzil z Radulem voieuodg, i inich viele rzeczi s nim mouil ; a Bogdan
voieuoda na z4danie Radula voievodi vczinil vo1i4
iego na przimierze, i tak poflal s tim Despotem ied-
przimierze i granicze Po staremu; a Bogdan voleuoda vczinil takze i pofedl nazad do ziemie szuei.
Anno 7017 29 Iuny w piqtek przefedl Bogdan
voieuoda przesz Niestr suoimy voifki a w fobote
przifedl pod Camieniecz a w niedzielie prima July
poledl sz woiiki swemy poczawfi od brzegu Niestra
aiz do granicze litewsky i palil, voyoval ziemiq po1sk4
i przifedl pod Rohatin i Rohatin spalil i dobil, i barzo
vielie pobral skarbow, liudzi i plonu wielakiego ; bil
Noterzece, I.
www.dacoromanica.ro
puiczil
c. pag. 178.
128
Anno 7025 22 Augusti vmarl Bogdan voieuoda w miefcie Wuffiech (sic), ktori bil hofpodarem
nika suego, abi przeiedl Pruth ze wfitkg ziemiq doliznqm, i kazal mu w poniedzialek rano na rofzuiczie
abi siq s Tatary vderzil ; i bil i vderzil ten duornik
na nye i porazil je i vielie ich pobitho, i z nich
vivniow barzo vielie poimaly i dwa murzi vielkich,
a infich gonyly i byly przesz polie, byacz i sziekqcz
1) Copia lui Narusz. are ad grilit plony, 1. c. pag. 179; traducerea acestul pasaj (I. c. pag. 229) trebue schimbat& decl aa: i
dat-aii drum otilor s jefueascii, plini pe sub rnuntla.
Scris aa cii, s'ar putea ceti Tdfail sa Teifad; cf. copia Narusz., L c. pag. 179.
3) Vezi textul din Vech. Cron. Mold., pag. 179.
www.dacoromanica.ro
129
(orig. Kufia) porkulapa niemieczkiego, Maxima vifternika i Jwanka logopheta, i dal ich pofczinacz w Ro-
4) Originalul are in loe de 7034 gi 7035 din aceste trel alineate 7304 gi 7305.
www.dacoromanica.ro
130
profil Piotr voieuoda voloiki hethmana krolewikie[g]o, abi mu ludzi dal za pieni4dze na Turki,
czalz
www.dacoromanica.ro
'131
Sinoui svemu Stephanoui szalonemu hospodarstwo poruczil, ktorego potim iego panouie zabily1);
ten bu holpodarem duie liecze, a. Zolde hopodarem
zoftawily i dziwkg Piotra voieuodi zan daly.
Anno 1552 Zigmunth Augult krol polfki poitauil
voieuodg voloikiego Alix[an]dra te!z narodu voloikiego,
' a Zoldg poimawri Volochovie nofz mu vriznely i poflaly go w klasztori (orig. kalktori); tenze Alexander,
gdi oital hofpodarem, dal stall zong Piotra voieuodi
I) La margine s'a adaos urmAtoarea glosa: przed tim Stephanem Iliasz brath thego Stephana bu hofpodarem liath 10, potem fig
poturczil i do Turek wfzigth.
www.dacoromanica.ro
132
vdauicz, a czorkg iei thq czo bila Zolda wzial szobie za zonq.
Pothim anno 1561 Lai Polak przifedl s Delpotem do Voloch i vignal tego Alexandra, a Defpota
na hofpodarftwo zostauil, i Choczim sobie Lafki wzial,
ktori potem Defpotovi puiczil. A then Defpoth pocz41
fiq Volochorn nie dobrze zachouacz i. kofczioli iem
lupicz, ktorego obliegli na Soczauie i dobivali go
dlugo, a Dimitroui Wilnyouieezkiemu kazaly przilcz
na hojpodarstwo; ktorego zdradziwifi do Turek z niemalem pocztem Poliakow i Volinczow poflaly, a dru-
niesly zarafz go na hak kazal zauiefsiez i s Piafeczkim, a me tak Polaki iako i Volinczi za morze Pogalir ; potem pollal zalz na hoipodaritwo
llai
tegos Alexandra, czo bil od krola polfkiego poftauiony ; ktori gdi do ziemie przifedl, mial 1sob4m wielkie
woilko Tatarow, ktorzi na ten czafz pul ziemie volofky spuftofily, a Turczi przi nym szamim bily. Ostatek ziemie siq mu poddaly, a Thomfza z Moczukiem [y]
www.dacoromanica.ro
133
Surma wfitkich pouiatow 24 ;.takze vielie pur2) Orig. pare a avea Bertaczki, pe care in copia Narusz. 1-am
indreptat in Belgracki, I. c. pag. 183 i 233. Aci nu e vorba prin
urmare de tinutul Cetalii A.lbe, ci de tinutul Blirladului.
Textul Narusz. Czeknecki, indreptat de noT greit in Tehinecki, 1. c. pag. 183; po. Czekuczki este tinutul TecucTului.
Orig. Pohorlowski.
Cf. mal sus pag. 118. .Acest nume a fost Indreptat In Vech.
Cron. Mold., pag. 183, in Tekuceowski; in urma lul Czekuczki din textul
lui Brzeski emendatia aceasta trebue pArAsitA. Horincsowski rAmine
ins& obscur.
www.dacoromanica.ro
134
komorniczi ;
kur-
thyanow iakobi v nafz duorzanow nad nymy starrich trzei ; koni[u]fsich albo comifow trzei ; kuchmi-
o ktorq tam nie trudno, sam hofpodar karze zaralz gardlem ; on szam szqdzi.
1) Horesin i dolifnue sunt douit greeell neexplicabile pentru
www.dacoromanica.ro
136
niel o abatere dela ortografia originalulul i niel oschimbare a textuluI care sa n'o fi indicat fie prin
parentese, unde am intregit locurile rupte sat omisiunile evidente, fie prin note inlauntrul i in josul
textulul. Acolo unde deosebirile intre autograful luI
Brzeski i copia lul Naruszewicz at oarecare insem-
superflua; mal mareante s'at aratat a fi ele la enumerarea tinuturilor din Moldova, unde am aratat in
note cum trebue schimbata traducerea din Vechile
Cronice Moldovenet1".
www.dacoromanica.ro
136
fz), z (scris
z,
s,
f),
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
IV
1 A MUNTENIEi
DE
MIRON COSTIN
1684.
www.dacoromanica.ro
141
A. Consideratiuni generale.
Mara de letopisetul tariI MoldoveT" dela Aronvon, pana la tefanita fiul lul Vasile Lupu (1594
www.dacoromanica.ro
142
IfIRON COSTI14
y multanskich, Po 2".
Ca: i poemu1 catra regele Sobieski, aceasta incercare a lul Miron. C6stin e scrisd in limba Polona,
intrio limb/ foarte corecta i chiar frumoasa pentru
este adresata in forma de scrisoare catrti iin prieten al WI, eomisul Coroanel (koniuszy koronny),
un inalt funcionar al regelai polon 1), ''i pe eit
se pare, nu atit pentru el, cit mai mult pentru
ca prin minile lui ea sa ajunga In minile uneI alte
persoane, la care Miron Costin tinea foartel tnult ;
cad in introducerea lucrarif sale dinsul spune cit die
www.dacoromanica.ro
143
In prefata poemuluI polon Miron Costin ice luI Sobieski : am fost Indemnat la lucrare prin geniul Insel
regaleI voastre. malestatl, stapIne prea gratios, vazindu-va ca pe cind adunati tiinte despre monarchiile
cele marl i intinse, nu desdemnatI a cerceta Inceputurile i starea tarilor celor mal marunte"
Scrisoarea lui l-o intituleaza Miron Costin Oronica taril Moldovel *1 a MuntenieVe sati Cronica tarilor moldovenet1 i muntenedu : Chronika ziem Mot-
Din 1687 Martie 28 aveni o scrisoare a regelul Sobieski atilt voevodul Rusiel (Andrei Potocki), in care 11 comunic& acestula tirile ce
le are din Moldova dela Mironafco. Inteo RR& scrisoare a regelul din
acela an, Aprilie 2, se vorbete de nite dorinte ale Moldovenilor, enuntate prin Costin. NW scrisoare din 15 Julie 1689 Andrei Potocki spune
regelui Sobieski c& a primit o scrisoare dela 3firona.,co, al are! cu-
prins ins& nu merit& sit fie comunicat. Din aceste scrisori, care se
vor publica intregl in vol. III al Suplementulul II la colectiunea de
documente Hurmuzaki, se vede cl Miron Costin era in corespondent&
Cu dol din cel iraI influentl oamenl al lui Sobieski : cu Jabionowski
Cu Potocki. El 11 numesc adeseorl cu un deminutiv Mirona r0 (Mironaszko), cum 11 numete i Andrei Zaluski in letona lui Sobieski
(Mironoska Costenus Mareschalcus, pag. 901; cf. V. A. TJreche, Operele complete ale WI Miron Costin, vol. I, pag. 327).
www.dacoromanica.ro
144
MIRON ONTO'
elele ce a putut sa fad, in stilul polonesc i atribuindu-le nefericitelor vremurf, prin care trecem acum.
Al Domnief-Tale pana la moarte credincios prieten i sluga,
Miron Costin.
Racz ze te WM. M.M. Pan mato przysiuge zawdzvznie przyic oraz et autorem w laske y patrocinium swoie odebrawszy, coby comissum w polsczy-
ciel y sluga,
Miron Kostyn.
www.dacoromanica.ro
145
Rimulul" i o mare parte a cap. VI, cum este excursul asupra feluritelor neamurI ce locuesc in Europa
(Cronicele Rominiei, ed. II, pag. 25), notitele despre
portul Rominilor : haIne, incaltaminte . c. (ibid. pag.
27), despre tunsura capuluI la oamenil de rind, etc.
In schimb, scrisoarea catra comis are unele lucrurI care nu se afla in descalecat. Aa sunt povestea despre originea stemel muntenet1 (intimplarea
cu corbul), capitolul despre Basarabia i despre
apucat
sa, le
introduca la vreme in
,,
descalecatul
10
44456
www.dacoromanica.ro
146
MIRON OOSTIN
S) Cf. Alte douit ape, din carl pe una, de pe repeziclunea undolor sale, o numegte .Repedea adecii latinegte nRapida" (Arch. ist., L
c., pag. 167) cu Apa Bistritel, numita aga dupa slovenegte din pricina
repeziclunol sale".
www.dacoromanica.ro
CRONICA
MOLDOVEY ka A MIINTENIET
147
pag. 165) cu Astitzl cind vrel sit Intrebl pe cineva, dacii gtie moldorumfnegte? tot atit eft: seis romanice?
2) Miron Costin a luat pe herczeg din titlul domnilor muntenT
al FAgiiragulul i Amlagulul hertegu drept Hategul din Transilvania.
Cf. Arch. ist., 1. c., pag. 163 gi scrisoarea atilt comis . 9.
venegte, TT
www.dacoromanica.ro
148
MIRON OOSTIN
soarea catrg, comis. Lul Costin i se parea ca Moldova at ajuns Ja prapastia pIeirel i ca numal norocul regelul Sobieski i al armelor polone o vor putea
scapa din ghiarele Turcilor. El considera zilele lul Dumitraco Cantacuzino ca cele din urmg, vremurl ale
noastre", lar de poporul moldovenesc se temea cg, va
pIeri inainte de a ceti cronica
; despre vremurile luI el nu vorbete decit ca de nite vremurI aspre,
vremuri nenorocite", lar Moldovel II dorete, ca In
loe sg, traeasca mal departe sub astfel de vremuri,
suri se cere o minte voloasg, lar et, apasat de tiranie fara niel o dreptate, ful fortat de a-ml Oast cu
durere chIar vatra parinteasca" (Arch. IA., 1. c.,
pag. 169).
Aceasta potrivire perfecta in starea sufleteasca
www.dacoromanica.ro
149
Adevarul acesta resulta pentru nol i din cuprinsul prefetei, in care el spune ca multg, vreme
la cumpang, at statut cugetul luV sa serie sat sa
2,
www.dacoromanica.ro
150
NINON COSTIN
In urma pacteI dela Buczacz, in care regele Mihail Wi6niowiecki daduse Turcilor Podolia i Ukraina (1672);
el era proprietatea bogatei familil de magriatI Wigniowiecki, care il stapinea de mult I) Nu cumva
comisul coroaneY, prietenul lul Miron Costin, sa
fost un WiAniowiecki ? Familia aceasta a avut dese
relatiunI cu principif MoldoveI, cu carI a fost de mal
multe orl 1 Incuscrita 2).
www.dacoromanica.ro
151
gases inteinsa, scrisoarea catra comis este o productiune remarcabila pentru timpul sail Mara de
greala comuna mal multor opere istorice de atund,
ca Dacil ar fi fost TatarY, Miron Costin explica, cum
explica i. tiinta istoricg, de astle, naterea poporului
romin din rornanisarea Dacilor i Ilirilor, are o idee
foarte clara despre locuintele Rominilor in evul mediu,
despre conservarea napnalitatil i numeluI lor, In-
poporului i tarn sale. Descrierea hidrografica a MoldoveI mal ales este facuta cu pang, de maestru.
Dar scrierea, fie ea cit de exacta, ne-ar lasa
red la cetirea el, daca ea n'ar fi insufletita, de adincl
sentimente patriotice. Miron Costin da dovada de
www.dacoromanica.ro
152
MLRON OOSTIN
alta soarte. El se inela insa asupra unul lucru : statul pe care I1 razima toate sperantele sale avea incurind sa dispara din concertul statelor europene i
sa renunte, dupa ultimele sfortarl filcute de Sobieski,
Cu totul la suprematia peste Moldova sat incorporarea el. Cu epoca luI Miron, Costin inceteaza cu totul
influenta Poloniel asupra Moldovel i amestecul el in
afacerile interne ale acestuI stat.
www.dacoromanica.ro
153
B. Textul cronicei.
Chronika ziem moidawskich y multanskich.
Jasnie wielmozny msciwy panie koniuszy koronny,
moy wielce msciwy panie y bracie,
www.dacoromanica.ro
154
MTRON COSTIN
widziemy naszych czasach, y czy prgdzey moig chronikg moldawski narod czytac bgdzie, czy prgdzey zginie,
kiedy w takim rozerwaniu iestem, zgdanie W. Msci mego
1. 0 Daeyey.
za Domiciana cesarza rzymskiego tak sig byli wybili z pod posluszenstwa rzymskiego, ze nietylko
tribut y powinne posluszenstwa od siebie odrzucili,
ale iuz y prowincyie rzymskie nalezdzali! Missiq,
1) GlossA in margine: Dachowie narod tatarski.
www.dacoromanica.ro
155
darzow z zonami z dziecmi z Raley wyprowadzonych dla osad na szyrsze grunta, ktore osady coloniam Rzymiane zwali; czytac historie rzymskie ze
nieraz to Rzymiane czynili, dla barzo wielkich gcstwin ludzi w Italiey, ktorym niestaiac gruntuw do
pozywienia, wyprowadzaly czcsc gospodarzow z zo-
www.dacoromanica.ro
156
MIRON OOSTIN
bo y Tartaryia wielka pod postuszenstwem rzymskim byta bez mata nie po woynie Mitrydackiey przez
wielkiego Pompeiusza 1) y chanowie chorqgwie na,
. 2. 0 szaneu troianie.
Szaniec Troian iuz po osadzie Rzymianow w tych
stronach, iako sig powiedziato, przez Trayana cesarza
pierwsze uroczyszcze iego imieniem mieszkancy tych
www.dacoromanica.ro
157
. 3. 0 zamkach.
Jak wiele zamkow ma teraz catych y iak wiele
y ruin Po wielu mieyscach ledwo znacznych y Woloska y Multanska ziemia, nie iednego czasu sq murowane ; niektore od Dachow, a drugie od Rzymian,
a niektore od hospodarow iuz po powtorney osadzie
ziem tych. Trudno barzo o nich pisac, bo ani Po
manasterach, iako o barzo dawnych rzeczach, a manastere iuz daleko niedawnieysze sq, zadnego pisma
nie nayduie sic, ani niebosczyk Ureki wspomniat o
nich, ani u postronnych pisarzow znayduie sic wzmian-
www.dacoromanica.ro
158
MIRON OOSTIN
kiadzie Krym 1) y wszystkie czarne morze od cesarzow iuz stambolskich. 0 wiezy zas Neoptolemi,
teraz Tatarbunarem zowig, na Kogylniku rzece, ktora
rzeka a lepiey doling zwac siq moze, z Orhyowskich
zaczyna siq lasow y do morza idzie, y na tey dolinie barzo w piqkney rowninie pustynia tego zamku
stoi miqdzy Kilig a miqdzy Biatogrodem ; z imienia
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
160
NINON COSTIN
wielkiey y teraz Hung zowiq, albo iako Moskwa Juhry, Po Atyle slowienski narod, bo Grecy pierwszego
A tylg ktadq nizeli slowienski narod w tych kraiach.
Po tych wszystkich wtargnieniach znowu inszych ord
wtargnienie, z ktoremi luz Wggrowie ztqczeni z Ru-
www.dacoromanica.ro
161
Imie z pierwszey osady przez Trayana naypraWdziwsze Rumyn albo Romanus, ktore nazwiskodnigdzy
soba ten narod zawsze zatrzymai y zrazu Po osadzle
tanom y Woioszy y tym ktorzy w Siedmigrodzkiey 1) mieszkaia ziemi. Rumyn laty odmienione z Romanina Rumyn, y teraz kiedy pytaia kogo : czy umie
po wolosku,. mowia: szty nimyneszte, malo nie: scis
romanice. Inszego imienia miqdzy soba sami nie
cierpieli nigdy. Postronni zas roznie ich zowia, a naypierwiey Niemcy W/o3ha Wallios a Woioszyna albo
Multanina Walaskos, Wqgry W/ocha Otach, Woloszyna
albo Multanina Olasz, Polacy Wloch a tym zas Wo/Oszyn, Grekowie Multanom Uhrowiach, Woioszy Bogda-
daybyby1 nie doczekat ley brad, zeby by/ albo insze statum bog tey ziemie naznaczyi, albo zeby pierwiey od naszych wiekoW zgubil I Z tego tedy postronnych narodow nazwiska znac si dale, ze wiedzieli o nich dobrze postronni, iz ten narod ze Wioch
iest, poniewaz iednym imieniem Wiocha zowia. Sa
tacy ktorzy kiada imie to -Mach od hetmana rzym1) In original din grealit Siedmigrodzieckkiey.
11
44156
www.dacoromanica.ro
).6fIRbt cog
skiego Flakka, odmieniwszy F na W, K zas na Ch,
tych Ovidiusz
przy-
wia, to iest Chromowiochami, ze z woyska rzymskiego chromi y chorzy tam zostali ; powiat nie maly
www.dacoromanica.ro
163
na tey rzece Oicie, ze mogiby y teraz narod naymoznieyszy mieszkac ; cara Oituluy, to iest terra
a wayd z wtgierska, potym lepiey z polskiego woiewod) w kilku set cztowieka zbroynego wyszedt
rzek iedn bezimienn na ten czas Po nad Soczaw
na Roman idc, nosit sit zubr na wyszciu z gor,
ktorego za omen wziowszy gonili w dol rzek.
ten Dragosz sukt, ktora Moid zwano ; ta gdziekolwiek sit zubr zatail, wydawata go, tak dingo az iuz
zmordowanego zabili, a giowt na pamitkt na kol
nad rzekg postawili ;. odtd wies naypierwsza podzisdzien Boureny 3). A suka po tey swoiey pracy o')
www.dacoromanica.ro
164
MIRON COSTIN
. 8. 0 Bassarabiey.
Wielki biqd tych ktorzy y mappy wydai4 y o
tym pisali, zeby kiedy Multanska ziemia albo czgsc
iaka naszey ziemie Bassarabiq zwac sig miata. Co
do Multan, familia to u nich byta znaczna Bassarabow y hospodarow, kilka ieden Po drugim, z ktorych
y ow stawny Szerban woiewoda, ktory y z Turkami
nieraz woiowat y chama krymskiego na gtowg porazit, tak iako u nas ow stary Stephan, ktory z Baiazetem cesarzem tureckim raz przegrat, ale z drugiey bitwy ledwo uskrobal za Dunay Baiazet, y
Olbrach-
www.dacoromanica.ro
165
Kromera y Strykowskiego y Bielskiego o tym Stephanie czym by. Bassarabem sig pisai y Matyiasz
hospodar multanski iuz za naszych wiekow, iakoz
prawda z tey familiey by; teraz z tey familiey iescze
zywym podobno iest Kostantyn hospotiar w panstwach Jego krolewskiey Msci zostaigcy. Tedy z hos-
miar4 nie widzg, oprocz tego chiba ze Baiazet soltan, kiedy na naszego Stephana hospodara woiowal Bassarab hospodar multanski iuz w tureckim
woysku byi hoidownikiem tureckim.---7 y Turcy zeby
dla cze. go sig krukiem pieczgtuiq, taka u ich latopiscach powiese,. Xiqze siedmigrodzkie pod rzgclem kro-
www.dacoromanica.ro
166
MIRON MIN
Rzymianie przed Tatary ustqpili byli, upatrzyr nadobng biarogrowg iedng y miar ig u siebie. A gdy
biarogrowa powiedziara ze iest z _niego brzemienng,
dar iey pierscien swoy roskazuiac : iezeli mgsczyzna
www.dacoromanica.ro
r A. NUNTENIEY
167
imieniem Negrui
woda, to iest Czarny (bo Po naszemu igzyku negru a po lacinie nigrum) zwai sig. Zia iednak consequentia, ze czarnym tego pierwszego ich hospodara
zlvano, albo chocby y sam w rzeczy samey czarnyrn byi, coby to nalezaio zeby miai byc narod
wszystek czarniawym? To pewna, ze rzadki u nich
z nayznacznieyszych 1) ludzi y z pospolstwa zeby nie
www.dacoromanica.ro
168
NINON COSTIN
AN
BErtlilH
to iest : mitosci4 bozi my Io N. woiewoda y hospodar ziem moidawskich, rzgdca wszystkich stron
od plonin 1) do morza. A zawsze zwyczay iest, ze
sig serbskim igzykiem tytul pisze az podzisdzieh,
tak u hospodara motdawskiego iako y multanskiego.
Dobiiali sig mocno iedni z hospodarow Maramoreszu,
Czyku y Gurgiewu, powiatow pogranicznych siedmigrodzkich, y Piotr hospodar, na ktorego sam swoi4
osobq sultan Suliman woiowat, mid pyrkatabow swo-
Ak
iest : IRA
IW H.
HOEHOAd H
rn
A9S BEMAH
grodzkiey ziemie teraz sq w gorach, z ktorych Multanie, iako sig powiedziato, wyszli, y Fagarasz zamek
stolicg ziemie na 01cie iest, y dingo te trzy powiaty
Multanie trzymali. A Siedmigrodzianie trzymali Po
tey stronie gor wyzey Multan Mehedyskg ziemig.
Na zamian tedy dali Multanie te trzy powiaty Siedmi') G1oss5,: poloniny gory wggierskie.
www.dacoromanica.ro
169
czgsc zas ale mnieysza ze wszystkich igzykow sasiedzkich y imiona y slowa w sobie ma, a nawigcey
z s1owianskiego, mniey zas z wggierskiego y tureckiego jgzykow. 'Oak y manifest jgzyka tego:
homo mid
sanguis
syndzie
IMIONA.
umbilicus burik
venter vintre
www.dacoromanica.ro
170
MIRON (MITIN
caput
caput
mens mynte
frons frunte
scientia sztyinca
supercilia sprinczene
oculus okiut
nasus nasul
facies faca
ora gura
(z wioska) bacia budza
manus myna
digi tus dedzietut
os osut
pellis piele
pes piczior
caelum cierut
humus huma
terra
cara
ste
apa
pyne
alb
negru
barbabarba
stella
agua
panis
albus
niger
ruber
pectus
herbajarba
lingua limba
dincy
mustax mustaca
d entes
pieptut
animamima
roszyw (z _Voska)
fenum . . fyn
campus kymput
vervare
plenus
autumnus tomn a
frigus frig
plin
(z wioska) gaza
kasa
supra supra
desuper de sus
status stat
passus passut
calor catd
serenus senin
turbidus turbure
mare mare
dies dzuwa (z wloska dziomo) arcus arkut
sagitta sedziata
nox nopte
potestas potere
ventus wyntut
primum ver primovare.
SLOWA.
manduco menynku
bibo
bew
pono
facio
puy
fak
www.dacoromanica.ro
171
rogorog
dormio dormu
sedeoszedzu
postulo poftesk
precor priesk
scriboskryw
perambuloprymbtu
transmittotrimic
fugio fug
seminosamen
audio aud
video vedzu
calco kulku
adiuto adziutoresk
nescio nu sztyw
sentiosympt
respondeo respond
percipiopriczep
laudo iaud
intelligoincieleg
cadokad
aroaru
natoinnot
vendo wynd
occidouczig
taceotak.
. 11. 0 religiey.
Religia ritus graeci wzieli obie te ziemie pod
samy czas kiedy cesarz Paleolog z patryarch4 kostantynopolskim byli in personis na Florenskim synodzie. Aczkolwiek mieszkancy tych ziem luz pot
chrzescianami byli, nauczeni od Wqgrow y od Serbow, stawianskiego narodu, swiezych na ten czas
chrzescian ; aby iednak luz swoich wiadykow mieli,
postow do patryarchi kostantynopolskiego wystali
za Alexandra hospodara, ktorego Alexandrem starym
zowig, nie zastawszy tedy patryarchi kostantinopolskiego na stolicy iego, do Och[r]ydy miasta serbskiego
do metropolity stolicy tamtey, ktora Po patryarchach
pierwsza iest, iachali y od tey sakrq wzieli. Y trwata
ta giemia pod postuszenstwem teyze stolicy do niedawnych czasow, az do Raduta hospodara za kro-
www.dacoromanica.ro
1n
MIRON COSTIN
Sorocki
Jaski
Romanski
Totruski
Lepuszna
Felczy
Tekucz
7)
1)
Powiat Chocinski
Dorohunski
Chyrtowski
Kyrligetura
,1
12
Niemiecki
Wasfuy
Orheiowski
Tutowa
Putna
tego powiatu przy nas powiat tehynski; powiat Kilijski, w ktorym Ysmaii miasto, Smitut Po woiosku;
www.dacoromanica.ro
173
Powiat Buzew
Prawowa
n
Sekuieny
Jatomica
Itfeut
MuscieIu1
()hut
Wy/cia
Zyi dolny
Dymbowica
Ardzisz
Wlaszka
Romanacy
Zyi gurny.
n
7)
1)
Y Mehedyska ziemia, ktora z Raszaw luz tureckim powiatem graniczy, tam wiasnie, gdzie Dunay przez gory sig wyrzznot. Ta Mehedyska u nich
udzieln ziemi iest, starszych nad sob banami zowie,
www.dacoromanica.ro
174
tintoN coidiiet
wchodzi do nas pod Sniatynem, wput ziemi motdawsk dzielc; w Dunay nizey G-atacu a wyzey Ren
miast wpada ; wielkie jeziora ma nim W Dunay wbiega,
naywigksze jezioro Bratyszem zowi.
Czeremusz ta luz migdzy Motdawsk ziemiq a
www.dacoromanica.ro
Wasluy, Talan, Kohoduy, male rzeczki z roznych bukowin, iedne do Prutu, drugie do Byriadu id.
Rzeczki zas migdzy Prutem a migdzy Dniestrem
z pol maice pocztki, Czuhr, Reut, Kobolta, Kaynar ; a z bukowin zas Orheiowskich Byk, Botna, Ko-
www.dacoromanica.ro
176
MIRON OOSTIN
a te do dolnego dwornicstwa
dai4. Krykow, Telezyn1), Prawowa, Jatomica zlqczywszy siq do Dunaiu pod miastem Orasz de flocz,
tak to miasto zowiq, wpadaiq.
Dymbowica, Ardzisz, te z solA wkupie do Dunaiu na przeciw Sylistryey wbiega4.
Y sam Ott 2) naygtownieysza rzeka y Zyi y iak
wile .ich iest iuz daleko mnieyszych rzeczek y
/ton fidit
nieznaanych, wszystkie do Dunaiu wpadaiq, z gur
na Telezynie Zamoyski woiowat z Michalem hoz. m ul.
www.dacoromanica.ro
177
sit poczynaiac blizko. wiszqcych nad Dunaiem prawie. Oprocz samego Oha rzeki, ktora si t poczyna
dalekich inszych gur, bo ledwie nie naprZeciw Czer-
Fokszany wpot z nami, Rybnik, Buzew, Giergica, Ploieszty, Tyrgszorui, Weleny, Kempina, Tyrgowiszte stolica, Kymput Lungu, to iest Dlugie Pole,
Ardziszul, Piteszty gdzie wina godkie, Rybnykd de
sus, Kyneny, Slatyna, Tyrgui Zyiut, Baia de arama,
Strechaia, Czerniec, te miasta Po podgurzu samym.
Kraiowa w Mehedyey, Karakat, Roszy de Vede,
OdYwoy, Bukureszty stolica, Korneceiul, Orasz Floczy,
12
44466
www.dacoromanica.ro
178
idIRON COSTIN
C, Ttaducerea.
Cronin, t,ri1 Moldovei i a Munteniel.
milostive domPrea luminate, prea puternice
*Jule comis al Coroanet, prea milostivul m6 domn
frate I
www.dacoromanica.ro
I A MUNTENIA
179
1. Despre Dacia.
www.dacoromanica.ro
180
Iflot 008TIN
www.dacoromanica.ro
181
cit i in partile unde azi este tara noastra moldoveneasca ; ridica apoi cite-va cetati pe care le umplu
la anul 120.
.
www.dacoromanica.ro
182
MIRON COSTLN
greti de crezut, cad cine ar fi putut apara in totdeauna o intindere atit de mare de pamint? Mal
curind mi se pare cg, Tralan a poruncit sd-1 sape spre
vecInica amintire ; cdel ce nu pot sdpa o sutg, de
. 3. Despre cetlig.
Cetatile cite sunt astAzI in tara moldoveneascd.
1 munteneascd, fie intregl, fie in ruine, multe prin
locurl al:4a cunoscute, nu sunt toate zidite in acela
timp i imele sunt ridicate de Dad, altele de licananil
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
MIRON COSTIN
Ttart
Colonia luf Tralan a tinut in locurile de care
am vorbit ceva maI mult de o suta de an'i, cad al
treilea Imparat dupa TraIan, Adrian, cel care a IntemeIat in Tracia Adrianopolul, dupa numele sAti, a
poruncit sa strice podul de peste Dunare, cel facut
de TraIan, din pricina navalirilor tataretI, carora
Ronk
www.dacoromanica.ro
185
i Ungurif i care se luptarg. cu Rominii din Maramolt "i de pe Olt, cici ordiile intinzindu-se in rat.
cirile lor nestatornice ajunsera dincolo de muntl, unde
i astazI se vAd semnele caselor lor, peste munt1
i prin muntl. Toate pArtile acestea, i tara Ardea-
www.dacoromanica.ro
186
MIRON OOSTIN
Dupa acea infringere TatariI se retrasera maI departe In cimpurI, lar Romlnil, adeca, Romanil, i mal
intil nMontenilu sati nMunteniI" se scoborlra din
muntl la locurI maI deschise cu domnul lor Negrul ;
nu mult dupa aceea leira i MOldovenil din Xaramora cu Drago, intilul lor domn, la tara Moldovel i
ocupara mal intil locurile de sub muntl.
.
Numele cel mal adevarat este dela intilul descalecat prin TraIan nitumIn" sati nRomare ; acest
nume l-a pastrat totdeauna pentru sine acest popor,
i Indata dupa descalecat i dupa pustiire, cum s'a
spus mal sus, i dupli, al doilea descalecat pana astazi ; acest nume este obtesc i Muntenilor i Mol-
www.dacoromanica.ro
CRONICA
187
www.dacoromanica.ro
Oldh
188
COSTIN
rat numai provincia romana Misia i tarmuril Dunaril impotriva Tatarilor, lar colonil n'at arzat de
fel, cum a facut imparatul Traian. Se gasesc i o
suma de alte nume la kriitori, ca Tribali, Rasci i
altele toate poveti, cad acetia nascocesc mime
dupa, districte, ca i cum ar zice cineva In loo de
Polon Volinean, Podolean i aa mal departe ; tot
aa l-at numit Rascianl, de oare-ce se afia un district cu nume asemanator in tara Munteneasca, adeca
Raava, i un riu cu acela nume; intocmal cum unil
pus nume taril muntenescl Basarabia despre aceasta
vom vorbi mal. jos ceea-ce niel odata n'a fost.
i in Macedonia se afil o colonie romana, de aceeaI
limba cu nol i cu mult mal apropiata de limba italiand, de
www.dacoromanica.ro
189
Molteana (poi. Multan). Cf. Descillecatul dentin-1, ed. II CogAln., pag. 10.
www.dacoromanica.ro
190
tintort costnt
g. g. Despre Basarabia.
Mare greal fac cel ce scrit
scot hail
www.dacoromanica.ro
101
ca partea de linga mare s'ar fi numit cindva Basarabia, nu pot afla cu niel un chip de unde sgll fi
luat inceput aceasta numire ; doara ca sultanul Balazet i TurciI, cind at facut rasboit Impotriva domnulul nostru tefan
astazi de Turcl muntele comisulula, cacl acolo subt acel munte ail
pierit comisul de mina domnului Ball a sus numitulul domn Basaraba ;
In aaceste locurl sunt insi dincolo de DunAre, nu in Moldova."
ceasta glossA adaugati de Miron Costin la text e vorba de muntil Babadagh, nu intelegem insik ce legliturtt I-a dat Miron Costift cu textul.
www.dacoromanica.ro
192
MIRON cOSTIlt
ce In pecetea munteneasc se aflg, un corb, cronicaril lor spun urmdtoarea poveste. Printul ArdealuluI care era .supus regilor unguretI trecind odatd
prin pdminturile principatuluI OA din tara Oltultil,
acolo unde mal 'nainte RomaniI fugiserd de TatarI, vazu o femee frumoasa i o lug, la sine. lar
cind femeea II spuse cd este Ingreunatd de dinsul,
H dede inelul sail zicindu-I : dacl vel nate un Meat,
sl vil cu copilul la mine i sg, aducI spre incredintare inelul. NascInd femeea un bleat, ea povesti fapta
fratelul sgil, lar acesta luind pe soru-sa i pe Meat,
se duserd la principe dupd fdgaduintg.; 1 cInd se
www.dacoromanica.ro
198
pana la Dunare, deabla mergi o zi i jumatate calare, lar In lungime mergI doul-spre-zece zile dealungul
muntilor sad Dunarel. i muntil i pamintul taril
44466
www.dacoromanica.ro
194
MIRON COSTIN
H.
ROEHOM
sg.
Gurghiul, tinuturl de
margine ale Ardealulul domnul Petru, Impotriva
cfila a venit cu rgsboit insugI sultanul Soliman In
persoanl, Il avea prcalabil. MI In Cic gi se Intitula
domn al acelor tinuturi (e vorba de acel sultan, care
cigtige Maramurggul, Cicul
MTTIO
R)K110
MH 1W H. ROEECOM H r
3(HAH
Xectif178, adecg, :
cu
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
196
M1RON COSTIN
homoomul
umbilicusburic
venter vintre
sanguis singe
caputcapul
mensminte
fronsfrunte
manus
scientia tiinta
superciliasprincene
oculus ochIul
pellispiele
pespiclor
caelumcerul
humus huma
ososul
nasusnasul
faciesfata
terratara
oragura
bacia
ene0e)
mina
digitusdegetul
stellastea (ste)
buza (budza)
lingualimba
dentesdintii
mustaxmustata
aquaapa
panispine
albus alb
nigernegru
barba barba
pectuspleptul
herbaiarba
anima Mima
campuscimpul
fenum
plenusplin
gaza
(din italt.
fin
vervara
casa
-suprasupra
desuprade sus
frigus frig
calor cald
serenussenin
www.dacoromanica.ro
status stat
turbidus turbure
passus pasul
dies ziva (dzuua)
maremare
arcus
arcul
sagitta sAgeata
vin tul
197
VERBE.
manduco
maninc
bibo bet
dormio dorm (dorm u)
sedeo ed (edzu)
scribo senil
perambulo primblu
aro ar (aru)
semino samAn
audio auct
video vad (vadzu)
calco culc (culcu)
sentio simpt
percipio pricep
laudo laud
intelligoInteleg
:
pono
pul
facio
fac
rogo
rog
postulo poftesc
precor
priesc
transmitto trimit
fug
adiuto agYutoresc
fugio
nescio nu tit
mato innot
vendo vind
taceo tac.
11. Despre religie.
www.dacoromanica.ro
198
NINON COSTIN
DorohoIuluI
17
Romanului
Totrupluf
LApurel
www.dacoromanica.ro
HarlauluI
CirligittureI
Neamtului
VasluIuluf
OrheIuluI
Tinutul Falciului
Tecuclului
199
Tinutul Tutovei
Putnei
I)
Sacuienii
))
Jalomita
Tinutul Buzaului
Prahova
l)
Muscelul
Oltul
Vilcea
Dimbovita
Arge
Vlaca
Romanatii
Jiul de jos
Jiul de sus
1)
1)
www.dacoromanica.ro
200
MIRON COSTIN
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
202
MIRON COSTIN
In Prut ; Miletinul i Bahluiul de sub Iai, eind amindoug din bucovinele dela Cotnari, se varsg in
Prut ; Barladul, o apg bung, eind din bucovinele dela
Roman i curgind prin locuri frumoase i bogate, se
www.dacoromanica.ro
203
toate
acestea riuri ce isvorasc din muntiI unguret1 i se
varsa in Siretul nostru. Cricovul, Teleajenul 1), Prahova, Ialomita unindu-se toate la un loc se varsa in
Dunare la locul ce se chYama neetatea de Plod".
Dimbovita i Argeul, amindoul unite se varsa
In Dunare in fata SilistrieY.
Oltu12), riul cel mal mare, Jiul i altele multe mal
Milcovul mare, Rimna, Rimnicul, Buzaul
www.dacoromanica.ro
204
MIRON COSTIN
www.dacoromanica.ro
ERRATA.
PaginaSind
S'a tiOirit
In loc de
....
1 de jos
ra
ra
13 de SUS
16
13 2)
AM,A,p0TH
MmApo TH
evagheliT
evangheliT
2 de jos
maneistiri,
111\
9
13
32
53
11
Alexandre'
Alexandre' ;
meindstirei
sa se adaoge dup6. Incaerindu-se" cu-
,,
6 de sus
in locul luI".
AA
85
150
160
185
23
10
H411HC4
12 de jos
Ai \
!Millet%
lase'
olasz
strony ;
strony:
RominT
RomanT
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
II
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
IV
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
VII
www.dacoromanica.ro
VllI .
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
XI:
www.dacoromanica.ro
XII
www.dacoromanica.ro
:xm
www.dacoromanica.ro
XIV
www.dacoromanica.ro
:xv
www.dacoromanica.ro
XVI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
xv:m:
www.dacoromanica.ro
SFIRITUL LETOPISEIULUf DE
LA
BISTRITA.
www.dacoromanica.ro