E.

ditura

VALAHIA pitOmcL)i~-pLUS "Aduceti-va

, aminte de vremurile stravechi,
de la abar~ia lor..."
IN -Director
Marius Muntean
Isaia 46,9
CART~AG~N~Z~I I
Director marketinq
I
S. CORYLL IIdiko lonescu
I

Director editorial
I

Emil Muntean
I
Coperta
Luminita Scorobete
I
I

I
Publicata de editura Redactor
'P~O(i1ci)i.c\ -pLIJS" $erban Dronca
3400 Cluj-Napoca,
Aleea MusceI11/2, Tehnoredactare
tel: 064-414.170; 159.762 computerizatCi
fax: 064-414.170; 414.319 Mariana Handrea
ISBN 973-97377-8-1

Copyright (Q1996
Toate drepturile asupra acestei editii
apa/tin editurii Promedia Pills.
Nici 0 parte din acest vo/um nu poate fi
copiata sau transmisfl prin alt mijloc,
electronic sau mecanic, inclusiv
fotocopiere, inregistrare audio sau prin
orice aft sistem de stocare redare a
informatiei, fflrfl permisiunea scrisfl a
editurii Promedia Plus.
Es/e exc/usfl distribllirea cartii in afara
Romaniei fflrfl permisiunea scrisfl a
editurii.

I&:
'"

~~1: ~.i

"'>Q'~~~~~ ........
-
i:'J ,,;' .~~,,':<:>; ~'\f.".~,..,..,ti<'wn~ ..;if. ;.:~ '"ok.; ,~ ~.,.~,-_ ''''''''''''~''''''''''''N1_« ,., ,~ , ~_~,_..~. .~..~
 ...

I
!

I
I

iI
I

Cuprins

ARGUl'v1ENT 9

PE DUNARE,SPREEDEN 11

HAVILA,CEA CU AURBUN 33

MISTERIOASATAM "LLAH" 57

PE-O GUM DE RAI 75

iN LOC DE INCHEIERE 119

SUMMARy 121

BIBLIOGRAFIE 125

ADAOS. PATRU SECVENTE PRIVIND

INCRE$TINAREA ROMANILOR 131
UN OM DE LA RASAAIT 133
ANDREI 139
CALENDARUL 149
GETII IN NOUL TESTAMENT 153

DICTIONAR '" ... ... 165

,"'.. :\A':'7I' .~,.", r.o.,.. ... I ..." , ~i ' .-.:.t.. ~ ~/1'-

... .'-
""""':~. J;.~ , ..v. t '~Ao. ~ .._,~...:IJ." .A'!'1; -
 !
i

ARGUMENT
" ncercuit de ~ti du~mane tarasffir~it.cu ceUitile de pe
I culmi date flacaril.or~i cenu~ei, hi1ituitca un trofeu de
pret, cel mai jinduit, bun de pus intr-o colectie zeiasca,
Regele, mai inainte de a se da pe sine, a adunat odoarele
Tarii ~i le-a ingropat sub albia raului Sargetia. ~i deodata,
transfigurat de atata maretie, raul s-a revarsat peste
intreaga Tara, s-a rarefiat ~i s-a tacut albastru, ~i de atunei
ne mangaie eu boarea ~i ne sageteaza eu viscoIul, ne pioua
~i ne ninge, tainuind Comoara.
~i cum nu s-a pomenit niciodatii ca In preajma
eroilor sa nu mu~iteze ~i tradatorii. pentru potolirea
Hieomiei, a euriozitatii ~i a goanei dupa soozational .s-a
stamit zvollul ca un naimit ar fi dat in vHeag taina, iar
frumosul cap al demnului Rcge de-abia ar fi fost 1l111it spre
Roma, tragand dupa sine grelltatea a munti de juvaieruri
din aur, din argint ~idin pietre scumpe.
Cine insa bate magurile in zilele inalte de vara, din
maiestlloasa lini~te a Sargetiei celei de sus intelege ca

...~~:L ~ N_I"'. ~......

~'d'.,6~ 1;'-'- ...~~; '.~ '4t~.10 ...' ~ '" """r~""'t,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,~~ ... f,._. ,.~ .. ...!_t v..:'>..,~.,..:._. .. ~ --.' ," ,;.r~,'-~ ~...-..... .t' -.. u"..
 Valahia in Cartea Genezei
nimie nu s-a clintit din 10cu-i, Tezauru1 dainuind mai
departe sub undele albastre, inehis in propriu-i mister.
Nwnai ea nu doar obieete sclipind in aur, in argint ~i
in nestemate au fost aseunse sub lespezi1e apei. Mai afund,
mai greu de gasit, s-au inmormantat de vii toate taine1e
veehi de milenii ale unui popor; pana ~i limba lui.
Cateodata, rar de tot, in doar clipe de gratie,
Sargetia, parea uitand de sine, imbatat~ de propriu-i
murmur, lasa eumva sa scanteie, fulgerator, dite unul din
odoarele oerotite sub sanu-i.
Autorului aeestei investigatii i s-a oferit privilegiu1
nesperat qe a putea intrezari unu1 din aee1e nepretuite
odoare, poate ehiar unu1 de 0 importanta uniea, din
moment ee e1 straluee~te ~i in paginile de ineeput ale
Sfintei Seripturi.
Un impresionant volum de izvoare istoriee ~i din alte
domenii s-au adunat, ea de 1asine, pardi tara eel mai mie
efort, e0l11p1etandu-seunu1pe altul, armonizandu-se, ea ~i
cum s-ar fi diutat de mult, bueurandu-se ea se regasese
impreuna, sa depuna marturie ea aeea strafulgerare n-a fost
joeul unei fantasme ei un adevar ee poate fi probat.
Autorul, riscand euvantul eople~itor, s-ar simti ferieit
daca macar unii din cititorii sai i-ar Imparta~i bueuria, eu
care nu are vanitatea sa se mandreasca, pe care 0 traie~te in
smcrenie ~i recuno~tinta.
(8]
10
" " ld~ ~..... , - .-
.. '" "'!dIIW~...
o1J._
...,
PE DUNARE, SPRE EDEN
/'0. n prezent, capitolul 1 al Facerii, Intaia carte a lui
1 Moise atrage in mod deosebit atentia deopotriva a
teologilor ~ia oamenilor de ~tiinta.
In secolul treeut, Darwin, cu teoria sa asupra originii
speciilor, parea a fi dat lovitura de gratie cCIlGeptieibiblice
privitoare la aparitia vietii pe piimant ~i, prin extindere, la
crearea Universului insu~i. Cu timpul insa, s-a observat ca
argul11ente1epe care teoria evolutionista se sprijina sunt eu
totul fragile, une1e ehiar falsuri in toata regula, iar altele,
absolut necesare del110nstratiei, lipsesc eu desavar~ire.
Astfel, dintr-o teorie imbatabilii, evolutionismul s-a viizut
eurand redus doar la ealitatea, in cel mai bun caz, de
ipoteza, mai functionand doar pe principiu1 inertiei, in
url11aputernieului impuls pe care aroganta sa aparitie i I-a
impril11at,eu 0 perl11anentapierdere de viteza totu~i.
In aeeste imprejuriiri, cercetatorii au inceput sa
reciteasca referatul biblic, acela pe care darwinismul il
azvarlise pe undeva, prin vrai~tea mitologiilor. Tot mai
multi dintre ei recunosc, dupii canHirireacelor doua pozitii
11
):,"
~
.-, .7..
.~
 Valahia in Cartea Genezei Pe DlU1are,spre Eden

eontrare, di este mai difieil sa sustii argumentat J J. Numele unuia era Fison; acesta inconjura toata lara
evolutionismul dedit ereationismul, a~a cum il expune Havila, in care se afla auI'.
Biblia. Ba asistam la eeva eu totul inedit. De wIde vreme 12. Aurul din lara aceea este bun; tot acolo se gase~te
I'ndelungata, ~i eu deosebire din seeolul XVIII I'neoaee, bdeliu ~ipiatra de onix.
J3. Numele raului al doi/ea este Gihofl. Acesta fnconjura
~tiinta ~i religia au fost prezentate ea doua adversare
toata lara Cu.y.
ireeonciliabile, eu previziunea vietoriei iminente a ~tiintei 14. Numele raului al treilea este Tigru; ACl!sta curge
~i disparitia tara glorie a religiei, aeum ~tiinta eonstata eu prillfala Asiriei; iar raul al patrulea este Ellfratul."
surprindere ea, tara voia ei, rezultatele obtinute de ea 0 (Faeerea 2,8-14)1
eonduc sa confirme tot mai multe din relatarile Bibliei,
considerate pana de eurand simple legende. Elocvente sunt in chipul cel mai firesc, oamenii au dorit I'n decursul
in aceasta privinta prestatiile arheologiei dar ~i ale altor timpului sa localizeze Edenul, eforturi ramase I'nsa rara
discipline, de la filosofie ~i antropologie la istorie, nici un rezultat cat de cat multumitor, ceea ce a dus pana la
biologie, astronomie ~i ehiar fizici:'i. urma la sistarea oriearor tentative I'n aceasta directie.
Dar, se I'ntelege, evolutionismul nu renunta u~or la Scepticismul contemporanilor no~tripoate fi sintetizat prin
mareIe avantaj de teren de care dispune. Confruntarea afirmatiile a doua personalitati apartinand la doua culturi
celor doua pozitii se prevede plina de 1'1lcordare,cu difcrite ~i la doua biserici diferite. Bartolomeu Valeriu
spectaculoase modificiiri ale liniei frontului, ceea ce, cum Anania, Arhiepiscopul ortodox al Vadului, Feleacului ~i
am spus, suscita interesul general. Clujului, I'n comentariile sale la textul biblic, diruia I'i
E firesc, I'n aeeasta situatie, ca urmatorul capitol al elaboreaza I'n prezent 0 noua versilme, se pronunta
Facerii sa treaca aproape neobservat. De~i I'ntrecut tocmai categoric: "Eden: imposibil de localizat geografic.,,2 T. C.
acesta ineita curiozitatea la maximum, ~i anume, partea sa Mitchell, M.A., Custode adjunct la Departament of
referitoare la Eden. Dar iata acest pasaj: Western Asiatic Antiquities, British Museum, dupa ce
treee in revista prineipalele solutii ce s-au propus de-a
"8. Apoi Domnul Dllmnezeu a sadit rai 1n Eden, spre
lungul timpului, concluzioneaza: "Daca tinem cont de
rase/rit,~i a pliS acolo pe all/IIIpe care-I zidise,
9. $i a facut Domnlll Dumnezeu sa rasara dill pamant
posibilitatea ca Potopul sa fi fost universal, cste foarte
.
tot soilll de pomi, placlili la vedere ~i Cllroade bllne de mancat;
iar ill mijlocul raiului era pomul vie/ii ~i pomul cllnoa~terii 1 Aici,ca ~imai departe,ciindnu se face0 remarcaspeciala,citamdin ~ t
binelui ~i raului. lliblia S<lUSfiinta Scriptura. Bucure~ti: Institutul Biblic ~i de
10. $i din Eden ie~ea un rau care uda railll, iar de acolo Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1968. If' ~
se imparJea in patru bra/e. 2 lliblia sau Sf3nta Scriptura. Vcrsiune revizuita, redactata ~i 111 11"
comentata de Bartolomeu Valeriu Anania, in Steaua nr.3, 1995, p. 34.
If I '

tr
12 13 hi
I r.
t. !
I .; I
0 i .,..,
J~:..t .
~
.-:.
! .

.. -~ t'''~'',}'1- ... ~.. i ;".a:

"p '~~'''''., .,:4"".. .,," ...~ ;,~. It.., "' ~'<i.~J.''ft , ~ ~'F~~...~ _.. ~_
11:'" "~' "'11I <AI., \,;~. ;". .1IfJ""""~1. ~.,w.>i*- .)J..~ 't'J,1 .~_... ... ~-' ~... ~~- ~I,.".....-
 Valahia in Cartea Genezei
Pc Dunare, spre Eden

probabil ca acele caracteristici geografice care ar fi putut enumerandu-i atluentii, semnalandu-i cele doua denumiri
ajuta la identificarea locului Edenului sa fi fost modificate sub care antichitatea 0 cuno~tea, Danubius ~i Istros, ci
~i astfellocalizarea Edenului ramane necunoscuta.,,3 dedicandu-i nu mai putin de jumatate din carte, trei
Dar pana ce impasul sa fie atat de clar recunoscut, capitole din ~ase. ~i aceasta pentru ca el identifica Dunarea
temerarii, de-a Iungul vremii, au Intreprins nenumarate cu primul din cele patru rauri ce strabateau EdenuI, raul
expeditii intelectuale pentru descoperirea regiunii Fison.
geografice unde a fost situat Edenul ~i, deci, raiuI, punctul AI. Lal11brinoface observatia di de fapt scrierea are
din care s-a raspandit Intregul neam omenesc. A existat 0 chiar Dunarea ca subiect, celelalte trei rauri neservind
perioada In primele veacuri cre~tine cand subiectul acesta dedit ca termeni de comparatie cu aceasta. EI precizeaza
exercita 0 fascinatie particularii, sta,re ce s-a perpefuat In ca trei din multele manuscrise pastrate, Q, L ~i S, poarta
tot evul mediu.
chiar titlul Despre fluviul Dunarea.
In traseul demonstratiei ce urmarim s-o facem In Daca ne relntoarcem la textul biblic, yom observa ca
lucrarea de fata, yom semnala mai Intai una din cartile cele ~i acolo exista 0 dozare a il11portanteice Ii se dii celor
mai incitante dedicate acestei teme.
patru rauri. Nu ne putem da seal11ade criteriile care au
Prin secolul V sau VI a aparut 0 scriere In Iimba determinat organizarea materialului In scrierea bizantina,
greaca intitulata Dcspre cele patru fluvii ale Paradisului. dar nu se poate sa nu constaH'im 0 paralela evidenta,
Anonima, de dimensiuni reduse, ea s-a bucurat de 0 deliberata sau Intamplatoare, Intre aceasta ~i referatul din
circulatie extraordinara, a fost un adevlirat best-seIler al Cartea Facerii.
acelei epoci ~i al secolelor ce au unnat, daci'ine ghidam ~i In Biblie ~i in Cele patru fluvii ale Paradisului,
dupa numarul impresionant de copii ce ni s-au pastrat. A raurile sunt In~irate In aceea~i ordine: Fison, Gihon, Tigru
fost pubIicata In limba originala, Insotita de un foarte ~i Eufrat. Avem il11presiaca aceasta ordine are 0 ratiune a
documentat
1924.4 studiu In franceza senmat de AI. Lambrino, In ei pentru ca Moise acorda spatii diferite fiecaruia dintre
rauri, ~i anume descrescator de la primul la ultil11ul.Astfel,
Cu totul surprinzator, necunoscutul autor al Iucrarii pentru Fison rezerva doua versete (11 ~i 12), Gihon
Oespre celc patru fluvii ale Paradisului Incepe prin a beneficiaza de un singur verset (13), iar Tigrul ~i Eufratul
descrie Dunarea. ~i 0 face nu numai cat poate l11ai Sillltcuprinse amandouii 'Il1tr-unverset (14). Tara pe care 0
amanuntit, uzand de inforl11atiilede care putea dispune, "lnconjura" Fisonul e caracterizata prin bogatiile sale;
tarile vecine cu Gihonul ~i Tigrul sunt doar amintite, tara
J Dicfionar Biblic. Oradea: Editura Cartea cre~tina, 1995, p. 366. nici un determinativ; ultimului diu, Eufratului, nu i se mai
4Lambrino, AI. "Les fleuves du Paradis", in MClanges de l'Ecole alatura nici un nume de tara.
Uoumaine en France, 1924, pp. 201 ~.u.
14
15

">1&-. ':".)'ooto
...~..,. ~"..,~.'..U/.4 , _'~""_,,, ~ ,10-
...i...,. ""'~. ..,.: *'.~.""" "'.,... ""
...iI... --~ :;;.. 1i
""' ;",.,1;
, ,"'""~
. -- .oIi /(.t. ,""'''''''''~ "fI.'-"
~~Irt.41 .~/ "..

Valahia in Cartea Genezei
Partea ciudata a problemei e ca ordinea in care
raurile sunt a$ezate In text $i importanta ce Ii se da se afla
In raport invers proportional cu posibilitatea de identificare
a celor patru ape. Spre a ajunge la aceasta, trebuie s-o luam
de jos in sus. Pentru Eufrat n-a fost 'niciodata 0 dificultate
sa poata fi recunoscut. Tigrul a fost $i el dedus cu destula
u$urinta din ebraicul Hidekei. Pentru Gihon, care purta un
nume necunoscut, a fost propus NUul, pe motivul ca
Etiopiei in vechime i se spunea "tara CU$",cea pe care el 0
"inconjura". in schimb era imposibil de aditat cu precizie
care dintre r<lurile pamantului este Fisonul, cu atat mai
mult cu cat nici "tarii Havila" nu i se gasea un
corespondent geografic.
. Ne imaginam, In aceste conditii, ce interes putea
starni 0 carte care venea $i recuno$tea tara ezitare in ni$te
fluvii contemporane, familiare cititorilor, stravechile rauri
ale Edenului, fiintand candva, la Inceputurile lumii.
intrebarea fireasca e cum a ajuns necunoscutul autor
bizantin la identificar~ Fisonului biblic eu Dunarea. Cum,
adidi, a reu$it sa dezlege enigma ee incita eu aHitaardoare
fantezia tuturor, sa deconspire ultima neeunoseuta ee mai
ramasese in eeuatie?
Aici trebuie sa spunem ea meritul nu-i revine
autorului nostru. Lucrarea, In ce prive$te descrierea celor
patru fluvii, cste 0 compilatie dupa autori antiei, de la
Herodot la EratoS'tene (pe eare-l prelua prin Strabon),
Diodor $i Polibiu5. Niei identifiearea Dunarii eu Fisonul
nu-i apartine. El ii urma in aeeasta pe Inainta$ii sai,
seriitori din secolul IV, dintre care eel mai prestigios $i
5 Lambrino, AI. Op. cit., pp. 210-211.
16
fbt.j;f,.~\"",,,,;r('-i?'IJ';~,:J~~Mi.~~r~~~;'.~'~~~1fl..~,,,~...: "._,~,~"",."..~~~JII:,llOi11"..fo<ov~~'~"'.rH"M.'''<~''_'''''C_'.~''''''''''-''''.'''''.tW.~~~'\f\.~.*
Pe Dunate, spre Eden
mai demn de crezare este Sf. Efrem Sirul,6 autori ce, nu ne
indoim nici 0 clipa de acest lucru, in mod sigur nu
inventau, pentru ca nu succesul ieftin, "de public", 11
urmareau ei in ceea ce scriau, ci aflarea adevarului, care,
deci, cu siguranta, mregistrau ceea ce, la randu-Ie, gaseau
in traditii stravechi sau in lucrari intre timp disparute,
necunoscute noua.
Dar, mai inainte de a cauta ~i alte izvoare care sa
sustina aceasta, la prima vedere, insolita teza, sa incercam
sa risipim 0 nedumerire pe care ea 0 provoaca.
Prezenta Dunarii printre raurile Edenului deruteaza
in a$a masura incat ipoteza e respinsa din capullocului, cu
totala neincredere, daca nu cu superioara ironie. Mai intai
Dunarea e prea departe de regiunea in care ar fi putut fi
Edenul ~i,in orice caz, de Tigru $i Eufrat, cu care e greu sa
ne imaginam ca ar fi putut avea vreodata 0 legatura. Apoi,
ea se gase$te la apus tatade locul in car6 traia Moise ~i
fata de care, dupa precizarea sa, Edenul era situat la rasarit.
AI. Lambrino, in studiul sau, impaca aceste nepotriviri
invocand conceptia celor vechi dupa care fluviile puteau
intra in pamant ~i sa reapara in orice punct al lumii,
strecurandu-se chiar pe sub fundul marilor7, viziune ce
6 Ibidem, pp. 208-210.
7 Ibidem, p. 210. Leon Diaconu! scrie chiar despre DlInare: "Se zice
di Istru! nwnit Fison e unu! din cele ~ase (sic!) flllvii care curg prin
Eden; e! izvora~te din disarit, curge pe sub p1'uuant,prin inte1epciunea
nemasurata a Creatoru!ui, ~i iese iara~i la iveala in muntii ccltici, apoi
strabate Europa, se desparte in cinci brate ~i se revarsa in Pontul
Euxin." Fontes Historiae Daco-romanae (se va cita: F.H.D.R.),
Bucure~ti, Editura Academiei Republicii Socia!iste Romania, 1970,
voI.lI, p. 681.
17
a..
 Pe DuniU"e,spee Eden
,Valahia in Cartea Genezei

face sa dispara orice imposibilitate geografica. Vom vedea Nu vom putea 3vansa in clarificarea intr-adevar
numaidecat ca nu suntem nevoiti sa recurgem la aceasta dificilei dileme dedit apeHind la textul scripturistic ~i
ultima solutie pentru a clarifica lucrurile. incercand sa-l descifri\m cat mai corect.
Daca reu~im sa ne debarasam 0 clipa de prejudecati Citim a~adar: "Apoi Domnul Dumnezeu a sadit rai
~i automatisme ale gandirii, constaHim ca includerea in Eden..." (Facerea 2,8), de unde reiese ca "Eden" ~i "rai"
Dunarii printre raurile Edenului nu ridica nici 0 dificultate initial nu erau sinonime, a~a cum au devenit mai tarziu, ci
in plus fata de a celorlalte trei numite in Facerea. $i sa ca Edenul9 era un spatiu geografic mai extins, in care
pornim chiar de la izvoare. Se va spune ca izvorul Dunarii Dumnezeu a sadit pe 0 anumita portiune 0 gradina (in
e mult prea departe in vest pentru a se putea accepta ca ea traducerile romane~ti "rai"; "Paradis", cum apare in
se desprinde, impreuna cu celelalte trei rauri, dintr-o Septuaginta, este un cuvant persan insemnand, la fel,
singura matca ce strabiitea la inceput Edenul. Dar Nilul? IIgradina", "loc frumos cu vegetatie incantatoare,
Unde se afla izvoarele lui ~i cu ce e mai verosimila inconjurat de zid"). Prin Eden curgea un rau care, dupa ce
provenienta lui din raul primordial al Edenului? Inca strabatea raiul, se despartea in patru brate ce purtau
Herodot ~tia ca "Nilul /.../ porne~te de la aceea~i departare numele ~tiute~i carora cautam sa Ie gasim corespondentele
ca ~i Istrul.,,8Dar sa renuntam ~i la Nil, pentru ca nici el nu in geografia cunoscuta de noi.
apare sub acest nume in textul din Facerea ~i nu e sigur Aici trebuie sa facem distinctie intre doua planuri ce
deci ca acolo e vorba de el. Sa ne restrangem a~adar obi~nuit se confunda: epoca pe care Moise 0 evoca, situata
investigatia la cele doua rauri "sigure", la Tigru ~i Eufrat. dindva, la inceputullumii, imposibil de determinat istoric,
Provin ele dintr-o sursa comuna ~i se desfac apoi in doua ~i momentul in care Moise scrie.
Moise a trait in jurul anului 1300 i.H.1OIn linii
brate la un moment dat pe parcurs? Realitatea arata exact
invers. $i daca raiul era situat undeva mai sus de aceasta generale, lumea din timpul sau, cel putin in ce prive~te
continentele, marile ~i oceanele, cursuri1e marilor fluvii,
rasfirare a raului in mai multe brate, unde se gasea el
totu~i? In muntii Caucaz? Daca privim lucrurile cu toata
seriozitatea, trebuie sa recunoa~tem di nimic nu ne 9 Cercetatorii nu cad de acord in legatura cu scrnnificatia tennenului
Indreptate~te sa includem tara rezerve Tigrul ~i Eufratul "Eden". ArhiepiscopulBartolomeuValeriu Anania, impreunacu a1tH,
printre raurile Edenului, In timp cc refuzam atat de 11 interpreteazaca nWlle propriu, insemnand"bucurie". "desratare".

categoric aceasta calitate Nilului ~i Dunarii, ele, cu toatele, Op ~i loc cit. Dupa aWl opinie, cuvantul ar iI1scrnna pur ~i simplu
"campie" ("cdin" in sumeriana, "edinu" in acadiana insenmand "Ioc
putand candida la ravnita demnitate eu ~anse absolut egale.
~es"), deci n-ar indica decat 0 forma de relief, 0 zona plana, in care
Dwnnezeu ar fi sadit raiul. T. C. Mitchell. Op ~iloc cit.
10 Judy Pearsall and BiII Trumble cds. The Oxford English
8 F.H.D.R., vol. I, p. 25. Reference Dictionary. Oxford University Press, 1995, p. 942.
19
18

- 7- -~-------..- ,~:~' '~',,~.

..< ,.-

..tf.,.~~ ...",., ~:J'ot:'.(.t~~ '!!'J\:'.f.4t~, !l~'1It:9J~of)O"(fo

~;.~}"'''~ ~ ~~"'4"" ~~h~, :'I","~ ~t8'h ~ ~.,fIfIt"""'M1f"'..~~~ , ,'~.- ><Jj r4*""'a. ' ]" ~ ~ ~...~ ~ ~~~~___~,.. ;s': - .........
 Pe Dunare, spre Eden
Valahia in Cartea Genezei

arata a~a cum 0 cunoa~tem ~i noi. In schimb, exista 0 CerceHiri ulterioare, £acute de speciali~ti apartimlnd
diferen~ enorma intre geografia contemporana lui ~i cea diferitelor discipline ~tiintifice, au confirmat intru totul
din timpul primilor oameni. Intre aceste doua momente aceasHiteza, astazi nimeni nemailndoindu-se de temeinicia
avusesera loc transformari radicale, ce modificasera cu el.
Inca 0 invitatie sa fim mai circumspecti atunci dnd
totul scoaqa terestra, determinate in principal de Potop,
dar ~i de alte fenomene la care ne yom referi in continuare. judecam "naivitatea" celor vechi. Bineinteles ca ei nu
A~adar, nici pe vremea lui Moise regiunea unde va fi dispuneau de cuno~tintele accesibile noua ~i fatalmente
existat Edenul nu mai corespundea cu ambianta in care a erau eronati in multe din convingerile lor. Trebuie insa sa
vietuit Adam. ~i ca sa exemplifidim cum suntem obligati nu punem pe seama lipsei lor de informare tot ceea ce in
sa diferentiem cele doua planuri, Moise, referindu-se la spusele lor nu corespunde cu modelele noastre de gandire.
raurile Paradisului, pomene~te tarile Havila, Cu~ ~i Asiria, Trebuie sa acceptam ca in decursul evolutiei civilizatiei
tari care in timpul in care scria el puteau exista, dar aceasta s-a tot imbogatit cu ctmo~tinte noi, dar a mai ~i
nicidecum pe vremea lui Adam ~i a Evei dnd, in afara de pierdut dite ceva pe drum, asemenea omului care cat
ei, nu mai era pe pamant nici un alt om, darmite popoare traie$te tot invata, dar mai $i uita. ldeal ar fi, pe cat ne e
care sa hotamiceasca tari. Cu alte cuvinte, raul Fison posibil, sa facem distinctie Intre inocenta reala a
inconjura tara Havila ~i raul Gihon tara Cu~, iar Tigrul inainta~ilor, determinata de stadiul dezvolHirii in care se
trecea prin fata Asiriei prin secolele XIII-XII i.H. ~i nu pe aflau, ~i afinnatiile lor ce ne pot intriga, dar asta numai din
timpul dind Adam ~iEva traiau in Eden. cauza di, de data aceasta, ei beneficiaza de cuno$tinte ce
Dintre fenomenele care, intre Adam ~i Moise, au noua ne lipsesc, caz in care cei ce sufera de inocenta nu
schimbat fundamentalln:tati~area pamantului amintim doar mai sunt ei, ci noi.
deriva continenteIor. Oamenii au observat 0 izbitoare Pentru ca, iata, am suras de fiecare data cand i-am
asemanare intre liniile ce traseaza tarmii continentelor, intalnit pe cei de demult sustinand ca pamantul nu-idecat
intre tarmul de apus aI Europei ~i cel de rasarit al Americii o insula in mijlocul oceanului. "Homer a infati~at
de Nord, intre Firmul de apus al Africii $i cel de rasarit al pamantul populat scaldat de jur imprejur de ocean",
Americii de Sud, ca ~i cum portiunile de pamant observa Strabon.J2 ~i a~a credeau toti. De unde sa ~tie ei
respective ar fi constituit initial 0 singura unitate ce ar fi de America, pe care noi am descoperit-o? De unde sa aiba
fost pardi clecupatacu foarfeca, figurile rezultate fiind apoi ei habar de Australia!? Dar de Antarctica, pe care noi
indepartate una de aIta. Alfred Wegener a fost primul care, de-abia acum 0 cartografiem!?... Da, numai di ei batusera
in 1912, a sustinut public teoria deplasarii continentelorll. cu piciorul America ~i Australia inaintea cumplitului
"dizboi de secesiune" ce le-a razletit de Lumea Veche. Nu

II Glashouwer, Willem 1.1. A~a a aparut lumea. Bielefeld:

12 Strabon, Geografia, 1,3.
Christliche Literatur-Verbreitung, 1993, p. 167.
21
20

--~..--«1.

""!'7>.~~'M~~ ,'" ~ t~... -,,; _04""~'-"'.~~~ ~..",.....- '~.)$'"

~~~~'Ifot.~; ..~,~(~-b,')"f~:"~1C'~"""""; ,..:iI'"o!"C:f.1o,...JII:t'a..,,:>J~,~...'k.~*,.2t,...~!'f..~~~~~..~ ,",- 'jI"..~..., .,~,.~ .,, ...,..~~ <41~'1 ~~...,,.,-,I-~)4 ~<t..~..~;;
 Pe Dunare, spre Eden
Valahia in Cartea Genezei
".~,
Homer, bineinteles, ~inici altii prea apropiati In timp de el,
n.
/'
'c
ci stdimo~i Indepfu1atiai lor, de la care ei au mo~tenit Insa ,/ \ ..
u
...
aceasta informatie, ca pamantul a fost candva, Intr-adevar, ~
o insula In mijlocul oceanului. Jar In cazul de fata - ~i nu e '8
V')
singurul - ~tiinta da ca~tig de cauza "naivitatii" batranilor ""
"u
~i nu "atot~tiinteiIInoastre. u
;:
';;
Teoria derivei continentelor ne ajuta sa Intelegem .5
'9
mai bine chiar textul biblic referitor la facerea lumii. Cand "3

citim: "~i a zis Dumnezeu: "Sa se adune apele cele de sub r" .~
~
cer la locurile lor ~i sa se arate uscatul! II ~i a fost a~a. ~i \\ "3
=
Q. d
.s-au adunat apele cele de sub cer la locurile lor ~i s-a aratat ...
...
,,9
uscatul" (Facerea 1,9), impresia pe care 0 avem e aceea Li ....
o
ca uscatul, intr-un singur bloc, apare In mijlocul oceanului . ~. ~......

planetar,13 textul biblic ce ne sugereazii aceastii imagine .,..+..,,/ \ /

c<1)
\i
fiind de 0 claritate mai mult decat cristalina. Pana de ~
'/ ~'-.
",~'
,/ .S
....
'-., .~""
/' co
cunlnd insa ne refuzam priveli~tea trasata sigur de text, .d"-',,,
<.)
t':I
ajustand-o, adaptand-o cuno~tintelor noastre geografice / '., '.
>
./ ............
<
/,/ :" .t::
(pc care cei vechi, nici chiar Moise, n-aveau cum sa Ie /\
/ ,
, ":-.
{\ /" \ !
I
i '-
(\) I
Q
posede!). Astfel, "despiirtirea apelor de uscat", care / \.
'''\
inseanma 0 separare neta, uscatul la un loc ~i apa I
i
nesfar~ita peste tot In juru-i, 0 fiiramitam, aici un
continent, dincolo altul, intre ele insule nenumarate, aici
\
un ocean, de pmiea cealalta altul, ~i apoi mari, pe aici ~i
pe dincolo, pana ce totul se suprapunea perfect peste . \
conturele din atlasul nostru ~colar.
~
i
13Aceea~i viziune 0 semnalcaza Mircea Eliade la vechii egipteni:
.\
"Asemeni atator alte traditii, cosmologia egipteana incepe cu aparipa . 'I., ,
unei coline din Apele primordiale. Aparitia acestui "Ioc dintai"
deasupra imensitatii acvatice semllifica ivirea pamantului, dar totodata "'-.,
, ,
~
/ \. 'I\~
I'~
a luminii, a vietii ~i a con~tiintei". Eliade, Mircea. Istoria crcdinfelor / ': "
/
~i ideilor religioase. Traducere de Cezar Saltag. Sucure~ti: Editura /
d\'
~tiintifica ~ienciclopedica, 1991, vol. T,p. 91.
23 ! 'r
22 .
i .
~-,
l
,I 1

::. , ~j.. A .'h¥'. ~ II'ji, ..... .*, .. ."".- ... . .... '.
- - _~ - . '-~ - - ....,...~ ~'
:- 'I '..~ \-.
'}II;
,~
 Pe DooM-e, spre Eden
Valahia in Cartea Genezei

Dar teoria derivei continentelor se conjuga perfect ~i

cu Potopul. Aspectul actual al Tenei ne crea mari greutati
in intelegerea teribilei revarsari de ape. Ca amintirea
IOANNIS
HONTER. CORONEN~
acesteia s-a pastrat la popoarele Orientului Mijlociu, in $1$ &VDIMENTOR.VM CO..
spatiul familiar Bibliei, e ceva tiresc, dar ca 0 intalnim la
populatii raspandite pe tot globul, de la amerindieni la (JtSfgr~pb;.c lihri duo. QJoru prior
triburile malaieziene, e lucru in stare sa ne mire. Ceea ce Aftroru"ru, pofltriorGL'~
insa devine foarte verosimil dad raportam totul la 0 grltpbilt prituipilt,
singura insula, a~a cum pamantul a fost la lnceputuri. hrcuiflimtcom!)
Dupa cum ne era imposibil sa ne imaginam cum va fi pJcffitW' .
adunat Noe animalele din America sau din Australia. Dar
pe continentul primordial, care, presupunem, avea 0 clima (<<lorum p~tt'ts)JldIM aunjt4tibUt) Itmntf,
suficient de uniforma, animalele trebuie sa fi trait.
l\t'gnA~ acm popum)Pity," !&hen,trnt..
impreuna, soiurile cele mai diferite, ca intr-o gradina
S E P TEN T 1'. 1o.
zoologica, pretandu-se a~adar la imbarcarea lor ill area.
$i iata cum ~tiinta, "adversarul de moarte al religiei",
ne faciliteaza intelegerea mai exacta a textului Sfintci
Scripturi. o
$i ca sa revenim la subiectul nostru, acel unic c,)
continent primordial, Pangeea, diferea deci in mod sigur
Z
~
-
~
('Tt
de ceea ce geografia fizica ne arata azi. Fara a avea nici un
indiciu care sa ne sprijine, dar nici vreunul care sa ne
-u
~ ~
.
~

contrazica, putem presupune ca acele rauri, care se vor u

numi apoi Dunare, Nil, Tigru ~i Eufrat, ~i care ~i in' forma o
lor de azi, venind din directii opuse, de la vest, sud ~i nord,
converg sprc un aproximativ centru al Lumii Vechi, putem
presupune a~adar ca la inceputuri nu este exclus ca ele sa
se fi apropiat mult mai mult unele de altele, poate pana la MEIlIDIE$.
confluenta. "Lumea Veche" in Cosmografia lui loan Honterus.
Cracovia, 1530

25
24

-~- :~----. ._, - --' .~~- .. -..: --- - .._~

...,~.:iiroh~~~ .1M»= ,-oCWY ,. .:''''''''J\~i~ 'If:.,'~~"" ~,(t "&,. ~"If/M.v ; 4: 'h..~~,~.r.~:..",~ ~,..,..~*~,~ 'tIlfa~(;:. tt~ .., ..... ~~ttt,._""~~""''''''''~~'''''''',~ .. r ___~ ,w_'" ... ,_
 I
pe DlU1are,spre Eden I
Valahia in Cartea Genezei I
I I.
.i
simplu, ci di Ie-au preluat la dindu-le de la inainta~ii lor, Ii
Pentru di nu e sigur dad textul din Facerea, atunci il
deci di traditia referitoare la DtU1aretrebuie sa fi avut 'I
!I
cand se refera la aceste rauri, Ie considera "guri" de varsare
vechime apreciabila in momentul in care a fost
sau afluenti ai raului ce uda raiu!. "Cuvantul ros (cap, 11
'!
consemnaHiin documentele pastrate pana la noi. ~\
capat, inceput), spune T. C. Mitchell, este interpretat in
Traditie ce s-a prelungit apoi foarte mult, pentru ca 'I
diferite moduri de cercetatori, in sensul de inceput al unui
brat, ca intr-o delta, mergand in josul raului, sau inceputul, ~i in secolul X Leon Diaconul, participant la expeditia
jonctiunea, unui afluent, mergand ill susul apei. Ambele imparatului Vasile II impotriva bulgarilor, scria despre
"1strul numit Fison", acesta fiind tU1uldin fluviile, "care
interpretari sunt posibile, de~i a doua este mai \1
probabila.,,14 curg din Eden,,\6
H
Dar, pentru a ajunge la 0 concluzie acceptabila filra
A doua interpretare, am adauga noi, nu numai ca este
rezerve, avem nevoie ~i de alte dovezi care sa sustina
mai probabila, dar, in realitate, este singura posibila. Altfel
nu numai Dunarea ~i Nilul sunt de neacceptat printre aceasta teza, cum se vede at:1tde veche ~i totu~i azi ca ~i II
necunoscuHi.
fluviile Edenului, ci chiar ~i Tigrul ~i Eufratul care, cum ~I
Pentru ca ea poate fi, la origine, ~i 0 simpIa
am mai spus, se pot uni spre a forma W1singur rau, dar in
nid un caz nu formeaza initial un rau unic din care sa se presupunere. Cum am mai zis, oamenii au fost tentati sa
identifice pe teren cele patru rauri ale paradisului. Iar daca [I
despartii apoi.
Din cele spuse pana acum reiese posibilitatea ca, in in ce prive~teTigrul ~iEufratullucrurile erau (sau pareau a
conditiile de relief ~i hidrografice ale pamantului de fi) clare, Nilul alaturandu-li-se ~i el, Fisonul d'imanea
dinaintea separarii sale in continente, Dunarea sa fi fost deschis oricaror variante, de la Ind pana la ni~te paraie de
intr-adevar unul din cele patru rauri ale Edenului pomenite prin Armenia, sau chiar canale de irigatie mesopotamiene.
in Cartea Facerii. Acest lucru 11afirma, cum am vazut, filra Inca din secolul I 10sif Flaviu propunea Gangele ca fiind
nid un dubiu, un autor anonim din secolele V sau VI in Fisonul.\7 1poteziice, sa rectU1oa~tem,nu e cu nimic mai
verosimiUi, din ptU1ct de vedere geografic, dedit cea
scrierea sa de un enorm succes in epoca Despre cele patru
referitoare. la Dunare. In formularea lui Iosif Flavin
fluvii ale Paradisului. El se baza pe afirmatii anterioare
ce sustineau aceasta, intre care ale lui Severian, episcop de surprinde cxpresia ca raul din rai "curgea in jurul
. intregului pamant", ceea ce duce cu gandul la faptul di
Gabala15, dar mai ales ale sffintului Efrem Sirul (secolul
Edenul in care Dumnezeu a sadit raiul cuprindea
IV). Fara a ~ti de unde ~i-au cules ace~tia din urma
intreaga suprafata terestra. Oricum, Edenul reprezenta in
informatiile, nu putem accepta ca ei Ie-au inventat pur ~i

16 F.H.D.R. vol. II, p. 681.

14 Mitchell, T. C. Op. ~i loc cH.
17 IosifFlaviu. Antichitati iudaice. 1,1,3.
15 Lambrino, AI. Op. cit. p. 209. 27
26

i
_~._ "__ "~'_': __I .. ,..;- _. . . _~.. ~
.~~,~~~...;.r ~w,.~""..., ~
~~~\~'~~&"'~~~,"H:/,~~..~,,~)- ~~~v:~;~~.".,:r.,"n.:~:~:tt,~"~.J.;.;...~~~~~'~,,,~.I!'f6' -M~v~"-~l-""f'-''''''~'~~'''_oN~''''
.,
Pe Dunare, spre Eden
:~ Valahia 1n Cartea Genezei
crezut un timp ca autorul ar fi Caesarios, medic ~i
interpretarea tuturor un loc privilegiat, chintesenta a
naturalist care traise in secolul IV la Constantinopol,
pamantului. Era tiresc a~adar ca ~i raurile ce-l strabateau
fratele Swntului Grigore de Nazianz. S-a observat insa ca
sa fie cele mai implmatoare din cate erau cunoscute.
Dunarea se numara categoric printre acestea - autorul anumite referinte din scrierea lui vizeaza 0 perioada mai
tarzie, drept care autorul a fost plasat dindva, prm secolul
scrierii Despre cele patru fluvii ale Paradisului chiar
face precizarea ca ea e, alaturi de Nil, eel mai mare fluviu VI, iar, cum tot nu i s-a aflat numele adevarat, i s-a spus
Pseudo-Caesarios.
din lume18- fapt ce 0 recomanda sa beneficieze de statutul
de rau al Edenului. Pe noi el ne intereseaza pentru ea, intr-un loc din
Un motiv pentru a alatura celor doua fluvii dialogurile sale, afirma: "Prive~te la /.../ unul singur din
mesopotamiene Dunarea ~i Nilul, pe langa marimea lor, eele patru fluvii care curg din izvorul ee se afla in Paradis,
putea fi ~i acela di, luate toate lmpreuna, ele udau Asia, ~i anume la eel nun1it Fison de Scriptura noastra, Istru la
Africa ~i Europa, deci toate continentele Lumii Vechi. eleni, Danubius la romani, Dunavis la goti.,,20
Inca un izvor deci care identifica Dunarea eu Fisonul
Vorbind despre fluviul Edenului, Mircea Eliade spunea ca
biblic. Cu adevarat extraordinar lnsa pentru demonstratia
acesta lOsedesrncea In patru brate ~i ducea viata In cele
noastra e ceea ce spunea Pseudo-Caesarios mai departe,
patru regiuni ale pamantului.,,19
atunci cand, referindu-se la oamenii locului, Ii indica pc
A~adar, sunt multiple motivatii ce pot explica
includerea Dunarii printre nlurile Edenului, cu atat mai ace~tia drept "fisoniti numiti ~idanubieni".
De data aceasta lucrurile se a~aza intr-o cu totul alHi
mult cu cat nu exista un rau anume care sa se cherne Fison,
deci ca, ca ~i aIte ape curgatoare, putandu-~i revendica perspectiva. Daca Pseudo-Caesarios vorbe~te in cuno~tinta
de cauza, nu mai avem de-a face cu un autor sau altul care,
acest nume. Va trebui, prin urmare, sa gasim alte
mai mult sau mai putin lntemeiat, din dorinta de a gasi pe
argumente care s-o lndreptateasca la aceasta.
Dar, mai lntai, chiar nu exista un rall cu numele teren corespondentele fluviilor din Eden, justificat sau nu,
Fisbn? include Dunarea printre acestea, intreprindere ce poate
A aparut la un moment dat 0 scriere bizantina, exprima 0 realitate, dar, tot atat de bine, poate fi ~i 0
continand patru dialoguri, ell unele parti pline de bizarerii simpHipresuplmere, noua fiindu-ne aproape imposibil de a
da un verdict intr-un sens sau in altul. Dimpotriva, din
ce prevestesc povestiri 1.-:horror de azi. Cititorul evului
mediu savura din plin 0 asemenea literatura, lnclinatie ce felulin care pseudo-Caesarios se exprima, reiese di exista
i-a transmis-o ~i urma~ului sau direct, cititorul modem. S-a o populatie care se numea fisoniti ~i danubieni, dupa
numele fluviului pe Hingacare traia. Prin urmare, trecem
18 Lambrino, AI. Op. cit. p. 211.
20 F.II.D.R. vol. II, p. 484.
19 Eliade, Mircea. Op. cit. p. 174. 29
28

-- - -:~- - .-' ~:,,~-;:.

i ~
~ "-

...P,.~~
.~>

1j. w;
..~~."{ I"''III- , ~,.,~~ '.;'" ..,.;tt :o\~,i." '","",.\- ';"-'~"'tfI~. ;~ ~v-~ "..;..u.
.~~~~"!'
.":t'~'';,<~~,~~.Ii~~ ;r:,:,j :'" ...,..,,'~t+-:< r'f,l,:;'<'7;,?ir~.;~ ~~~~A'~ #~~~:-'t :,!' "'"';.-<~).,!~~,;..-
 pe DW1are, spre Eden
Valahia in Cartea Genezei

j din zona speculatiilor in cea a reaiitatii palpabile. Daca nu

i 1 ...

.
b% ~
,
~
()
o inviltatii, nu cerceHitorii, ci oamenii de rand ~tiau di
{'
...
!II: c.
CIS
'r. Dunare ~i Fison e unul ~i acela~i diu, iar ei in~i~ii~i spun
/ ';t.! ..
no' W
r'" ,.
,
Z
fisoniti ~i danubieni, inseamna ca ei aceasta 0 ~tiu de
~ dnd s-au pomenit, di nu mai avem de-a face cu
/.
.1
'

. . '~
:.!
,
;.
i ?3
c.
< presupuneri ci cu date sigure. .

:) } 4 Q,) Informatia lui Pseudo-Caesarios e cu atat mai demna

(/ \
.

. ,
'.
(
~»

?:)
". t
"
" II
:,
.~
"1:j
()

Q,)
de luat in seama cu cat ea vine in deplin consens cu ceea
ce ~tim despre atitudinea vechilor locuitori de aici fata de
I,
I, t~..
;,
~ rI
,I; " r :a Dunare. "lnainte de dizboi, dacii se duceau sa bea apa din
,I
.,g
~.
w.
s:.'
~I
~
k..JA
( J! .
Q,)
() Dunare _ un fel de imparta~anie - caci pentru ei batranul
I. .CIS
i ......~''i' Hj ~ . fluviu era srant.,,21 Strabon ne informeaza ca bratul

»
j
(
. .

\ '
tf
I";);
..
:, frJ~
If
":1 ill
l"
1 Q,)
tII
,J::J
o 2
Q,)~
-
Q,) Srantului Gheorghe se numea "Gum sacra" .22
Toate acestea ne indrepH\tesc sa credem ca "Pe-o
.
:I r:/)
:)
.

(..;'. \\'1 . ....

en- gura de rai" nici n-a fost la inceput 0 metafora, a~a cum 0
~
~
iii
:E /
r-
I \ ';-~
~ .; ~'~j 1Ii
~.. -,
~§
"1:j en
simtim azi, ci exprimarea la propriu, in termenii cei mai
~ r f Hda II,I ....
.......-
tII
exacti, a unei realiHiti,Dunarea insa~i fiind "gura" a raului
1/1 /' .."1\:'\ . 01-0
() 0 ce ie~eadin rai.
~~
· I ((~11
"
~~
\\\
~
<~\'
~I ~~I
~

~
" =
( .
~~ ...(
i ; ~~\i'\1rivl
~
....
a..
Q,)
,. )
') ~
;;,~\ If
~ i~ 1II
.;~. =
0.0
( . ....
...
\ = , ~1 ~. ::I
(, ( ~ ;::0f-i! ill
Ij!
' Q,)
\ ' J 't~i I!
1
~
' I r I
. . 1*.. .,1
,-1f1V \ ~., ~ 1. I' ~
[ "3
; :, .\ ~' ~o \1
i' j '?~ \
( ~t~\\ ,.Q
~ i

'
,
I f-4
I "
,

' ~
) 'J \ ',\\
It (5
,1,;.-"

i
I I
,~/,
~
If<
CIS
Q,) i!~
( :c-! ( ~ I I~ 11;\"
IItr:
i
.,.}
'~t
~1~
~
~ § 2\ Giurcscu, Constantin C. Istoria romanilor. Bucure~ti: Editura
Q
:I
\

r,
"I,.

.l2~
,..

l
t II
Cugetarea,
" 1939, p. 25.
-- F.H.D.R. vol. 1,p. 241. ~\
31
30

iI
iI

._-". ~ ......... ~;r~.. '-f"~""'" ...,

."
~ ~v ~/~- .~ ;.Jf.ill;t,,*'f, .si f.- ',..-;';;;:~.~~l'd" -.' ,-#1.""1,..91 r.":; ~ l' :11~.,",Ift.,~.. ~.< 1't'~ "". .J,~ , ":. ."rutt' ~:'t.o '"o!Itflt ~ '4rr'.:'i;; ~ ; ,'f' ~,.1'm~.."..~~ 4~. "'~'4 -.....
 VaJahia in Cartea Genezei

HAVILA, CEA CU AUR BUN

C and Moise, de pe muntele Nebo, din varful Fazga,

privind Tara visului sau, idealul caruia, asemenea
tuturor marilor vizionari, ii inchinase intreaga sa viata dar
pe care nu-i va fi dat sa-l atinga, dadi ar fi putut stdibate
cu privirea mult mai departe, ar fi zih"it,peste hotarele lui
Isahar, Zabulon ~i A~er,pe tarmul eel mai de apus al Asiei,
o mare cetate ce se pregatea febril de razboi. Cetatea se
chema Troia, iar conflagratia ee urma sa inceapa a fost
primul mare razboi ce, pe langa distrugerile ingrozitoare,
pe langa victimele tara numar ~i pagubele irecuperabile, a
prilejuit ~i 0 epopee de geniu: lIiada. Obi~nuit, razboaiele
se rezuma doar la primele efecte.
Moise sorbea din priviri Tara atilt de mult dorita. 0
lua, intreaga, intru sine, dadi ea refuza sa-l primeasca pe el
in ea.
Erau ultimele lui cIipe. Greu de spus, in graba de a
nu scapa nimic din ce i se desta~ura inaintea ochilor, nid 0
magma, nici 0 vaiuga, nici 0 cararuie ce se pierdea intr-un
Dunarea, oglindii a cerului, "gura de rai" crang de maslini, daca mai apuca, a~a cum se zice, sa-~i
32
33

;,,;.;;." ~" .r .,.,~,. ,~, ,rQ~~i'~ -!('~:~.~I ~~.:~. .~'~ ..~. :O'"
~~.,,~~..~_.'?:r, ..
- -.---....-

.~~... ",.;~
"~~""""""""""'T<-'_"!_P'9'~~~i'i~.'

>~; ~i';.
.
.: ~,,~~,
.- ,""'.~
'. ~., .~.~~'1
'"
~ :. .:~
-_.....-.....-
~"""':'t.'~ '';7 ':'.,.;
 Valahi:l in Cartea Genezei Havila, eea eu aur bun

depene, cat de fulgerator, imaginile p'ropriei vieti, atat de
vii, de concrete, de Incordate, odinioara, mai rarefiate
acum decat un abur albastrui... Mica arca de papura, in
care eI, prunc, plutise ~i pe care fiica faraonului 0 pastra
printre odoarele sale cele mai de pret... egipteanul omorat
~i ascuns In nisip... enormele parapete de apa, de-abia
tinandu-se sa nu se prabu~easca peste defileuI deschis prin
mijlocul marii... greutatea celor doua lespezi de piatra,
grija cu care Ie cobora, din stanca in stanca, strangandu-le
la piept, sa nu se zgarie cumva ceea ce degetul Iui Iahve
atinsese, pentru ca apoi sa Ie sfarme eI Insu~i, dupa ce
indignarea it fransese pe e1... Sau, daca mai apuca sa
rccapituleze ceva din ceea ce scrisese: "La Inceput a facut
Dumnezeu c'erul ~i pamantuI... Apoi Domnul Dumnezeu a
sadit rai in Eden... un rau care uda raiul... patru brate.
Numele unuia era Fison: acesta inconjura toata tara
Havila, In care se atHiaur..."
Geografia cunoscuta noua nu a Inregistrat niciodata
o "tara Havila". Apar doua persoane cu acest nume printre
privirea Iui Zeus, dar ne spune popoarele Intalnite: tracii,
moesii ~i "aviii cei mai drepti dintre toti muritorii"?3
Intelegem de aici trei lucruri: I) ca Zeus, firesc,
pornind de la Troia, I~i trece privirea peste Peninsula
Balcanica de la sud spre nord, judecand dupa ordinea in
care popoarele Intalnite sunt enumerate24;2) ca, daca tracii
ocupa sudul peninsulei, iar moesii norduI, din muntii
Hemus pana la Dunare, aviii trebuie sa fie undeva, in
nordul Dunarii; ~i 3) ca, a~a cum tracii au dat numele lor
zonei In care traiau, aceasta fiind Tracia, iar, dupa moesi,
,tara lor s-a numit Moesia, ~i tara aviilor trebuie sa se fi
numit cumva dupa numele lor, Aviia sau Havila. Ca
Homer avea cuno~tinta de aceste nume e de la sine Inteles,
din moment ce "ochii lumino~i" ai lui Zeus tineau sa vada
"tari ~i popoare". Cum nu ni se dau decat denumirile
popoarelor, cele ale tarilor sunt subintelese, noua
revenindu-ne sarcina doar de :l Ie in~ira In paralel cu
popoarele locuite de ele: Tracia, Moesia, Havila. i
Dar sa vedem cine erau ace~tiavii (in grece~te abioi, \

urma~ii fiilor lui Noe in Facerea 10,7 ~i 10,29, reamintite b corespunzand sunetului nostru v). J
t
In I Paralipomena 1,9 ~i 1,23.0 Iocalitate Havila, "in fata
,
Egiptului", probabil prin de~ertul Sinai, e mentionata In !
,
Facerea 25,18 ~i I Regi 15,7. Un ora~ Avila se gase~te in 23 Homer, lliada. in romiine~te de G. Mumu. Studiu introduetiv ~i ""
I
Spania.
Ca sa descopcrim "tara Havila" cca din Eden, trebuie
s-o cauUimpe langa rauI Fison care "0 inconjura", iar, cum
eomentarii de D.M. Pippidi. Bucure~ti: Editura de stat pentru literatura
~i arta, 1959, Cantul XIII, 3-6. (In traducerea inegalabila a lui Mumu,
din rigori de versificatie, cxprcsia dcvine: "abii cei plini de dreptatc").
!
:
"'

i
J

I'
I
'

,
,
'

',',
""

,
.'
,
,

nici 0 hm1a nu ne-o prezinta, urmeaza s-o deducem din 24 Traseul strabatut cu privirca de catre Zeus de la sudul la nordul
I
numele vreunui poper din acea regiune. Peninsulei Balcanice e cat se poate de evident. TotlU?i,pentru a evita
confuzia ce s-ar putea face lntre moesii de h1ngaDunare ~i misii din
La Il1ceputulCantului XIII al Iliadei, Zeus, Iuandu-~i Asia Mica, Strabon reface ~iel, coreet, spatiul privit de Zeus. A judeca
privirea de la Troia, ~i-o poarta peste Rosfor, "tad ~i altfel, spune el, lnseamna a connmda continentele ~i a nu lntelege ce
noroade sa vada". Poetul nu nume~te tarile strabatute de vrea sa spuna Homer. F.H.D.R. vol. I, p. 227.
t\
34 35 I i ~.~,
I!
I , t~
~.,
I .'~;.:
j
'~.'~
. ; ~ .~
,
I
j
I
!. f$l
,,"a
~...,.- ~,''1f
I*.:t, .:iIf1":;:~;:J!'t '.'OI,~.t.~ . ..",:,~ ,.:'!'" t
,'1«:,,;11
,..-~ .. ,..'4\., ,., .-., '...... ' ,,.
 Valahia in Cartea Genezei Havila, eea eu aur bun

Ei apar a~adar prima data la Homer. $i e ciudat ca drepti dintre toti muritorii", identic cu eel atribuit de
faptul a trecut neobservat de catre istoricii romani, el fiind Herodot getilor:' "cei mai drepti dintre traei".26
de 0 importanta deosebita: prima mentiune a populatiei
dacice, ceea ce devanseaza cu trei secole pomenirea de "] ,~
catre Sofocle a getilor. ~/f~: ..:~, ~!
Din felul In care Homer 0 face, avem motive sa ~:., ..
.0(.
.~..
..
'
.
,J(
..\..
:t:~'"
.
..~
..
~.'~t'~,/
sustinem ca aviii llUerau un trib oarecare, unul din multele .,I~
..
. .'
I ,-'"J
ce vor fi populat spatiul dacic, ci acela care detinea pozitia f:
predominanta, din moment ce Homer 11rcmarca doar pe el
din toata regiunea de dincolo de Dunare. $i a~a cum Tracia
sau Moesia, de~i populate, cum ~tim de la istoricii de mai
Hirziu, de 0 mu1time de triburi, ele, ea tari, ~i apoi ca
provineii ale Imperiului roman, se numesc dupa eel mai
reprezentativ, tot astfel, maear In seeolul VIII I.H., dind a
fost serisa Iliada, dadi nu mult mai devreme, inca pe
timpul razboiului Troiei, Dacia, unde aviii detineau locul
eel mai de frunte, prin analogie trebuie sa sc fi numit Aviia In unna eu 5000 de' ani, i'nflorea pe tcritoriul
sau Havila.25 Romiiniei 0 cultura ale earei dimensiuni spirituale ne
Ba avem motive sa mergem chiar mai departe. Felul raman inca necunoscute. Despre altitudinea acestora
In care Homer Ii pomene~tepe avii ar putea II1Semnaca el ne vorbqte ceramica de Cucutcni care "ne indinta
niei nu se refera la un trib, ci, sub acest nume, genialul nu numai prin elegan!a rafinaHi a formelor, dar ~i
prin compozi!iile savante ale decoratici spiralice sau
poet Intelege poporul din acea tara, ca sa reluam exact meandrice, pictata in culori calde care se
expresia sa din versul citat. Pentru ca frapeaza imperechcaza in armonii de 0 riguroasa sobrietate."
determinativul cu care elii caracterizeaza pe avii, "eci mai Dragu!, Vasile, Vasile Florea, Dan Grigorescu,
Malin Mihalache. Pictura romaneasca in imagini.
Bucmqti: Editura Mcridianc, 1970, p. 7.

25 Ha~deu explicii tcnnina!ia ita (in cuvinte prccllm argilla din Aviii, deci, pe timpul razboiului Troiei ~i, desigur,
arg+iIla) ca provenind din sufixul sanscrit la precedat de vocala de
legatura i. Ha~deu, B. P. Paleontologia vestmantului, armei ~i
pc vremea lui Homer, par a nu defihi un trib, fie el ~i eel
locuintei in Romania, in Scrieri istoricc. Bucure~ti: Editura Albatros,
1979, vol. II, p. 28. ,6 Herodot. Istorii, IV, 93.
37
36

..., " ~ ..~~... ~.;.'OI ""'~...~..~ ~., ~~. ~ J ' ~...

-"'-.--
,,...~ ,.It''~~oW.I:'it~''';,, t'''8't.~
-
~~~ ~. ~ ~_ ",;~..~ . ~~.. ~ ~
.~ ----
 Valahia in Cartea Genezp.i Havila, cpa cu aur bun

insenmat Intre altele, ci un popor, a~a cum analog se vor nici un credit "vlahilor" din Canteeul Nibelungilor sau
Intelege mai tarziu telmenii de dad sau geti. din Povestirea vremurilor de demult, pe considerentul ca
Ar trebui sa nu mai revenim asupra credibilitatii acestea nu sunt decat ni~te creatH folclorice, ~i am
istorice a capodoperei lui Homer, asupra raportului dintre concluziona di ace~ti vlahi sunt cineva care n-a existat
documentar ~i fictiune aflat In ea, daca n-am manifesta niciodata!
mereu tendinta. de a inclina balanta. In favoarea acesteia din
urma. Dar sa ne reamintim ca atunci cand omul de afaceri
Schliemann tot batea pamantul cu coada tamacopului sa.
vada unde suna a zidarie ingropaHi, istoricii prea sobri II
considerau un biet diletant posedat de 0 idee fixa, ei fiind
convin~i di nici vorba sa fi existat vreodata un razboi
troian, dupa cum n-a existat nici Troia ~i nici chiar Homer.
Pentru ca apoi sa se repeada cu totii sa masoare, sa
fotogratieze, sa filmeze Troia pe care "arheologul diletant"
le-o a~czase sub reflectoare. Sa avem in vedere faptul eli
atunci dind, ca speciali~ti, depa~im doza de scepticism
necesara, ~i asta ni se intampHi frecvent, devenim noi
in~ine robii unei idei fixe rastumate, reversul acelora pe
care Ie combatem eu mai multa vehementa.
Intr-un pe cat de doct pe atat de elegant studiu, D. M. Martorii unei civilizatii striivechi: descoperite in
Pippidi spunea in acest sens: "Cea dintai idee falsa de care 1961 in apropiere de Orii~tie, "Tiiblite1e de la
ne-a fost dat sa ne lepadam e prejudecata romantidi despre Tiirtiiria" contin 0 scriere "mai veelle decat
caracterul "spontan", "naiv" ~i "primitiv" aI creatiei tablitele de la Uruk, socotite ca fiind cele mai
homerice /.../ Iluzia de care vorbim s-a destri'imat 1n fata vechi monumente grafice din lume." Simonescu,
Dan, Gheorghe Buluta. Pagini din istoria eartH
descoperirilor arheologice, etnogratice $i Iingvistice...,,27 .
l'olllaI1C~ti.Bucurqti: Editura Ion Crcanga, 1981,
Sa nu privim deci prea superficial pe aviii lui p.1O.
Homer. EI a "scris" cu mult inaintea istoricilor, deci n-are
cllm fi confirmat de izvoare contemporane lui. Dar sa ne Din fericire, ca ~i vlahii, aviii au fost Inregistrati ~i ei .
imaginam Gii,In lipsa unor izvoare istorice, n-am acorda ~i de ditre istorici. Strabon ii aminte~te tocmai In locul In
,
.

j
care, citandu-l pe Homer, se refera la privirea lui Zeus
I
27 Homer. Op. cit. Introduccre, p. 18.
i I
38 39 II
i!
~
"
t
~ , .~.

"';~~'__'Tf~ If''''_'~iw:'.-'\:~~~.-..
.-":":-::,=-;-- -.. --=:: - .""':'~
'"f ,,14'.,~-
~tt.';~, ... ,)jt'~~~~';" ~~. ...~,,..
'~I"'~ ." "'~:.,t-'-.."., 0; ~M'f'LIi-.~:~*", '1~L'~~j hi ~.~ 0@I1\r,
..~ ,,<',~ .~, ~'f ~,~ 1If "...~ .4w-,_. ""'.
 Valahia In Cartea GtllCZei
asupra "tarilor" ~i "popoarelor" din Peninsula Balcanica.
Cupa traci ~i moesi, el ii adauga, urmandu-l pe Homer, pe
"aviii care (spune el) sunt sciti."
Textul lui Strabon e foarte interesant tocmai pentru
ca el, silindu-se sa demonstreze ca aviii sunt sciti, ne
convinge exact de contrariu. E evident ca III acest loc
scrisul sau capaHi un caracter polemic, razboindu-se cu
alte doeumente, din paeate noua necunoscute, dar al carol'
continut il putem u~or reeonstitui. Strabon se straduie~te
sa-l convinga pe cititor ca tennenul de "skistai" (cei ee se
abtin de la pUicerile lume~ti) nu este justificat sa fie
atribuit aviilor, a~a cum de?ueel11ca a1ti autori 0 mceau,
cuvantul trebuind sa fie citit "skitai" (sciti). Dar iata
textual cele spuse de Strabon: "Cuvantul "avii" nn ar trebui
Inteles In legatura cu abtinerea de la pHiceriletrupuluf /.../
E drept ca pe ace~tia, care due 0 viata atat de modesta ~i
folosesc a1<11 de putine lueruri, lumea sa-i numeasdi "eei
mai drepti". Caei Inteleptii, nemdind aproape nici 0
deosebire intre dreptate ~i eumpatare, au urmarit In primul
rand l11u1tumireaeu putin ~i simplitatea.,,28
Pasajul ar merita 0 an..rdizal11ultmai ampla, pentru eel
el isca 0 multime de sugestii. In primul relnct,din dorinta
de a diminua meritele aviilor, Strabon sustine ca ace~tia
sunt numiti "eei mai drepti" eu 0 oareeare larghete, nu
pcntltl ea <11'praetica 0 "dreptate" ill aceeptia
tcrmenului, ei din eauza ea duc 0 viata virtuoasa,
"inteleptii" intelegand prin dreptate ehiar aceasta,
eumpatarea, l11ultumireaeu putin, simplitatea. Oar acesta
este chiar sensu1 aeordat in cartile Noului Testament
;8 F.H.D.R. vol. I, p. 227.
40
t-!!~:'l' ,~;~ -:1' ',.,... ~ !"'t:'.~.:~"~.:~';Ji~c:~;'" ;~'~11. ... ,.' "'1~
Havila, eea eu aur bun
cuvantului grecesc "dikaios", tradus In romane~te prin
"drept", care Insa are bogatia sema'l.1ticiiaceea~i cu care il
Inzestreaza "Inteleptii" lui Strabon. Privind In viitor, cu 0
asemenea viata, intelegem de ce "aviii" vor primi Vestea
cea Buna, Evanghelia, at5t de firesc.
Traseul expunerii noastre Insa ne conduce sa
urmarim acele elemente care ii recomanda pe aviii de la
Dunare drept locuitorii tarii Havila.
A~adar, Strabon avea Inaintea ochilor texte In care
aviii erau socotiti "skistai", asceti, el contrazicand
temeinicia unui asemenea calificativ ~i sustinand ca
trebuie citit "skitai" (scitii9. Ceca ce Inseamna ca pana la
el aviii n-au fost considerati sciti. Recunoa~te efi lumea ii
nume~te "cei mai drepti", de~i el vine cu amendamente ~i
la aceasta. Vorbe~te despre ei ca despre ni~te contemporani
(suntem pc la 'il1ceputulerei cre~tine), de~i aducerea lor in
discutie a fost prilejuita de un citat din Homer; dec!
Strabon, implicit, confirma continuitatea acestei seminPi
de oameni pe intervalul de peste un mileniu, ba cu
pastrarea de ditre ei, In decursul unei atat de lungi
perioade, a atributului cu care Homer i-a Inregistrat pentru
Intaia oara: "eei mai drepti".
Un secol mai tarziu, Arian, WI scriitor din Bitinia
(e curios interesul fata de aeeste locuri a autorilor
obi$nuita a provenind din provinciile trace, precum Bitinia, de unde
29 Atlasul antic de la Gotha preia dupa Tabula Peutingeriana ni~te
"abii-seythae" mai la nord-est de Persia. Dar dad vor fi trait abii prin
Asia CentraJa, aee~tia nu puteau avea nimie In eomun eu eei ai lui
Homer de pe malurile Dunarii. Perthes, Justus. Atlas antiquus. Gotha:
., Justus Perthes, 1897, Tab. 8. i
,
41
-I.f r ',~
.~ -d~;
,*,"',"",', ,,,,,ii~'~ '~"'"f\!ov,;1:'1!.~'>o;t> ,~~~,_,~ I\:-o'j'" ~...~t<lt;>.."' "~~ "'...,., <" ~p.
 Valahia in Cartea Genezei
era ~i Dio Cassius, istoricul razboaielor lui Traian cu
Decebal, sau Pontul, patria lui Strabon), Arian deci
vorbind de expeditia peste Dunare a lui Alexandru cel
Mare, spune: "Nu peste multe zile au venit la Alexandru
soli din partea scitilor numiti avii pe care Homer ii Hiuda
In epopeea sa ca fiind cei mai drepti dintre oameni.,,30
Nici de aici nu reiese cii aviii ar fi fost sciti, ci di
"solii din partea scitilor" se chemau avii, ceea ce poate
InSenll1acii ei apartineau acelora dintre geti care se aliaserii
cu scitii Impotriva invaziei macedonene. A fost, cu alte
cuvinte, trimisa 0 delegatie care, In termenii de azi, sa
corespunda cel mai bine tinei misiuni diplomatice, sa aiba
prestanta, un credit moral, In cazul dat sa ~tie grece~te.
Citarea calificativului cu care Homer "Ii lauda" pe avii
vine sa certifice ca ace~tia erau cei mai indicati sa poarte
tratativele cu marele Imparat.
Deducem ca In aceasta epocii, putin Inainte de
na~terea lui Iisus Hristos ~i In primele secole cre~tine, aviii
Incii existau ~i erau cunoscuti de istoricii timpului. De~i e
vizibil cii rolullor politic a sciizut considerabil. Un Homer
I
al acestui moment nu i-ar mai evidentia ca pe cei mai I
reprezentativi locuitori ai nordului Dunarii. Daca nu
I a sufletului.,,32
I
cumva ei, ca protopiirinti ai dacilor, se dispersasera pe I Recunoa~tem aici 0 generalizare a conceptiei aviilOl
I
parcursul atator secole in nenumiirate triburi Inregistrate pe I la scara intregii etnii dacice, ceea ce nu s-a putut inhlmph.
teritoriu I carpato-duniirean. I
Oricum, ~i acum numele lor Inca apare ca apartinand
unor oameni, dadi nu asceti (cum Strabon sustine ca nu
erau, combatandu-i pe altii care-i considerau astfel),
renumiti printr-o viata virtuoasa.
30 F.H.D.R. vol. I~p. 587.
42
~.(.e...~:to~I:.,!(:';~"", ~~~~~ -*,. "~}"
.-'k,_~ ~..~~,,~,,~ "'Jk~~ :r"'~~'Ir~":~~J
Havila, cea cu aur bW1
Fiira a mai fi numiti direct, ni se pare a-i recunoa~te
pe avii In alte referate. Pseudo-Caesarios, pe care I-am mai
Intalnit, se intreba, prin secolul VI d.H., cum se face di
unii dintre "sclavini" se dedau la practici cu totul stranii
(evident, fantasmagorice, spre satisfacerea setei de
senzational a cititorilor), in timp ce "fisonitii numiti ~i
danubieni" spune el, "se abtin ~i de la consumullegitim ~i
nevinovat al camii.,,31
in izvoarele antice, religiozitatea daco-getilor e pestl
tot apreciata in tenneni superlativi. "in aceasta privinta
spune Vasile Parvan, de la Herodot pana la Iulian
Apostatul~antichitatea e unanima in a recunoa~te geti10r (
adanca ~i severa religiozitate, care Ie patnmde ~i determin;;
viata lor nationala in toate Imprejudirile, fie de zilnic~.
Inchinare puterilor supranaturale, fie de catastrofalii unin
cu divinitatea nemuritoare /.../ Sufletul e nemuritor. Trupu<
e 0 Impiedicare pentru suflet de a Sl;:bucura de nemurire
I de aceea el nu are nici un pret; poftele lui nu trebuil
I
j ascultate; la dizboi el trebuie jertfit tara piirere de diu
Omul nu poate ajunge la nemurire dedit curiitindu-se dt
orice fel de patimii; camea, vinul, femeile stmt 0 murdiirie
decat fie printr-o putemicii influenta pe care ace~tia (ca trib
sau ca "ordin monahal") au exercitat-o, fie printr-o
mo~tenire ontologicii, noi considen'indu-i pe aviii
31 F.H.D.R. vol. II, p. 484.
32 Parvan, Vasile. Gctica. Edipe ingrijitii, note, comentarii ~i postfafa
de Radu Florescu. Bucure~ti:Editura Meridiane, 1982, p. 91.
43 iI
II.
H
f, J
~ .-' -"' , -~~\~'jz
- '.
"~&'l~.: '.' ,~":JI.M'iIo~:". ~...J... '~~. "...._... ,1 ~ ~~ t..~ , ,.. z.....

Valahia in Cartea Genezei
indepartati, din epoca razboiului troian, drept parintii
dacilor. MareIe teolog loan G. Coman, eel ce impingand
inceputurile literaturii romaue cu peste tU1mileniu indadit
a savar~it 0 revolutie de care, cum se exprima un alt erudit
al vechii literaturi romane~ti citandu-l pe cronicar, "se
sparie gandul,,33,scria referitor la acest subiect: "E greu sa
ne dam seama, in stadiul actual al informatiei noastre, dar
este de presupus t...! ca masele populare getice se bucurau
daca nu de 0 initiere propriu-zisa, cel putin de 0 educatie
religioasa facuta de "kti~ti", "polistai" ~i "abioi" geti.,,34
lstoricii moderni, nesesizand importanta aviilor cel
putin pentru spatiul dacic, i-au neglijat cu totuI. In geniala
sa Getica, Vasile Parvan de-abia ii aminte~te,
considerandu-i, pe urmele lui Strabon, sciti.35Regretaud
pro fund aceasta situatie, 0 punem pe seama neputintei
stralucitului savant de a aprofunda un caz particular caud,
fadind opera de pionierat, avea de sistematizat, de
interpretat ~i de sintetizat un material imens. ~i nu ne va
surprinde atat considerarea de catre el a aviilor drept sciti
cand yom constata ca elii socote~te sciti ~i pe sargetii din
Tara Hategului, tribul cel mai apropiat de Sarmisegetuza
Regia36, ba va trata drept scitice ~i denumirile de daci ~i
geti37 ~i chiar steagul dacic.38 0 interpretare, evident,
33 Schiau, Octavian. "Convorbirile lunii martic". Rena~terea, nr. 3
(63), 1995, p. 3.
34 Coman, loan G. Scriitori biserice~ti din epoca stra-romana.
Bucure~ti: Editura Institutului Biblic ~i de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Romane, 1979, p. 31.
3S Parvan, Vasile. Op. cit. pp. 157; 165.
36 Ibidem, p. 139.
37 Ibidem, p. 153.
44
.,'.4.:i'j.,.~.. .I...t.'v_ ~ _ '. .. ~ ..,
Havila, cea cu aur bun
neconforma cu realitatea, dar care nu umbre~te marile
merite ale acelui monument care a fost ~i ramane Getica
lui Parvan. De. altfel, reputatul istoric Radu Florescu,
ingrijitorul noii editii a Geticei, ~i amendeaza aceasta
pozitie, cu referire chiar la pasajul in care Parvan ii
aminte~te ~ipe avii.39
Aviii nu apar nici la Hadrian Daicoviciu40 ~i nici la
Manfred Oppermann41,ca sa ne referim doar la autorii cei
mai prestigio~i care 'au investigat istoria traco-dacilor, ~i
nici in Dictionar
, de istoria veche a Romaniei.42
Singurul care Ie face dreptate e parintele profesor
loan G. Coman, in epocala sa lucrare dedicata primelor
scrieri straromane, tmde, ori de cate ori ii pomene~te ii
considera fara nici 0 ezitare geti.43
(studiul sau se
.. intituleaza
A
. I d Ii
N emunrea a traco-geto- aCI , cu re enn, 111acest
context, repetate la avii, ~i unde scitii n-aveau nici un feI
de amestec).
Din cele spuse pana acum, putem concluziona di,
geografic (a~ezata langa raul Fison, identificat cu Dunarea)
~i fonetic (Havila-tara aviilor), tara Havila din lntaia carte
a lui Moise se prezinta a fi stravechea Dacie.
Ar urma, beneficiind de faptul ca in Facerea doar
tara Havila e caracterizata prin bogatiile sale, sa vedem ill
38 Ibidem, p. 295.
39 Ibidem, p. 552, nota 297.
40Daicoviciu, Hadrian. Dacii. Bucure~ti: Editura ~tiintifica, 1965.
41 Oppennann, Manfred. Tracii intre arcul carpatic ~i Marea Egee.
Bucure~ti: Editura Militara, 1988.
42Pippidi, D. M. Dictionar de istorie veche a Romaniei. Bucure~ti:
Editura ~tiintifica ~ienciclopedica, 1976.
43 Coman, loan G. Op. cit. pp. 31; 39; 47.
45
..,.-'- _.. ._~'
,.
.-' ,"' ,~;..:;... "'.; -_. "t.t ~.,. ... ~., ,.
 Valahia In Cartea Genezei
.'., ~,~~~~:~:i~~~
Transportarea de ditre romani a prazii constand in
obiecte dacice din aur. Columna lui Traian
E punetul cel mai u~or al acestei demonstratii.
Bogatia in aur a Daciei era fabuloasa. Toata lumea ~tie ca
Decebal ~i-a ascuns tezaurul in albia r<luluiSargetia44~i
cercetatori lucizi sau dnar vis~itori iJ mai cauta ~i azi.
Traian a carat din Dacia 0 cantitate de aur fantastica,
165.500 kg caleulata in unitiifile noastre de masura45,
44 Cassius Dio. Istoria romana. LXVIII, 14.
4SDaicoviciu, Hadrian. Op. cit. p. 152. "Sa ne reamintim ea romanii
au fost atra~iIn Dacia In primul rand de resursele ei minerale, mai ales
de aur. Cele mai bogate mine de aur din Europa se gaseau aieL.." la
46
.~~~ ~.. ".iI'"' 1!!:"!.I,,t!I:o;'~~~~..!;!.W'~;(>.~~~....
'"""""':ft~~"",,~_~..:!~
Havila, cea eu aur bun
economia lmperiului, aflata in dramatica reoesiune,
revigonlndu-se prin aceasta subit. Dar ~i tara documentele
antichWitii, e suficient sa facem 0 excursie prin Muntii
Apuseni ~i sa vedem masive intregi transformate in dantela
de galeriile aurifere din perioada Daciei Traiane ca sa ne
dam seama de potentialul in aur al acestor tinuturi.
Aceste date ne situeaza insa intr-o epoca mai
apropiata de noi. Se prezenta situatia la fel ~i cu multe
secole in urma? Cu alte cuvinte, dad n-am considera
textul biblic inspirat, ar fi putut Moise avea cuno~tinta
despre bogatiile tarii Havila, a~ezata la nordul Dunarii, la 0
mare distanta de regiunea familiara lui?
lata ce spune Vasile Parvan: "E un domeniu in care
Daco-Getia /.../ se prezinta complet original fata de restul
Europei in prima jumatate a mileniului I i.e.n.: e arta
aurului. Dacia bogata in aur exporta acest metal pana
departe in Nord, la scandinavi, dar nu, cum s-a crezut.
exclusiv ea material brut, care era apoi prelucrat acolo, in
mod artistic, - ei ~i ca obiecte de lux ~i podoaba, fabricate
in Dacia ~i purtand pecetea stilului getic /.../ Bratarile,
pandantivele, cereeii, diademele, aplicele de aur din
Carpati sunt, impreuna eu vasele de aur gasite aici, tot a~a
de specifiee, precum vor fi mai tarziu lucrarile in filigran
de stil etrusc, ori, ~i mai tarziu, arta sarmatica a aurului.,,46
o ~i mai preeisa situare in timp a epocii de inflorire
a prelucrarii aurului in Dacia 0 face marele istoric atunci
cand vorbe~te despre "Dacia, tara aurului, cu nenumaratele
Mac Kendrick, Paul. Pietrele dacilor vorbesc. Bucure~ti: Editura
~tiinfifica~iencicJopedidi, 1978, p. 161.
46 Parvan, Vasile. Op. cit. p. 382.
47 i I
~
t
, ' ~"
-. .- ~,~ --~
.: ~--:-
, , ".,.w.,.w..~~_~,__ .. ..~ .
 Havila, cea cu aur bun
Valahia in Cartea Genezei

ei comori ~i depozite de obiecte de aur din bronzul N ~i calcul _ perioada in care scria Moise ~i in care exista tara
chiar din Hallstatt, cu 0 arta particulara a aurului, ridicata Havila de langa raul Fison, bogata in aur; momentul
Intre anii 1200 ~i 700 i.e.n. la 0 rara perfectie tehnica ~i razboiului Troiei, cand exista la nordul Dunarii un popor,
distinctie stilistica...,,47Intre alte localitati in care s-au gasit aviii; epoca de stralucire a artei aurului in Dacia - sa
tezaure de 0 valoare exceptionala el aminte~te in repetate vedem daca toate acestea se apropie cat de cat in timp,
randuri satul Biia (Cetatea biilor, a abiilor, cu afereza lui conditie ca ele sa se asambleze intr-un tot. Altfel, dadi ele
a?) din judetul Alba, IIvestita pentru descoperirile se situeaza in epoci mult departate unele de altele, tot
protoistorice de acolo", prin IIfrumosul vas de aur ~i In demersul nostru se va resemna sa ramana sub nesiguranta
special prin bratara de aur, contemporana cu vasul"48.Or, semnului intrebarii.
K.A. Kitchen, B.A., Ph.D., lector de limba egipteana
tezaurul de la Biia este datat ca apartimlnd secolului XITI
i.H.49 ~i copta, University of Liverpool, ~i T.C. Mitchell de la
~i tot Homer va fi cel ce ne va oferi cea mai plastica British Museum dateaza moartea lui Moise pe la 1230
51
1.H .
A

imagine a acestei opulente in aur, atunci dnd ne descrie

aparitia conducatorului trac intre luptatorii de la Troia: Lucdiri de cea mai certa autoritate fixeaza razboiul
Troiei intre mijlocul secolului xm52 ~i anul 1200 i.H.530
Caii vazutu-i-am eu, n-au seaman de mad ~i de mandri, prestigioasa Enciclopedie54a~aza evenimentul in ultimele
Alhi ea zapada sunt ei, ~i lafuga sunt repezi ea vantul. decenii ale secolului XIII i.H.
$i fereeat fi e earul eu aur $i argint, ~i mai are Am vazut doar cu 'putin mai inainte ca parvan pune
Arme grozave de aur ee par la vedere-o minune, apogeul prelucdirii aurului in Dacia, arta cunoscuta pana la
Dansul eu ele-a venit. Pardi nici nu se eade pe lume cele mai mari departari, pe la anul 1200, ba tezaurul de la
Damenii arme'de aeeste sa poarte, Ci numai zeii.50 Biia, de importanta exceptionala, provine chiar mai de
demult, din secolul xm i.H.
La inceputul acestui capitol am evocat amurgul vietH
lui Moise ~i amurgul Troiei, aHiturandu-Ie.N-am rncut-o
51Kitchen, K.A. ~i T.C. Mitchell. Cronologia Vechiului Testament,
InHimpHitorci obligati de rigoarea pe care demonstratia ce
in Dictionar Biblic, Oradea: Editura Cartea Cre~tina, 1995.
o facem ne-o impune. Pentru ca, ajun~i la capatul 52 Pearsall, Judy ~i Bill Tnunble cd. The Oxford English Reference
capitolului, urmeaza sa vedem dadi elementele luate in Dictionary. Oxford ~i New York: Oxford University Press, 1995,
p. 1544.
47 Ibidem, p. 3 I2. 53 Webster's Third New International Dictionary. Chicago:
48 Ibidem, p. 190. Encyclopaedia Britannica, Inc, 1986, vol. III, p. 2451,
49 . . ' . oo
P IppldI, D . M. O p. Clt., art, Bna. 5~ The New Encyclopaedia Britannica, Chicago: Encyclopaedia
50 Homer. Iliada. X, 422-427. Britannica, Inc, 1992, vol. XI.
49

48

.- . --
~ ~,,,,.,.. ~. ,~~j", , ,.:oII;I~ 1CI-,":'..'f'"___",...'tIfI'-"t
, ,. oft" ~,t1t , \,;".~. """''''_~f' ",. ~""... ~~ ,.~ r I#'~.., ~~t;..,.,.~~ ot~ ,.,~ :..~...JiIIII.I., ,.. '..
 'i
Valahia in Cartea Genezei
Havila, cea cu aur bun

Toate conducand la concluzia ca tara Havila se afla

intr-adevar pe malurile Dunarii. Concluzie validata de inca
un element consemnat de AI. Lambrino in studiul sau.
Refermdu-se la autori precum Giovanni Marinelli ~i K.
Kretschmer55, el spune ca ace~tia rnceau 0 legatura intre
I
plasarea raiului biblic in Europa ~i credinta celor vechi in
,
"raiul" hiperborean. Dar sa ne reamintim ce se spunea
despre patria hiperboreilor: "Tinutul locuit de acest popor
t
legendar era imaginat ca un fel de paradis terestru, unde
locuitorii culegeau rnra nici un efort roadele pamantului, in
pace ~i fericire. ,,56Or, se ~tie ca hiperboreii locuiau in
Dacia. in aceea~i enciclopedie din care am citat, se spune:
"inainte de a se stabili la Delfi, Apolon a locuit la ei..." Iar
cetatea lui Apolo nu e alta decat Apulum. in ce prive~te
paradisul hiperborean, asemanarea acestuia cu raiul bibIic
e izbitoare. Cu precizarea ca nu ni~te cercetatori tarzii,
amintindu-~i de tara hiperboreilor, au localizat acolo raiul
biblic, ci tocmai invers, populatiile stravechi, cele care au
dat na~tere legendei hiperboreilor, au rncut-o influentate
fiind de amintirea tot mai indepartata a raiului care candva,
la inceput, a fost chiar pe acele locuri.
Nu altfel decat ca un paradis terestru vedea ~i
Eminescu Dacia. In monumentala sa 'poema Memento
mori, intr-un uria~ capitol cuprinzand 354 de versuri, el
intreprinde ceva ce a1' descuraja orice autor, cu oridita

SS MarineIli, Giov. La Geografia e i padri della Chiesa, in Scritti

minori, I, p. 305, nota 3; Kretschmer, K. Geschichte dcr physischen
Erdkunde im christlieb en Mittelalter, in Geograpbiscbc
Abhandlungen. 1889, p. 131, apud Lambrino, AI. Op.cit. p. 207.
S6Encic10pcdia civilizatiei grece~ti. Bucure~ti: Editura Meridiane,
1970, p. 275-276.
50
51

-
~"~v:':'t_~ _~...mtI~_~;_"'.For!~ ~.~ ~,_"""",~ __ -.., "'~...~4:1 :~~_:~..,_ ~.~_.. _~ ~,~~..........._-..-...
 - I

Valahia in Cartea Genezei Havila, cea cu aur btUI

I

imaginatie ar fi dotat: face de la inceput pana la sfar~it 0 constata ni~te ciudate analogii care ne creeaza impresia cii
continua descriere, a Daciei celei vechi. In pasajul el n-a facut altceva dedit sa descrie in modul sau
urmator, aproape de acelea~i dimensiuni, trateaza razboiul inconfundabil biblica Havila, cea plina de aur ~i de pietre
cu romanii. Ne yom referi numai la prima parte, cea pretioase.
, .
~'t1dLI(hi.~
descriptiva, care intereseaza in acest context.
Reproducand prima strota, yom banui ce intati~eaza J)\ ~
celelalte zeci ce-i urmeaza:
~~tn
._.: _~:;"l't.
.;'"

0.: (1 I 't~.;<.;
"
Langa rauri argintoase, eare mi~ea-n mii de valuri
A lor glasuri inmiite, printre eodri, printre dealuri,
Printre bolJi sapate-n munte, luneeand mtuneeos,
Aeolo-s dumbravi de aur eu poiene eonstelate,
Codri de argint ee mi~ea a lor ramuri luminate
$i paduri de-arama ro~a riisunand armonios.

Un taram feeric a~adar, pe care-l reintalnim mai

peste tot in lirica eminesciana. Dincolo insa de dimensiuni,
aici unice prin amploarea lor, descrierea Daciei uzeaza de
ni~te elemente reluate mereu ca laitmotive, adevarate
jaloane in jurul carora descriptia se structureaza. Unul din
acestea e aUful, prezent in chiar prima strota ~i care va
reveni pe parcurs de peste douazeci de ori, repetandu-se
uneori in aceea~i strota ~i chiar in versuri consecutive: "~i
margaritare salba, pe un fir de aUf prins; / Paru-i lung de Valahia de Antonius Koberger in Liber
aUf galban..." Nici un comentator nu va vedea in aceasta 0 Chronicarum de Hartmann Shedel, Ntirnberg,
neglijenta ~i cu atat mai pu!in 11va suspecta pe Eminescu 1493.
d~ tID.deficit de inventivitate stilistica. Este cu prisosinta Astfel, yom da mereu peste argint, briliante,
evident ca poetul a scris astfel deliberat. diamante, smaralde, sau, generic, pietre scumpe. Toata
Urmarind ~i celelalte elemente ce se succed cu 0
aceasta risipa de bogatii nu e 111sauna "lumeasca"; arborii,
frecventa de asemeni voita, de~i avem convingerea ferma florile, marea sunt sfinte (adesea grafiat "sante", il1 forma
ca Eminescu nu s-a gandit nici un moment la accasta, yom

52 53

_.~...- ..,4., .",''11..:........ .. - .A!I\ /..,1/. . .,)...~ '~. ." ,M'_ ". ...... #.....--.

Valahia in Cartea Genezei
arhaidi atat de draga lui Eminescu). Intalnim "scorburi de
tamaie", 0 "monastire". Ne aflam, explicit, In rai, cuvant,
de asemeni, repetat: "Un rai dulce se Inalta, sub a stelelor
lumina, / Alt rai s-adance~te mandru Intr-a1 fluviu1ui
fund".
Raullnsu~i ni-l evoca pe cel din Eden: "lara fluviul
care taie infinit' acea gradina..." (~i ne amintim ca
mmanescul "rai" e traducerea cuvantului original
"gradina").
In Apocalipsa, raiul initial e Inlocuit cu Noul
Ierusalim, 0 cetate de "aur curat" (21, 18), luminata
desavar~it de "slava lui Dumnezeu" (21, 23). Tot mra s-o fi
urmarit, Eminescu ne ]ntati~eaza aceea~i imagine: "Intr-o
lume tara umbra e a soarelui cetate,l Totul e lumina
clara..."
$i pentru a nu fi banuiti ca fortam datele
demonstratiei, transcriem ~i ultima strom a fragmentului,
cea concluziva:
Asta-i raiul Daciei veche,-a zeilor imparafie:
intr-un loc e zi eterna - sara-n altu-n vecinicie,
Jar in altul zori eterne cu-aer raco;'os de mai;
Sufletele mari viteze ale-eroi/or Daciei
Dupa moarte vin in ~iruri luminoase ce invie - important. Eminescu n-a fost doar un creator de geniu. E1
Vin prin poarta riisaririi care-i poarta de la rai.
Versurile, se observa cu u~urinta, confirma cele
spuse de noi pe marginea lor. Strofa se deschide ~i
sfar~e~te cu cuvantul "rai", repetat, cum am mai spus, cu
intentie. lar "poarta raiului" face trimitere atat la cea prin
54
Havila, eea eu aur bun
care primii oameni au fost izgoniti cat ~i la "gura de rai".
emblema nelipsita din inima nici unui rOI?~n.
Referitor la aceasta, Ion Balu afirma: "Este cu
putinta ca raiul eminescian sa releve 0 conditie
detenninata a poetului In cosmos, atitudine numita de
Mircea Eliade "nostalgia paradisului", aspiratie ce reflecta
dorinta
, fiintei
. umane de a se afla totdeauna "In inima
lumii, a realitatii ~i a sacralWitii, pe scmi dorinta de a
depa~i In chip conditia umana ~i de a redobandi conditia
divina.
Geografia mistica imaginata de Eminescu
reintegreaza omul Intr-o epoca atemporala, 1ntr-un timp
paradisiac, aflat dincolo de izvoarele istoriei, dar, totodaHi,
poetul investe~te timpul sacru cu semnificatia lmei "istorii
exemplare" - dupa expresia lui Mircea Eliade - pentru
stramo~ii no~tri geto-daci, crdind un mit cosmogonic ce
relateaza ce s-a intamplat la origini.,,57
Includerea Intr-un studiu ce ambitioneaza a se pastra
la nivelu1 strict ~tiintific a unei fi~e din registrul liric ar
putea fi judecata ca 0 abatere de 1a criteriile autoimpuse.
Nu yom avea, bineinteles, naivitatea sa consideram 0
poczie, apartinand ea ~i 1ui Eminescu, drept document
istoric. Avem insa In vedere altceva, cu nimic mai putin
era "mai mult un exponent decat un individ,,58,crinu1 in
care pamantul ce I-a dat la lumina ~i-a strans "toate
57 Billu, Ion. Fragmentul dade. in Steaua nr. 1-2, 1995, p. 5.
58 Cillineseu, G. Viata lui Mihai Eminescu. Bucure~ti: Editura
pentru literatura, 1964, p. 345.
55
 ""alahiain Cartea Genezei

sevele"S9.EI insu~i avea con~tiinta - ~i 0 ~i spunea! - ca

Dumnezeul geniului I-a absorbit din masa poporului sau
spre a-I exprima pe acesta. Eminescu e atat de deplin
acceptat de catre absolut toti romanii, de pe toate treptele
culturale, tocmai pentru ca cuvintele lui nu contin nimic
altceva decat ceea ce acest intreg popor simte tara s-o
poata exprima. Cand, deci, el descrie "raiul dacic" nu
inventeaza, ci exteriorizeaza ceea ce memoria colectiva
pastra despre 0 existenta anterioara, indepartata, ba chiar MISTERIOASA TARA
, "LLAH"
aflata la inceputul inceputului. Ca aceasta viziune coincide
cu tabloul spre care conduc datele istorice, tara a 0 include
printre acestea, nu face decat ca ea sa Ie valideze.
Putem, deci, acum, pe baza tuturor dovezilor expuse,
P rocopius din Cezareea, scriitorul de eurte al
imparatului lustinian, este prol110torul unui tip de
literatura ee a proliferat In dietaturile seeolului XX:
speram ca suficient de convingator, sa afirmam ca am llliteratura de sertar". El a seris trei dirti. Intr-una, intitulata
localizat corect tara Havila, cea bogata In aur, pe tarmul Razboaiele, a celebrat faptele de arme ale imparatului ~i
fluviului Fison, caruia anticii Ii mai spuneau ~i Danubiu, ~i gcncralilor sai, iar In urmatoarea, Despre edificii, a
Istru, caruia aviii, oamenii locului, i-au spus dintotdeauna prezentat pe monarh in cealaWi ipostaza a sa, chiar mai
~i Ii spun inca Dunare. glorioasa ~i mai trainidi decat prima, cea de magnific
etitor. Cum insa, ~i pe dimpul de lupta, ~i pe ~antiere, de
sub pana sa chipul imparatului trebuia sa iasa mereu
impresurat de raze, Procopius, care observa la Iustinian ~i
apudituri ce contraziceGu aceasta imagine, a inceput sa
serie, pe aseuns, Istoria secreta, cea de a treia carte a sa.
Tot ee-~i reprima la primele doua trecea in paginile
aecsleia, Ingro~and liniile eu un sarcasm de eare nu ciueea
lipsa deloe. La aparitia ei, dupa moartea imparatului,
bineinte1es, toemai aceasta carte a fost cea mai gustata,
barfa beneficiind de ni~te eondimente de care lauda e
59 Ibidem. p. 343. lipsita total. t I ,,'
, ; If:
,I f
57 :I '
'
;,
56 I\
I'~'
~
t' "
...;;....--- .-"¥- _ _ _ ~ _.Jdt
- .............--.

G .,,"
~~~~ ~t.I,.'III~..t '~I.\."t'~''''''.., ~~, , .."pOI. ,..,'~. ,..", ' It
'~.."' ,.. .,~ "",1\.., ~"~,,,,,,,,,,-,,-,
 f
Valahia In Cai1ea Genezei
1 Misterioasa tara "Llah"
i;,~ !
r> ~<',: A dimas pana azi nu mai putin celebra manastire
!
Sfanta Ecaterina din Muntele Sinai, ctitorie ~i ea a lui
!
Iustinian.
in
. legatura
. cu aceasta, Mareu Beza poveste~te ni~te
Iucrun senzatlonaIe.60
Tocmai publicase la Londra W1 studiu intitulat
Ciilatori englezi despre romani, in unna caruia un eititor
i-a semnalat ca un anume Thomas Herbert vorbea, la 1626,
despre ni~te a~ezari valahe in Asia. Cum Marcu Beza a
~ -~¥: -.
ciilatorit mult pe la locurile sfinte, se intreba mereu unde
<~ .~.
vor fi fost acei razletiti compatrioti ai sai. Ca, pardi
ghieinclu-i obsesia, guvematorul Peninsulei Sina~ C. S.
, . Jarvis, sari ofere intr-o carte a sa unnatoarea
surprinziitoare informatie: IIAjutandpe ealugari la trebile
manastirii (e vorba de Sf. Ecaterina), e 0 eiudata rasa de
, :..., oameni, zi~i Gebalie. Nu fae parte din stocul arabesc, ci
sunt unlla~ii robilor valahi, trimi~i d~ Tustinian a servi
lTI<lnastirii in veacul al VI-lea.1I61
Manastirea Sfanta Ecaterina din Muntele Sinai
Marcu Beza a luat de urgenta legatura ell
guvernatorul, cerandu-i date in plus, ~i, incitat de insolitul
$i totu~i, Iustinian (527-565), eel mai mare Imparat problemei, a meut el insu~icereetari, luand-o chiar de la
al Imperiului roman de rasarit, a ramas In memoria
intemeierea sfantului laca~. La Proeopiu, in Despre
posteriUitii nu manjit de injuriile din Istoria secreta, ei de
edificii, V, 8, a gasit ca scopul zidirii manastirii de eatre
stralucirea In care ni-I Inmti~eaza mozaieuriIe sale, Iustinian a fost mai degraba unul strategic, imparatul
sclipind In cuIori de pe ceea Illme. Edifieiile din timpuI
sau, ~i chiar mllite din cele de mai tarziu, s-au prabu~it sub
napaste!e vremilor ~i a oamenilor. Sfanta Sofia, eu uria~a
sa cupola, pana azi, eu to,He performantele tehllice din 60 Beza, t\1arcu. Urme romanqti in riisaritul Ortodox. l3ucurcsti,
vremuriIe noastre, cea mai mare din lume, sfidand parea 1935.
legile Inchipuie,
fizicii, sustinandu-se singura, asemenea eerului pe 6i Jarvis, C. S. Yesterday and To-day in Sinai. London, 1931, p.
care-l a ramas. 229; la Beza, Marcu. Urme romane~ti la Muntelc Sinai ~i la
manastirca Sf. Sava, In op. cit., p. 3.
58
59 !
I
I
I! "
f:!I
!

~ ,*-";dS__.~"..."",~""..,, 'r,"""'''''.
'._."_".,,~__ __' _ ,_..._ '. _"t.._ ....
_~._ ff~
..lit. d!. '-. . {',
'-i,

-~. -~.Jl/lfd~
 Misterioasa tara "LIah"
Valahia in Cartea Genezei

dorind 0 fortareata (a~a cum manastirile evului mediu erau cre~tinilor"... Se disatoresc numai intre dan~ii, aldituind 0
de obicei), care sa apere Palestina de invazii1esarazinilor. comunitate aparte din vreo suta ~i douazeei de oameni
Aeest rol militar al manastirii e confirmat ~i de inarmati. Sunt 0 rasa muncitoare ~i robusta, ~i fetele lor au
Eutichius, patriarh al Alexandriei, deci bun cunoscator a1 faima de superioara frumusete asupra tuturor beduinilor,
regiunii, intre anii 933-940, care spune: "Auzind dilugarii ceea ce da na~tere la nefericite legilturi ~i iubiri romantice,
de evlavia lui Iustinian, mersera la el cu rugamintea de a Ie dind indragostitii lor se inHimplaa tine de alte triburi.,,63
face 0 manastire; intrucatei nu aveau inca un adapost ~i
traiau impra~tia~i in preajma rugului din care vorbise
Dumnezeu eu Moise. Impihatul trimise pe un legat a1 sau
~i-i dete puteri depline sa cHideasca0 astfel de manastire.
Acesta gandea s-o zideasca pe munte; losa din pricina
lipsei de apa I~isehimba planu1, de 0 inaI!a jos la poale..."
lndignat ea nouI amplasament nu respeeHiplanu1 defensiv
gaodit de el, ImparatuI puse sa i se taie eapul legatu1ui eu
prea multa initiativa. "~i trimise apoi un alt legat ~i eu el 0
suta de scIavi ai Romei (sub!. M. Beza) eu sotiile ~i copiii
lor... ~i Ie zidi case In afara manastirii, unde sa poata locui
~i strajui manastirea ~i calugarii.,,62
Beza atrage atentia asupra sublinierii cuvintelor
"sclavi al Romei", carora Ie da ~i tradueerea In araba: abid
elrum, tocmai pcntru a face Iegatura cu ceea ce urmeaza.
E1 observa ca, atat traditia locala, cat ~i vizitatorii
straini, Ii socotesc pc aee~ti "sclavi ai Romei" drept valahi.
Astfel, John Lewis Burekardt, dupa ce in 18I6 a vizitat
manastirea, scrie: "Cand Iustinian a cIiidit manastirea, a Peisaj mioritic la poalele Muntelui Sinai
trimis un grup de sclavi originari de pe \armurile Miirii
Negre... Ei marturisese in chip unanim pogorarea lor din La 1841, Edward Robinson transcrie eele spuse de
robii ere~tini, de unde-i ~i numesc ceilalti beduini "Fiii egumenul de atunei al manastirii: "Iustinian, zidind

63 Burckardt, John Lewis. Travels in Syria and the Holy Land,

62 Eutihii Annalcs 1.Beyrout, i 906, p. 203; la M. Beza, Op. ~i loc cit.
p.4. London, 1882, pp. 562-564; la M. Beza, Ibidem p. 5.
61
60

- ...: - ---. - -'~- -!---::~--. ~ -..: _.- .-

'~A~;\~~~~~,~~'t!~~,,~~.'..~..Mi\t~ '..1 """'._.1"I~~fit~P"'M1W'-"'~'~~~'''''~~'~ ~"''(&>iW., &~,~, ,-,,~,_ & J -,_
 Misterioasa tara "Llah"
Valahia In Cartea Gimezei
I
manastirea, trimise 0 suta de prizonieri valahi... in cursul tennenul cu care coloni~tii se denumesc, Gebalie
vremii, cum navalisera arabii ~i rapisera manastirii muIte insernnand "oameni de la munte".67
din posesii, urma~iiacestor valahi au devenit musulmani ~i Pentru ca, in incheiere, istoricul sa nareze cum i-a
au adoptat obiceiurile arabe.,,64 . intalnit personal pe misterio~ii "vlahi" din indepartatul
Un om de ~tiinta avizat, profesorul american E.H. Sinai: "Apoi i-am cunoscut ~i de-a dreptu1. Unul din ei
Palmer, confirma toate acestea ~i adauga la cele spuse de mi-a fost de dilauz: Hinar ~i voinic, Inta~urat la cap cu
antecesori un element cu totul incitant. El a studiat broboada alba, dima~a tot alba, cu cingatoare de piele ~i
temeinic Peninsula Sinai ~i ~i-a publicat rezuItatele opinci, m-a dus pe toate dirarile muntelui ~i, la intoarcere,
cercetarilor in cartea De~ertul Exodului, aparuta la New mi-a aratat In gradina manastirii coltul unde fusese
York in 1872. in aceasta (p. 71), scrie: "Acest trib se zice a ingropata cea din urma femeie cre~tina a tribului, In
fi de obar~ie europeana, tragandu-se dintr-o colonie de robi 1750.,,68
valahi, a~ezati de Iustinian sa pazeasca manastirea. Ei Alaturi, Intr-o fotografie, Imbdicat Intocmai ca In
in~i~i cred sa fi venit dintr-o tara numita "Llah" ~i descrierea anterioara, cillare pe 0 dimmi, "Unul din
trasaturile lor osebite oarecum de ale obi~nuitului tip coloni~tii zi~i Gebalie", probabil tanarul caIauz al
beduin par a favoriza presupunerea.,,65 cercetatorului roman.
$i alte marturii condue in aceea~i directie. Lina Am reprodus dit mai complet palpitanta relatare a
Eckenstein, asistenta celebrului arheolog Sir Flinders lui Marcu Beza tocmai pentru di, de~i trateaza un capitol
Petrie, vorbind despre aceia~i coloni~ti, spune cii "sunt al civilizatiei romane~ti foarte interesant, ea azi e ca ~i
considerati a fi urma~ii directi ai robilor valahi pe care necunoscuta de catre publicul largoNe a~tepHimca aceste
imparatulii a~ezasein Peninsula.,,66 date, readuse In discutie, sa fie primite cu mari rezerve de
Marcu Beza 1l evocii apoi pe Porfirios, catre romanii in~i~i.Chiar Marcu Beza, parca intimidat de
Arhiepiscopul de atunci al Sinaiului, care i-a intarit la reveria ce-l cuprinsese pe parcursul povestirii, temandu-se
randu-i cele aflate mai inainte. Acesta i-a explicat ~i sa nu fie Invinuit de 0 prea mare credulitate, incheie
indoindu-se di un vis atat de frumos ar putea fi ~i adevarat.
Se va obiecta astfe1 ca nu avem, suficiente dovezi
istorice pentru a fi siguri ca nu am e~uat pe tiiramul

64 Robinson,Edward.Biblical Researchesin Palestina, Mount Sinai

and Arabia, London, 1841, vol. I, p. 200; la M. Beza, Ibidem, p. 5. 67Beza, Mareu. Op. ~i IDecit. p.5. Cca mai reeenta infonnatie despre
65Beza, Maret\. Op. ~i loc cit. p. 5. beduinii Gcbalie ne-o ofera Issar, Arie S. La Bible et la science font-
66Eekenstein, Lina. A History of Sinai. London, 1921, pp. 189-190; eUes bon menage'! in La Recherche nr. 283, ianuarie 1996, p. 48.
la Beza M. Op. ~iloc cit. p. 5. 68Ibidem p.5.
63 !
62 It
,
,i

..
_ ...
,
:~9'"" -.."=Ji~~;
1. ~,~,

,rN°'.

"""'>~',~;XIf~f"I'\f "'":"~"'''f''~'';'~~~~'~-"''''''''''''~'''''I'';, ...'tt . ..~lt ...~ ,,~...'~~ ,..*~" ,.~.a.,~~..bt.,..A..., ...,tit." ",,, ~, ,... -..;. ,£..~-~;,,.:.::.\- ":'1"".-. ,p.. MOl. n",*~~""" ..,cr~l_
 Valahia in Cartea Genezei Misterioasa tara "Llah"

Iegendei. Ceea ce este adevarat. Dar de WIdesa fi aparut
aceasta legenda, cu 0 atat de sigura ~i indelWIgata
persistenta? Cine, intr-WI loc atat de indepartat, de izolat,
se putea gandi tocmai la valahi? Este adevarat ca domnii
romani au dovedit 0 constanta afectiWIe fata de
manastirea Sffinta Ecaterina, materializata de-a IWIgul
secolelor in odoare ce ii uimesc pe cercetatori prin
maiestria ~i valoarea lor. Cea mai celebra statiWIemontana
a Romaniei, re~edinta de vara a familiei regale, e Sinaia,
numita astfel dupa manastirea care, Ia randul sau, poarta
numele Muntelui Sinai. Dar toate acestea se situeaza mult
mai tarziu, mult posterior aparitiei "Iegendei". Existau
atatea neamuri cre~tine mai apropiate din care ciudatul
neam de beduini putea fi biinuit a proveni. De ce sa-i fi
adus cineva tocmai de la Dunare? ~i apoi, toti autorii citati
sunt straini, foarte indepartati de aria culturala
ronulneasca, ei neputand fi in nici un fel suspectati ca ar fi
avut vreun interes in vehicularea WIor afirmatii
tendentioase.
Cel mai autorizat eereetator al legaturilor romane~ti
cu locurile sfinte din Orient, academicianul Virgil Candea,
intr-o carte scoasa in colaborare cu Constantin
Simionescu, spune referitor la aceasta: "Poate ca legaturile
vechilor locuitori ai pamantului romanesc cu aceasta parte
a lumii se situeaza mai departe in trecut, de vreme ee, dupa
Strabon, Zamolxis ar fi fost pana in Egipt "in cursul
peregrinarilor sale", ca ~i mareIe preot dac Deceneu /.../
A~adar se cuvine sa eonsideram informatiile mai noi
indubitabile, pentru ea sunt intemeiate pe documente
sigure, de autoritate ~idata eerta, nu ca prime atestari, ci ca
pe ni~te confirmari ale faptului ca intre romani ~i zona
Sinaiului distanta a fost, in timp, mai scurta deeat am
putea erede, ea interesele, intrepiditatea, curiozitatea
oamenilor ~i, poate, afiniHitilepe care ~i Ie-au descoperit
au reu~it sa 0 Invinga.,,69
Avand In vedere toaic acestea, nGi credem ca, fiind
vorba de vlahii du~i de Iustinian In Peninsula Sinai, ne
aflam in fata unui adevar istoric.
Pelltru ea totul e cat se poate de verosimil ~i ceea ce
ne ~ocheaza la 0 prima privire se inscrie in albia
normalului celui mai comun. Era firesc Ia Iustinian sa ia
masuri pentru apararea unui punct de cea mai mare
importanta strategica de la 0 margine foarte expusa a
Imperiului sau. Jar pentru aceasta nu e nimic de mirare di
S-(lscrvit de dacii rom<lnizati.Vitejia dacilor era rcnumita.
Unitatile militare romane constituite din o~teni daci se

69 Ciindca, Virgil, Constantin Simiol1L'SL'll. Prczcnfe culturale

romanc~ti. Istanbul. Icrllsalim. Paros. Patmos. Sinai. .Alel>.
Bucurqli: Editura Sport-Turisl11.10iQ, pp. ]0-11. ,
64 ',:~
65 . ,;~
I

;: I ..f:.
~'
.!J;?
F
.1"
I.
.. ~
.....
.~iOj.!'t';:"u
"';~.4\ . ~"''''''''IW~~~ ............. t:;- -- w'1 ~.- ~¥~~.~,'~
..!t""'!CfIII' "4.~~. ~- ~ -1(1I , , ~ -,~..... ~,~ y
"""~"",,,,,,,,,,,,,,,,, ~r~._.. - '.
 Misterioasa tara "Llah"
Valahia in Cartea Genezei

~tiinta noastra, dar eu totul extraordinar, - imbraeate in Reveniti in Sinai, ne vom intreba tirese: ee trebuie sa
costume nationale romane~ti, eu lungi poale albe, eatrinte intelegem prin "tara Llah", de unde beduinii Gebalie
impodobite eu tot alte motive, bogate broboade de sustin ea au venit stramo~ii lor?74
borangie eazandu-le din cre~tet pana la glezne. Dacii
I
urmati de romance, intr-o capodopera plastica din secolul
VI, a~a cum generatiile se succed in istorie!
I

Nobili daci. Cei trei magi. Sant'Apollinare Nuovo, Ravenna

Columna lui Traian

74 Este cat se poate de interesanta,iar noi nu 0 credem0 coinciden1ii

Un mod de a exprima ell mijloacele plastieii di avcm
dc-a face cu aeela~ineam, din care imparatul insu~i ie~ise.
La care se intorcea cand era la nevoie. De pi Ida, cand avea
de aparat 0 fortareata indepartata, dar de importanta vitala,
tocmai in cealalta parte a imperiului.
68
int~mplatoare, informatia pe care ne-o da AI. Odobescu tot in legatura
cu un spatiu locuit de romani: "AWicolonie de romani se atla stabilita
pc poala septentrionala a Olimpului, numita azi Laba /.../ Umbriti sub
piscul maret al Olimpului ce se inalta la 6000 de picioare in sus,
ascuns in nouri ~i in veci acopcrit cu zapada, romanii au intemeiat aid
din vechime cateva sate..." Odobescu, Alexandru. Rasunete ale
Pindului in Carpati, in Opere, vol. II, Bucure~ti: Editura Academiei
R.S.R., 1967, p. 26.
69

I iF:

>i:r<N.Wvt~ . """""" "*Ii.~~~.~"''''''''''~'~~I~ ,~~~ a..

-
...,
.-
,._"""'__..
._-~ :6
-- ~"" ~.
_-~~~~:,..
~, .{"'.:~.,._._- ~-".
~
..o...; w.-!.! !!IN!~~""'" .._~. ., "..
 Misterioasa tara "LIah"
Valahia in Cartea'Genezei
Nimelli nu ~tie nici dind, nici de unde, nici cum a
BineinteIes di nu ne putem gandi decat Ia "tara Blah"
sau "VIah", a~a cum numele TarH Romane~ti apare in aparut acest cuvant.75Lui nu i se poate stabili 0 evolutie
documenteIe cele mai vechi. Dar tara de ba~tina a cum ar fi aceea de la romanus la roman. Care e etimonul
beduinilor Gebalie se chema ea Vlahia la vremea cand sau?
Trei lucrari de referinta, de cea mai mare autoritate,
ace~tia au plecat din ea; in secoIuI VI? Am vazut ca cei ce
se refera la ei Ii numesc intai "sclavi ai Romei", ~i abia pe Ii atribuie trei stirpe diferite: celtica,76 gerrnanidi77 ~i
parcurs incep sa Ie dea numeIe de valahi. slava.78 Dovada cea mai sigura ca termenul e, pur ~i
simplu, constatat ca la un moment dat exista, tara a se
putea aproxima In vreun fel provenienta sa.
~i totu~i, termenul ce a stat la originea cuvantului
"vlah" trebuie sa fi avut un prestigiu deosebit pentru ca
altfel nu se poate explica extraordinara forta de iradiere a
acestui nume, din Caucaz pana la Vatican ~i, cum am
vazut, din Sinai pana In Germania, tara a mai vorbi de aria
culturala bizantina. Pentru ca Intalnim cuvantul la
cronicarul armean Moise Corneati (sec. IX - "tara Blak"),
In Canteeul NibelungHor (sec. X - "vlachi"), la cronicarul
bizantin Georgios Kedrenos (sec. XI-XII - "blachi"), in
cronica rusa Povestirea vremurilor de demult (sec. XI -
!)

"vlahi"), la cronicarul bizantin Joanes Kinnamos (sec. XII -

in stanga: Decebal. Columnatraiana. in dreapta:
"blachi"), la notarul Anonimus (sec. XII - "blachi"), In
unul dintre cei trei magi.Ravenna(detaliu)
Bula papala (1234 - "valati"), la cronicarul armean Vardan
(sec. xm - "ulachati").
Ajun~i aici trebuie sa spunem ca, din intreg
vQcabularul limbii romane, cuvantul cel mai ciudat este
tocmai acela de "valah", Ciudat cu atat mai mult cu cat el 75 G.I. Bratianu considera tennenul "subiect de controversa".
13riitial1l1,G. I. 0 enigma ~i un miracol istoric: poporul roman.
nu denume~te un obiect oarecare, ci e chiar numeIe sub Bl1cure~ti:Editma ~tiintifica ~ienciclopedica, 1988, p. 98.
care strainii i-au cunoscut pe romani In Intregul ev mediu 76 Pippidi, D. M. cd. Dictionar £Ieistorie veche a Romaniei.
~i In epoca modema, pana ditre sfar~itul secolului XIX, 77 Mic Dictionar Enciclopcdic. Bucurqti: Editura ~tiin!ifica ~i
timp de peste 0 mie de ani. cnciclopedica, 1986.
78 Fugariu, Florea, cd. $coala Ardelcana. Bucurqti: Editma
Alban'os, 1970, vol. III, p. 35.
71
70

~~.. ~_.
_-or-. .. " --~ -
;~~:~,.~-,...~;f., '''~-;~J',''''J<h""~.>o(.~~""""O;:O-,"",,,,_~,-.,.h:,,,
~-"" 4:i""" ~. ..,4, ~ .. #".4 :;..."., '" ,.~ Ji~ ",:1 -'- .',........
 j
Valahia in Cartea Genezei
I Misterioasa tara "Llah"
I
! GENESIS
Dar cum nu avem nici 0 dovada ca in secolul VI,
2,2-20
ji cand Iustinian i-a dus pe coloni~tii de la Dunare in
oi':l
.J- 'n:Jt!;;"ili!111
: .- ..., , ,~
.1':¥I 'in~:b7J
\: ~ I "17'::3tDiI
.. : - oi':;1
.J c'iit;,t('
. ','\ t;,:;)'1
<.. 1- 2 Peninsula Sinai, numele de "vlah" ar fi existat, trebuie sa
jI
oi:-n~ c';jt;,~ 'll~~l :iW¥ ',~~ ir;1:?t(7~~t;,?~
,~,~;;;:tJ
,
f
i o';;'";~'t(:l~-'~~
J

il'9t(~~~??~ 'n:;1~i~ '? iQk td:rR~l'~':;lo/;:t

admitem di "tara Llah" e forma corupta a acelui cuvant din
care a provenit l11aiapoi "tara Vlah". Iar toate indiciile ne
hOW')?;:t:pf'l1$;;1 o~~~;:t ni17in' 'il7.~
4 D : ni~.V,7b)C duc spre "tara Havila".
ill~;:t n5p.IL;?l 5 : 'C~~~ nw c';;'?~ ~1i1~r,i~~ Ci':jj Cum, daca luam ca tennen de referin!a momentulin
il.1i1~"~~;:1 K' '.,~ n!?~~ OJ;? iI"J.t?;:1:J~p'~t;,~,
n~~ iI;.i.1~e"').~. care Iustinian a dus coloni~tii din "tara Llah" in Sinai, ne
-V~ iI>p'~ i~1:iI~'1~;;rn~i~~~ 1~~ej~1 n~;;-t;,1; 'c';:tt;,~6
~
gasil11In secolul VI, sa ne reamintim ea In aeest seeol (saG
-n~ 0'~6~ illi1~"~"1 7 : iI~'1~rr~~~-t;,?-n~ il8~;-:11rl~i;17 In eel anterior) a aparut opuseulul Despre cele patru
'td~b C1~V '~J 0':0 npo/~"~~~ n~~l iI~l~~Tl~ 'i~¥ el~\:1 fluvii ale Paradisului In care Dunarea e data, tara nici 0
i!'7~D1~;:rn~ c~ O~;~l Cli?Prw:n~ c'i:6~ ~1il~J.i~'lR : i1,;08 ezitare, drept raul biblic Fison, iar Pseudo-Caesarios
~i~1 i1~l~? i~1;1?,nr"? i1~l~rn~ b';:t'S~ ilJiI~nr,,~~l : 9 ,~: 9
vorbea, tot In aeest secol, despre "danubienii numiti ~i
~.~' 'j~~1 10 : JJJ1 ;jiCfn~1;:t r~11~;:tlil)~ b"Oi:fr.v.: ?,:f~~~ 10 fisoniti", infonnatii ce pledeaza, chiar daca nu explicit,
'op. : C'\dK"')iI,J;:;l1~7 i1;;;1i~'~~ 'o~~~ n;:t-li~ niRo/;:t? n~~ II
11
pentru existenta pe ace1 timp ~i a denul11irii de "tara
: :JD!::1t:9-j~~ 'il7'1r,ti:1 r"J\'r'? n~. ~'~b::1't('ry li~t;J ir.~\:1 Havila" (poate Intr-o forma evoluaHi lingvistie), tare
im;:t-CP11J :e;:1~;:t1:;1~1n7lf::1 i:J~':Ji1:fJ t(1~::1n~;;':lm112 "Ineonjurata" de fluviul Fison.
~~'7~;:t ':';T~;:t1:#/1 H :td1? n;-s-t;,? n~ :J~iO;:'t('ry li~'~ '~~;:tI~ E vizibil de la prima privire ca "Havila" est(
: nlP K~~'¥':JiD 'm::11'~r;;~ nlnp 17.;11't(1i,1 ?P7r:t
anagrama perfecta a euvantului "Vlahia". Numai ea noi ne
: i1J~~?1 i11~¥7 nP.-lp 1i1fWli:J1~\rr,~ o';;'~ ~1i1~np,_'11S
pe terenul enigmistieii lueram, ci pe eel al etimologiei.
: ??,'Kr1?:;)I~ l?,;:1-l'P "?~ i~t(~ c'J~\:1:'t;,~ c,~.t;,~ iI}iI~"~;116 t1 textul ebraic al Facerii numele tarii de langa Fison
nil? 'jj(?~ TI?:;:~ 01~f!':' 'Jp~ t;,?Kn K? l1i1 :Ji!9'r.~i"1;:irv.~' 11
-'i1t?.!)~ i'~' eiKi1 ni'il :Ji~-Kt;,D'iI't(';1'iI'"'i7JK~'lij :n17JM18
apare scris Havilah. A~a a fost el transcris ~i In cele mai
... ::";. ,,-: " T" ,'::, . ...: J': ".'. I'
riguroase traduceri britanice.79Tnebraica, aliicolul hotara1
';-;ltp;:tn;~o-"? h;-:r?'1~\n~'o'ft,~ il1;'1~
"~~1)0 : i"pp iH( i7 1\
proclitie ha fuzioneaza eu cuvantul pe eare-l determina,
'1.,j1 i?.!rqp':'i1~ ni~!7 ClI,{JT'~ 'K~~lc'~~;:t ~i1.r'? 'n~1
exact cum sc i'IlUlmplacu 31iicolulhoHiratenclitic In limba
ni6~ Cl~D' KlP~1 : il?tp ~1i,1'iI;;O t!J?? Qj~;;: i7'-KlP~ '9t$
20 2(
romana. In cuvantul HavHah, prima silaba, ha, a fost
Pagina din Faccrea 111limba ebraica uncle apare
simtita Cll timpul ea artieoJ, nUl11ele propriu-zis
l1umele "tarii Havilah"
79 The Holy Bible. Authorized King James Version. London and New
York: Collins; The Bible. Revised Standard Version. The British and
Foreign Bible Society, 1971.
72
73

.. , , , ,~..- .1'... ~. "'." -- .-

~1.~~'(I!i'~,;.;."f"~~fit,t~~~~~!\I" ';''''''''~~~~,~ > :,I;o<I.~."""_"",,. , ,,"".__~ """""" , ._ .~" ,,..., 114.: . <~~
 Valahia in Cartea Genezei

intelegandu-se a fi Vilah. Adaptat la structura limbii

romanice orientale, el ~i-a trecut "articolul" ha de la
inceputul la sfiir~itul sau, unde acesta a devenit articolul
hotiirat feminin a. in felul acesta, in modul cel mai firesc ~i
respectand intru totul normele lingvistice, ha Vilah a
devenit V'lahia. Sunetul I a~ezat langa consoanii s-a
pastrat, altfel, dacii ar fi fost intervocalic (ca in Valabia,
formii tarzie, cultii) s-ar fi transfonnat in r.
Nu putem exclude insa nici posibilitatea ca PE-O GUM DE RAI
fenomenul sii fi parcurs traseulin sens invers. Sa fi existat,
adicii, inca din vechime, denumirea de "Vlah", pe care
evreii au scris-o articulat ~i iotacizand pe v "Havilah". in
decursul timpului, copi~tii nemaicunoscand cuvantul
R eligiozitatea poporului roman se manifestii la doui]
nivele. OdaHi, e cre~tinismul in fOlma sa
institutionalizaHi, "canonicii", posibil de urmiirit it:
initial, au interpretat aceastii varianta ca un nume de tarii ~i
adancimea timpului panii in epoca apostolidi. Mai exists
au articulat-o inca 0 data, a~a cum apare in textele ce au
insa ni~te credinte difuze, atitudini spontane, cdimpeie de:
ajuns panii la noi.
manifestari ale omului fata de semeni ~i de divinitate
Dar oricum ar sta lucrurile, ~i daca n-ar fi tacut decat
ciol;mridisparate ca de ceramicii anticii, convergand totu~'
atat, ca prin evocarea indepartatei lor patrii, "tara Llah", sa
ne deslu~eascii originea cuvantului "vlah" din "Havilah", spre un tot unitar. Acestea sunt de 0 uria~iistravechime, in
ciuda careia insii, in loc sa ne apara sleite de timp ~j
"fiii cre~tinilor" de la poalele muntelui Sinai ar merita cu
decolorate, pastreazii 0 surprinzatoare prospetime
prisosinfii recuno~tintanoastra.
originara, asemenea ~uvitelor de ape freatice rasarind in
lzvoare.
in cele ce urmeaza ne yom referi la acest nivel al
manifesHitii religiosului, la acela obscur, indefinibil,
inanalizabil decat prin observarea cate unuia sau altuia din
reflexele sale.
Ceea ce e din cale afarii de interesant e cii aceste
elemente de credinte stravechi, de~i mult anterioare
cre~tinismului, nu sunt nici piigane. (Mircea Eliade Ie

75
74

- --I
(
~...- : - - --------
r!";~~~.":"~",,,, "'''~.''~~ ~,~ '"A,*,.w..r~ ."" 1,.~ .,.~_ _ ~___04» ; , J.i...,_ ._. ..."- l a
 I
.1

11 Valahia in Cartea Genezei Pe-o gura de rai

.---
spune "elemente religioase "pagane", arhaiee",80 punand
'I
cuvantul"pagane" in ghilimele semnifieative). Ele sunt In
spiritul biblic, fiira a proveni din Sfiinta Seriptura, pe care
II
I
stramo~ii romanilor, Inainte de cre~tinare, n-aveau cum s-o
I
eunoasea. Cu alte cuvinte, aceste elemente de religiozitate
straveehe nu sunt rodul convertirii, ci apartin poporului
roman fiintial. El nu ~i le-a Insu~it la un moment dat, ei Ie
posedii prin mo~tenire.
Bunul Pastor in Paradisul tcrestru. Ravenna,
Mausolelll Gallei Placidia
Miorita e la origine sigur precre~tina, ca ~i colindele
foalie vechi, care sunt "Iaice" (in sensul ca nu vorbesc
RO Eliade, Mircea. Mioara nazdravana, in De la Zalmoxis la
Gcnghis-Han. Traducerc de Maria Ivanescu ~i Mircea Ivanescu.
BucLlrqti: Editura ~tiinlificii~ienciclopedica, 1980, p. 246.
76
. desprena~terealui Hristos,dar sunt tot religioasenumai ca
in aW\ acceptiune). Miorita nu numai ca nu a fost creata
sub influenta Evangheliei, dar ~i elementele ulterioare,
recente, aparute In procesul nelntrerupt al prelucrarii
specific folclorice, s-au selectat dupa gradul In care
consuna cu acel fond primal', nici macar acestea n-au
suferit influenta cre~tinismului.
~i totu~i, exista In Miorita un "duh hristic", pe
alocuri aHit de transparent incat e imposibil sa nu-l
raportezi la eel din Evanghelii. Acest "duh" nu e situat insa
la suprafata poemei, nu e unul preluat; el fiinteaza In
substraturile cele mai adanei ale ei. Seninatatea eu care
pastorul prive~te 11l0arteanu se poate sa nu ne aduea In
minte euvintcle divine: "Eu slInt Pastorul eel bun. Pastorul
eel bun i~i pune sufletul pentru oile sale" (loan 10, 11). ~i
aici ~i in invatatura lui Hristos, eshatonul este vazut ea
nunta. Maieutei indurcr~te de lIeiderea fiului sau eu totul
nevinovat Ii ghieim sufletul prin care "treee sabia" (Luea
2,35). Cand ciobanul Ie spune oilor ea el ~i dupa moalie
vrea "sa fiu tot eu voi" reproduce aproape textual
promisiunea lui Iisus: "Eu eu voi sunt in toate zileJe, pana
la smr~itul veacului" (Matei 28,20). Dar, repeHim, toate
acestea nu sunt preluate din Evanghelii. Mai degraba Ie
deslu~im ea Intr-lln joc de ape, a~a cum In spusele
proorocilor descifdim referiri Ja Iisus Hristos facute sub
imperiul inspira!iei, ncclcliberat, chiar tara ~tirea
vorbitorului.
Vom vedea imediat, prin comparatie, cat de diferit e
aeest "spirit hristie" subteral.1 de versificatiile dupa
diferitele scene evanghelice. lata bineeunoscuta:
77

iI
- -- -~-:-- - .. -
'.. ~,,~ ~-~~nn_.Jt_ IiJ ...,...\It.~~...~~.. ,.~ IIFf Jo.,j/j
"... 1.-
 Pe-o gura de rai
Valahia in Cartea Genezei

La l1unta ce s-a-ntamplat In raspunsurile la 0 ancheta folcloridi efectuata catre

in Cana Galileii,
Fost-a ~i Iisus chemat
in Cana Galileii.
lara Mama lui Iisus
.. . . .. ..
Vazand ca /1U-i vin de-ajwls...
sau:
Trei coco~inegri cantare,
luda sus se ridicare:
Da!i-mi treizeci de argin/i
Ca vi-L dausa-L riistangi!i...
(Poieni, judo Hunedoara, inedit,
colectia autorului).
Este cat se poate de evident ca Miorita e departe de a
fi fost creata prin acest procedeu. Ea nu e un ecou al
evenimentelor legate de Iisus Hristos ci mai degraba 0
prefigurare a lor.
S-a vorbit despre un "cre~tinism" preexistent al
dacilor, care le-ar fi favorizat acestora adoptarea religiei
fondate de Iisus Hristos, nu numai foarte repede ci ~i tara
crize morale, firesc, ca 0 regasire de sine, ca 0 limpezire a
ccva ce curgea nu indestul de deslu~it. S-a vazut int1'-o
asemenea afinnatie 0 exagerare, daca nu chiar 0 aberatie.
Dar un adevar exista aicL Vom regasi asemenea
manifestari ale unui "cre~tinism precre~tin" studiind
stdivechile credinte ce au supravietuit pana la noi ~i care
ne vin mult de dinainte de Hristos.
78
srar~itul secolului trecut de Nicolae Densu~ianu gasim la
un moment dat exclamatia: "~i Dumnezeu, ce fel de om
~.,
11.,,81
Este absolut evident pentru oricine ca aici nu av~m
de-a face cu 0 atitudine bazata pe un text biblic, ~i cu aHit
etc. mai putin provenind dintr-o subtila teza teologica, ci, pur
~i simplu, 0 antropomorfizare populara "naiva". Ba, nu
numai ca expresia nu e biblica, dar, daca 0 luam in serios,
ea ne poate chiar intriga, plasandu-se prin vecinatatea
blasfemieriL
~i totu~i sa nu fim chiar atat de siguri ca judecand
astfel proccdiim intelept. Sa nu ne grabim cu sra~ierea
anterielor. Tot a~a a fost indignat Caiafa cand Iisus a
marturisit cii El, om fiind, e ~i Dunmezeu (Marcu 14,
61-63).. Tot aHit de mult au fost intrigati iudeii cand au
citit cii Dunmezeu "S-a mcut trup ~i S-a sala~luit intre noi -.
(loan 1,14).
In realitate, taranul, naiv, desigur, intr-o expresie
aruncata ca intamplator, roste~te aproape textual formula
pe care cei 318 episcopi din intreaga lume cre~tina s-au
muncit doua luni la primul Sinod Ecumenic s-o
definitiveze: "Dumnezeu adevarat... S-a mcut om".
Exista in atitudinea fata de divinitate a poporului
roman 0 familiaritate intre om ~i Dumnezeu, vizibila peste
tot, ill toate prcductiile folclorice. Expresia decupaHi
anterior e departe de a fi un unicat. Ea se pierde intr-o
infinitate de variante, toate manifesHiri ale aceleia~i
81 Fochi, Adrian. Datini ~i eresuri populare de la sfar~itul secolului
al XIX-lea. Bucure~ti: Editura Minerva, 1976, p. 79.
79

...,....:...~, ~116:"""'~ ~ ~~~~_ .."~I.'.'~

.o'f""
~.~."'.,... _ ."' ~.,...
_. ~~._ _ +
.. 4.' ~
, ~
~,
\I I ;.
~
._..
~_~
-, : _. -
c~
..."",
' , ...~'08oiU;.. ~..~__..... ...............---
-
.~ ~ ....
 Pe-o gura de rai
Valahia in Cartea Genezei
Este-wl pom mandru-nflorit,
atitudini. Ne yom referi mai departe la unele dintre ele,
Dar la umbra pomului
dar, subliniem precizarea mcuta, avand in vedere pe acelea Este-o masa mare-ntinsa
care nu provin din Biblie ~i nici nu 0 contrazic, care curg $i la masa cine-mi §ede?
paralel cu Biblia. ,~ede-mi dragu Dumnezeu...
In acest context nu trebuie sa ne lasam In~eJati de (Poieni, judoHunedoara, inedit,
aparitii accidentaJe, ce, vazute superficial, ne-ar trimite Ja colectia autorului).
textul biblic, de~i sorgintea lor e alta. Spre exemplificare,
fomie multe pove~ti ~i coJinde II Infati~eaza pe Dumnezeu o alta, din aceea~i zona, surprinzand de asemeni
umbland pe pamant cu Stantul Petru. Sigur ea Sfantul
comportamentul cat se poate de omenesc allui Dumnezeu:
Petru a fost luat din Noul Testament, dar numai ea nume.
Personajul folc1orie n-are nimie de-a face eu eel Coleajosu, mai dinjos,
evanghelie, dovada ca el nu II Insote~te pe Iisus, ei pe Este-ul1 pat mare de brad,
Dumnezeu. Povestirea e mai veehe,decat Intruparea Fiului Dar fn pat cine-i culcat?
lui Dumnezeu, in ea nici nu se ~tie de existenta lui Iisus, Culcat dragu Dumnezeu,
iar numele de Petru dat Insofitorului lui Dumnezeu e De mi-§ dom'me somnu-al grell... 82
(numai ea nume) de provenien!a tarzie, opera!ia
nemodifidind naratiunea in esenta ei. Petru nu e apostolul $i un fragment dintr-o colinda de un realism
~tiut de noi, ei ill1 om care traie~te Intr-o familiaritate bulversant, In care Dumnezeu apare ca un cioban-haiduc,
deplina eu Dumnezeu ~i care, ulterior, a fost botezat astfel. facandu-i judet cine ~tiecarui infractor:
Cei doi coboara din eer "pe-o scara sfanUide ceara".
S-ar putea vedea in aeeasta seara lui laeov din Facerea. ... Dar la oi cine-mi ~edere?
Dar, dad intr-adevar e vorba de aeeea~i scara, taranul de $ede-mi dragu Dumnezeu
C-wz topor fmbarburat,
la Dunare a dispus de 0 alta sursa, pentru ca el, Inainte de
Cujluiera pe tureac,
Inere~tinare,n-avea cum cunoa~teveehiul Testament.
Sta pe pu~ca rezemat
lata, din miile ce ar putea fi date, trei exemple de $i judeca lui Adam...
colinde III care apropierea dintrc 0111~i Dunmezeu aparc (poieni, judo Hunedoara, inediHi,
cum nu se poate mai pregnant: colectia autorului).

Colo SliSl/, mai din SliSl/,

CZl11una de jlori vinete, 82 Densu~ianu, Ovid. Graiul din Tara Hategului. Bucure~ti: Edilura
Colo sus la rasarlt
pentru literatura, 1966, p. 70.
81
80

~: k~~'~-' _ _ _. _'" ~ _ _ ... _. _ ._ . ......-

,..,...~~.«I'I ;,JAQIo
,~, ..,..~ ,.,~~.~.;4;1 ,,,,.~o;,<It""""~~,,,,,,W\'~,,,,~,~~,,,,,,, ~'. ~ .~ ,..., ,~~ . ""-- ~._, <.
 Valahia In Cartea Genezei
Tot ca In cazul Srantului Petru, trebuie sa facem
distinctie intre motivul preluat din Biblie, (judecata lui
Adam) ~i viziunea in care acesta e tratat, care nu mai e cea
din BibJie ci apartine unei epoci mult anterioare
momentu]ui In care oamenii de aici au putut cunoa~te
Sfanta Scriptura. Dupa cum, sa nu cadem in eroarea ce I-a
in~e]at pe Dui]iu Zamfirescu In chiar Discursu] sau de
receptie in Academia Romana. Pu~ca, accesoriu re]ativ
recent, de doar cateva sute de ani, nu indica de]oc epoca de
creare a colindei, arma fiind adaugata ulterior, pentru
"actualizare", pentru a crea ascuWitoru]ui impresia ca
stravechea scena se petrece chiar sub ochii ]ui, In conditii]e
cele mai familiare lui. Aceste retu~uri tarzii nu numai ca
nu altereaza piesa, ci 0 slujesc In chiar spiritul ei.
Creatorului initial, traitor 1ntr-o epoca atat de indepartata
ca e total indefinibi]a istoric, "eonvietllirea" eu Dllmnezeu,
intr-o intimitate tota]a ii aparea ceva eu totu] firese, de ]a
sine inteles. Jar urma~ii, implieati in ~lefuirea ]a nesfar~it a
piesei folcloriee, aveall grija sa ofere fieearei generatii nu
numai edifieiul initial al operei ei 11prezentau pe acesta
permanent "adliS la zi", "zugravit" dupa eerintele
momentului respeetiv, fadindu-i pe aseultatorii tot altor ~i
altor generatii eontemporani eu evenimentele narate,
antrenandu-i ~i pe ei in desfa~urarealor.
Dar iata ~i alte dovezi cat se poate de eloevente ale
provenientei preere~tine a eolindelor romane~ti.
In anul 45 i.H., Iuliu Cezar a reformat ealendarul ~i a
adus Anul Nou de la 1 maliie la 1 ianuarie. (In Dacia
binelnteles ea aeeasta masura n-a avut efeet decat dupa
eueerirea ei de catre romani). Colindele erau atunci lnsa
at£1tde bine fixate In traditia populara ~i veneau dintr-o
82
at~""~""'*'>~.~~JiIft\">tfo"1I"'Ik_ "-4_6,~;*.-,~.~~ ~ ~~...,:ff
Pe-o gura de rai
atat de mare stravechime incat reforma calendaristica nu
le-a mai putut influenta deloc. De~i urmau a nu se mai
canta in martie ci la srar~itul lui decembrie, ele nu ~i-au
abandonat atmosfera primavaratica ~i nu s-au adaptat la
cea de iama. ~i astfel, vreme de doua milenii, asistam la
acest paradox ca in colindele autentice nu yom gasi nici 0
aluzie Ia ger sau zapezi, dar yom fi asaltati de ploi:
Slobozi-ne gazdii-n casii
C-afarii plouii de varsii...
Se umbla "cu plugul", lueru potrivit In anotimpul
primaverii ~i nieidecum iarna. ~i astazi, alaiurile
sarbatorilor "de iarna" arunca gdiunte de grau, "seamana"
pentru ca anul sa. fie manos, a~a cum au facut in fiecare
Inceput de martie, cand se sarbatorea AnuI Nou, din
vremuri imemoriale ~ipana pe timpullui Cezar.
Colindele erau ~i, In sate, unde traditia inca e vie,
sunt ~i azi considerate sfinte, chiar ~i cele "laice", ~i tocmai
de aceea textul lor se transmitea nealterat din generatie in
generatie. Intr-un aliieol publicat de Gh. Maior in
"Telegraful roman" din 1922, se spunea despre Miorita
(colinda ~i ea): "~tiu aceasta poezie biitr£1nialbiti de zile ~i
care nu ~tiu 0 boaba sa citeasca. Miorita e un "cantec
b~Hnlnesc",fata de care taranul are un cult, nu-i iertat sa-i
schimbe textul, nici melodia; pe aceea~i melodie nu-ti va
admitc sa-i canti alta baJada, ~i niei sa faci .modifieari 111
Insa~imelodia, ca indata iti taie cantecu! vreun batran de te
bagi in pamant de ru~ine.,,83
83 Fochi, Adrian. Miorita. Bucure~ti: Editura Academiei, 1964, p.
145.
83
~ ~ ~-- -
~ '..,;:".i
"-""~""~-':':"~"' :,;,~;~-.,/t'I ~~, .. '.l~"~"''''''~~''''''''~_ '.

Valahia in Cartea Genezei
De~i. folclor fiind, ~i colindele erau supuse totu~i
unei continui prelucrari (aici nu ne contrazicem; exisUi
doua forte contr~re care actioneaza, fenomen asupra diruia
nu putem insista acum), in cazullor retu~urile In~ampjnau
o rezistenta teribila, nu se efectuau cu lejeritatea din alte
specii. Colindele, chiar daca relativ, aveau statutul a ceea
ce in literatura culta se lUlme~tc"non varietur".
Dar dadi textul propriu-zis al colindei mai suferea
modifidiri, exista In ea un element de 0 stabilitate
extraordinarii: acea formulii stereotipa, un fel de refren, ce
sc repeta dupa fiecare vel's. Aceasta e ca 0 "floricidi",
precum vinieta intr-o carte.. Pur decorativa, ea poate fi
aHHurataoricarui text, neavand nici 0 legatura cu acesta $i,
astfel, scutiHi de pericolul schimbarii. Or, nici una din
aceste fonnule, cel mai statornic element al colindei, nu se
refera la iama, dar [oarte multe la primavara: "florile
dalbe", "florile dalbe, flori de mar", "cunuml de fIori
vinete", "relZasoarelui, tloarea soarelui".
Tragedia greaca a aparut cu vreo cinci secole inainte
de Hristos. Ea i~i avea originea in scenele folclorice
dionisiace, unde figura centrala era un om mascat in tap
(tap in greaca se spunea "tragos", de unde tennenul de
"tragedie"). Grecii ~tiau ca au Iuat aceste obiceiuri de la
traci, de unde venea ~i Oionisos. La romani, aceI "tragos"
(cerb, capra, turdi), a~adar InuIt anterior cre~tinismuluj, e
viu $i azi in pJ'eajma Criiciunului, in "vremea colindclor".
Am amintit toate acestea doar spre a risipi banuiala
clliva care, luandu-se dupa unele insertii mai recente, ar
putea crcde ca ne aflam in prezenta unor productii mai noi.
Am tinut sa convingem ca, dimpotriva, dispunem de
84
,,~... ...~. ,;,'?tI~~,. "'~~ "'""~.~. """""I<~.~~~~"'"
Pe-o gura de rai
vestigii ale unei spiritUaliHiti de 0 incomensurabiHi
vechime. .
Aceasta insa numai pentru a ne putea sustine ideea
ce 0 urmarim. Avem in vedere, in piesele folclorice aduse
drept argument, felul in care omul vede relatia lui cu
divinitatea. Jar aceasta, am vazut, e de 0 familiaritate
totala. E 0 viziune anterioara proorocilor, pcntru di
Oumnezeu eel de aici nu e severul judedHor din
cuvanHirileacestora, Stapanul care ~i-a pierdut dibdarea cu
ni~te supu~i mereu neascultatori, dilditori de lege, ~i care
sunt amenintati cu pedepse cumplite. Dumnezeul
colindelor romane~ti vechi, precre~tine, care nu se refera in
nici un fella sarbatoarea Na~terii Domnului, e unul bland,
apropiat, coborat (chenoza neotestamentara!) la nivelul
oUlului, chiar Cll note de umor, un umor care nu ia
nicidecum numele Oomnului in de~ert, ca la mo~negii
h,1tri pe care varst:.1intelepciunii nu-i face morocano~i ci
adorabili. E Ounmezeul nu al Vechiului Testament, ci al
celui Nou, a~a cum ni-L va prezenta Fiul Sau. Cu toate di
aceste colinde sunt considerate "laice", ele, de~i nu se
refera deloc la Na~terea Domnului, fiind anterioare
evenimentului, sunt mai in spiritul Evangheliei decat
multe din versificatiile recente pe tema Craciunului.
$i atunci, intrebarea fireasca e: care e provenienta
acestei viziuni asupra diviniHitii, dadl ea nu e biblidi
(fonnata adidl prin cunoa~terea Bibliei) ~i totu~i e in
consonanta cu Biblia, uu are nimic din concePtia vechilor
religii politeiste, daca e precre~tina ~i totu~i atat de perfect
In spiritul invataturii lui Hristos?
Raspunsul, orieat de riscant, e unul singur. Foarte
Indepartatii inainta~i de la care provine aceasta atitudine
85
~.""J"~",~,"''9.~''tf,..~ .<*l." ~~ _A_'l..;rf> ,..._
 Valahia in Cartea Genezei Pe-o gura de rai

fata de divinitate au fost ni~te oameni care au trait la

i
, feciorelnidi pe deasupra careia "Duhul lui Dumnezeu se
propriu, "tizic", in apropierea lui Dumnezeu, care L-au purta" (Facerea 1, 2), a~acum a coborat apoi ~i a umbrit-o
vazut, care au vorbit cu El, oameni pentru care Dumnezeu pe Sfanta Fecioara (Luca 1,35).
nu era un duh inaccesibil, de care te temi numai, ci 0 Ei bine, a~a cum organismele vii au luat in ele ceva
prezenta familiara, fata de care manife~ti 0 afectiune din apa primordiali:'!,~i Adam ~i Eva, sco~i din rai cu
spontana, nu din cauza ca ti s-a porundt sa-L iube~ti ci mainile goale, neputand lua de acolo nimic, au luat totu~i
pentru ca a~a simti tu. un tezaur mai de pre! dedit daca Ii s-ar fi Ingaduit sa-~i
E atitudinea unor oameni de la Inceput, care Inca umple saci intregi cu tot ce-~i doresc: au ie~it cu sufletele
simteau, nu numai cu sufletul, ci in chiar corpurile lor 'incarcate de poezia feciorelnica a Paradisuiui. A fost
tandretea mainii lui Dumnezeu eel care i-a tacut, din fiinta singurul furt pe care Dumnezeu nu numai ca I-a iertat, nu
carora nu se ~tersesera inca amprentele degetelor sale. numai di I-a Ingaduit, a fost singurul furt pe care
Erau oamenii pentru care glasul Domnului nu se Dumnezeu I-a binecuvantat. ~i pana azi, acele suflete ce
abstractizase pana a se volatiliza IIInotiuni, ci "umbla" ca inca nu s-au despuiat de poczie, in care roua poeziei IllCa
o prezenta aproape palpabila prill "boarea amurgului".84 roureaza, se bucura de binecuvantarea acelei zestre tara
Erau oamenii care au trait In Eden, care au baut apa seaman, lasata de "parintii din parinti" (Eminescu). Jar
din raul Fison ~i au haladuit pe plaiurile tarii Havila, reflexe cu aura de basm oriental, mai reale insa dedit cea
carora protoparintii Ie-au incredintat cea mai nepretuita mai palpabiHi realii.atc, sclipesc din ~cele piese stravechi,
zestre: sfintele lor amintiri. ce nu sunt decat In parte produse ale imaginatiei, ce au 'in
Un invatat, vorbind despre aparitia ~i dezvoltarea ele tarame veritabile de elemente aduse din Eden, a~a cum
vietii, referindu-se la faptul ca organismul uman e fireIe de aur se afla risipite In structura rocei.
constituit din peste 90% apa, tacea, tara voia sa, 0 Se Intelege di pe un asemenea trunchi cre~tinismul
metafora de geniu. Spunea ca prima celuHivie ~i-a umplut n-a aparut ca un altoi strain, "nu a venit sa strice, ci sa
membrana cu apa din Oceanul primordial, apa fiind Implincasca", sa dcsavar~easca 0 stare ce 11 a~tepta de
elementul vital, ~i a transmis-o organismelor urmatoare tot de1l1ult,care Hinjeadupa el.
mai dezvoltate, pana la om, noi purtand a~adar In corpul Ca sa}ntelegem mai bine aceasta, sa recurgem la W1
nostru ceva din apa virginaIa a inceputului. M-a emotionat exemplu. Se ~tie di poporul roman estc lcgat organic de
totdeauna afirmatia aceasta pentru ca, de~i savantul se ritul cre~tin disaritean. Chiar ~i credincio~ii care s-au unit
situa pe pozitiile evolutionismului, el exprima de fapt un la 1700 cu' R01l1a au acceptat subtilWitile doctrinare
mare adevar. Noi avem in noi de buna seama ceva din apa impuse, dar sub nici un motiv n-au putut renunta la ritul1n
care, dupa cum scriau ~i in Actul unirii, "nime sa nu se
84 Facerea 3,8, in versiunca Bartalomeu Valeriu Anania. 1l1estece.Ci sa tie cum $i pana acum; eara de nu ne VOl'Hisa
86 - 87

~ ~~ _"~""",,,"or-., . - .--
I&:''r., ~~ '~\~ .i\J,I.,;~Jt.oIf"- y::~'I"A iii' t; ~'G.I.. ~~"'.;.;.];..It.~~"'.~ '~.1~l>;"'~ :..,JAIp 0$ ~.,; 'fI'..Mh. at-~"'F-"'"'ffi"';" ,,,...J;;; ~~~r/~"~:' , ~""'Gr \ '..~~ 11I"I'- 1'1...............

Valahia in Cartea Genezei
pe noi ~i pe rihlla~itele noastrc Intr-aceasta a~ezare,
pecetile ~i iscaliturile noastre sa n-aiba nici 0 ti'irie.,,85
Aeeasta teribila rezistenta ar. putea fi explicata
printr-o Indelungata obi~nuinta, romanii formandu-se
ca popor In spiritul cre~tinismului de nuanta rasariteana ~i
practidindu-l pe acesta vreme de doua milenii. Ceea ce
este adevarat, dar nu e totui. Se ~tie ca melosul liturghiei
rasaritene provine din muzica ebraica ~i cea greceasca.
Muzica "greccasdi" era Insa in realitate muzica tracica.
Doar Strabon spunea un lucm cunoscut de altfel in
antichitate de toata lumea: IIMuzica in intregimea ei este
soeotita tracica ~i asiatica". $i argumenta: "$i cei care au
p'racticat vechea muzid se spune di erau tot traci, anume
Orfeu, Musaios ~i Thamyris.1I86A~adar, urma~ii tracilor,
cand, prin cre~tinare, cantau in biserica muzicii bizantina,
ei nu-~i Insu~eau 0 noutate care sa-i frapeze, ei ramaneau
In elementul lor, ridicat doar prin ere~tinism la 0 treapta
superioara. Dupa cum taranul roman astazi n-ar putea
simti ca sfanta 0 alta muzica decat aceea a liturghiei
familiare lui, familiare nu numai de doua mii de ani de
dind exista liturghie cre~tina, ci dintr-o mult mai mare
stravechime, muziea auzita de el in biserica fiind de
acela~i sange eu doinele, colindele, bocetele sale.
$i tot astfel stau lucrurile intr-o sfer~ mult mai larga.
Morala romanului - spiritul sau tolerant, eomp.asiunea f(]ta
85Studii tcologicc. llJ".9-10, 1952.
86 Strabon: Gcografia X,3,17. E semnificativ ca naiul "fluierul lui
Pann" (trac~iel), atat de r5spanditin antichitate,n-a fost pastratdedit
de romani. Strainii care-l asculta azi au sentimentul ca intra in
rezonant5 cu un exotisl11straniu, nu spatial ci temporal.
88
.'.,..d ~~', , ,~.".tIiI ''''''',..,,''''-,.,~ .{ ;."",'J~,,:~~~~.~~b...~"
Pe-o gura de rai
de aproapele, absenta la el a ~ovinismului, trasatudi dusa
pana acolo ca el manifesta fata de strain 0 afectiune
naturaHi,neimpusa de precepte, mai mare decat fata de ai
sai _ toate acestea,specificcre~tine,'elle are, desigur,prin
Biseridi inca de la data cre~tinarii sale, dar, ca ~i in cazul
muzicii, terenul era plamadit in acest sens inca din
inceputuri. Inceputuri care, repetam, daca se situeaza
undeva, foarte departe, mult inainte de cre~tinism, deci de
posibilitatea cunoa~terii Bibliei, nu se pot regasi decat
chiar la inceputul inceputului, oamenii ace~tia venind cu 0
mo~tenire directa de acolo.
Am vorbit in deschiderea capitolului despre cele
doua nivele ale religiozitatii la romani. Ar fi cu totul
aberant sa sustinem ca romanii, prin inainta~ii lor, au fost
cre~tini inca inainte de Hristos, ca ei n-au mai avut ce
prelua de la noua religie, avand-o gata insu~ita. Speram ca
am reu~it sa ne facem intele~i exact. Cre~tinismul a
aqionat asupra poporull1iroman ea asupra oricarui altuia,
numai ca aici, pe malurile fluviului Fison, in tara Havila,
exista un teren gata pregatit sa-l primeasea. Nu numai
"aurul din tara aeeea este bun" (Facerea 2, 12), ei aici era
~i "pamantul eel bun" (Luea 8, 8), ee de-abia a~tepta
samanta sa cada in sanu-i. Aici metanoia n-a fost nevoie sa
se produdi printr-o rasturnare de 180 de grade, printr-o
ruptura, ei prin implinire.
Cre~tinism111a modifieat tara indoiaUi aeel nivel
obscur, "I-a cre~tinat" in sensul in eare se spune in popor
despre copil dind se boteaza. Dar ~i ere~tinismul
l'Omanesc,fara a ti atins in substanta sa dogmatica, ceea ce
ar insemna crezic, a primit nuante specifice acelui fond
subteran. Cum eel Inai bine a exprimat acest lucru
----- 89
-- -#..- - ~- -- ."..- .. -
..".,.,J' R~~~ "4<~4~."-I.~>J..\' .C#"~"":to t~\,A.~_..
' :"I'W;~'i'""'~~~ ~~~"":: '~',,","P. 'Ii',
 Valahia in Cartea Genezei Pe-o gura de rai

Nichifor Crainic, yom reproduce cateva pasaje din eseul indeltmg cinstit de iubirea poporului evreu, nu se
sau Iisus in tara
, mea87: pomene$te niciodata In cantecele noastre religioase.
"Colindele noastre canta pe un Hristos care e al Poporul nostru a ales din natura insufletita ~i din cea
poporului acestuia. Un Hristos coborat din lumina nelnsufletita numai elementele innobilate de preferintele
Evangheliei ~i Imbracat In haina pitoreasca, de mit idilic, a sufletului s[m ~i-aimpletit din ele mitul Domnului / . . . /
unei mentalitati naive In cucernicia ei. Istoria lui Iisus, Intr-un colind, sfintii Intreaba simplu pe Iisus din ce
pruncul, se preface astfel Intr-un mit crescut ca din vlaga s-a facut vinul ~i graul. ~i Iisus Ie raspunde: din sangele
pamantului romanesc. Colindele 11 amesteca printre meu, varsat de piroanele rastignirii, s-a facut vinul, iar din
ciobani $i plugari. Dar el nu se na$te In stana oilor stropii de sudoate ai trupului meu chinuit s-au inchegat
sgomotoase, nici Intre caii nelini$titi, ci In ieslea boilor boabele de grau. Nimic mai frumos $i mai semnificativ in
domoi $i cuminti, cad rasufla de-ajuta, aburesc de- aceasHi tara de lanuri $i de podgorii! Painea $i vinul,
ncalzesc $i durerile-mblanzesc. Plaiul $i dmpulil eulca pe bogatia $i frumusctea ei, - inehipuirea primitiva Ie
paiele gnlului, pe florile fal1ului,In legana$ dc paItina$; iar izvora$te din Iisus Hristos ea din puterea zamislitoare a
vantul duIce tragana, pruncul de mi-l leagana; ploaia calda pamantului. E eontrariul dogmci euharistiee a painei ~i I
clalb iI scalda. Ingerii dau zvoana cu steble de stele in vinului prefacute in trupul ~i s.1ngeleDOl1lnului,pe masa
maini, pamantul insu$i se instcleaza ca vazduhul, paiele tainica din altar. Imaginatia popula1'aseoate pe Hristos din I
din staul se aUl'esc, £anul uscat inverze$te $i-nflore$te, sanetuar, i1 raspande$t~ in lanuri $i-n podgorii ~i I

ieslea se preface in rai, iar lacrimile minunii tremura ca preschil1lba pam.1ntul tarii intr-o nel1larginiHi~i ve$nica
margaritarul in ochii Maicei Domnului, cu par galben Cina de Taina / . . . / I

I
despletit ca parul Cosanzenii. Ea va toarce apoi, pe fus de Odinioara pUlial1lin la1'g111 campului eolindele, Inca
argint, fa$a din caier de matasa $i, ca orice gospodina fragede, ale eopilariei $i, mai proaspete, versetele, I
cucemica, i$i va boteza pruncul $i-l va "cre$tina". ~i inviitate-n seminar, ale Evanghcliei. Mi-era sete de vinul I
precum boul eel adanc iubit de plugari e. ales in colindul armonici, mi-era [oame de painea inte1epciunii. ~i
na$terii <.iintretoate dobitoacele, tot astfel, pentru odihna leganam in inima visul impadirii ee1'uluieu pamantul, a lui
pribeaga a sfintei familii, va fi aleasa umbra rotaHi a Dumnezeu eu omul. ~tiam de araHirile lui Iisus pe
marlilui, fnmtea pomilor in frllml1sclea frl1ctelor. De-o drumurile de prund $i de stanca ale Galilcii $i c1'cdeamin
insemnatate raspicata in curentul acestei idei e faptul ca epifaniile dumnezeie$ti din canteeele eiobanilo1' no~tri.
asinul, care apare neeontenit in istoria evanghelica $i era Dadi el a pranzit in easa lui Zacheu, vame~ int1'evame$i,
ce I-ar sHinjenisa poposeasea int1'-oseara, eu Siin-Petru, la
87 Crainic, Nichifor. Iisus in tara mea. "Gandirca", 1923, nr. 11-12, o st.1na din mtll1tii nO$tri, sa guste laptele fumegand al
pp.117-120. ospetiei eiobane~ti, sa se odihncasea pe fanul moale $i
90 91

-. ,...-...- "" :. -- .- ~ ._--

I~ ~f,i; ';). "Ikll}<", "';~""""'~~' ~"'f' ~;.;,J...~ i : ,,.~.-. no 4- po~;ytt. ~~~_'" ~:t : ... ,t ~.... ,..i'~J'.. f\., ............
 Valahia ill CaJ1ea Genezei
Imbalsamat al plaiului ~i, dimineata, plecand, sa
binecuvanteze sporul turmelor? "Eu sunt pastorul cel
bun..." lata, El a zis in tara stramo~ilor Lui: ~erpii au
culcu~uri, vulpile vizuini, numai Fiul Omului n-are unde
sa-$ipiece capu!.Jartara mea e tara ospitalitatii;culcu$uri
au ~erpii, vizuini vulpile $i Fiul Omului va gasi
pretutindeni vatra calda - inima unui cre$tin... Gandeam
a~a, la umbra de copac razlet. $i gandurile mele frematau
cu frunzele lui, mai domol, mai traganat, sub amiaza, in
largul campului... $i deodata, de dincolo de zare, - ori de
dincolo de vreme, .- se facea ca banuiesc, in balaiu, in
albastru $i-n purpurin, naluca Domnului. Plutea ori venea
In pas Icganat, de sfat ~i de povat~L $i nu $tiu: din
Evanghelie ori din camp, prea cunoseute aratari de oameni
pa$cau in urma-i. $i poteca alerga $eIlmit inainte,
spintecand in dreapta $i-n stanga talazuri domoale de
galbene grane ce Ie bateau pieptlll cu spuma de spice.
Veneau poate din vale, de la fantana batnineasca. Iisus va
fi sOl'bit acolo din ulciorul Samarinencei $i-i va fi spus
aeolo cuvintele apci celei vii, care munnura din izvorul
victii ve$nice. Era cald $i soarele se pravalea in rotogoale
alburii peste intinderi. Capetele oamenilor se plecau grele
de soare ori poate de lumina ganclului nou ce-i piHnmdea
~i-i umplea. $i naluca Domnlilui paru ca se rote~te
imprejur $i nemarginirile de granc se limpczira palla
depaIte, la poalele cerului. Nu $tiu dc-a fost susurul
lanurilor dogorite, ori insu~i glasul lui a rasunat atunci:
"Ridicati-va ochii $i priviti holdele di sunt albe acum $i
gata de seceri$. Cine secera prime$te plata $i strange roadi!
pentru viata ve$niea; pentru ca $i eel ce samana ~i cel ce
secera sa se bllcure in acela~itimp".
92
"* ''''''l''~~~ """" """,,, ~ ''''~~.. ...:;j~"",'\C"pd~
1 Pe-o gura de rai
E 0 corespondenta stnlnsa intre atmosfera
Evangheliei ~i atmosfera noastra, intre peisajul ei $i
peisajul nostru, intre spiritul ei ~i sensul intelepciunii
noastre populare. Sunt scene ~i episoade din viata lui Iisus
ce parca s-au intamplat aici, aproape de noi. $i sunt
parabole, mai ales parabolele aproape toate, ca ~i cum ar fi
zamislite in cuprinsul vietii de la noi. Parca Invatatorul,
cand Ie rostea sub albastrul matasos al cerului, avea sub
ochi, in zare, un plugar samanand tarina, 0 stana
ciobaneasca, un navodar dunarean, ori 0 podgorie din zona
dealurilor. $i tot miezul de aurie intelepciune, inchis in
floarea parabolelor, pare adresat de-a dreptul acestui popor
iubitor de pilde $i de poezie."
Prea frumosul text prezcntat, cu toata mi$catoarea sa
poezie, nu e un poem in proza ~i nu e un elogiu adus
"autohtonismului" intr-un moment de exaltare. EI
depa$e$te ceea ce se intelege curent pnn IIgandirism", iar
cine-l interpreteaza astfel, de obicei amendandu-l prin
aceasta, I-a patruns doar la suprafata.
. Alitorul Nostalgiei Paradisului ne face perceptibile
acele ~lemcnte ce vin din stravechime, din inceputuri, in
care cre~tinismul, respins aiurea, ~i-a gasit sala~, care sunt
pentru crc~tinismul de-abia nascut eeea ce a fost ieslea
pcntru Prunc, chiar daca rudimentara, "primitiva", totur;;i,
un !eagan, de ce avea El cca mai mare nevoie, ce-J lipsea
Lui celmai mult in momentul sosirii Sale.
Ne gasim in prezenta a ceea ce Mircea Eliade numea
IIcre$tinismcosmicll, IIpentruca, pe de 0 parte, ea (creatia
religioasa specificii romanilor ~i Europei orientale)
proicctcaza misterul hristologic asupra naturii intregi, iar,
pe de aWi parte, neglijeaza elementele istoriee ale
93
-- ... -. ~
""".' ,~ ..~~._'*.,. , ,-""IJ, >tW"1/',._, ".," ",-otIy, ~,-<./..:#.~ '4iC"~_'~ ".'~_ . "'- ~-

Valahia in Cm1eaGenezei
cre~tinismuIui, insistand, dimpotriva, asupra dimensiunii
Iiturgice a existentei omului in lume.,,88
Fara a indrazni sacrilegiul de a-I completa pe cel mai
prestigios istoric al religiiIor, ~i cu atat mai putin a-I
rastalmaci, am nuanta doar observatia sa ca acest
"cre~tinism cosmic" neglijeaza intr-adevar "eIementeIe
istorice ale cre~tinismului", eI rncand-o insa nu prin
eludare, prin neluarea lor in considerare. Cauza fiind aceea
di el, "cre~tinismul cosmic", perpetueaza ni~te
reminiscente stravechi, precre~tine, "edenice", mai de
dinainte ca elementele istorice ale cre~tinismului sa se fi
petreeut.
Acest lucru devine foarte evident dadi vom reciti
Miorita dintr-o alta perspectiva, capodopera invitand la
sehimbarea neineetata a unghiului din care e vazuta.
Miorita e, aUituride coIinde (ea insa~i fiind pana azi,
in Transilvania, colinda), cea mai veche creatie poetica
romaneasca. Am incercat sa demonstram acest lucru
intr-un alt studiu, pe baza de argumente
"neeonventionaIe", din care aici vom aminti cat mai sumar
doar unuI.
Miorita este, dintre suteIe de baladc romane~ti,
singura Ia timpuI prezent. Nu ne vom referi acum la
semnificatia profunda a acestei caracteristici eu totul
singulare, ca, adica, in timp ce toate cclelalte poezii epice
sunt, ca "bietuI om, sub vremi", perisabile, evocand un
moment sau altul, trecatoare toate, Miorita singura,
desfii~urandu-se intr-un prezent perpetuu, oglinde~te
88 Eliadc, Mircea. Mioara nazdravana, In De la Zalmoxis la
Gcnghis-Han, p.246.
94
'S;,:.: ~ ..~. 4"~'~, ""!-I. ~-IioiC- , .~ !It. .iA.
Pe-o gura de rai
etemitatea. Vom zabovi insa, foarte putin, asupra unor
amanunte de tehnidi a versificatiei, care ne dovedesc
veehimea extraordinara a poeziei.
Toate baladele sunt narate la timpuI trecut, mai intai
pentru ca ele povestesc un eveniment consumat dindva, in
treeut. Exista insa 0 motivatie mai imperativa decat
aceasta, de "forta majora". De regula, baladele sunt de
oarecari dimensiuni, ceea ce "autorului" ii creeaza
dificulHiti in gasirea rimelor, el fiind adesea ncvoit sa
recurga pentru unele parti la povestirca in prozii. Iar ca sa
realizeze versurile, pune verbele la imperfect, ceea ce da
senzatia de actiune in desfa~urarc ~i confera textului
fluenta ~i dinamism, dar, mai ales, poate prelungi
naratiunea oricat pentru ca in limba romana toate verbele
la imperfect au accea~i terminatie, deci rimele curg de Ia
sme.
Observam aceasta [oarte u~or daca luam Manastirea
Arge~ului, la randul ei 0 capodopera, cea mai apropiaHi
valoaric de Miorita. Balada, spre deosebire de celeIalte,
incepe ~iea, ca ~i Miorita, la timpul prezent:
Pe Arge~ ill gios,
Pe un mal frumos,
Negru-vodii trece...
. ., . . . .., .., .., .
Mag eu to!i pe cede...
Dar de cum actiunea se precipita, timpul prezent e
abandonat ~i automat se trece la "instrumentul de folosinta
lndelungaHi",la imperfect, eel ce lasa ~uvoiulnarativ sa se
reverse nestingherit: j
i
95 t
I
...,--. .~
~, ...~_.
 Valahia In Cartea Genezei
Me$terii grabea,
Sforile-ntindea,
Locu! miisura,
$al1!uri largi sapa
$i mereu lucra,
Zidu! ridica,
Dar orice lucra
Noaptea se surpa...
Spre deosebire de imperfect insa, in limba romana
aproape fiecare verb la prezent are 0 aWl terminatie, ceea
ce strainilor Ie creeaza impresia ca in acest idiom nu exista
decat verbe neregulate. Acesta e un defect, pentru ca ridica
dificuWW in insu~irea limbii romane, dar e ~i 0 calitate,
Inzestrand-o pe aceasta cu 0 polifonie nelimitata. Dar care,
dupa cum am spus, in poezie se obtine cu un efort miistic
considerabil, jugul caruia creatoruI popular evita sa-l
poarte.
"Autorul" Mioritei s-a incumetat la 0 atare temerara
actiune, rezultatul fiind, dupa aprecierea unanima, 0 piesa
de geniu vizand perfectiunea. Rimele, mereu altele, a~a
cum nu se mai intampJa In nici un alt caz in poezia
populara de mari dimensiuni, iar in cea cuWi 0 singura
data, in Luccafarullui Eminescu, ilustreaza de minune, la
nivelul fonnei, viziunea cosmica a poemei, viziune ce,
slujiti'ide rime ll1onocorde,ar fi fost mult amputata.
Ei bine, acest travaliu extraordinar nu s-a putut face
decat pe parcursul multor secole sau milenii. ~i apa
neteze~te pietrele a~a cum Brancu~i tacea cu MaiestrcIe
sale, dar ei Ii trebuie mii ~i mii de ani ca sa ajunga la
acela~i rezuJtat. Exact a~a stau lucrurile ~i in folcIor, care,
96
" ...;;...- "" ~'_v. :u:.y,"
Pe-o gura de rai
tot astfeI, nu uzeaza de ~mirghele ~i polizoare, ci de unde
la fel de fluide ca ale apei. Celor ce ne VOl'spune ca rima
nu poate fi un argument pentl'll 0 prea mare vechime, ea
fiind 0 creatie medievala, necunoscuta in antichitate, Ie
yom raspunde d noi ~tim acest lucl'llin ce prive~te poezia
scrisa, dar nu putem fi siguri ca folcIol'lll n-a uzat de rima
~i in epocile mai indepartate, poezia culta prelmlnd-o chiar
de la el. ~i chiar dad rima n-ar fi fost uzitata in urma cu
mii de ani nici de folcIor, tot yom sustine ca, in cazul
Mioritei, rima (obtinuta in modul cel mai dificil, cu
vel'beIe la prezent) ramane indiciul unei inevaluabile
vechimi. Pentl'll a se inalta pe piscul perfectiunii ~i in ce
prive~te forma, acel material trebuia framantat in prealabil
mii ~i mii de ani, astfel incat, in cele din urma, dupa alte
secole de lucl'll asupra rimei, sa se ajunga la minunea ce ne
sta azi sub ochi.
Numai 0 asemenea vechime, ce depa~e~te cu totul
posibilitatile noastre de apreciere, poate sa justificc cele ce
Ie yom splme in continuare.
Inca de la publicarea Mioritei, la mijlocul sccolului
trecut, s-a observat deschiderea sa cosmica. Chiar primul
ei traduc&tor ~i comentator strain, Jules Michelet, vorbea
despre 0 "fermecatoare fratemitate a omului cu intrcaga
creatie. ,,89Idee ce a fost apoi reluata mereu ~i privita din
alte $i alte unghiuri.
Noi, la randu-ne, am schimba cu ceva perspectiva.
Am lua cuvantul "creatie" nu In intelesul de "tot ce a fost
creat", ci in acela de proces, de actiune, de creal'ea lumii.
89 Eliade, Mircea. Dc la Zahnoxis la Gcnghis-han, p. 227
97
.--- -- -_. .-.
.~ c./r _
 Valahia in Cartea Genezei _Pe-o gura de rai

Vazuta prin aeeasta prisma, Miorita ne va apare ea 0

sueeesiune a zilelor Genezei: ziua intai (lumina; ea nu e
mentionata expres, dar intreaga poema e inundata de 0
.jI
I lumina nepamanteasea, paradisiaea la ineeput, insangerata
apoi; apare ziua ~i apare noaptea); ziua a doua (bolta
cereasca, "taria", de asemeni nu e numita, dar e atat de
prezenta, de reala, ca aproape 0 poti atinge eu mana); ziua
a treia (vegetatia - iarba din negrul zavoi, "iarba, cu
siiImlnta intransa", brazii ~i paltina~ii, "cu samanta, dupa
fel, pe pamant"); ziua a patra (soarele, luna, stelele tadii);
ziua a cineea (pasarele mii, "pe intinsul tariei cerului");
ziua a ~asea (animalele, "dupa felul lor", oile, cainii, caii,
~i, in sfar~it, oamenii).
Nici nu luam in diseutie 0 eventuala observatie
deplasaHi, cum ca, in orice roman yom gasi tara exeeptie
toatc aeeste elemente - lumina, bolta instelata, sOal'ele ~i
luna, pasari, arbori ~i toate eelelalte. Toate acestea exista
in roman ca recuziHi de decor, obiecte luate a~a cum se
gasesc in natura ~i transpuse in carte pentru a crea impresia
de real.
In Miorita, ele au, cu toatele, un rol simbolic. Toate
sunt "protagoni~ti", nu constituie decorul in care se
desta~oara 0 drama ci sunt angrenate cu toatelc in
producerea dramei, au ia ele 0 incarditura teribila. A~a
t-'"'t1l1l
Adam inglobeaza in sine intregul neam omenesc,
aceste elemente Ie cuprind pe toate, "dupa felul lor", toti Plansetul cosmic. Reversul curatci bucurii initialc:
arborii, toate stelele, toate oile ~i toti ciobanii viitorului. "Unde erai tu cand am Intcmeiat parniintul?...
Un pom din ziua a treia a creatiei nu e acela~i cu un pom Atunci cand stelele diminefii cantau laolalta ~i toti
de azi. Acela, primul, ii contine in sine pc toti cei ce vor fi Ingerii lui Dumnezeu ma sarbiHoreau?" (Iov 38,4;7).
Nicolac Brana, Miorita
dupa eI. ~i exact a~a sunt elementele din Miorita. Ele,
absolut toate, - aici nu exista amanuntc, roluri secundare -
98 99

.
~."'t. ".1 #r:r~ ~ .t-.,...f8!;oS..~" ..f1
~~ :.
..
""'-:=-
 Valahia in Cartea Genezei
au in ele ~i prospetimea ~i forta de-abia creatului. Ele au 0
densitate ~i 0 greutate fantastice. Sunt, fiecare "dupa felul
sau", ceea ce a fost in viziunea teoreticienilor big-
bangului, acel minuscul pW?ctinitial ce concentra in sine
intreg universuI.
Veti gasi foa11e multe opere literare bazate pe
simboluri. Nu yeti gasi nici una, cu exceptia Mioritei, ill
care sa existe, concentrat in simboluri, intregul cosmos.
Miorifa e un poem at Genezei.
Dar Miorita nu e 0 replica a Genezei a~a cum ar fi 0
oglinda, 0 copie, 0 reproducere, in acceptia in care e folosit
termenul "replica" in sculptura.
Pentru ca in Geneza, Creatorul Ie aduce pe toate la
existenta, in armonie, desavar~ite: "~i iata erau bune
foa11e" (Facerea 1,31). Pe cand geneza din Miorita e
amenintata de spectrul mortii, ~i nu intr-unul din
elementele ei, In paltina~i, In pasari, In astre: In coroana sa,
aeci in ce are ea esentiaI. E amenintat omuI. lar prin el,
intreagacreatie. ' retacut. $i, a~a cum din sangiurile ei I-a plamadit intai,
De obicei, drama din Miorita a fost privita dinspre
om spre cosmos. S-a vazut constant "fermecatoarea
fraternitate a omului cu intreaga creatie", cum spWlea Jules
Michelet, ~i apoi nenumarati a1ti exegeti. Ceea ce este tara
nici un dubiu, adevarat. Dar putem privi ~i din partea
.opusa, dinspre cosmos spre om. Pentru ca, a~a cum am
spus, operand co simboluri, aici nu un om e dat mortii, ci
coroana Creatiei. Creatia e agresata in esenta ei, ceea ce
produce 0 tulburare de proportii cosmice. Steaua care cade
are ceva din Inspaimantatoarele "vai"-uri ale Apocalipsei.
Armonia e rupta. Se dezlantuie catastrofa in care sunt
prin~i sOal'ele ~i luna, brazii ~i paltina~ii, muntii mari,
100
~'1:o:i,r..~... '~._"'.':'~,~~~;,~ ,..~ ~,~~, .oiA: ,~,h '~
T I
Pe-o gurii de rai
pasarile ~i stelele, totuI. E 0 zguduire universaULNu doar
omul e solidar cu intreaga creatie pana la integrarea sa
deplina In ea; ~i creatia e in totalitatea sa solidara cu omul,
zbuciumul lui se repercuteaza crescendo in toate ale ei.
Aparitia tmei note distonante in procesul Genezei, care e
armonie, anunta Apocalipsa.
In tot acest dezastru atotcuprinzator, apare 0
induio~atoare Incercare de refacere a armoniei pierdute,
cutremuratoare prin omenescul ei. Mama, cea care I-a
nascut pe "mandrul ciobanel", In cautarea s~ disperata,
face efortul supraomenesc de a-I na~te din nou. Descrierea
"mandrului ciobanel", dadi e tacuta de mama sa, nu e doar
un portret, a~a cum pare. 0 mama nu-~i poate descrie
copilul, ea poate doar sa-I nasca. ~i asta incearca acum
maicuta cu braul de lana. Intreprindere zadamidi, pentru
ca nu doar omul a fost lovit ci, prin el, intreaga creatie.
Femeia nu-I mai poate na~te singura, ci antreneaza la
aceasta intreaga fire, pentru ca echilibrulintregului trebuie
acum II reconstituie din toate ale firii, din spuma laptelui,
din spicele granelor, din penele pasarilor, din fructele de
padure. S-ar substitui, in durerea ei tara margini,
Creatorului, sa refadi totul cum a fost la Inceput, cand cu
atat de putine cuvinte se putea exprima fericirea, caci toate
"erau bune foarte".
Efortul e insa zadamic. Noi ~tim, dar aceasta abia de
la Hristos, ca nu omul, ~i nici creatia in totalitatea ei, pot
restabili armonia originara, ci numai Durnnezeu-OmuI.
Poema se incheie deci cu 0 reluare a acelei zguduiri
universale, precum cutremurul e urmat invariabil de macar
o replica.
101
- ...-- -- - ..~ -
"i~ .., ~,.- <.
 -
, I
I'.
I
Valahia in Cartea Genezei Pe-o gura de rai

Care sa fi fost insa acel ornor, atilt de curnplit incat

"Abel a fost pastor de oi..."
(Faccrea 4,2). Nicolae Bran:1, MiOl'ita
102
sa zguduie intregul univers? Nicidecwn unul dintr-o serie,
unul i'ntre altele. trebuie sa fi fost primul omor petrecut
sub soare. Pentru ca, a~a cum primele fapturi contineau in
germene pe toate cele ce aveau sa provina din ele, ~i
evenimentele prime Ie cuprindeau in ele pe cele ce vor
urma.
Daca pacatul neascultarii dereglase armonia dintre
Creator ~i creatie, "copilul" acestui pacat, omorul,
distrugea pentru intiiia oara ceva facut de Creator, ~i
anume chiar incununarea lucrarii Sale..
In Miorita, date fiind ecourile universale ale
evenimentului, cutremurarea i'ntregului cosmos, nu poate fi
evocata decat intaia omucidere, cea a lui Abel de catre
fratele sau Cain.
"Coincidentele" sunt de-a dreptul frapante ~i nu pot
fi explicate daca se au in vedere doua evenimente diferite.
Abel, cel omorat, "a fost pastor de oi" (Facerea 2, 4), ca ~i
ciobanul din Miorita. (Mircea Eliade sugereaza, Taraa face
alta precizare, ca numele de Abel ar putea insemna
"cioban,,90).Totul se petrece in Eden, dar in af,1raraiuIui:
"in preajma raiuIui celui din Eden" (Facerea 3, 24), ceea ce
se arata ~i in Miorita, unde ciobanii par a ie~i de pe "gura
de rai". "Cain a zis catre Abel, fratele sau: "Sa ie~im Ia
camp!"; in Miorita, ciobanii "se cobol' la vale".
Inti'ico$atoarea intrebare a lui Dumnezeu: "Ce ai facut?",
urmata de consecinta teribilii: "GIasul sangelui frateIui tau
striga catre Mine din pamant. ~i acum e$ti blestcmat de
90 Eliade, Mircea. Istoria credintelor ~i ideilor religioasc. vol. I, p.
176.
103

..... -
.. ~ '...~
.....

I
,i Valahia i'nCartea Genezei
i
pamantul care ~i-a deschis gura ca sa primeasdi sangele
I
! fratelui tau din mana ta" (Facerea 4,10-11) e exprimata 1n
Miorita prin cutremurarea cosmosuIui in urma oribiIei
nelegiuiri.
S-ar putea spune ca esentialul problemei - paralela
dintre omorarea lui Abel de ditre Cain ~i omorul din
Miorita - reiese cu claritate din aceste date ~i di altele
suplimentare, cum ar fi aceea ca Abel a fost omorat de
unul, nu de doi uciga~i, sau ca eroii biblici erau frati, nu
straini lmul de altul, nu mai prezinta vreo importanta.
Miorita Iui Alecsandri e insa rezultatul unui proces
inimaginabil de lung. Pana sa se ajunga aici, au existat alte
variante, din fericire pastrandu-ni-se inca peste 0 mie din
ele.
Avem astfel piese din faze mult anterioare ale
elaborarii poemei in care ~i eroii Mioritei, ca ~i cei bibliei,
sunt frati:
'Ntorcu-mi-se 'ntorcu
fntr 'Ullwirf de l11unte
Doi-trei ciobiinei,
Frafi is dastustrei...
(Poieni, judo Hunedoara, inedit,
eolectia autorului).
Mai mult, exista aici un atavism, formularea ezitanHi
"doi-trei", care sugereaza ca a existat 0 schema ~i mai
veche, cu numai doi frati, exact ca I'n Cartea lui Moise. $i
I'ntr-adevar, piesa de fata se dovede~te una de tranzitie, pe
masura ce piesa se "literaturiza" ~i-~i pierdea caraeterul
documentar, de reflectare a unui eveniment ce se pierdea
104
...
,.,
I~Y
I
Pe-o gura de rai
tot mai mult, undeva, 111urma. Trecerea de la doi la trei
frati se tacea dupa legiIe esteticii folcloriee, I'll care
l1umarul de trei, peste tot, 1n poezia lirica, 1n balada, in
basm, avea semnificatia unei I'mpliniri, a unui cere I'nchis
perfect.
Avem satisfactia sa constatam ca nu ne afHim pe
terenul presupuneriIor ci pe cel aI certitudinilor dovedite.
Pentru ca s-au gasit in doua sate izoIate din Tara
Hategului, Uric ~i Valea Lupului, piese ~i mai vechi, I'n
care eroii sunt ~i doi ~i frati.
Dar mai I'ntai,pentru a ~ti cu ce material Iucram, sa
spunem dteva cuvinte despre aceasta zona de munte.
Aiei, I'll Tara Hategului, se pastreaza toponime
extrem de vechi. Chiar in vecinatatea celor doua sate
amintite se afla Rau-Barbat, atestand, ca 0 cronicii vie,
numele fratelui lui Litovoi. Mai spre apus, dincolo de
masivul Retezat, se I'nalta piscul Scorila, evodindu-l pe
tatiHlui Decebal. Dar la fel stau lucrurile ~i cu onomastica.
Aici, in patria Corvine~tilor, se gasesc foarte multi tarani
cu numele de Basarabii, iar altii de Mu~at, adeverind ceea
ce Eminescu spunea acum mai bine de un secol, 1nrudirea
eelor trei familii domnitoare romane, ca argument al
unitatii de neam al tuturor romal~ilor.91
Am atras atentia asupra putemicului conservatorism
al acelei regiuni pentru ca ~i numele atat de comun, Valca
LupuIui, e altceva decat 0 spune la prima vedere. El Jl-are
nimic comun cu lupul din padure, aici 0 prezenta aproape
familiara, nefiind nicidecum 0 raritate atat de senzationaHi
91 Eminescu, M. Opere. Edi\ie critica i'ntcmeiata de Perpesicills.
Bucure~ti: Editura Academiei R.S.R., vol. XIII, p. 314.
105
--- -
 Valahia In Cartea Genezei Pe-o gura de rai

incat sa dea numele unei 10caliHiti. Satul se afla In
imediata' apropiere a pe~terii Cioclovina, celebra pentru
urmele vietuirii omului "primitiv", unele din cele mai
vechi din Europa, ~i la jumatatea distantei dintre
Sarmisegetuza dacica ~i cea romanii. Numele satului
trebuie sa ne poarte deci cu gandul la acei "daoi" care-~i
trageau numele de la "lup"n ~i care aveau steagulln forma
de lup; acel Lup de care a fost atrasa irezistibil, inconjurata
de stranepotii celor doi gemeni ai sai, Lupoaica de pe
Tibru.
Intr-un asemenea loc, atat de arhaic, se puteau
intr-adevar descoperi vestigii ale Mioritei din fazele ei de
formare, printre cele mai vechi ce ne-au ramas:
Pe picio,. de munle
Merg oile 'nfrzmle
De nlulle Jill'S mulle,
Nll1na's nOW1sule.
Da nainlea lor
Merg doifi'afiori...
(Valea Lupului-Hateg-Hunedoara.
Culeg. Ilarion Coci~iu).93
Cea din Uric e 0 varianta prea putin deosebita ~i n-o
mai reproducem.
92 Eliade, Mircea. Dacii ~i lupii, in De la Zalmoxis la Genghis-Han,
pp. 21 ~.u.
93 La luncile soarelui. Antologie a colindelor laice. Editie Ingrijitii ~i
prefatatii de Monica Bratulescu. Bucllre~ti: Editura pentru literatw'ii,
]964, p. 49.
Imp0l1ant de subliniat, ajun~i aici, e asemanarea
aproape pana la suprapunere dintre cele mai vechi variante
ale Mioritei ~i episodul biblic al omorarii lui Abel de catre
Cain, toate indiciile ducand la concluzia ca acesta a fost
teribilul eveniment ce a inspirat sublima poema. De~i, cum
am mai spus mereu, ceea ce am dori sa se retina, Miorita
nu numai ca nu e 0 transplmere In versuri a pasajului din
Facerea, dar, data fiind vechimea ei, din epoci In care
Biblia n-avea cum fi cunoscuta pe aici, din epoci In care
Cartile lui Moise nici nu erau scrise, ~i el (macar In parte),
compunandu-le tot a~a, dupa reminiscente ale memoriei
colective, ea nareaza un eveniment a carui amintire s-a
perpetuat prin predanie, din generatie In generatie.
Suntem obligati, formuland acestea, sa precizam ca
nici macar aluziv n-am voi sa punem In discutie caracterul
inspirat al Cartilor lui Moise ~i a "toata Scriptura"
. (2 Timotei 3,16), sa Ie consideram colectii de credinte
populare. Voim doar sa aplicam la un caz concret adevarul
de-acum general acceptat, ca fapte istorice pot fi transmise
posteritatii pe cale arala. Tinta demonstratiei noastre fiind
aceea de a arata,convingator,pe bazade dovezisigure,ca,
tara a fi influentata de izvoare scrisc, nici macar de Biblie,
Miorita pastreaza amintirea unui eveniment biblic pe alta
cale, prin transmiterea vie a subiectului din generatie in
generatie; acest demers, !a randul sau, slujind la a trage
cOl1cluzia,pentru noi limpede, ca fenomenul n-ar fi posibil
decat dadi stra-stramo~ii oan1enilorce au In tezaurul lor
national Miorita au trait 111acele locuri unde evenimentul
s-a consumat. i:11'cL :1cci indepartati stramo~i, I-au
inregistrat ~i 1-;1\1sublirnat 111;uta.

106 107

M.. ,,;,.... ,,-~. ,~.... ,-- ""!~

".,...,. .{<'N ~'"_~._ ... ,, ..~ q............. ..,.,,:".~,..I'.t ~.. ... ,.
 Valahia In Cartea Genezei
in fata acestei, recunoa~tem, ~ocante, chiar
provocatoare pozitii, e posibiHi 0 obiectie justificata. S-ar
putea crea impresia ca noi prezentam 0 regiune -
stravechea Havila, Valahia de mai Hirziu,Romania de azi -
ca fiind 10cuWineintrempt, de la aparitia primilor oameni
pana in prezent, situatie ce a flicut posibil ca acolo sa se
perpetueze "amintiri" din timpii Genezei. Dar intre timp a
fost Potopul care a nimicit pe toti oamenii de pe fata
pamantului, cu exceptia lui Noe ~i alor sai. De~cendentii
acestora s-au inmultit apoi din nou ~i s-au raspandit iara~i
peste intreg pamantul, unii dintre ei ajungand pe
meleagurile tarii Havila, altii prin alte parti. ~ansele de a
poseda "amintiri" stravechi, de la inceputuri, sunt a~adar
egale pentm toti locuitorii planetei. Acei dintre oameni
care au ajuns sa populeze zona danubiana, "fisonita", chiar
daca aceasta a fost intr-adevar tara Havila din Cartea
Facerii, nu sunt, prin urmare, cu nimic mai favorizati decat
oricare altii in a detine asemenea "amintiri". Ceea ce este
perfect adevarat. Istoricii religiilor au identificat
reminiscente de la inceputurile existentei umane la cele
mai diverse populatii, risipite orilmde in hl1ne. Impresia
semnalata provine de acolo ca noi nu privim situatia
panoramic, ci ne ocupam de un caz paliicular. Pentm ca
scopul nostru e sa dovedim ca stravechea Havila e Valahia
de mai tarziu ~i ne restrangem investigatiile doar In acest
spatiu. Faptul di oamenii acestor locuri poarHi inca in
substraturile fiintei lor reflexe ale luminii originare nu
contrazice ci vine in concordanta cu argumentele expuse
anterior.
In aceea~i ordine de idei se cere reevaluata 0
informatie cunoscuta, dar careia nu i se da aproape nici 0
108
--..-._- .- - -----
,.
4.:; ,'~ ,,,,, r.. , __,"' J b> ~ "",..~
Pe-o gur~ de rai
importanta. Iosif Flaviu e citat ~i el printre multii autori
antici care i-au inregistrat pe daci. Spre deosebire insa de
altii, care ne ofera pretioase date despre ace~tia, marele
istoric iudeu pune scurta sa referinta la daci lntr-un context
care da de gandit.
Pomenirea dacilor e priIejuita de prezentarea pe care
el 0 face esenienilor. In opozitie cu oficialii evrei, Iosif
Flaviu avea fata de esenieni 0 admiratie nelimitata, el
insu~i fiind in tineretele sale adept allor. Esenienii, spune
el, sustin ca toate lucmrile trebuie dedicate lui Dumnezeu.
Ei cred in nemurirea sufletului. Sunt adepti neclintiti ai
drepH'itii,pentm victoria careia trebuie sa lupti. Modullor
de viata e superior tuturor celorlalti, fiind "de admirat cat
de mult ii intrec pe toti ceilalti oameni care se dedica
viIiutii". "Ei se dedica virtutii ~i dreptatii in a~a masura
cum nu s-a mai vazut la altii, nici greci, nici barbari". Cu 0
singura exceptie: "ei seamana cu acei daci care sunt numiti
polistai. ,,94
Cum am spus, afirmatia aceasta se pierde printre aIte
referate mai bogate in detalii, unii cercetatori multumin-
du-se cu consemnarea ei, altii chiar indoindu-se de
autenticitatea sa. De unde sa fi avut un iudeu cuno~tinte
despre daci? .
Nu aceasta e insa ceea ce trebuie sa ne mire. Iosif
Flaviu scrie la Roma in ultimii ani ai secolului I d.H.,
perioada in care campania iminenta impotriva dacilor
preocupa pe toata lumea. Niciodata cele spuse odinioara
de Horatiu nu se potriveau mai bine ca acum: "Oricine imi
iese in cale ma intreabii: Hei! bunule, (tu trebuie sa ~tii
9.1 IosifFlaviu. AntichiHitile iudaice, XVIII, I, 5.
109
- ....- ~'-.-"'-
~ ...
~., ,~; ,"""'."''''.:J, :.."J!Io , ~.~t;;,.:o " ..... ~~;. .it ' 4
 Valahia in Cartea Genezei
pentru di e~ti in re1atii mai stranse cu zeii), ce-ai mai auzit
despre daci?,,95
Altceva e in stare intr-adevar sa ne uimeasca: de
unde inrudirea dintre credinta iudeilor ~i cea a daci10r?
Dacii intre iudei ~i, sa zicem, popu1atii1e canaaneene,
egipteni, asirobabi10nieni, cu care ei au fost in contact,
puteau exista influente reciproce, ce 1egatura aveau ei cu
dacii?
Tocmai dificu1tateaunui raspuns 1aaceasta intrebare
i-a impins pe unii comentatori sa se intrebe daca Iosif
F1aviu se referea intr-adevar la daci. Pe ace~tia ii putem
lini~ti. La cateva decenii dupa Iosif Flaviu, un scriitor grec
foarte cu1tivat, Celsus, bill1cunoscator al cu1turii clasice,
dar ~i a1Bibliei, de care se sluje~te pentru a-i combate cu 0
causticitate inca nemaiintalnita pe cre~tini, spune despre
"getii de la Dunare" di sunt un popor "vechi ~i de
inte1epciune foarte il1a1ta,profesand invataturi inrudite cu
ale evreilor.,,96
95 Horatiu. Scrmones, II, 6, 51-53.
96 Origen. Scrieri alese. Parfea a pafra. Contra lui Celsus.
Bucure~ti: Editura Istitutului Biblic ~ide Misiune al Bisericii Ortodoxe
Romane, 1984, pA2. Intr-o notita a sa, Eminescu scrie: "In rata
poporului egiptean stateau doua popoare, grecii ~i evreii - Marte ~i
Moise. Marte ~i-a ales pentru practica artele, apucaturile industriale,
chitibu~urilc t...! Moise ~i-aales partea cea buna: elementele substantei
cosmice ~i nemurirea sufletului. Unii la~i ~i speculan!i, altii viteji ~i
drep!i.1I De remarcat cii genialul poet ii inzestreaza pe evrei exact cu
acelea~i virtuti Cll care anticii ii caracterizau pe daci, obiect al
adoratiei sale. Eminescu, Mihai. Fragmentarium. Editie dupa
manuscrise, variante, note, addenda ~i indici de Magdalena D.
Vatamaniuc. I3ucure~ti: Editura ~tiintitica ~i enciclopedica, 1981,
p.570.
110
Pe-o gura de rai
Or, cum dacii n-au ajuns niciodata in contact cu
iudeii, iar de un misionarism mozaic prin aceste parti
neputand fi vorba, singura solutie rationaHi a problemei e
ca dacii mo~teneau ni~teprecepte religioase comune cu ale
evreilor dintr-o vreme in care stramo~ii ~i ai lmora ~i ai
a1toranu apucasera a se raz1eti. .
E foa11einteresant ca in credinte populare romane~ti
larg raspandite, "jidov" nu. are semnificatie etnica ~i, in
nici un eaz, nuanta peiorativa de varsta recenta. "Jidovii"
erau uria~ii din vechime, "de dinainte de potop", asemenea
aeelora din Faeerea 6,4. Se dau ~i locuri1e pe unde ei au
trait: pe langa Dunare, Tismana, Cerna. Exista 0 multime
de toponime ca: Valea Jidovilor, Fantana Jidovu1ui,
Drumul Jidovilor, Jidova, toate foarte vechi ~i tara vreo
legatura eu evrei din vremuri1e apropiate de noi. In
limbajul eomun, "jidovina" inseamna treditoare97.
o reminiscenta a timpilor de la inceput e ~i
elementul atat de bi'itatorla ochi cii nici nu-I mai vedem:
culoarea alba a portului popular romanesc. lata ce spune
Odobeseu despre aeeasta: "Dacii n-au purtat haine poleite
/.../; hainele erau la dan~ii de Hinaalba, de dinepa alba ~i
tot astfel sunt ~i aeum ale muntenilor romani /.../ Poporul
la 110ise imbraca i11alb, atat vara cat $i iama; albul la
dansul e euloarea predomnitoare; ~i bagati de seama ca
nici un alt popor european nn are aceasta predilectiune
pentru culoarca candorii...,,98
97 Fochi, Adrian. Datini ~ieresuri, pp. 167 ~.u.
98Odobescu, A.I. Opere. Bucure~ti: Editura de stat pcntru Jiteratura ~i
arta, vol. II, pp. 104-I05.
111
-- a..--
 Pe-o gura de rai
Valahia in Cartea Genezei I
Ceea ce e extraordinar 1n acest fapt atat de familiar cre~tine, joadi un rol capital. Chinurile Domnului, aHitde
noua ca nu-l mai observam e afirmatia lui Odobeseu bine pHicute evlaviei catolice, care Ie disuce~te in
precum ea romanii sunt singurul popor european care se convulsiunile de gips ale Cadavrului ritual, cu orbite ~i
1mbraca traditional 1n alb. Intr-adevar, taranul roman obraji teribil invinetiti, cu fruntea ~i coastele vapsite in
mergea pana adineaori la lucrul campului. 1mbracat parodia sangelui sacru, - delicatetea noastra de simtire Ie
exclusiv 1n alb, $i deloc 1ntr-o alta culoare, eeea ee, mai acopere eu maldare de flori, pe pictura sfantului Epitaf.
1ntai, e total nepractic. Apoi, taranii europeni, de oriee Canteeul popular spune de "un pat mandru 1ucrat" unde
etnie, iubesc straiele cat mai bogat colorate. De unde Hristos e a~ezat "dormind frumos" ~i-l impodobe~te eu
aceasHi exceptie la romani? E, tot a$a, 0 mo~tenire din flori de mac, eu minta, eu spice de griiu, eu clopotei ~i flori
Inceputuri. Ei au adus culoarea candorii din lumea dornne~ti, cu busuioc. E aceasta nepriceperea fata de
eandorii ~i din timpii eandorii. misteru1 cre~tin al unui popor nededat cu doctrina ~i eu
In legatura cu Miorita e neaparat neeesar sa fie dogma?,,99
Nicidecum, e dispunsu1 firese 1a aeeasta Intrebare,
evidentiata Inca 0 observatie ee vizeaza statutul1ntr-adevar
exceptional al poemei. desigur, retorica. E atitudinea unui popor care "nu prieepe"
Miorita prezinta 0 drama, eea mai teribiHi $i cea mai I
teoretic doctrina ~i dogma, care Ie are implantate In fiinta
.

odioasa: omorul. Numai ea ea nu nareaza aetul propriu-zis. sa, congenital.

In ea omorul nu apare ea fapt, ci doar ea virtualitate. Ea
nu-~i propune sa 1nfati~eze deeat pozitia omului fata de
moarte. Or, aceasta pozitie nu mai e cea a lui Abel ci e una
hristicii, a celui ce accepta jertfa, sau, 1n orice caz, se
situeaza mult deasupra incidentului, vazandu-l eu atata
deta~are de parea pe el .nu l-ar implica deloc. E eeva din
lini~tea, din 1mpacareape care 0 exprima Iisus cel rastignit
1n ieonografia rasariteana; cel ce ~i-a trait agonia 1n
gradina Ghetsimani, printr-un zbucium interior 1n fata
diruia suferinta provocata de suplieiul fizic pale~te.
In eseul citat, Nichifor Crainic spune referitor la
aceasta: "Se pare ca firea lui (a poporului roman), de
poezie blajina ~i de seninMate, se exclude de la groaznicul
spectacol al suferintei. Ea nu staruie asupra momentului de
vaiet ~i de sange de pe Goigota, care, in doctrina mantuirii
I In aceasta consta mare1e mister al Mioritei, forta ei
I' ineomparabiHl de fascinatie, longevitatea ei egala eu a
I
spetei umane, galaxia ei de variante, peste 0 mie
Inregistrate, dar, desigur, mult mai multe, caz cu totul ~i cu
totul singular intre toate poeziile lumii, populare ~i eulte;
ea, avand ea subiect cea mai respingiltoare fararlelege, ea
converte~te abjectia In Ineantare, intunericul In lumina
paradisiadi. "Relatand" omorarea lui Abel, Miorita nu
aceepta, refuza, respinge agresiunea nu printr-tU1gest de
aparare, ~i nici macar printr-o declaratie de dezaprobare, ci
prin ceva cu totul nea~teptat, mult mai puternic: printr-o..
atitudine de solidarizare cu Creatia, cu momentul magnific
99 Crainic, Nichifor. Op. ~i loe cit.
113

112

__ ~'-h.. --:::_:. --:- ___ "*-_ :..._~~~ _._~ _ -

i""~Ii','jjt"",A~~,,,,~~,,,,,,,,,.,,,,,,,,~,~;I»:~_,,.. ,.._~'1\i\'t'''''''''''1' .,'~"'~:~__''''#..,'''',.. ',' ...'~...,.."" , ,,,,,-.,,,..,.,,,~~........ .,"""'~~ , .-"",,~--:--.,..~~~..,.... ----
 Pe-o gura de rai
Valahia in Cartea Genezei
"celuilalt Hiram" ~. al sufletului
.1 ,,100 sau intr-un c10meniu de
al Genezei, ceea ce duce nu numai la condamnarea crimei . .'
ci la neantizarea ei. lI1vestlgatlea adanC1l11l or.
Am observat mai inainte cum In viziunea
Atmosfera Intr-adevar edenicii din Miorita este romaneasdi, in virtutea unei uluitoare familiariHiti,
Inrudita cu atitudinea pe care 0 au toti cei patru Dumnezeu coboadi la conditia omului. Dar "deplasarea"
evangheli~ti atunci cand nareaza rastignirea Mantuitorului. are loe in ambele sensuri. Apropierea de divinitate se
Seninatatea Mielului jertfit se rasfrange In scrisul lor, din realizeaza ~i prin transpunerea omului intr-o existenta
care nu razbate nici 0 umbra de indignare, de protest, nici feeriea, in care nu se mai poate face nici 0 delimitare intre
macar de durere. Misterul Mioritei provine de acolo cii ea
cer ~i pamant, pamantul devenind, cum tot Blaga 11
evoca un episod terifiant de la Inceputurile existentei
descoperea in canteeul popular, straveziu, iar cerul peisaj
umane prin optica neotestamentara. accesibil:
Cum e posibil a~a ceva? Prin aeeea di "autorul"
Mioritei simtea instinctiv ceea ce Pavel va explica, La mijloeu eerului
intr-adevar inspirat, ca tot ceea ce se petrece inainte de Este-un pom a raiului
Hristos sunt "umbre" ale Intruparii, proiectii a ceea ce va fi ?e la mijloe zugriivit
la "plinirea vremii". Miorita evocii moartea lui Abel nu Cu zugravii
din dllmbravii ."
prin sublinierea notei atroce ci prin ceea ce evenimentul
are in el mesianic, prefigurativ. (Tiberiu Alexandru,
De lmde atmosfera nu de moarte, ci de nunta, nu Negre~ti-Oa~- Maramure~) 101
infernala, ci paradisiacii.
Cand Blaga definea "spatiul mioritic" tocmai aceasta tabloul avand 0 prospetime de icoana pe sticla.
dominanta 0 avea in vedere, plaiul sealdat intr-o lumina Prin preajma:
nepamanteasca, "gura de rai", ~i nu atrocele, pe care, cum
am spus, Miorita nu di-l ignora: il converte~te In poezie .,.Se face-un feredeu
edenidi. Un 'se sealdii Dlimnezell,
Dwnnezeu ~i ell Sampetrll...
Bineinteles, ne aflam prin spatiile cele mai de taina
(Sabin Dragoi, Lipova-Banat).102
ale fiintei, acolo unde conturele devin tremunitoare, ca
vazute prin "apa mortilor", cele despre care Blaga spunea: Bucurc~ti: Editura pentl"\!
"Solidaritatea sufletului romanesc cu spatiul mioritic are 100 Blaga, Lucian. Trilogia culturii.
un fel mulcom, incon~tient, de foc ingropat, nu de literatura universaHi, 1969, p. 126.
101La luncile soarelui, p. 56.
efervescenta sentimentah'i sau de fascinatie con~tienta. Se
102Ibidem, p.55.
probeaza inca 0 data ca aici ne mi~cam prin zonele 115
114

.__". ~ _._ _V"_U'

- -~- . . .

>1<;'-' ..~ , "'.'., "'" "_~'~.~OC<I' . .".+.".~,,,.._'1I#t>_.,,. ,,,,.,,. ~_""'___""')''''' u,",4<;,

.>~_ .J",Jt,'I~"',,~'"""""" ~..., ~ ~-
 --or,
i

Pe-o gur~ de rai

Valahia in Cartea Genezei
nevoie sa fii neaparat copil pentru a savura asemenea
Pe asemenea Hiramuri, in care preaplinul ImriHitii
incantatoare naivitati. in colindele din care extragem
inceputurilor se revarsa, ciobanul haladuie~te cu oile ill
aceste giuvaieruri, nu mai e vorba deloc de un astfel de
largul sau, "pa cer, pa pamantu", legea gravitatiei, ca ~i
supranatural, ci de ceva cu totul firesc ~i transcendental
toate celelalte, fiind abrogata:
totodaHi, de amintirea, prea proaspata ca sa nu ne
descumpaneasca, a unei existente reale intr-o alta lume,
Dar ~i WI 'Ie p~te?
Pa eer, pa pamantu,
sau in lumea noastra, dar In zorii lnrourati ai aparitiei ei.
Dar ~i un'le-adapa?
lata inca un cadru desprins din candoarea acelei
'N celnore{ de ploaie. lumi, in care, ca izvodind direct din eel', se ive~te Fisonul
Dar ~i un 'Ie 'nchide? Genezei, raul slant alinainta~ilor lndepartati:
'N eel eearean de luna...
Stana oilor
(Harion Coci~iu
in cerclliunii;
Peceneaga-Macin Dobrogea).103 Focll oilor,
Raza soarelui.
Nu fantasticul e ceea ce ne cople~e~te de uimire in Unde le-adapa?
cazurile de fata, ci "firescul fantasticului", naturaletea cu In vadu DUl1arii...
care el e tratat. E ceva ce depa~e~teactul artistic. Cu oridit
geniu I-am aeredita pe "autor", asemenea viziuni, in care Se inte1ege ca de aici nu se mai poate ajunge lntr-un
transeendentul e abordat frontal, eu aHita realism, nu Ie
loc, ei lntr-o unica stare:
mai putem pune pe seama fanteziei. Ele, eu orieat
scepticism ne-am inarma, trebuie sa reeunoa~tem ca nu pot Oile pornesc
fi atribuite deeat' unor oameni care ehiar au vietuit aeolo, Ull pin ciar sailill...
"unde eerul se inta-Ine~teeu pamantul". (Densu~ianu, Densu~- Hateg).l 04
Pentru ca aici avem de-a face eu 0 eu totul alta Lill
experienta, eu un trai pe alte meleaguri dedit cele Prill clliar sellin...
pamante~ti,a~acum Ie ~li1l1noi. CUlloa~tcm[antasticul din
basme, eu cai care zboara, eu animale care vorbese, eu 1ar sublimul fiind atins, comentariul devine 0
1l1unticare se bat in eapete, eu voiniei care, deeapitati, impietate.
tratati eu apa vie se refae subit. Totul e minunat, nu e

104Ibidem, p. 38.
103Ibidem, p. 89. 117

116

-
;..w "~ ;-.,. ,~.. -
~ ik:,;.:(!,,~.
::r\:I(!I,"r.,:t':ti'h
~~~~~~"~~;r"'r: w~.."(1'"~ ~<:(Ji'l.>~
;.!i!V ~,'y :#~~o-.",;IIIjIIPi.'I!11I':\""'~
""'1'~~" ~ - ofl:r~ ""'''~'''''~' ~~" ,~..,...,.~,...
 Valahia in Cartea Genezei ,
I
I

Numai Blaga mai poate rosti: "Cu acest orizont

spatial se simte solidar ancestralul suflet romanesc, In
ultimele sale adancimi, ~i despre acest orizont pastram
undeva, Intr-un colt Inlacrimat de inima, chiar ~i atunci I
cand am Incetat de mult a mai trai pe plai, 0 vaga amintire
paradisiaca: I

Pe-tm pic lor de pIal,

Pe-o gura~ d e rar...
. ,,105 ,.. ,..
IN LOC DE INCHEIERE

I" pentru
n lucrarea de fata am adus dovezi din discjpline diverse
a demonstra di "tara Havila" din Intaia Carte a
lui Moise este Valahia de mai tarziu, Romania de azi.
Daca Fisonul biblic, unul din raurile care curgeau
prin Eden, a fost identificat cu Dunarea inca din epoci
Illdepartate, noi avand dovezi scrise despre aceasta datand
din secolul IV d.H., este pentru inHiia oadi dnd se
identifidi tara Havila cu Tara Romaneasca.
Importanta acestei descoperiri nici nu e nevoie sa
mai fie subliniata. E suficient sa amintim ca, in aceasta
lumina, tara in care au trait stramo~ii romanilor ~i in
care ei traiesc azi estc consemnata inca din mileniul II
inaintc de Hristos.
Dar ~i mai important dedit acest lucru e faptul ca
Tara Romaneasca apare nu intr-o cronidi oarecare, ci
in Sfanta Scriptura, ba, mai mult, e prima tara pe care
Biblia 0 nume~te.
1U58/aga, Lucian. Op. cit. p.12S.

118

119

.:..
.I' '1I>:If.'
.." 'AI
.~.:!=.':X..."!f.'
'or.. ~'~~-.if; -
-.......
'l.'t'.rr,\t;: 'Yc1'~':.\.~
i.ij~i4~"J ~" .. w, 'tt
~~...'* ~tt", JJ~.
" -~~ +0} .~j_1\.
e",~: :~3:JIW';'),
~ ,~~~
"~"''''''''..4_ "'- _. ""-.
 1.
\

\ SUMMARY

I n the first chapter, entitled "Along the Danube, towards

Eden", are analyzed the works which identify the
Danube with the river Pison in Genesis 2: 11.
The earliest and most authoritative source for this
identification is St. Ephrem Syrus, who lived in the fourth
century AD, one of the most prestigious Fathers of the
Church. In the sixth century a Byzantine book appeared,
which was entitled On the Four Rivers of Paradise, and
half of which is concerned with the Danube, which is
taken to be the biblical river Pison. The same information
is found in documents from about 1000 AD An important
author, pseudo-Caesarios (fl. 6th century AD), maintains
that the inhabitants of the land through which the Danube
flows are called "pisonites and Danubians", after the .name
of the Danube, which is called Pison in the Bible.
In the present study, the author argues that the
identification is possible, because, in the beginning, the
earth had an aspect totally different from the present one~

Adam eu pluguI. Icoana pe lenm. 121

Nordul Transilvaniei.

---- ---
, .. ~
,. .
 summ~
Valahia in Cartea Genezei
I
and that, before the continental drift, the Danube may well Thus, in "Mioritza", a poem unanimously considered as
have flowed tluough the land where the biblical Eden was. representative for the Romanian spirit, we fmd, in the
In chapter two, "Havilah, the Land with Good Gold", author's opinion, the story of the Creation, as told in the
the author tries to locate the "land of Havilah" mentioned Bible, and, almost explicitly, Abel's slaying by his brother
in Genesis, the land through which the Pison flowed. This Cain. Such information, in the author's interpretation,
is the first time that it is stated that Havilah is the ancient could not have remained in the memory of the people if
Dacia. In Moses' time there existed to the north of the their ancestors had not lived very close to, if not even in
Danube a population called the "abioi" in Greek, which is Eden, where those biblical events took place.
mentioned by Homer in the Iliad. The name of the country So, for the first time, the biblical "land ofHavilah" is
must have been very close to Havilah, the way it appears identified as Vlahia, the present-day Romania. This
in the Bible. This country was famous for its gold, even as finding is very important, because in this way it is
far back as the 13th or 12th centuries BC Its gold products, demonstrated that the country which would eventually
made with such skill as was not known in Europe at that become Romania is signaled even as long ago as the 13th
time, were in demand from the Mediterranean region to century BC, when Moses was writing. However, the most
the Scandinavian lands, a fact which agrees with what the moving fact is that this information comes from Bible.
Bible says. Although the subject of the book is unusual, the
In chapter three, "The Mysterious Land of Llah", the author avoids any to'.lch of sensationalism, confming
author reviews the information provided by British and himself to a purely scientific discussion, using a rich
American sources about a group of "Walachians" (the documentation, extracted from the best sources available.
medieval name of the Romanians), who had been brought
from the banks of the Danube to the Sinai Peninsula by
EmperorJustinianin orderto defendthe ByzantineEmpir:e.
from the Saracens. These colonists maintain that they
came from the land of "Llah", a word which the author
derives fr0111 HaviIah, which later became Vlahia
(Walachia).
In chapter four, entitled "At Heaven's Doorsill", the
author analyses ancient Romanian folk poems, dating from
pre-Cluistian times, in which there are many biblical
themes, but which appeared at a time when the local
populations could not have known the Holy Scriptures.
123
122

.- '~"-'~.;..:;;'
.- ~~ ~
. -..;.~-~:- -- ~::.~-~ -
~. !'1':~~;"'-',~ ~..~..., ~~ ;.. J~~ '"fJ.""'~.~'t?;#~'i~"'J:;~~~~. » ~;;.; .':,..':~'~ '~'~:~".;'~'..;.:1-!~'~~~-'.,~t>, ~~.~~, ,!~
"
~':tH .~>-I" ,,,,,.~9)~~, ,~~~~~"i'_.~-oo::..;~':\i."I::.I~."""~~ ~ ...;( ,~, ~~,""'";1r~"lffl".,. ;..""'u......
 I

BIBLIOGRAFIE

Biblia sau Sfanta. Seripturii. Bucure~ti: hlstitutul Biblic

~i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1968
Biblia sau Sfanta Seripturii. Versiune revizuita, redactata
~i comentata de Bartolomeu Valeriu Anania, in
"Steaua" nr. 3-4, 1995
Biblia Hebraiea Stuttgartensia. Stuttgart: Deutsche
Bibelgesellschaft, 1990
The Bible. Revised Standard Ven~ion. The British and
Foreign Bible Society, 1971
The Holy Bible. Authorized King James Version. London
and New York: Collins
Amusin, 1. D. Manuscrisele de la Marea Moartii.
Bucure~ti: Editura ~tiintifica, 1963
Amzulescu, AI. 1. (Antologie de), Balade populare
romane~ti. Vol I-III. Bucure~ti: Editura pentru
literatura, 1964
Balu, Ion. "Fragmentul dade", in Steaua nr. 1-2, 1995
Beza, Marct!. Urme romane~ti in Rasiiritul Ortodox.
Bucure~ti, 1935
Bditianu, G. 1. 0 enigma ~i un miracol istoric: poporul
roman. B.llcure~ti: Editura ~tiintifica ~i
encic1opedica, 1988
Bratulescu, Monica, ed. La luncile Soarelui. Bucllre~ti:
Editura pentru literatura, 1964

125

..~,.~.., ..~,;., ',~,~

.~ .:"",~>I/J .. (. "-'" ~ ~.-:;; . .~ -.
:~ ~~4;~.. .,,", 'II~.~.. ~&;".A; ". ~~q:.f;'''fl "'-""'"'CY."Io;, "",'''',,"
~ ' ~~ rti~'\tIVI'. +&:. ",.,.j., ,",. '.! ""_,.cfIj_, 110",.,
 Bibliografie
Valahia in Cartea Gl:mezei

Blaga, Lucian. Trilogia culturii. Bueure~ti: Editura pentru Dictionar Biblic. Oradea:Editura Cartea cre~tina, 1995
literatura universala, 1969 Dragut, Vasile, Vasile Florea, Dan Grigorescu, Marin
Cassius Dio. Istoria romana. Vol III. Bucure~ti: Editura Miha1ache. Pictura romaneasca in imagini.
~tiin!ifica ~ienciclopedica, 1985 Bucure~ti: Editura Meridiane, 1970
Calinescu, G. Via!a lui Mihai Eminescu. Bueure~ti: Drimba, Ovidiu. Istoria culturii ~i civilizatiei. Vol. n.
Editura pentru literatura, 1964 Bucure~ti: Editura ~tiintifica ~i encic1opedica, 1987
Candea, Virgil, Constantin Simionescu. Prezente Eliade, Mircea. De la Zalmoxis la Genghis-Han.
culturale romane~ti. Istanbul. Ierusalim. Paros. Bucure~ti: Editura ~tiintifica ~iencic1opedica, 1980
Patmos. Sinai. Alep. Bucure~ti: Editura Sport- Eliade, Mircea. Istoria credintelor ~i ideilor religioase.
Turism, 1982 Vol 1. Bucure~ti: Editura ~tiintifica ~i encic1opedica,
Coman, loan G. Scriitori biserice~ti din epoca 1981
straromana. Bucure~ti: Institutul Biblic ~i de Emineseu, Mihai. Fragmentarium. Bucure~ti: Editura
Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, 1979 ~tiintifica ~iencic1opedica, 1981
Crainie, Nichifor. Iisus in tara mea, In "Gandirea" nr. 11- Eminescu, Mihai. Opere. V()1. Xill. Bucure~ti: Editura
12, 1923 Academiei Republicii Socialiste Romania
Daniel, Constantin. Civilizatia asiro-babiloniana. Eminescu, Mihai. Poczii Editie mgrijitii de Perpessicius.
Bucure~ti: Editura Sport-Turism, 1981 Bucure~ti: Editura de stat pentrJ literatura ~i arta,
Daniel, Constantin. Civilizatia sumeriana. Bueure~ti: 1958
Edi.turaSport-Turism, 1981 Fochi, Adrian. Datini ~i eresuri populare de la sfar~itul
,
Daniel, Constantin. Orientalia mirabilia. Bueure~ti: secolului al XIX-lea. Bucure~ti: Editura Minerva,
Editura ~tiin!ifica~i enciclopediea, 1976 1976
Daniel, Constantin, Ion Acsan, ed. Tablitele din argiHi. Foehi, Adrian. Miorita. Bucure~ti: Editura Academiei
Scrieri din Orientul antic. Bueure~ti: Editura Republicii Populare Romane, 1964
Minerva, 1981 Fontes Historiae Daco-romanae. Vol. I-ill. Bucure~ti:
Daicoviciu, c., H. Oaicoviciu. Columna lui Traian. Editura Academiei Republicii Socialiste Romania,
Bucurc~ti:Editura Meridiane, 1966 1970 .

Daicoviciu, Hadrian. Dacii. Bucure~ti: Editura ~tiintifica, Fugariu, Florea, ed. ~koala Ardeleana. Vol. III Bucure~ti:
1965 Editura Albatros, 1970
Dcnsusianu, Ovid. Graiul din Tara Hategului. Bueure~ti: Giurescu, Constantin C. Istoria romanilor. Editura
Editura pClltrulitcratura, 1966 Cugetarea, 1939

127
126

.--.--- __'__'r_ ~ ~ -,- - -.---...

... ,'it" t.~i.-.&I;:~"',..,f'.: .. ~...').i ."tnr:'.":1s~',~ ;:,~..'~ .-t'\...~~,f,..ii:;'f*.;\. ';;h-'R-""';.' ~~,~ "JI!:""I,~~1;., __.' ,~ ..)i';;(~~l.- ~~,~~1'it '~'J<,}I 't.. :.~,'q":"'1AIt~~~.j\- ,.J: '::.\~~i~ ~..,.-\.t..,.v..~~ "~-. ,..,$ 1".. ",,,.- . .. .,.--~ -- -'~-

Valahia In CaJ1eaGenezei
Giurescu, Constantin C. red. Istoria Romaniei in date.
Bucure~ti:Editura enciclopedica romana, 1971
Glashouwer, Wiliam 1. J. A~a a aparut lumea. Bielefed:
Christliche Literatur-Verbreitung, 1993
Hasdeu, B. P. Scrieri istorice. Vol. I-II. Bucure~ti: Editura
Albatros, 1979
Homer. lliada. in romane~te de G. Murnu. Bucure~ti:
Editura de stat penh'll literatura ~i arta, 1959
Issar, Arie S. La Bible et la science font-eUes bon-
menage?, in "La Recherche" nr. 283, janvier 1996
Josephus Flavius. The Complete Works of Josephus.
Grand Rapids: Kregel Publications, 1995
Lambrino, AI. "Les Fleuves du Paradis", in Melanges
de I'Ecole Roumaine en France, 1924
Mac Kendrick, Paul. Pietrele dacilor vorbcsc. Bucure~ti:
Editura ~tiintifica~i enciclopedica, 1978
Mic Dictionar Enciclopedic. Bucure~ti: Editura ~tiintifica
~i enciclopedica, 1978
Odobescu, Alexandru. Opere. Vol. I-II. Bucure~ti: Editura
Academiei Republicii Socialiste Romania, 1967
Opperman, Manfred. Tracii intre Arcul Carpatic ~i
Marea Egee. Bucure~ti:Editura Militara, 1988
Origen. Scrieri alese. Partea a patra. Contra lui Celsus.
Bucure~ti: lnstitutul Biblic ~i de Misiune al Bisericii
OrtodoxeRomane, 1984
Otetea, Andrei, red. Istoria poporului roman. Bucure~ti:
Editura ~tiintifica, 1970
Ovidius Nasso. Scrisori din Tomis. In romane~te de
~tefan Bezdechi. Cluj: Editura Cartea Romaneasca,
1930
128
-- .'--.- ---
.~ ~.~ '.',",-.,- ~ .' "'11__ ......
Bibliografie
Ovidius Naso. Tristele. Ponticele. Traducere ~i prefata de
Teodor Naum. Bucure~ti: Editura Univers, 1972
Pascu, ~tefan, red. Atlas istoric. Bucure~ti: Editura
didactidi ~i pedagogica, 1971
Parvan. Vasile. Getica. Bucure~ti: Editura Meridiane,
1982
Parvan, Vasile. inceputurilc vietii romanc la gurile
Dunarii. Bucure~ti:Editura ~tiintifica, 1974
Pearsall, Judy and Bill Trumble cd. The Oxford English
Reference Dictionary. Oxford ~iNew York: Oxford
University Press, 1995
Perhes, Justus. Atlas Antiquus. Gotha, 1897
Pippidi, D. M. Contributii la istoria veche a Romaniei.
Bucure~ti: Editura ~tiintifica, 1958
Pippidi, D. M., ed. Dictionar de istorie veche a
Romaniei. Bucure~ti: Editura ~tiintifidi ~l
enciclopedidi, 1976
Procopius din Cezareea. Istoria secreta. Bucure~ti:
Editura Academiei Republicii Socialiste Romania,
1972
Radulescu, A., C. Scorpan, R. Florescu. Itinerare
arhcologice dob~'ogene. Bucure~ti: Editura Sport-
Turism, 1976
Russu, Ion 1. Daco-getii in Imperiul Roman. Bucure~ti:
Editura Academiei Rcpublicii Socialiste Romania,
1980
Simonescu, Dan, Gheorghe Buluta. Pagini din istoria
eartii romane~ti. Bucure~ti: Editura Ion Creanga,
1981
129
-. -~- -'Wl
.. ..
, ',Wft8~. .'~_H £ ~ '... ~
 Valabia in Cartea Genezei I
r- n_ ~

I
Stoicescu, Nicolae. Continuitatea romanilor. Bucure~ti: j

Editura ~tiintifidi ~i enciclopedica, 1980

Studii tcologice Dr.9-10, 1952
The New Encyclopaedia Britannica. Chicago: ADAOS
Encyclopaedia Britannica, Inc, 1992
The World Book Encyclopedia. Chicago: Field
Entreprises Educational Corporation, 1960
Webster's Third New International Dictionary.
Chicago: Encyclopaedia Britannica, Inc, 1986

P ATRU SECVENTE
, PRIVIND
~ ~

INCRE~TINAREA ROMANILOR

130

:ft" ~ '';' ."t ~.~""',~'...

--
"..'It- ~I ,t,- ~ "'_ "'_A~ tw.~
"~"""~~'.tl --.'NHI $!~'.~ ~ ~~'t.,..,..p~,..~~. ~""" ..~1t, '~:~''''I i"4VJ ~_:t
.~.:~:'V,t"".y.~~~'j'H.A ~. 'IN~.Ii ~- "I' "~"'~'''r'
 Un om de la rasarit

UN OM DE LA RASARIT

Trecusera ca la trei decenii de dnd la Tomis, pe

malul apusean al Pontului Euxin, murise Ovidiu, Dar
lumea acestor locuri nu arata altfel de cum 0 vazuse
marele poet exilat. Daca dacilor coborati din nord litoralul
alb, inundat de lumina, Ii se parea deosebit de cald ~i
primitor, pentru un meridional tinutul se prezenta de-a
dreptul aspru. Pe langa albastrul viu al Mediteranei, marea
de aid aparea sura, rascolita adesea de crivatul ce. bantuia
dinspre stepele scitice, prevestind parca viitoare mari
invazii. In afara de aspectul neprietenos al reliefului ~i
climei, unui alungat din saloanele Romei ii mai dadeau
fiori ~itrasaturile localnicilor. Pe strazile cetatilor, replicile
ca ciripite ale grecilor erau acoperite de cele grave ~i
profunde, ~i tocmai de aceea parca mereu amenintatoare,
ale localnicilor.

Cu gefii fn amestec sun! grecii de pe-aice,

Dar gefii cei rfizboinici fi cowir§esc pe greci

scria podul, tadind de buna seama 0 observatie

corespunzatoare realitatii, folosind-o insa ca un motiv in
plus pentru lamentatiile sale.
Dar dad! a~a stateau lucrurile vazute dinauntrul
cetatii, ceca ce te a~tepta dincolo de ziduri, in campul

133

i??~. '4';'
~,"'It _,~~. t:,p
._~- ~ ::-::-
.~~ ~ ~:'1':_k "'<iii,
,~,. "'AII;~"" ~i.( """'M,.\'t~ .~
IJ"!f No" "" CtJ'.".~ 1~; )o~~;< -.-,..:" ~ IIr-t ., ~... .,. ,,.,,,,.. ~;, .I.~ ,...~ .,... '"",,", "" ".ti iiJ.... #Jt..~ _ t.~. ." ..~
 I -~~_.._-_.
Valahiain CarteaOenezei
deschis, unde elenii, ea avangardl\ a civilizafiei, nici ml\car
. nu clilcau, este u~or de imaginat. Stufoasa literaturl\
inspiratd de cucerirea vestului sl\lbatic american, at8t de
gustatlt ~i azi, are In Trfstele lui Ovidiu inainta~i directi,
u~or reeognoscibili. "Barbarii" eunoscuti de el sunt un
amestee inspdimdntlitorde esehimo~i ~ipiei ro~ii:
de tare-Ivdntulcd dezgole:;tecase
..'It-a:;a
$1turnurlle-nalte Ie eulea la parndnt
Atunet, defrlg, barbarit £:;1 pun pe el eojoaee,
1:;1
pun Ilarl: nu-:;Ilasa deceitobrazul gol,'
Jar lur/urli de gheala Ie zurule fn plfite,
De albapromoroaeascantelebarba lor,
Alee vlnu'ngheala:;1el pastreaza ehlpul
Ulelorulu/, :;1nu-I bel, cl-IJardml £nbueali!
. I , , t . I I , . , I . I I r I , . , . I I , , I I I I , I . I . I t I
Cand erlva/ul sCtlbatle, ell aspra 11I1sujlare,
lngheala apa marti, fn J,','tru'nvalurat
lndata se a~'ternecampla cea de gheala
Barbarli dau navala pe cali lor cel lult,
Sagelfle lor zhoal'a departe, pan'departe
$t toata-mprejurtmea caltirl 0 pusttese,
Fug oamenii! De larlnl nu-I nlment sa mat vada,'
A barbarulul prada e-al omulut avut,
Nimlca toatti: earul ce scar/a ie, vreo vita,
$1 toata-agonlsita sarmanulut plugar,
, I. . . , . rI. I. . . , . I I, . I. I, . , I. . I, . . , . , .
Calar' pe eal, puzderii, sarmalli .~,eu gelii
Tot ml:;una pe drumurl: cand vln, cand far se'ntore,
Nlet unul nu-I sa n-Cliba la dansul arc :;1tolba
$1 eu venin de ~'arpesunt unse-a lor sage/I.
134
~.""."'>
)~ t#: S!1A '.)t. ~~~)&... JP'" "'.'fIil,-~!,4-'~I0'~~'V~~"
T Un omde la rAsArit
Au glas ~i chipsl11batic,
aidomalui Marte,.
Nlei barbanZ4.~i-o taie, niciparul depe cap
$1mdnalor indatdte'njunghieeueUlitul
Cl1citot barbarul are cUlitla coapsalui...
(tn superbatdlmdciren lui TeodorNaum).
Aceste relatltri, care au plasticitatea~i prospetimea
faptului vAzut,trAit aidoma,nu din auzite,dac4nu putem
spW1eclt sunt inexacte,sunt in mod sigur unilaterale.C4
dacii nu-i primeaupe romani eu ovatH 0 yom ~ti ~i mai
concret peste0 jumAtatede seeol,cu prilejul celor douA
rAzboaie ale lui Traian. Dar ei puteau fi considerati
"barbari"numaiin aceeptiaoriginarAa termenului,oameni
adicA dinafal'a ariei de civilizatie greeo-romanA,~i
nicideeumin intelesule~pAtatmai tdrziu: dinafaraoricArei
eivilizatii.
Decii nu eraucatu~ideputin ni~teprimitivi. Bi, cum
bine se ~tie, se amestecauadeseain politiea Imperiului
_
Roman, ceea ce, in datele epocH, insemna e4 rneeau
politicA la nivel mondial. "Augustus, dup4 cum ne
infol'meazA Suetoniu, promisesepe Iulia... lui Cotiso,
l'egele getHor, In vremea ednd ceruse in schimb in
eAsiitoriepe fliea Acestuirege."August, a~adar,ginerc de
getI Se intelege cA W1impar'atde talia lui Octavian nu
planuia legi\turi matrimonialcdecat cu cincva care putea
inclinabalantaevenimentclor In faV081'easa, ~i in niei lm
cez eu persoanederangeeI-arputeacompromite.Ovidiu
insu~i, careva star~iprin a seata~ade geti, in limba d'irora
va serie poeme, ~ia marturisicd Tomisul ii devenisedrag
(Fam mlhi cara Tomls...), il pretuia in mod deosebit pc
Cotiso, atat pentru nobletea spiritual8 a aeestuia, cat ~i
135
"""'"
o:;.~ ........ .."., ../to,' "."'" ,~" ~.- ~. - - -:-" ~-
:.--"': ""'ft,1"~ -. .~..,,,,.~. ~...:41',.".:4"~..'2I!'i..'>I;~~J
.~-"- ,~~ - --.
 Valahia in Cartea Genezei Un om de la riisarit

pentru faptul di regele get era el insu~i un poet de mare Nimeni n-ar fi putut biinui ca descinderea aici a unui
talent. "Poetuluipoetul intinde-a sale brafe" spune Ovidiu barbat mtre doua varste, diferit cu totul ca infati~are de
atunci cand i se adreseaza lui Cotiso: negustorii, militarii ori sclavii cu care calatorise pe
corabie, pierdut in muItimea pestrit;i ce atunci, ca ~i
...artelefrumoase totdeauna, mi~una prin porturi, va transforma profilul
A omului naravuri barbare le-mbldnzese, sufletesc al oamenilor acestora, va inzestra cu un chip
$i dintre regi nici unul nu le-a'ndragit ea tine, anume poporul ce tocmai se zamislea din amestecul
Din timpullui nici ullul nu le-a'nchinat mai mult. romanilor cuceritori cu dacii autohtoni, chip cu care noul
N'ai scris tu insufi versuri? De n'arji al tau nume popor va strabate mileniile, chip ce-i va ajuta noului popor
injrzmtea lor. l1'aJziee cii le-ajacut un trae.' sa invinga mileniile ce nu se prevedeau deloc binevoitoare
Orfeu, deci, nu e singur poet pe-aceste loeuri... cu el.
Omul acela avea 0 alura prea modesta pentru 0
La muIt citata afirmatie a lui Herodot ca getii sunt misiune atat de hoHiratoare.
"cei mai viteji ~i mai drepti dintre traci" se pot adauga Dar cu acest om ciudat, care impreuna cu prietenii
ll1ulte altele care-i vad pe daci nu numai sub aspectul lor sai, un mic grup, a pomit sa cucereasca lumea, ne yom
razboinic, caracteristica dictata de nccesitatea de a-~i apara reintalni. Mai Intai insa, yom face un ocol pana spre

.
patria ~i nu din dorinta de a cotropi pamanturi straine, ci frontiera de ri"isarita imparatiei, zona fielbinte ~i pentru ca
sub acela al w1ei inalte moralitati, dovada nu a de acolo amenintau necontenit partii, dar ~i pentru ca
primitivismului ci a unei conduite evoluate. Celsus, un popoareIe ctJcerite ~i incorporate in Imperiul Roman se
autor din secolul urmator celui in care am poposit noi, agitau Intruna, un Ioc de frunte in ansamblul protestatarilor
spune ca "druizii din Galia ~i getii sunt popoare vechi ~i de detinandu-l putin nwnerosul dar binecunoscutuI neam al
intelepciune foarte Inalta, profesand Invataturi inrudite cu iudeilor.
ale evreilor." lar ca el nu calea aHituri de adevar 0
ll1arturise~techiar un evreu, Iosif FIaviu, care-i considera
pc daci drept un termen superiativ de comparatie, atunci
cand, ca sa sublinieze virtutile ~i eforturilc sprc perfectiune
ale esenienilor Ii raporteaza la credincio~ii lui Zamolxe.
Era deci perioada cand partile acestea de lume
fusesera Inglobate in provincia romana Moesia (anul 46
d.H.).

136 137

,
~. :;- ...:.":'"~~' .':: ~,.~.;.: .-~:::..=.'- ,!",-. ~~~
Molt.'f'. ':.n~ '!1.'.... .."."'.~~ ~""'.. J. ~ ,~~".;...... ~...w' Jfr ' t,. -.. .."'" ~ ' "" ,~, " .oMo_. .:J..
 Andrei

ANDREI

tn anul al cincisprezecelea al domniei lui Tiberiu, in

Iudeea, tara ce apartinea provinciei romane Siria, a inceput
o mi~care de masa diferitade toatecele anterioare.
CA populatia nu accepta stapanirea romana era 0
stare de lucruri permanenta, cunoscuta ~i de Cezarul
insu~i, ~i nici el nu se a~tepta la altceva; ceea ce tinea el sa
se faca era ca nemultumirea sa nu se manifeste tati~, ~i ill
nici un caz sa nu ia proportii. Principiile medicinei
functioneaza ~i la scara organismului politic: masurile
preventive sunt preferabile tratamentului bolii, iar, dad\
aceasta a. izbucnit, Intelept e sa fie combatuHi cat mai
drastic inca de la primele semne. Masuri profilactice
fusesera luate inca de cu buna vreme. Dupa lunga domnie
a lui Irod, dispretuit la Roma dar sprijinit totu~i pentru ca
facea politica impilatorilor cu 0 eficienta mai mare dedit
ar fi reu~it-o unul de-al lor, dupa dezamagitoarea
experienta cu fiul acestuia Arhelau, in Iudeea fusesera
numiti procuratori romani. Ace~tia, inconjurati de o~teni,
bineinteles, se deplasau de la Cezareea, capitala oficiaHia
tarii, de pe malul Mediteranei, 1aIerusalim, ori de cate ori
situatia 0 rec1ama, ~i, tara exceptie, la Pa~ti, cand evreii de
pretutindeni se adunau la templu. Astfel, capitala
iudaismului, se poate spune mondial, pentru ca toate

139

.,
~ ."''''~ ~
- '~"o; at ~_ ~'\ .- .~ -.;.
. .. it.
""'~~ ''; "'t6r.'~ .. -1'O'ot
~~ , 'Jill""~~"'..a ~~. :-kJ._.
~ "J. ~,..".;i..
_ "" c. . &-._ .011<'
.
 . .
Valahia in Cartea Genezei
provinciile erau Intesate cu iudei, era supravegheata cu 0
rigoare exemplara.
~i totu~i, cu toata profilaxia, organismul politic era
departe de a se arata complet sanatos. N-apucau bine sa fie
stinse valvataile Intr-o parte ca altele izbucneau in aIta.
Urma~ilor lui Moise sulul de flacari Inaltat cand deasupra
unei cetati cand deasupra alteia Ie amintea de cel ce-i
calauzise pe parintii lor la ie~irea din robie ~i aceasta Ii
insufletea ~i mai mult ~i-i Imbata cu speranta victoriei mai
putemic decat vinul, acum cand "Egiptul", simbolul robiei,
nu mai era undeva, departe, dincolo de pustie ~i de
MlUltele Sinai, ci se oplo~ise la ei In baHitura, facandu-i
robi in chiar Tara Promisa, pe ei care nu recuno~teau alta
slujire decat cea fata de Iahve. Pentru legionari insa, care
nu-~i bateau capul cu legendele tuturor supu~ilor cand ei
nu mai credeau nici in propriii zei, eruptiile incendiare nu
ascundeau alt simbol decat prezenta pojarului gata sa se
extinda, impunand deci interventii urgente ~i dure.
Ceea ce se vedea acum pe malurile Iordanului era
insa foarte greu de definit. Nu parea a fi propriu-zis 0
rascoala, de~i mase enorme de oameni erau concentrate in
vale ~i pe inaltimile din imprejurimi. Zilnic soseau altii ~i
aitii, in cete, de pe toate cararile, dinspre Ierusalim, din
celelalte parti ale Iudeii, din Galileea ~i de dincolo de
Jordan. Nu erau inarmati (cu exceptia militarilor,
amestecati ~i ei in multime, nu puteai ~ti la 0 prima vedere,
ca s-o supravegheze sau sa i se aHiturein cazul ca lucrurile
.ar degenera intr-o revolta), ~i asta facea rostul acestei
invalma~eli ~i mai de neinteles. De~i incercari de a-I
desIu~i se facusera. Printre cei veniti nu se ~tie in ce scop,
printre simpli curio~i adu~i ~i ei de ~uvoi, se intalneau ~i
140
~ :. k,t' ....
Andrei
echipe trimise sa iscodeasdi ce se petrece acolo ~i chiar sa
puna intrebari dispicate ~i de neevitat conducatorului
nemaipomenitei razmerite.
Numai ca simpla vedere a acestuia, 111loc sa
risipeasca nedumerirea, 0 sporea. Daca duhul pustiei ~i-ar
lua un trup, n-ar arata in nici un caz altfel.
Omul, inalt ~i subtire, clatinandu-se incoace ~i
Incolo, ca 0 trestie batuta de vant, in ritmul frazelor
strigate, parea de-abia ie~it dintr-una din grotele
nenumarate care ciuruiesc pantele dezolante din apropiere.
Cu parul ~i barba nepieptanate decat de scaii de~ertului,
n-avea nici urma de sfiaHi~i se adresa cu aceea~i francheta
~i descultilor nu eu mult rnai intoliti dedit el, ca ~i sl1obilor
saduchei, ca ~i negustorilor plini de importanta, pe masura
pungilor dosite pe sub faldurii imbradimintei, ca ~i
vame~ilor cc nici macar nu mai fiiceau un secret din faptul
ca jecmanesc in afara oricaror nomle, dupa bunullor plac,
ca ~i femeilor u~or de recunoscut, unele tinere, de-abia
l1i~tefeti~cane, altele mai trecute ~i cu atat mai sulemenite
~i mai zomaitoare din bratari ~i din glezniere, ca ~i
soldatilor tampi ~i aroganti, a caror dotare pana-n dinti fata
in fata cu despuierea lui aparea nu numai inutiHi ci de-a
dreptul hilara. El nu purta pe pielea-i argasita dedit ni~te
smocuri din par de camiHi culese de prin spinii ce
strajuiesc drumurile dogorate ale caravanelor. Se Incingea
cu 0 curea gasita liinga cenu~a unui foc dupa vreun popas
al pacurarilornomazi. .
De~i-i mustra pe toti, oamenii nu plecau, ci
dimpotriva, imbulzeala cre~tea. II ascultau, puneau
intrebari, il ascultau iara~i. Unii cadeau Intr-o reculegere
adanca, apoi se infiiti~auinaintea pustnicului care-i stropea
141
4 ..,.........._
:t~,('\I.
 I VaJahia in Cartea Genezei
I
cu apa din Iordan. Nu era spalarea ritualA la care fariseii
tineau atat de mult, ~i nici cea\praeticata eu ~i mai multA
ravna de esenienii ce-~i aveau in apropiere, in mijlocul
pustiei, una din cele mai mari colonii. Nu era curiitirea
traditionala ce se £acea la nes:rnr~it,de cateva on pe zi.
Aici se sAvar~ea ceva cu totul nou ~i unic: botezul,
consfintirea unei tadicale transformAri latmtriee. Efeetul
sau nu era automat ~i exterior, ci determinat de procesul
poeaintei, al reintoarcerii la Dumnezeu, ceea ce grecH au
tradus prin metanoia, schimbarea cugetului. "A te
schimba" in limbajul popular romanesc are 0 acceptie mult
:nai bogata decat cuvintele 0 araHl la prima vedere; nu
inseamna numai a-ti inlocui un rand de haine cu altul, ci
a-ti scoate imbracamintea murdara ~i a Iua aIta curata,
spalata mult ~i limpezita in vadul raului, mirosind a
proaspat; ate primeni, deci. Nu in fiecare zi "te sehimbai".
"Te schimbai" doar duminica ~i, mai ales, la Pa~ti ~i la
Craciun, la Rusalii. Cam aceasta se petrecea ~i cu sufletul
pentru ca o~1UIsa fie vrednic de a fi botezat.
Dar partea cea mai misterioasa a actiunii barbatului
de la Lordanera marturisirea sa ca tot ce face nu-i decAt0
pregatire, ca el insu~i nu-i decat un precursor. A~a cunl
grecH Ii aveau pe filosofi sau chaldeenii pe magi, evreii
i-au avut pe pl'ool'Oci,acele guri binecuvantate prin care
Iahve vorbea poporului Sliu. Proorocii i-au insotit pe evrei
de-a lungul istoriei, i-au trezit cand erau toropiti de
eonfuzia groasa a pl1eatului, i-au imbarbatat cand
disperarea treeea dincolo de orice limita ~i se parea ca
Iahve i-a parasit definitiv. ~i, mai pl'esus de toate, ei i-au
amintit mereu lui Israel cA Mesia eel promis, Salvatorul
lor, Eroul invincibil, inaintea oiiruia toste imparatiile
142
----
.~,~~"'. ~~~~...~ '~"")"I~!~,~. ".
Ji;~ '~'~~""'..4l\"tr~ ~ ~&.rJ:
Andrei
pdmantului se vor inchina, va sosi in mijlocul lor: Or,
nieicand poporul lui Israel nu fusese mai uitat de Iahve
decat aeum. ~i dovada eADumnezeu nu mai vrea sA~tie de
Israel era chiar faptul ea de cinci sute de ani niei un
prooroe nu se mai ridicase dintre fiii lui, Iahve refuzdnd sa
i se mai adreseze nici mAcareu dojana. ~i iata eA atunei
cand pAreaca nici 0 speranta nu mai poate miji de nicaieri,
eu picioarele infipte in vartejurile Iordanului, un barbat ii
striga pe toti sa se ridiee deasupra malului gata sa-i sufoce,
sAse purifice, sa se intremeze, cAcimomentul stat de mult
a~teptat al ivirii lui Mesia a sosit. ~i lumea, in valuri mai
nestAvilitedeciit ale Iordanului in timpul ploHor, alerga la
el. in star~it, Iahve ~i-a intors iara~i fata spre poporul sau.
S~a'aratat un proorocl Poate, cine ~tie, Izbavitorullnsu~i...
A~adar, straniul barbat Ie explica tuturor ea el nu e
decat un vestitor. Era Insa 0 deosebire totala intre el ~i
proorocii cei din vechime. Aceia, cu to~ii, II anuntau pe
Mesia, dar nu-L intrezareau dedit undeva, departe, intr-un
viitor nedefinit."l/ vdd,dar acumfnca nu-i; 1/privesc. dar
nu de aproape..." (Numerii24, 17) spuneaValaam in
numele tuturor vechilor prooroci.
Pe ciind proorocul cel nou Ii asigura: Nu-i cine ~tie
oode, e aici intre voi, In mijlocul vostru, intr-o buna zi
vi-L voi arata. ~i nu cine ~tiecand: acuml
Un medic contemporan, scriitor ~i istoric, dupa ce a
urmal'it "toate eu deamanuntul de la incep~t", cum afirma
el, spooe ca poporul era "in a~teptare".
Toate popoarele soot in a~teptare. Fiecare om e in
a~teptare. Nu exista un anotimp dupAcare sa nu a~tepti un
alt anotimp, 0 stare dupa care sa nu a~tepti alteeva. Trebuie
sa existe oodeva, in viitor, un moment al a~ezarii tuturor
143
~ ---~~-. -- .....
'" ..)0'''' +11, .' "\ 1!'~. :~ ~.~~. ~ ~'"'~")0;1"" d-'" .....
'",-*'-ttU.-tv.sA"", '. ,~_ '£:a "p;rJ; ~.:.. '.:I";;~'~.-ro.__

Valarua in Cartea Genezei
luerurilor, moment spre care tindem mereu. Cine nu mai
a~teapta nimic inseamna di a murit, chiar daca nb ~ifizic.
Atunci insa era 0 altfel de a~teptare, sau aceea~i
a~teptare dar ridicata la 0 cota extrema. Lwnea simtea ca
sdinteia e gata sa sara. Atavic, oanienii pastreaza inca
inauntrul lor energii obscure care dispund la diferitele
impulsuri ale necunoscutului. Aceste energii au fost
candva mult mai proaspete, eu timpul s-au tocit ori au
atipit cu totul, pentru ca sa se declan~eze cand nici nu ne
a~teptam, uneori in momentele cruciale, poate scapan-
du-ne de la pieire. Neeunoscandu-le, Ie dcpunem deavalma
in dosarul instinctelor. Oamenii de ~tiinta actuali privesc
eu tot mai mult interes spre acest taram invaluit, caruia ca
sa aiba un nume, ii spun subcon~tient, ~i fac tatonari sa-l
exploreze, de~i submersiunile sunt deocamdata timide. Dar
energiile latente exista. Iar atunci ele erau activate intr-o
masura teribila. "Instinetul" Ie spunea tuturor, iudeilor, dar
~i multora dintre straini, ca 0 schimbare radicaUi e
iminenHi.Oamenii rasfoiau cu infrigurare scrierile veehi ~i
ceea ee in acestea parea a prevesti chiar momentul de fata
capiita acum intelesuri izbitoare, mai inainte nebanuite.
Romanii recitau versuri pline de luminoase viziuni din
Virgilius,grecii se intorceau la cutare pasaj din Platon ori
dintr-un poet tragic. in mod surprinzator, frazele se
apropiau uneori pana aproape de identitate, ba, ceea ce
contraria ~i mai mult, aproape coineideau eu viziunile
proorocilor evrei. Invatatii de mai tarziu vor polemiza
vertiginos incercand sa iudice care e "modelul" ~i care
"pIagiatul". Mai sigur e cii aee~ti autori nu s-au inspirat
unii de la altii. Viziunile lor se asemanau pentru ca toata
lumea era in a~teptare, iar cele mai sensibile dintre
144
... '~!,,,,,.,,"''''~'_.r: ~ ~. tIi:::tr.;..... .. .
Andrei
con~tiinte (sau subcon~tiinte) dadeau la iveala tabloul pe
care impulsurile necwlOscutuluiil iIuminau inauntrullor.
Ca a~teptarea se simtea cu 0 acuitate mult mai mare
in Iudeea nu se datora, poate, numai faptului ca Israel era
pregatit in mod special pentru primirea lui Mesia, di Tora,
Legea sffinta a lui, era 0 calauza, un pedagog catre Mesia,
ci ~i aceluia, sa-i zicem factorului geografic, ca Mesia
trebuie sa ap'ara aici, pe pamantul l~i Iacov, ba mai mult,
factorului, sa-i zicem ontologic, di Mesia trebuie sa se
naseii din chiar neamullui Avraam, mai precis din spita lui
Iuda, ~i, restrangand ~i mai mult aria, din casa regaHia lui
David. Poporul lui Israel, de altfel, nici nu implica
celelalte neamuri la binefacerile mantuirii ce va sa vina,
dedit in sensul ca toate acestea se vor supune lui.
Cum va fi aratand Mesia? se intrebau cu siguranta
multimile adunate in vadul Iordanului. Oricum, nu ca un
oarecare, ~i ar trebui sa-L recunoasca daca in.tr-adevar e in
mijlocullor.
'Proorocul nu-l descria. Ii atribuia 0 putere, cum i se
cade unui Izbavitor, nelimitata. Oamenii se uitau in
juru-Ie, printre ei, apoi iar ramaneau cu ochii tintuiti
asupra proorocului. Dar daca totu~i eel? Chiar cu
infati~area salbatidi pe care 0 are, nu poseda cuvantul sau
o forta teribila din moment ce, sub ochii romanilor, a fost
in stare sa adune atata popor, cum nu s-a mai vazut de pe
timpullui Iuda Galilceanul, popor ce a fost in a~a masura
cucerit de el incat e gata, la un semn, sa execute tot ce-i va
cere?
Proorocul insa nu obosea in a-i Himuri di el nu e
decat un premergator, un deschizator de drum. El, a~a cum
apare, ca stapan pc vointa lor, a tuturor, in stare, daca ar
145
..
,-..r ~~ ~ ...~ , ''- .[t, --.~ ~~.. _ ~ :;. v ..t. ~,.. ~ .. ~"=.1'1 . ¥ .41_._
 II
VsJahisfn CartesOenezeJ
dod-o, sl1-i pomeascl1 intr-o clipitl1 in 1izboi deschis
impotriva Romei, el, conducAtorul lor, fatA de Mesia e
intr~o situatie atAtde joasA incAtnu e vrednic s4-! execute
nici slujba rezervat/1ultimului dintre sclavi: sA-! dezlege
cureaua sandalei.
Iar dac! aceste cuvinte erau destul de 14murite ,i
capabilc s4 Ie sugereze slava M4ntuitorului, proorocuI Ie
mai spunea in schimb altele cu infeles mai greu de
str!bAtut.Cel a~teptatii va urma lui, dar il ,i precede, il
dep4~e,te adic4 ~i in trecut §i in viitor. Spus a~a, cu
cuvintele Jui concrete §i colorate, asta ar insenma, in
termeni abstracti, c4 Cel prevestit de eJ e cumva etern,
lucru cu totul de neacceptat,calitatea aceasta neav4nd.o
decat Iahve, iar Mesia, in reprezentareaiudeiJor,oric4t de
sJ4vitar pArea,nu poate fi totu§i decAtun om; ce~idrept,
un om care ii va ridicape ei la 0 mArefiece 9-0intreacA~i
,i
pc a egipteniJor, pe-a asirieniJor,§i, mai ales, pe a
romanilor. Btem ins4...
Numai cl1acum nu e timp de speculatii teologice.
Important e cAMesia exist4, s~a nbcut ~i e undeva foarte
aproape, poate chiar de fafA. lar dorinta lor, in care se
concentra dureros ~i fantastic, ca materia cosmicA intr-o
stea ce se pr4bu~e~tein sine, toat4 a~teptarea lungului ~ir
de inainta~i,toatA speranta in care ace§tiaau trait ~i au
adormit, era sa-L vad4 pc Mesia.
~i intr-o zi proorocul L-a ar4tat intr.adevar,
insofiJ1du-~i gestul m§inii intinse eu ni~te cuvinte
enigmaticc: "lata Mielullui Dumnezeu... "
A dezamagitaparitia Aceluia pc care proorocul iI
d4dea drept Mesia? A intl'ecut toate a§teptariJe? 1n mod
sigur a derutat. Nu "iatALeul/", a~a cum te-ai fi a~teptat Ia
146
.'".'''' - .._,,,,, , "".. ~~-- --- ' " - I\t-.. '(0
AndreJ
I
unul descins din coapsa lui Iuda. De cate od aU murmurat
fiecare dintre ei cuvintele p4rintelui lor lacov, cu sigurantA
profetice, cuvinte ce nu e chip sA nu se indeplineasc4
intocmai, cuvinte pentru implinirea cl1roraerau ei adunati
aici: "Iudo, pe tine te vor lduda fra/Ii tai. Mdinile tale tn
ceafa vrdjma~ilor Nii. Inchina-se-vor lie fecloril tatdlui
tau. Pui de leu e~ti, ludo, flul meul... El a tndoit genunchii
oIis-a culcat ca un leu, ca 0 leoaica." Cine-! va de~tepta?
Nu va lipsi sceptru din luda, nici toiag de cdrmuitor din
coapsele sale, pdnd ce va veni lmpdciuitoru!, caruia se vor
supune popoare!e..."
~i scum, in 10cde Leu: "JataMielul/"
Ariltareanu s.a ~cut cdnd toatAtumea era de fatA.
Era dup! amiazil,cand calduratoridildevinede nesuportat,
iar oamenii veniti, ca de fiecare datA,dinainte de a se z!ri
bine de ziuA, se imprA~tiasera,unii ul'mdnd a reveni mai
spre asflntit. Acum I8ng!proorocnu mai rAmAseserA decat
doi dintre ucenicii sAi.Ei, de cum au auzit ceea ce toti fiii
lui Israel a~teptau de sute ~i sute de ani sAaud!: "Jatd-LI",
s-au luat dupACel arAtat.Acesta i-a primit in locuinta Lui,
vreo colibA improvizata; casan-a avut nicicfuld,casaLui
fiind cerul ~i pi\mdntul. Dar important e cA "au rdmas cu
El in ziua aceea."
Doi tined, doi iudei dintre atdtia altii, intr-o zi
anumit!, la 0 orA ee le-a rk\maspentru vecie intiparitilin
sufletc ~i ne-ou cOInunieat-o: patru dupa amiaza, au stat
sub acela~i aeoperi~, L-au privit ~i L-au ascultat vorbind pe
Cel a~teptat de toti, de unii eu bunil ~tiintA,de altii dintr-o
pOl"nirenedeslu~itiia inimii, a~teptat insAde ciitre toti.
~tim ~i numele unuia dintre cei doi, primii fericiti ce
au ascultat euvintele Lui in ealitate de Mantuitor, de Fiu al
147
.. - ,£...J,;\i .r..... .~.,~~ " ,f; .f/'&.~'-.. l..-... #

Valahia in Cartea Genezei
lui Dumnezeu: Andrei, cel ce-I va deveni Apostol. EI e
"eel dintiii ehemat". De la el ne-au ramas doar diteva
cuvinte, spunand insa infinit mai mult decat ar putea-o
face tomurile tuturor bibliotecilor din lume, esenta a insa~i
Sfintei Scripturi: "Am aflat pe Mesia".
EI a spus-o primul. 0 vor spune inca multi. 0 va
spune, pecetluind-o cu viata, fratele sau Petru. Dar chiar
Petru a auzit aceste cuvinte, care exprima totul, de la
Andrei.
Pentru a rosti aceste cuvinte ~i a lamuri intelesul lor
netiirmurit, vor porni cu totii pana la marginile lumii;
numai pentru aprinderea acestor cuvinte in sufletul fiecarui
om vor mai trai ei de aci incolo ~ipentru aceasta vor muri.
Iar Andrei, cel care le-a pronuntat intai, primul ce a
avut fericirea visatii de noianuri intregi de oameni, aceea
de a-L gasi pe Mesia, nu e altul decat calatorul pe care
I-am intalnit coborand de pe puntea wlei corabii intr-una
din cetatile Daciei Pontice, tocmai pentru a vesti ~i celor
de acolo evenimentul central al vietii sale; eveniment ce
merita ~i trebuie neaparat, cu orice risc, .cu orice pret,
vestit, pentru ca e unul ~i acela~i cu evenimentul central al
vietii omenirii.
L-am aflat pe Mesia! vor spune de aci incolo ~i
locuitorii Daciei. $i vor adauga: L-am aflat de la chiar
acela care a rostit cel dintai aceste cuvinte capitale, de la
Stantul Apostol Andrei!
148
.II\IIL,.....~ _ .. ~~..,... .., ~ ~~'I., ~..~ ~... a.,
Calendarul
CALENDARUL
E in firea omeneasca tendinta de a Uisaurme in timp,
a~a cum inaWi monumente in spatiu. Calendarul e plin de
date aniversare. 0 oranduire, de cum se instaleaza, mai
inainte de a trece la treburile gospodare~ti, are grija sa
anuleze aniversarile precedente spre a ~i Ie impune pe ale
ei, cea care vine dupa ea procedand, fire~te, la fei.
Zeificandu-~i imparatii, romanii, considerand ca
ace~tia merita mai mult decat 0 zi aniversara, Ie-an
consacrat c~te 0 luna incheiata. 0 luna au numit-o Iulie
dupa numele dictatorului Cezar; alta, careia i-au spus
August, i-au oferit-o lui Octavian. $i ar fi continuat dadi
Tiberiu, care avea un fel de a fi ciudat, suferea de spleen,
intra in greva imperiala ~i-~iomora plictisul intr-o statiune
de pe litoral exact ca un modem, dar care se vede ca nu era
lipsit de realism ~i chiar de umor, nu le-ar fi retezat-o
atunci cand i-au propuS 0 luna ~i lui. "Ce va yeti face cand
yeti ajunge la al treisprezecelea imparat?tI le-a zis el,
stopand cu aceasta pomirea de rebotezare a lunilor.
$i a~a se face ca in calendarul universal avem luni cu
nume de zeitati, ca Ianuarie ~i Martie, ori, pur ~i simplu,
numerotate: a ~aptea, a opta, a noua, a zecea - Septembrie,
Octombrie, Noiembrie, Decembrie, dar am ramas cu doar
doua purtfind numele unor capete de imperiu, Iulie ~i
August.
149
_.- - -- ~.'.. -
_. .t.- ... r.. .. .t. ~t!'.t. .'. ~'-1......
 Calendarul
VnlahJain CarteaOenezei

Romfu1iisunt singurul popor din lume care are 0 Forma tndrca, pcrpetuAndoriginalul gree Andreas, ~i
lunit purtand numele unui pescal': fudrea, l'ezultatul, nu forma Andrei, cum se va statomiei numele mai tarziu in
potrivit normelor fonetice ale limbii romane, a numelui limba rominA, atestA eu sigurantl1 absolutA vechimea
grecesc Andreas. $i, de fapt, in calendarul vechi romfu1ese fenomenului, situarea. lui in epoca genezei poporului '~i
acests e singurul eaz in care 0 lunit poarta nume de om, lirnbii romane. '
pentru eAacest calendar ignora memoria suveranilor nntiei AIAturi de dovada scrisli, transmisA de Origen ~i
(lui lulie i se spunea Cuptor, iar lui August MiisAlar). Eusebiu, ~i de ccle conservate in colinzi, obiceiuri ~i
E adevarat cAnu un pesear oarecal'e putea exereita 0 toponimic, numelc de tndrca dat looii Decembrie de cAtre
asemenea influentAincat sA-~iimpunl1nwriele in calendar. romftni, eaz unie in lume, vine sA dcpunA mlirturia de
Andreas fusese nu numai pescar, ci ~i "pescal' de oameni", necombAtutin favoarea originii apostoliee a cre~tinismului
dupa expresia a tnsu~i tnvlitAtoruluisl1u,adieAApostol al romAnese.
lui Iisus Hristos.
Aici trebuie observat eRexistA0 deosebil'e esentialA
intre tndrea, pe de 0 parte, ~i Iulie ~i August, pe de altai
Numcle impAl'atilorromani se atribuiau lunilor printr-un
deeret, printr-o hotarare luatAde cele mai inalte autoritati,
pe cand 0 luna s-a numit Indrea pl'in simpla adoptie
populal'A,a~acum, daollaeeasta era pe placul intregii ob~ti,
o lunAputea fi numitA Cire~ar sau alta BrumAtel. Ceea ce
este infinit mai greu. Dacil un inalt for poate emite un
ordin ~i dispune de mijloaeele necesare sA impunl1
exeeutarea sa, ea poporul sA aecepte, de bunA voia lui,
°nesilit de nimeni, un anunlit nume pentru 0 IW111, aeeasta
trebuie sAi se impunAcu 0 asemenea evidentA eu care el
~tie e1\in Iunie se coe cire~ele sau CR111Oetombrie cad
primele brwne.
E cea mai sigurA dovada ci1stramo~ii romanilor au
fost crc~tinati de Sffintul Apostol Andrei. Numele saU a
fost dat ltmii care incepe dupa sarblitoarea martirizarii lui,
30 Noiembrie, nu printr-o masurli luata de sus, de cAtre
autoritati, ci prin consensul popular.
151
150

...~ , - ~r,.-
~..

,tr...,...~,ft."'~ ,,.,~...,, ,.w.~.~.4;.ot.1 ~~ ..to.~ 'ow~ .\~p$.V"""';1w'!'1 ..~~"*11~ T" ,.,. :t<;'jk ,v..(~ "'..l'.".~r ' '.. ,,~,""'" ..,~~.~;;<I'£""..~I "~ '\'01, .,..____ t.-_ __
 T.

Getii in Noul Testament

"
GETII
, IN NOUL TESTAMENT

Faptul de a se ~ti unul din primele popoare europene

cre~tinate e pentru romani spre paguba lor sufleteasca
daca 11 folosesc drept lauda de~arta, dar, cultivat intru
adevar, e una din supremele lor bucurii. .

E istorice~te dovedit ca 0 mare multime de romani

erau cre~tini inca din secolul 1. Dupa afirmatia lui Tacit,
"superstitia" ce-~i avea originea in Iudeea se raspandise
"chiar ~i la Roma", ceea ce corespunde intru totul cu
indicatia din Filipeni 4,22 dupa care noua inva1atura
cuprinsese nu numai straturile de jos ale societatii ci
patrunsese ~i in "Casa Cezamlui". inca inainte de Traian,
consulul Flaviu Clemens, vaml lui Domitian, fusese
condamnat la moarte de catre acesta pentru vina de a se fi
convertit la cre~tinism.
In acest context, e sigur ca printre osta~ii romani
adu~i in Dacia, printre nenumaratii coloni~ti, printre
negustorii (investitorii epocii) ce au dat buzna spre noua
provincie cucerita, unii venind dinspre Metropola, altii din
Orientul imediat, acesta ~i mai masiv cre~tinat, multi au
fost indubitabil cre~tini, ca sa nu mai vorbim de
propovaduitorii sositi special cu scopul dispandirii noii
religii. A~adar, oricum, prin fiJiera romana popoml roman
s-a nascut cre~tin.

153

..~, ~\t~~.,.. J,~ "'!'t> 'I'J :,1.:"',.

,;:')j lii.':""i1I__
:__,,--r.~f~,~ -N~' .«'t-..~.., ,~'\'''''''''.' ,.... o.
"M'..r.~ ,,;"".''":t,. , , ;'r..I'I"fWI"IIIW:-4
IU'o.-':'~4~- ~.ItI-~~~:'"'" "
.~,~. j.1!,z~~ '_'~..... ~ ..I'",

Valahla tn CarteaOenezei
Con~tiinta lui nu se. impBe! insii doar eu atAt.
Romanii au, mai intdi sAdit! in addncul lor, Bpoi
demonstratii doeumentar, convingerea eii erau cre~tini, fie
~i intr-un numAr redus, chiar mai inainte de cueerirea
Daeiei, e! romanii sositi aiei au gAsitdaci cre~tini. Aceastli
realitate a fl1cutea spiritul de confruntare, dezlAntuit atat
de atroce in timpul celor dou! rAzboaie, sApiileaseii rapid,
pe mi\suriice cele dou! comuniU1ticre~tine luau cuno~tintA
una de cealaltl1,totul conducdnd la 0, pentru oficiali, de
neinteles infrlitire care explie! romanizarea rapid! a
autohtonilor, proces altfel greu de infl1ptuit in conditii de
confruntare prelungit!. Ceea ce inseamnd cii religia
cre~tind a fost un fennent al pl!miidirii poporului roman,
cAacesta nu doar cAs-a nAscutcre~tin dar i~i recunoa~te in
cre~tinism una din cauzele esentiale ale formarii sale.
Yom reaminti spusa lui Origen, reprodusA de
Eusebiu, potrivit c!reia Dacia Pontic! a fost evanghelizatii
de ul1uldin apostolii Mantuitorului, ~i anume, de chiar "eel
dintai chemat", de Andrei, fratele lui Petru: "Cand Sfintii
Apostoli ~i ucenici ai Mantuitorului nostru s-au imprli~tiat
peste tot pamdntullocuit, Toma, precum cuprinde traditia,
a luat tara paqUor; Andrei, ScitiR; loan, Asia, unde ~i-a
petrecut viata pdnAce a murit in Efes. Acestea sunt relatate
intocmaide Origenin Carteaa Ill-a a Comentariilorasupra
Genezei".
Samdnta adusade St'antulAndreiin Scitiase vede c!
a clizut pe pamant bun, pentru ca putini ani dupa aceea, la
distanta de doar doua decenii, Sfi1ntul Pavel ii trece pe
10cuitorii acestei provincii intre cei ce se atHi deja intru
Hristos: "Nuva minli,! unulpe altul, Ie scrie el Colosenilor
(3,9-11), jUnded v-all dezbruea't de omul eel veehi,
154
~_ ,.., .'\I:~ ,r L~ ~.,.. !iIj~ ~ .,.:, h~ 1Nr'
~
OetUin Noul Testament
dimpreuna cufaptele lui, §i v-ali tmbrdcat tl1eel nou, care
se tnnoie~te, spl'e deplina cuno$tintd, dupa chipul Celui ce
i-a zidit, Imde nu mai este elin ~i iudeu, tdiere fmprejur ~l
netdiere imprejur, barbar, selt, rob ori libel', ci toate ~i
intru toli Hristos."
Nu vom mai relua 0 discutie inutila, in legAtura cu
care lucrurile au fos,t li\murite, eli, adiea, in acest pasaj e
vorba despre populatia din Scitia Minor §i nu despre
stepele scitiee de la nordul Marii Negre. Yom incerea
totu~i sA ne lamurim la ce neam de oameni se gandea
marele Apostol cdnd 11introducea intr-o enumerare atat de
importantA ~i atdt de patetica prin recurgerea In ~irul de
antiteze ce se unesc in final intru Hristos.
L1cepanddin anul 46, deci chinr din perioada in care
apostolii p1\rasescpalestina ~i pornesc in toate plirtile st\
propovl\duiasca Evanghelia, Dobrogea face parte din
provincia romana Moesia. In 86, Domitian scindcazA
provincia in Mocsia Superior ~i Moesia Inferior, aceasta
din urma cllprinzand ~i Dobrogea. 1n ciuda denumirii
oficiale, lumen Ii spunea insa tinutul Scitia, a~a cum ftcuse
~i Straban (58 i.H - 21 d.H.), ~i Ovidiu, contemporanul
sau, in repetate randuri, astfel ca, in 292, cdnd Diocletian 0
proclama provincie separata, elli dAnumele intrat de mult
in uz: Scytia Minor.
De ce totu~i Scitia, eand regiunca era locuita, in
primul rand, masiv, de geti, pc litoral, in stralucitoarele lor
cetiiti, de greci, ~i,dc-scum de coloni~tii romani?
Sciti au fost pe aici cu sigurant!1.Ovidiu, pe la
inceputul secolului ii ~i viizuse,ei erau insa pe cale de
disparitie,absorbiti in masa daco-romana.Cazul este
similar ell eel al tribului germanical francilor,displ\rutcu
155
---- '~-' .-" -
.j.otj ,~ ...' 4. ."., ~..~.~ ; (... ~ ... ihl~. ;.. l) 41~' ,-.

Valahia In Cartea Genezei
totul, nu inainte insa de a boteza eu numele sau 0 intreaga
tara loeuita de 0 eu totul alta semintie, de gali romanizati. .
Sau, ea sa revenim mai in vecini de Dobrogea, bulgarii,
asimilati eu totul de slavii din sudul Dunarii, Ie-au
transmis denumirea eelor ee i-au deznationalizat. A~a deei,
cum galii se vor numi fTaneezi,cum slavii sud-dunareni se
vor numi bulgari, geto-romanii din Dobrogea vor fi
eunoseuti, eu sau tara aceeptullor, ea seiti.
Astfel, "seit" a ineetat de timpuriu sa mai
denumeasea 0 etnie, el desemnand de fapt pe loeuitorul
provineiei Seitia, care nu era seit eat~i de putin. lata 0
dovada in aeest sens din Hteratura vremii. Celsus, caruia
nu-i putem eontesta ealitatea inteleetuala ~i rigoarea
informatiei, spune la un moment dat: "A~a a lost cazul cu
Zamolxe din Sci;ia". Ca el nu face 0 eonfuzie ci se sluje~te
de terminologia curenta ne-o atesta 0 alta expresie a lui:
"ge!ii care cinstesc pe Zamolxe". Este exemplul eel mai
limpede ea, in acceptia lui ~i a atator altora, "seitii" erau de
fapt geti get-beget, dadi ne este permis acest joe de
cuvinte.
Exact a~a stau lucrurile ~i cu supranumele de Scitul
dat episeopului de Tomis Teotim I, pe care hunii,
eunoscandu-i foarte bine etnia, 11 numeau IIDumnezeul
romanilor". In seeolul IV, cand seitii pariisisera demult
scena istoriei, loan Cassian, daco-roman din Dobrogea, era
eonsiderat IICassianus natione Scytha", ea ~i, mai tarziu,
dupa anul 500, Dionisie Exiguul, creatorul ealendarului
ere~tin.
Nu eatre partile Kievului, ere~tinate de-abia in
secolul IX, a cazut samanta semanata de SHintulAndrei, ei
la Tomis ~i la Callatis, la Durostor ~i la Nieulitel. Numai
156
.,'.'" ~~j """"'''~;-~''''i~.'~'!!io''..,. .;i' '~44' ;"..,...~.~..~~q,
~
f
j Getii in Now Testament
astfel poate fi explicat numarul enorm de ~artiri ce au
sfintit cu sangele lor pamantul Dobrogei, inregistrati de
martirologiile privite cu rezerve pana mai adineauri cand
au fost stralucit eonfinnate de deseoperirile arheologiee,
de inscriptii ~i de sfinte moa~te. Numai a~a se explidi
abundenta de viatii spirituala (loan 10,10) de la gurile
Dunarii.
Ca in atatea randuri, prejudeditile ne impiedica sa
vedem . clar ~i eand ne referim la ie~irea la lumina a
cre~tinilor in timpullui Constantin cel Mare. Multi dintre
cercetatorii aetuali, unii de prestigiu de necontestat,
eonsidera Biseriea drept 0 institutie ee-~i are originea in
perioada Sfiintului Constantin. Sigur ea libertatea,
ineetarea persecutiilor au fiieut ea viata cre~tina sa
infloreasea bruse, sa eunoasea 0 dezvoltare impetuoass.
Dar aeeasta in masura in eare viata ere~tina exista ~i pans
atunei, presa putemie asupra zagazului, ~i nu a~i.eptadedit
eonditiile in eare sa se manifeste plenar. Nu inseamna ea
mai inainte nu exista mai nimie ~i totul a aparut odata eu
libertatea. Istoricii sunt tentati, in ee prive~te Dacia
Pontiea, Seitia, dar ~i Dacia in general, sa plaseze
ere~tinarea masiva in seeolul IV, pe motivul ea marturiile
anterioare nu sunt sufieient de eonsistente. Sa nu uitiim
insa ea acela~i luem este valabil pentru intregul Imperiu,
pentru ere~tinism in general.
Sigur ea seeolul de aur, eel al sfintiJor Vasile eel
Mare, Grigore Teologul ~i loan Hrisostom In primul rand,
dar ~i al altora, zeci, aproape de aeeea~i marime, nu poate
fi eomparat eu nimie din ce fusese pana atlmci, dar el n-a
aparut din senin, era nu atat eeva nou cat eontinuarea unui
157
---~--
~,4~~~:.iI'." ~', .~ "'*"". ~ A
;K ""',, =_,<o~......_ ~ .-
 Vnlahiain CarteaGenezei
,
I

I
Oetli tn Noul Testament

ele au fost cel mai adeses considerate "nesigure", deci

procesce, mai putin vdzut, sub servitutiIeclandestinitatii,
sedesfl1~ura
detrei secole. I
I nedemne a fi trecute intre doveziJe istoriee serloase.
i
Edictul de la Milan este ca ridicareaunei cortine.Nu !
f
Se ignorA faptul cA Orisen nu neasA propovl1duirea
inseamn4cd oameniidepe scen4aparabiaacum,ci cd noi EvangheIiei la neamurile amintite, ei 0 chiar eonfinnl1, el
nu i-am vilzut in preaIabiI. sustinAnd doar e! nu toti au auzit Vestea cea BunA. Ceea
In ce prive~te m4rturiile desprecre~tinismuldaco- ee, desigur, era foarte adevArat.Azi e§nd dispunem de
roman anterioaresecolului IV, ele totu~i existit Fdr4 s4-i statistiei destul de exaete privitoare la rl1spdndirea
numeascdpe daoi, dar, probabiJ, subintelegandu-i, Ia cre~tinismului in diferite epoei, suntem eu totH de acord cA
mijlocul secoIuluiII, Justinseria: "Nu exlstd nlcl un neam, in momentul la care se referl1Orisen imensa majorit8te a
fie # trdind pe cdrufe # in corturl # crescdnd vlte, /a care populatiilor amintite nu erau ere~tinate ~i doar un
sd nu se facd rugae/un I in numele lul Hrlstos." Oriest de proeentaj redus al acestora deveniserAadepti ai lui Hristos.
exagerat4 ar fi afirmatia aceasta, ea exprim4 totu~i 0 Aproape nieiodatAnu se face efortul minim de a se
realitate indubitabiIa, rdspsndirea extraordinara a citi afirmatiaIui Origenin context. S-ar observaatunci eA
cre~tinismului Ia un secol de Ia aparitia Iui, raspandire pe eI comentaversetul 14din Matei 24: "$1se vapropovddui
care Stantul Iustin 0 crede ca fiind ea insa~i 0 minune aceastd Evanghelie a fmparallel tn toata lumea spre
dumnezeiascA.
marturle /a toate neamurile,.~I atunci va ven;sfar~itu/.II
Tertulian (160-240), in schimb, declard expres ca De fapt, Origen argumeuta prin acesste de ce Parusia
Hristos stApane~te "in finuturile sarmafi/or, daci/or, IntArzie,c§ndaceasta,incAdin prima generstiede cre~tini,
germani/or ~i scifilor." SA ne reamintimca pe candtraia de la apostoli chiar, era crezutA cs iminentii, fapt ce
TertuJian, Dacia nu se afla pe undeva, pe Ia capatul provocamari tulburlri in sanul comunitAtilor cre~tine. Or,
pamantului, pe tdramuI legendar al hiperboreilor, ci Intre spunes marele invi1tat,iatAcil existAdestui daci, sarmati ~i
Iimesuriie Imperiului, strAblitut4 de temeinice ~osele atdtia altH care incA n-au suzit cuv!ntul EvangheIiei,
romane, administrat4 riguros, deci foarte bine cunoscuta, intarzierea srnr~itului lumii fiind sstfel justificatA prin
iar apreeierile invatatului ~i incisivului apologet nu erat! raportarea la chiar cuvintele Mantuitorului. Noi retin!nd
faeute dupli zvonuri ci In perfecta cuno~tinfl1de cauzit singura concluzie corectil, aceeaell Origen, confirm§nd
1n opozitie eu afirmatia Iui Tertulian este In general patrunderea propovAduirii crc~tine pdnl\ la daci ~i la alte
socotitli eea a lui Origen, fltcuta cateva decenii mai tarziu. popoare, face doar mentiunea, corecta ~i necesarA
Aeesta sustine ca "foarte multi" (plurimi) dintre britaniei, a,rgumentatieisale,ci1foalie multi dintre membriiBcestora
germani, daoi, sarmati ~i sciti nu au auzit cuvantul incAnu auzisera de noua invlitatur4.
Evangheliei.Cum cele doud marturiipar a se contrazice, Repetam, la ora cand aceste afinnafii se faceau,
daco-romanii se giiseau in teritoriul Imperiului, erau
158
159

.u ~ -: ~..oOi""w"
, ~

,~... . .~.""'" rt. ~... .., ~_.o.,r;..,

~" ~"""''''''''''ioIf\fo".,Jt1ofIiIo ...~__, ,,"" ,.,. """'.- ~ ...I:!
J
_'-'1IpIh.. ,,. <y -
'-'-""""'"
-- -~.~"''''''''' ,..,.. .~A.-. .... _..

Valabia In Cartea Genezei
"compatriotii" marilor personalWiti citate. Romanii, mtre
multe altele, sufera de "complexul Aurelian", se considera
adica mereu la periferia lumii civilizate, daca nu chiar
abandonati In afara ei, uitand ca ei au facut parte din
Imperiul Roman 170 de ani, cu aIte reveniri. sub
Constantin cel Mare ~i Justinian, iar prin ramura lor
pontica, mai multe secole. Tertulian sau Origen, a~adar,
pomenindu-i, nu se refereau la ni~te semintii despre care
abia daca se auzise cate ceva, ci la 0 provincie a
Imperiului, perfect cunoscuta. ~i pe cat de pagubitor este
sa te supraevaluezi, tot pe atat este ~i sa te vezi mereu mai
jos decat e~ti.
Marturiile scrise la care ne-am referit (~i care am
vazut ca nu sunt nici nesigure ~i nici nu se contrazic) sUnt
pe deplin validate de sangele martirilor din lunga perioada
a persecutiilor, ca ~i de InfIorirea extraordinara a vietii
biserice$ti Inregistrata odata cu obtinerea Iibertatii de
credinta sub Constantin cel Mare. Peste 0 suta de inscriptii
cre$tine $i peste treizeci de bazilici, unele de dimensiuni ce
impresioneaza $i raportate la arhitectura actuala, la unele
mai pastrandu-se $i &agmente de fresca, descoperite In
Dobrogea, dar ~i In nordul Dunarii, vorbesc nu atat de 0
putemica Incre$tinare in secolul al IV-lea, a$a cum
obi~nuit se afirma in tratatele de istorie, cat de 0
supraabundenta viata cre~tina avandu-~i originea In epoca
apostolica, viata ce se dezvoltase extraordin:tr vreme de
trei secole ~i care nu a$tepta decat momentul favorabil sa
se poata manifesta deschis.
Fara aceasta bogatie "&eatica", "subtcrana", nu se
poate explica izbucnirea atat de impresionanta a vietii
biserice$ti de dupa anul 313.
160
,~ 'tt.O ~...'~ -,u -. ",*,.'<t ~1t".~ .. 111:
-..:,.; «04 'J.v..:.. -,
1.
ft
. Gepi In Noul Testament
I Imediat ce situatia a permis-o, gasim In Dacia
Pontica un mare numar d(~ episcopate ~i 0 mitropolie.
I lerarhii de aici se bucurau de 0 pretuire deosebita din
I
!
partea omologilor lor. In anul 325, episcopul "scit" este
consemnat prilltre participantii la Intaiul sinod ecumenic;
la al doiIea participa Gerontius, la al treiIea Timotei, la al
patrulea Alexandru. La sinodul din 458 estc prezent
"Theotimus. humi/is Scythiae regionis episcopus", cel care
va apara pozitia calcedoniana Intr-o scrisoare adresata
imparatului Leon.
Teotim 1 fusese prieten al Sffintului loan Hrisostom.
loan Cassian a fost hirotonit diacon de acela~i Joan Gura
de Aur ~i preot de catre papa Inocentiu I, de catre intaii
statatori ai Bisericii Universale nedivizate a~adar,
Imprejurari ce atesta nu llumai stima ce i se acorda ci ~i
vocatia sa ecumenica, ilustrata de intreaga sa lucrare de
mai tarziu. La 18 martie 550, papa Vigiiius Ii trimitea 0
scrisoare episcopului Valentinian cu formula de adresare:
"Dilectissimo fratri Valentiniano episcopo de Tomis
provinciae Scythiae", in care, dincolo de stereotipia
epistolara, observam importanta pe care personalitatile de
varf ale timpului 0 dadeau $i omului ~i scaunului In care
acesta statea. Ca $i faptul ca, la alegerea lui Epifaniu ca
patriarh ecumenic, "Paternus misericordia Dei episcopus
provinciae Scytiae metropolitanlls" semna la pozitia a 7-a
Intre mitropolitii ~i episcopii prezenti.
Am expus acest compendiu de istorie bisericeasca,
repetand date, bineinteles, larg cunoscute, cu singura
dorinta de a evidentia un lucru: toate personalitatile
enumerate, ~i care sunt indubitabil daco-romane, poarHi
determinativul de "scit". Documentele citate imediat
161
__- 4.
"" ""'-. ~~ "" ..a _. .,.. '.- ...!.;., .- . ---.
410_.. ... J...
 V slahis in Csrtes Genezel
anterior aratA insA cum nu se poate mai limpede cA se avea
in vedere "provincia Scythia", cltreia cei vizati Ii
apaqineau, ~inicidecum etnia acestora.
Iar prin aceastaamdorit sAdemonstrllm cAun numltr
atdt de mare de exemple pledeazAfArAdrept de apel pentru
interpretarea in acela~i mod a consemnArii "scitului" de
cltre SfAntulApostol Pavel in citatul din Coloseni, citat,
care, de fapt, constituie subiectul acestei pledoarii.
Dar chiar formularea St!ntului Pavel nu las! loc altei
abord!ri. in citatul acesta, el vrea sA arate c! oamenii
apaqindnd unor categorii pdnAatunci ireconciliabile, care
se du~mmeau reciproe, care se exeludeau una pe alta, intre
care nu putea £i stabilitAnici 0 legAturA,devin una, un tot
armonios, in Hristos. Pentru ilustrarea acestei idei, el
opune, ea ~i cum le-ar a~ezafatA in fatApe douAcoloane,
exemplele eele mai contrastante; din punct de vedere etnie:
elin - iudeuj religios: t!iap imprejur . netAiati imprejurj
social: selav - liber. in acostflux al antitezeitrebuie sAse
inscrie ~i termenii "barbar" ~i "scit". Care este ins!
opozitia dintre ace~tia?DacA.Pavel are in vedere scitul ca
etnie, nu numai ell simetria demonstratiei sale se
prAbu~e~te,dar ea i~i pierde ~i sensu!. Istoricii greci ii
considerau pe sciti cei mai barbari dintre toti barbarii,
barbariipr:n excelentA.Ce rost aveaaici dublareaunui
termen printl'-uncvasi-sinonim,cdnd cei doi trebuiau sa
apara intr-un putemic contrast? DaeAPavel ne comuniea
realitate cu totul ~ocant!, in mentalitatea epocii de
neimaginat, cll, adicA,iudeul ~i elinul, eel provenit din
mozaism es ~i eel dintre pligani, sclavul ~i eel liber in
Hristos sunt tIDul~i acela~i,cum firputea el s! ne anunte,
162
~~ ;., .I)' '" ioIW h't\ '"W "<I.~ CK"' I', .t. ' :i
I Oetii in Now Testament
in aeeea~i ordine de idei, cA in Hristos nu se mai face
deosebire intre un barbar ~i alt barbar?
E cum nu se poate mai evident cA aici se are in
vedere tot 0 opozitie, de aceea,i elocventA ca ~i celelalte.
La deosebirile de ordin etnic, religios ~i social, se adaugA
cea de ordin cultural. "Scitul" de aici nu poate £i decdt cel
din Scitia Minor, din aria Imperiului,,i care am vAzutcA
are 0 bogat! viatA spiritualft,abia acesta contrastandcu
barbarul de dineolo de fruntariile civilizatiei.
Or, am vl\zutdin toatecelearAtateanterior cd "seitH"
din Dobrogea sunt de fiecare dat~ geti, apoi daco-romani.
In Cuvftntul cAtre cititori co Insote~te editia din
1988 a Bibliei, Prea Fericitul P~rinte Teoctist, Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Romdnc, comentand pasajul din
Coloseni lU1de"spare, pentru prima ~i ultima oari\, in Noul
Testament, termenul de "scit", ~i coroborandu-l cu alte
citate din Epistolele pauline, conchide: "Predlca Sfantului
Apostol Andrei 1n Scllia Mica ne apare ca 0 depltna
certitudine... Rasarit fn acestelinuturi prin predica unui
Apostol, Cuvantul lui Dumnezeu a patruns addnc fn
con~tiinfa ~i memoria celor care Ie locuiau, devenind una
din componentele fundamentale ale tratrii lor cre~tine ~'i
ale vie/Ii lor spirituale."
lar dacl\ "scitul" din Coloseni e get din Seitia MicA,
a~a cum noi credem a fi ~i eum ne-am strl\duit sA
0 demonstriim cd este, inseamnd cA originea apostolicd a
cre~tinisl11uluirom~nesc e doveditd nu doar de autoriUlti
precum Tertulian, Origen sau Eusebiu, ci de Izvorul
documentar supl'em, de Noul Testament, prin chiar
cuvintele Srantului Apostol Pavel.
163
,.."...~,\,. "'''.t..", 'i'Mo... ., ~ , ~i£' 1II',t. _Joi ,.. ..... ;.. .. --..
 r
I
DICTIONAR
I ADAM. Primul om creat de Dumnezeu ~ia~ezatin raiul cel din Eden.
t Etimologic este pus in legatura cu cuvantul care, In ebraica,
inseanma "pamant".
AFEREZA. Suprimarea vocalei initiale a unui cuvant.
BDELIU. 0 ra~inagalbuie, asemanatoare cu chihlirnbarul. Se gasea in
"tara Havila" amintita in Facere.
BIG-BANG. Explozia inifiala din care, dupa cea mai recenta teorie
cosmogonica, a luat na~tere Universul. Fenomenul, a~a Ctuneste
descris de savanfii de azi, i~i gase~te0 analogie aproapc perfecta
in vizitmea eminesciana din Scrisoarea I: "Dar deodat-un punet
se mi~cil... eel dintlii ~i singllr. Iata-I / Cum din chaos face
muma, iarii el devine Tatiil... "
BITINIA. Provincie antica in nord-vestul Asiei mici, populata de tracii
venili din Peninsula Balcanica (Herodot). Intr-o scrisoare din
112, Piliniu cel Tanar ii raporteaza lui Traian ca populafia de aid
I este covar~itor cre~tina. Coloni~ti bitini se IntiHnesc~i in Dacia,
i de pilda la Apulum.
I CHENozA. Dezbracarea lui Hristos de slava dumnczeiasca ~i
I
coborarea la condifia umana.
I
CREATIONISM. Concepfie potrivit direia lumea ,a fost creata de
I, Dumnezeu.
ERMINIE. Manual de picnlra bisericeasca dupa tipicul bizantin. Spre
deosebire de Occident tUlde, de la Rena~tere, arta s-a
desacralizat, in Rasarit s-au perpetuat tiparelc tradifionale
constintitc prin norme precise, IIcschimbate din pIimele secole
cre~tine.
ESENIENI. Secla iudaica opusa mozaismului oficiaJ, caractcrizatil
printr-o viataascetidi asemanaloarc l1Ionahismuluicreilin.
ESHATON. Termen grecesc insemnand "fmal". SIar~il\l1lumii, a~a
cum e prezis in Apocalipsi\.
EYA. Prima femeie, sOfia lui Adam. Cuvantul in ebraica j'nseamna
"viafa".

165

,..~" , , .,« , ,,'.!IIf;

.t.";;;~,,,.~, ~~
. ~i~_~ "-.""'"'I:,\,,~,,!1
"""':.t18 : ~. - --:-. ~

~"'j M8i~;t;.ft<_~."'''~'''~'''~ri.)~~!It-.~ ,.. _ ~""'-. ~~ ':''tJ'!.,,~~t

 Valahia in Cartea Genezei
l' i
~
~
EVOLUTIONISM. Conceptie ce sustine aparitia intamplatoare a
vietii, lara 0 vointa supranaturala, ~i dezvoltarea de la sine a t
organismelor vii, de la forme primitive, monocelulare, la altele
tot mai complexe pana la om, care ar descinde dintr-o specie de
maimuta.
f
101'ACIZARE. Inmuierea unei consoane prin i semivocalic.
ISAHAR, ZABULON, A~ER. Tinuturile locuite de triburile israelite
numite astfel dupa fiii patriarhului Iacov, din care proveneau.
Cele amintite aici erau situate spre nord-vestul Canaanului. Pe
deasupra lor ar fi trecut privirea lui Moise dad\. ea soar fi
indreptat spre Troia. Cand Moise privea Tara Fagaduintei,
aceasta inca nu era ocupata de poporul evreu, a~adar denumirile
de [ata apartin unei perioade ulterioare.
METANOIA. Cuvant grecesc insemnand "schimbarea mintii", a
spiritului, Intoarcerea la Dumnezeu. Tradus in romane~te prin
"pocllinta".
MOISE. Cel mai mare conducator al poporului evreu, cel care I-a scos
din robia Egiptului ~i I-a dus spre Canaan, unde insll el nu va
intra. Prin el, Iahve a dat poporului ales Legea (Tora). I se
atribuie primele cinci carti din Biblie (Pentateucul). In prima
dintre ele, Facerea, cea dintai tara pe care 0 inregistreaza e
Havila, identificata In caI1ea de fapl.cu "Tara Vlah" (Valahia).
Cum Moise a trait pana pe la 1230, reiese ca cea mai veche
atestare a Valahiei dateaza din secolul XIII I.H.
ONIX, Piatra semipretioasa, varietate de agat, indi,cataca existand in
"tara Havila", alaturi de bdeliu ~ide aur.
OVIDIUS NASO. Mare poet latin (43 I.H. - 17 d.H.). Nu se c\moa~te
motivul pentru care a fost exilat de August 1a Tomis, unde a
murit. Spre a i se ridica pedeapsa, scna poeme sumbre despre
Dacia Pontid\. ~j locuitorii sai, in realitate, i-a preruit pe geti ~i a
scris poeme in limba lor, opere din pacate pierdute.
TABULA PEUTINGERIANA. Harta din sec. III d.H., cuprinzand ~i
Dacia Traiana, cu Dunarea ~imulte cetati cunoscute din izvoarele
antice.

Tiparul executat la
Imprimena "ARDEALlJL" Cluj
Comanda nr. 603(}O
166

- , - .~
,~.,,!,~ !!'~""~'{~~"J~' ~~"ft~~~~~ t, ~... "1-;;"'«'.~~'~ ,.,... ~~~..."
~..~ -1:.\':l~~~ e. ,~ ,~n ~~~4; ..-Ivl. i ~, ~., , ' .... -..A..- ... -..1-_
 --- i
I

..
 ----
--

f
- --'---
f
;.
-
l' --~ ,----....
..
f

{
1

II
,.
. ~._...._-
.,

I
I
,I
 - ------- -,-_._-..-----

L
t ~
I

i -

r
,

t
t

;:
,
t