Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Contul
Contul
Orice cont are un anumit conţinut economic determinat de elementele patrimoniale a cărei
evidenţă o ţine. Elementul patrimonial poate fi:
-un mijloc economic( un bun material sau bănesc)activ: materii prime, terenuri, mărfuri,
conturi bancare, numerar bancar în caserie, etc.
- o resursă care indică sursa de provenienţă a bunurilor: capital social, furnizori, creditori,
datorii faţă de bancă-credite,
- un proces economic sau o fază a acestuia: aprovizionarea, vânzarea.
- un rezultat financiar
Contul este un procedeu al metodei contabilităţii folosit pentru exprimarea cantitativă şi
valorică în ordin 20320m126u e cronologică şi în ordine sistematică a existenţei şi mişcării
unui element patrimonial pe o perioadă de timp determinată.
2.1 Funcţiile contului
1. Funcţia economică: constă în faptul că fiecare cont ţine evidenţa unui anumit element
patrimonial şi rezultat financiar care indică conţinutul economic al contului respectiv.
2. Funcţia statistică se referă la faptul că pe baza datelor din conturi se pot calcula indicatori
statistici.
3. Funcţia de calcul: se referă la calculele efectuate în conturi în vederea stabilirii mişcărilor
şi a existentelui elementelor reflectate. Unele conturi ajută la calcularea costurilor.
4. Funcţia de generalizare: este îndeplinită de conturile al căror conţinut este de aceeaşi
natură dar care ţin evidenţa totalităţii unor elemente care diferă ca speţă(pentru toate
produsele finite obţinute într-o unitate se utilizează contul 345 produse finite).
5. Funcţia de sistematizare. Se realizează de fiecare cont prin înregistrarea distinctă a
operaţiilor economice şi financiare care provoacă modificări în sensul majorării, de acelea
care provoacă micşorări ale aceluiaşi element.
6. Funcţia contabilă: este legată de funcţia economică şi se concretizează într-un anumit
mod de funcţionare a conturilor.
7. Funcţia de control: se referă la posibilitatea de a realiza control integrităţii patrimoniului
şi controlul costurilor efective de producţie.
2.2 Elementele contului
Titlul: cuprinde simbolul şi denumirea contului care este dat de conţinutul economic al
cfontului al elementului reflectat.
Explicaţia operaţiei de înregistrat: poate fi sub formă
-descriptivă: enunţarea succintă în cuvinte a operaţiilor care se înregistrează
- contabilă: conţine enunţul operaţiei şi menţinerea contului corespondent
Debitul şi creditul contului: sunt cele două părţi aole contului cu ajutorul cărora se
sisematizează modificărilşe de sens contrar, soldul iniţial şi cel final. În cele două părţi ale
contului se înscriu distinct sumele care reprezintă intrări sau majorări, de cele care reprezintă
ieşiri sau reduceri. Convenţional debitul se notează cu D şi creditul cu C. Sumele înscrise în
debit se numesc sume debitoare şi cele ce se înscriu în credit se numesc sume creditoare.A
debiat un cont înseamnă a înscrie o sumă în debitul său. A credita un cont înseamnă a înscrie
o sumă în contul său. Pentru conturile de activ în debit se înregistrează intrările de materie
contabilă sau majorările iar în credit ieşirile sau reducerile. La conturile de pasiv situaţia se
prezintă invers.
Soldul iniţial: reprezintă existenţele finale preluate din bilanţul exerciţiului precedent. Aceste
existenţe finale devin existenţe iniţiale la începutul perioadei de gestiune curente.
1
Rulajul contului poate fi debitor sau creditor şi reprezintă mişcarea valorică a elementului
patrimonial reflectat în timpul unei perioade de gestiune. Pentru conturile de activ, rulajul
debitor reprezintă suma majorărilor din timpul perioadei de gestiune iar rulajul creditor
reprezintă suma reducerilor dintr-o perioadă de gestiune.
Total sume se calculează diferit pentru conturile de activ faţă de cele de pasiv. La conturile de
activ: total sume debitoare(TSD)=sold iniţial(SI)+rulaj debitor(RD) şi TSC=RC iar la
conturile der pasiv TSD=RD şi TSC=SI+RC.
Soldul final: reprezintă existentul valoric la sfârşitul perioadei de gestiune pentru elementul
patrimonial reflectat.
Pentru contul de activ: sold final debitor(SFD)=TSD-TSC=(SI+RD)-RC
Pentru contul de pasiv: SFC=TSC-TSD=(SI+RC)-RD
2.3 Forma contului
-unilaterală
-bilaterală
Forma grafică bilaterală cuprinde două părţi opuse: debit şi credit, alăturate ca formă de
prezentare fiecare din ele cuprinzând date generale şi date spacifice. Datele generale se referă
la data la care a avut loc operaţiunea, documentul pe baza căruia se faceînregistrarea,
explicaţia operaţiunii.
Debit Credit
Data Document Explicaţie Sumă Data Document Explicaţie Sumă
Forma grafică unilaterală se deosebeşte de cea bilaterală prin faptul că datele generale se trec
o singură dată.
Dată Document Explicaţie Cont Corespondent Sume Sold
D C
Contabilitate
curs nr 6
2.4 Regula de funcţionare a conturilor
1. Regula de funcţionare a conturilor de activ
• încep să funcţioneze prin a se debita cu soldul iniţial preluat din bilanţul de deschidere
• se debitează cu majorările de activ ca urmare a operaţiunilor economico-financiare
• se creditează cu reducerile de activ ca urmare a operaţiunilor economico-financiare
• prezintă doar sold final debitor care reprezintă existentul de activ la sfârşitul perioadei
de gestiune
2. Regula de funcţionare a conturilor de pasiv
• încep să funcţioneze prin a se credita cu existentul iniţial preluat din pasivul bilanţului
de deschidere
•se creditează cu sporirile de pasiv ca urmare a operaţiunilor economico-financiare
• se debitează cu reducerile de pasiv determinate de operaţiunile economico-financiare
• prezintă doar sold final creditor care exprimă existentul de pasiv la sfârşitul perioadei de
gestiune
2
3.Regulile de funcţionare a conturilor de cheltuieli curente
•nu prezintă sold iniţial
• încep să funcţionze prin debitare în timpul exerciţiului au perioadei de gestiune cu
elemente de cheltuieli efectuate
• la sfârşitul perioadei de gestiune se creditează cu suma cheltuielilor din timpul
perioadei în corespondenţă cu debitul contului 121-profit şi pierderi
• nu prezintă sold final
1. Regulile de funcţionare a conturilor cu venituri curente
• nu au sold iniţial
• încep să funcţioneze prin creditare şi se creditează cu veniturile obţinute în timpul
perioadei de gestiune
• la sfârşitul perioadei de gestiune se debitează cu suma veniturilor înregistrate în
corespondenţă cu creditul contului 121
• nu au sold final
2.5 Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor
Dubla înregistrare se referă la înregistrarea concomitentă a unei operaţiuni în debitul unui
cont sau mai multor conturi şi în creditul altui cont. Legătura reciprocă care se stabileşte între
debitul unui cont şi creditul altui cont, cu ocazia înregistrării operaţiunilor economice pe baza
dublei înregistrări, se numeşte corespondenţa conturilor iar conturile între care se stabilesc o
astfel de legătură se numesc conturi corespondente.
Ţinând cont de corespondenţa conturilor şi cunoscând regulile de funcţionare a
conturilor şi egalităţile bilanţiere pentru bilanţul ocazional pot fi deduse următoarele egalităţi:
Egalităţi bilanţiere Egalităţi contabile
A+X-X=P +A=-A X X
A=P+X-X -P=+P X X
A+X=P+X +A=+P X X
A-X=P-X -P=-A X X
A+X-X″ =P+X′ +A=-A X X″
+P X′
A-X+X′ =P-X″ -A=-A X′ X
-P X″
A+X′ =P+X-X″ +A=+P X′ X
-P X″
A-X″ =P-X+X′ -P=-A X X″
+P X′
1. Sporirea înregistrată în debitul unui cont de activ este egală cu reducerea înregistrată în
creditul altui cont de activ.
2. reducerea înregistrată în debitul unui cont de pasiv este egală cu sporirea înregistrată în
creditul altui cont de pasiv.
3. Sporirea înregistrată în debitul unui cont de activ este egală cu sporirea înregistrată în
creditul altui cont de pasiv
4. Sporirea înregistrată în debitul unui cont de activ plus reducerea înregistrată în debitul
unui cont de pasiv este egală cu reducerea înregistrată în creditul unui cont de activ.
2.6 Analiza contabilă în vederea stabilirii articolului contabil
3
Analiza contabilă a operaţiunilor economice este o metodă de cercetare a operaţiiei
consemnate în documentele justificative al conţinutului economic al acestuia în acopul
determinării tipului de modificare(+, -) pe care le produce asupra elementelor patrimoniale
(A, P), a conturilor corespondente şi a părţii acestora(D,C) în care se înregistrează
operaţiunile economice.
2.6.1. Etapele analizei contabile
1. stabilirea naturii şi respectiv a conţinutului operaţiunilor economico-financiare analizate
2. determinarea modificărilor pe care le produce operaţiunile economico-financiare în bilanţ,
respectiv a elementelor de activ şi de pasiv care se modifică, a sensului modificărilor în
cauză(majorării sau reducerii de activ sau pasiv) şi al conţinutului economic al acestuia.
3. stabilirea pe baza elementelor din bilanţ modificate a conturilorcorespondente în care
urează să se înregistreze oparaţiunea analizată
4. aplicarea regulilor de funcţionare a conturilor5 în vederea stabilirii conturilor
corespondente şi a părţii acestor conturi(D,C) în care urmează să se înregistreze operaţia
economică analizată.
Contabilitate
Curs nr 7
2.7. Formula contabilă
Este o modalitate grafică de exprimare, cu ajutorul conturilor, a operaţiilor economice
pe baza principiilor dublei reprezentări, a patrimoniului şi a dublei înregistrări în
conturi.................modificărilor bilanţiere. Formula contabilă reprezintă o egalitate valorică
între conturile corespondente. Ea este formată din:
-simbolul şi denumirea contului sau conturilor debitoare ce apar în stânga egalităţii
- simbolul şi denumirea conturilor creditoare ce apar în dreapta egalităţii
- semnul egal
- semnul % cu semnificaţia de următoarele
- suma ce exprimă valoarea operaţiilor care se înregistrează în conturile corespondente
Formula contabilăla care se adaugă data şi explicaţia descriptivă a operaţiilor
economice formează articolul contabil.
4
Se achită din contul bancar următoarele datorii: impozit pe profit 8000lei şi impozit pe salariu
4000 lei.
c) complexe: în care mai multe conturi se debitează şi mai multe conturi se creditează
(ex: se înregistrează achiziţia unui lot de marfă la preţ de achiziţie 1000 lei, TVA=19%.
Adaosul comercial practicat de unitate este 20% şi va fi inclus în preţul de înregistrare a
mărfurilor)
II. După semnificaţia sumelor conţinute :- cu sume în negru: folosite pentru înregistrări
curente atunci când sumele se adună;
-cu sume în roşu: folosite pentru a putea realiza
scăderea sumelor( suma în roşu se scade din cea din negru)
III. După scopul pentru care se întocmesc:
-curent( pentru operaţiuni obişnuite): consumează înregistrările contabile directe făcute pe
baza docuimentelor justificative.
- de stornaj( corectează sau anulează o anumită înregistrare): se poate realiza în două variante:
stornarea în negru- scrierea formulei contabile greşite în forma ei inversă cu aceeaşi sumă(ex:
achiziţionează materie primă la cost de achiziţie 500 lei).
Este important ca la fiecare inchidere contabila sa verificam si sa analizam urmatoarele aspecte, pentru a ne asigura ca am
respectat intocmai cadrul legal ce sta la baza situatiilor financiare:
Inchiderea veniturilor si cheltuielilor:
Rulajul creditor al clasei 6 de cheltuieli trebuie sa fie egal cu rulajul debitor 121 "Contul de profit si pierdere";
5
Rulajul debitor al clasei 7 de venituri trebuie sa fie egal cu rulajul creditor 121 "Contul de profit si pierdere";
Trebuie sa tinem seama in analiza rulajelor de mai sus si de influenta contului 711 "Variaţia stocurilor" ce se foloseste in
activitatea de productie;
Conturile de venituri si cheltuieli trebuie sa prezinte sold 0 la sfarsit de luna, fara nici o exceptie, rezultatul lor net
reflectandu-se in soldul contului 121.
Inchiderea TVA-ului:
In urma inchiderii TVA-ului va rezulta TVA de plata sau TVA de recuperat, ce va fi prezentat in declaratia 300;
Conturile de TVA 4426 "Taxa pe valoarea adăugată deductibilă" si 4427 "Taxa pe valoarea adăugată colectată" nu prezinta
sold la sfarsit de luna, rezultatul lor net reflectandu-se in soldul conturilor 4423 "Taxa pe valoarea adăugată de
plată" SAU 4424 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat", dupa caz.
Se verifica jurnalele de vanzari si cumparari - codul de TVA sa fie completat corect, baza de impozitare totala inmultita cu
procentul de TVA sa rezulte TVA-ul inscris in jurnal la coloana corespunzatoare, sa exista concordanta intre
jurnale si fisele de cont TVA;
Analiza soldurilor din balanta contabila analitica, cu intocmirea componentei detaliate a fiecarui sold de cont;
Analiza rulajelor conturilor de venituri si cheltuieli comparativ cu luna anterioara, cu aceeasi luna a anului trecut si cu
bugetul pentru semnalarea eventualelor inadvertente sau deviatii, precum si clasificarii eronate ale operatiunilor
pe conturile de venituri si cheltuieli;
Completarea registrului "Carte Mare";
Completarea Registrului Jurnal;
Completarea Registrului de Evidenta Fiscala (platitorii de impozit pe profit);
Efectuarea reconcilierilor:
Inregistrari contabile cu documente justificative, contracte si extrase de cont;
Reconcilierea amortizarii si deprecierii: rulajul debitor al conturilor din clasa 68 trebuie sa fie egal cu rulajul creditor al
conturilor din clasa 28;
Reconcilierea stocurilor: totalul valoric al fiselor de magazie pe intrari, iesiri si sold pentru fiecare categorie de stocuri
trebuie sa fie egal cu rulajul debitor al categoriei de stocuri pentru intrari, cu rulajul creditor al categoriei de
stocuri pe iesiri si cu soldul fiecarei categorii de stocuri pentru reconcilierea de sold valoric;
Furnizorii neachitati se reconcilieaza cu facturile fizice neachitate si se confirma scadentele de plata conform termenelor de
plata inscrise in facturi sau contracte;
Clientii neincasati se reconcilieaza cu facturile fizice neincasate si se confirma scadentele de incasat conform termenelor de
incasare inscrise in facturi sau contracte;
Se reconcilieaza statul de salarii si contributiile angajatilor si angajatorului cu soldul/rulajul lunar al conturilor de salarii din
balanta contabila analitica;
Se reconcilieaza conturile de trezorerie cu documentele fizice: extrase bancare, in cazul conturilor de banca, registre de casa,
in cazul conturilor de casa. La final se verifica contul 581 "Viramente interne" care de regula nu trebuie sa
prezinte sold.
Efectuarea inventarierii (in cazul in care efectuati inventarul intermitent).
1. Activele circulante sunt elemente patrimoniale care se utilizeaza pe o perioada scurta in activitatea
intreprinderii si, in general, participa la un singur circuit economic, modificandu-si in permananta forma.
2. Activele imobilizate sunt activele unei intreprinderi destinate utilizarii pe o perioada indelungata in
activitatea acesteia.
3. Activitatea de dezvoltare reprezinta activitatea desfasurata in scopul aplicarii rezultatelor cercetarii sau a
altor cunostinte in cadrul unui plan sau proiect pentru producerea de materiale, dispozitive, produse, procese,
sisteme sau servicii noi sau substantial imbunatatite, inainte de inceperea productiei sau utilizarii in scopuri
comerciale.
4. Activitatea curenta este activitatea desfasurata de o intreprindere potrivit obiectului sau de activitate,
inclusiv activitatile legate de/derivate din realizarea acestuia.
6
5. Activitatea extraordinara reprezinta evenimente sau tranzactii diferite de activitatile curente ale
intreprinderii si care nu apar frecvent sau cu regularitate.
6. Brevete, licente, marci, drepturi si valori similare reprezinta drepturi de proprietate industriala sau
intelectuala, dupa caz.
7. Bunurile fungibile sunt bunuri de orice natura care nu se pot distinge in mod substantial unele de altele.
8. Capitalul propriu reprezinta dreptul actionarilor (interesul rezidual) in activele intreprinderii, dupa
deducerea tuturor datoriilor acesteia.
9. Cheltuielile de constituire reprezinta cheltuielile inregistrate nemijlocit ca rezultat al constituirii
intreprinderii ca persoana juridica distincta.
10. Cheltuielile de dezvoltare sunt cheltuielile care se atribuie direct activitatii de dezvoltare sau care pot fi
alocate in mod rational acesteia.
11. Cifra de afaceri neta, care trebuie prezentata la pozitia 1 in contul de profit si pierdere, cuprinde sumele
provenind din vanzarea de bunuri si servicii ce intra in categoria activitatilor curente ale intreprinderii, dupa
scaderea reducerilor comerciale, a taxei pe valoarea adaugata si a altor impozite si taxe aferente
12. Concesiunea este conventia prin care o persoana fizica sau juridica dobandeste dreptul de utilizare a
anumitor bunuri sau servicii in schimbul unor beneficii pentru concesionar. Din punct de vedere contabil,
concesiunea este o imobilizare necorporala a carei valoare este determinata de valoarea bunurilor sau
serviciilor preluate cu titlu de concesiune, pe baza de contract.
13. Contabilitatea generala, denumita si financiara, reprezinta ansamblul operatiunilor de inregistrare a
existentei si miscarii elementelor patrimoniale ale unei intreprinderi pe baza regulilor si normelor speciale.
In Romania, normele unitare privind organizarea si conducerea acesteia sunt prevazute de Legea contabilitatii
nr. 82/1991, cu modificarile ulterioare si de prezentele reglementari, avand ca obiectiv principal furnizarea
informatiilor atat pentru necesitatile proprii, cat si in relatiile acestora cu asociatii sau actionarii, clientii,
furnizorii, bancile, organele fiscale si alte persoane juridice si fizice, in sensul prevederilor art. 2 si art. 10 din
legea mai sus mentionata.
14. Conturile anuale cuprind bilantul, contul de profit si pierdere si note.
15. Costul administrativ al raportului anual reprezinta costul de intocmire, distribuire si publicare a acestuia.
16. Costul de inlocuire curent net este costul potential al unui activ pe care intreprinderea ar putea sa-l obtina
in situatia in care ar fi nevoita sa inlocuiasca activul la data bilantului.
17. Costul de productie este determinat prin adaugarea, la costul de achizitie al materiilor prime si
consumabilelor utilizate, a costurilor inregistrate de intreprindere, care sunt direct atribuite producerii acelui
bun. In plus, costul de productie mai poate cuprinde:
1) o pondere rezonabila din costurile inregistrate de intreprindere care sunt numai indirect atribuite producerii
acelui bun, dar numai in masura in care ele se refera la perioada de productie;
2) in cazul activelor cu ciclu lung de productie, dobanda la capitalul imprumutat pentru finantarea producerii
acelui bun, in masura in care aceasta se acumuleaza in raport de perioada de productie.
Un activ cu ciclu lung de productie este un activ care necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi gata
pentru utilizare sau vanzare, cum sunt stocurile ce necesita o perioada substantiala de timp pentru a fi aduse la
stadiul de a fi vandabile, navele, aeronavele etc. Investitiile si stocurile ce se produc in cantitati mari, in mod
repetat, intr-o perioada scurta de timp sau cu ciclu de productie normal, nu sunt active cu ciclu lung de
productie. Activele care pot fi utilizate sau vandute in momentul in care au fost achizitionate nu sunt active cu
ciclu lung de productie.
In cazul activelor circulante, costurile de distributie nu pot fi incluse in costurile de productie
18. Dividendele reprezinta partea din profitul net al intreprinderii, care se distribuie actionarilor sau
asociatilor.
19. Dividendele propuse sunt (1) dividendele propuse pentru a fi platite din profitul de distribuit, dar care nu
sunt platite inca si (2) dividendele propuse pentru a fi platite din profitul de distribuit, dar nu sunt inca
aprobate.
20. Documentele justificative sunt documentele primare care probeaza legal o operatiune.
21. Drept de subscriere la alocarea actiunilor reprezinta optiunea oricarei persoane de a subscrie si dreptul de
a cere alocarea de actiuni provenind fie din conversia in actiuni a titlurilor de valoare de orice alta natura, fie
din alte surse.
7
22. Filiala este o societate controlata de societatea mama.
23. Fondul comercial reprezinta partea din fondul de comert *) care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente
de patrimoniu, dar care contribuie la mentinerea sau dezvoltarea potentialului de activitati al intreprinderii,
reprezentat de clientela, vad comercial, reputatie, debusee, pozitie
geografica etc. Fondul comercial (engl. goodwill), din punct de vedere contabil este o imobilizare necorporala
care se determina ca diferenta de achizitie intre valoarea reala, stabilita ca valoare recunoscuta de parti in
cadrul tranzactiilor directe, si valoarea inregistrata in contabilitate pentru bunurile identificabile care au facut
obiectul tranzactiei.
24. Grupul de intreprinderi cuprinde o societate mama si toate filialele sale.
25. Interesele de participare reprezinta interesele detinute de o intreprindere in actiunile unei alte
intreprinderi. Interesele de participare sunt detinute pe termen lung in scopul garantarii contributiei la
activitatile intreprinderii respective. Un interes in actiuni include un interes ce poate fi convertit intr-o
participatie in actiuni si o optiune de a achizitiona actiuni sau orice fel de astfel de participatii, fara a se tine
seama de faptul ca actiunile la care se refera pot fi, dupa conversie sau dupa exercitarea optiunii, neemise. O
participatie detinuta in contul unei alte intreprinderi va fi tratata ca fiind detinuta de intreprindere in sine.
Interesele de participare cuprind investitiile in societatile asociate si investitiile strategice. O participare de
10% sau mai mult se presupune ca este o investitie strategica, daca nu se demonstreaza contrariul.
15