Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
10
Contabilitatea in partida dubla s-a nascut ca urmare a practicii contabililor din Venetia
si Genova. In anul 1494, Luca Paciolo descrie contabilitatea in partida dubla intr-o lucrare de
matematica si geometrie. Dupa aparitia acestei lucrari, aplicarea contabilitatii in partida
dubla se raspandeste in tarile Europei.
In ce priveste aplicarea contabilitatii in partida dubla in Romania, mentionam aparitia in
1637 a Pravilei Comerciale, in Transilvania, in care erau si reguli de aplicare a contabilitatii.
Este de retinut ca in Monitorul Oficial al Moldovei din 1859 a fost publicata structura
cursului de contabilitate conceput de Ion Ionescu de la Brad, in 15 lectii. Invatamantul
comercial in limba romana a aparut in Transilvania, Moldova, Muntenia si la Bucuresti in
1844. In anul 1913 se infiinteaza Academia de Inalte Studii Comerciale si Industriale la
Bucuresti. Prezenta unei scoli superioare cu caracter universitar determina publicarea unor
lucrari de contabilitate.
Deci de-a lungul timpului s-a acumulat o bogatie importanta de teze, idei, concepte,
teorii, principii si standarde cu privire la continutul contabilitatii. Evolutia contabilitatii a
fost insotita pe plan teoretic de controverse privitoare la utilitatea sa in cadrul mecanismelor
de cunoastere si gestiunii a starii la un moment dat si a circuitului resurselor economice ale
societatii. Mai importante sunt doua conceptii: prima trateaza contabilitatea ca teorie
stiintifica, iar cea dea doua ca tehnica de culegere, prelucrare, stocare, transmitere si analiza
a informatiilor. Analizand cele doua conceptii, putem spune ca ele nu sunt autentice.
Ca orice disciplina stiintifica, contabilitatea reprezinta simultan o teorie si metoda. In
calitatea sa de teorie stiintifica, contabilitatea reprezinta un sistem de principii si cunostinte
care explica si informeaza, iar ca metoda sau tehnica, un ansamblu coerent de procedee,
instrumente prin care se observa si inregistreaza resursele economice ale societatii, separate
ca utilitati patrimoniale.
In masura in care se accepta ideea ca prin vocatia sa, contabilitatea este o disciplina
stiintifica ea isi defineste continutul obiectului sau de studiu, metoda de cercetare si pozitia
sa in cadrul sistemului stiintelor economice.
Gama de obiective ale contabilitatii este diversa, dar o analiza temeinica a acestora
nu poate neglija faptul ca produsele finale ale oricarui sistem contabil sunt documentele de
sinteza, iar oferta de informatii contabile depinde de utilizatori si de necesitatile lor
informationale. Asadar, putem aprecia ca obiectivul fundamental al contabilitatii il
reprezinta furnizarea de informatii utile luarii deciziilor menite sa asigure o imagine fidela a
patrimoniului, situatiei financiare si a rezultatelor obtinute.
Metoda contabilitatii
Ea poate fi redusa sub forma unei ecuatii (bunuri economice = drepturi + obligatii)
cunoscuta sub denumirea de ecuatia dublei reprezentari.
Principiile contabilităţii
Pentru a se da o imagine fidela a patrimoniului, a situaţiei financiare si a rezultatelor
obţinute, trebuie respectate cu buna credinţa regulile privind evaluarea patrimoniului si
celelalte norme si principii contabile cum sunt:
Strtucturi de activ
1. Active fixe – imobilizari necorporale
- imobilizari corporale
- imobilizari financiare
2. Active circulante – stocuri si productie in curs de executie
- mijloace circulante de decontare
- mijloace circulante banesti
4. Active de regularizare si asimilate
Activele fixe – numite si imobilizari, cuprind acele categorii de bunuri care au existenta
durabila. In cadrul acestora se cuprind: imobilizarile corporale, imobilizarile necorporale,
imobilizarile financiare.
- imobilizarile corporale cuprind acele bunuri materiale (tangibile) care participa la
procesul de productie numai cu intrega lor valoare de utilitate dar care se consuma si isi
transmit valoarea treptat asupra noilor produse; ca valori de utilitate, imobilizarile
corporale se impart in doua mari grupe: terenuri si mijloace fixe;
- imobilizarile necorporale, sau nemateriale, sunt imobilizari care nu se concretizeaza in
bunuri, ci intr-un document juridic sau comercial care atesta drepturi ale unitatii
economice sau sociale. Imobilizarile necorporale cuprind: cheltuielile de constituire a
societatii, cheltuielile de cercetare- dezvoltare, concesiuni, brevete, marci de fabrica, alte
drepturi si valori similare, programele informatice, fondul comercial;
- imobilizarile financiare cuprind valorile patrimoniale sub forma de participatii la
capitalul permanent al altor societati, precum si titlurile de credit pe termen lung.
Active circulante
In functie de forma concreta pe care o imbraca si de functia pe care o indeplinesc in
cadrul ciclului de exploatare, activele circulante se impart in: mijloace circulante materiale,
mijloace circulante in decontare, mijloace circulante banesti.
- mijloace circulante materiale, reprezinta acele valori economice care imbraca forma sau
indeplinesc functia de: materii prime si materiale, productia in curs de executie, produse
finite, marfuri si ambalaje. Mai sunt incluse si obiectele de inventar de mica valoare sau
scurta durata.
- mijloace circulante banesti sau plasamente de trezorerie si disponibilitatile banesti, sunt
acele valori economice care imbraca forma sau indeplinesc functia de bani. Structural,
ele se pot gasi sub forma de plasamente de trezorerie, disponibilitati banesti si alte
valori.
b) Sursele straine denumite datorii, obligatii sau capital strain, exprima fondurile sau
capitalurile furnizate de terti. Acestea cuprind imprumuturile acordate de banci
sau alte institutii de creditare, precum si datoriile create in cadrul relatiilor de
decontare ale unitatii. Din structura surselor straine fac parte : credite bancare,
imprumuturi pe baza de titluri, datoriile comerciale, datoriile fiscale, datoriile
salariale si datoriile fata de asociati si actionari.
3. Venituri in avans
Sunt cunoscute sub denumirea de pasive de regularizare si apar din necesitatea delimitarii
pasivelor care apartin exercitiunlui curent de alte pasive aferente altor exercitii. In aceasta
categorie se include:
- venituri in avans
- subventiile
- subventiile pentru investitii.
4. Capital si rezerve
Reprezinta expresia baneasca a valorilor economice investite de actionari si asociati pentru
producerea de noi valori economice cu scopul de a obtine profit. Capitatalul are un caracter
stabil, in sensul ca asigura finantarea activitatii unitatii patrimoniale pe o perioada mai mare
de un an. Capitalul se formeaza la inceputul activitatii, se modifica prin cresterea sau
diminuarea lui pe parcursul desfasurarii activitatii si se lichideaza la incetarea existentei
unitatii. Din punct de vedere al sursei de finantare, capitalul imbraca doua forme distincte:
capital prirpiu si capital strain.
Veniturile si cheltuielile
Capitol 2. Evaluarea
parimoniului
Evaluarea la iesirea din patrimoniu sau darea in consm se face prin utilizarea
urmatoarelor metode:
1. metoda primul intrat- primul iesit ”FIFO” (first in- first out) potrivit careia costul unitar
de achizitie al primei intrari se atribuie primei iesiri;
2. metoda ultimul intrat – primul iesit “LIFO” ( last in – first out) adica pentru iesiri se
atribuie conturile de achizitie in ordinea inversa intrarilor;
3. metoda costului unitar mediu ponderat (CMP) calculat dupa fiecare
intrare, dupa formula:
4. metoda costului standard – presupune stabilirea unui pret unic de inregistrare a iesirilor, de obicei
pretul ce corespunde sursei principale de aprovizionare.
Reevaluarea elementelor de activ si pasiv se face pe baza unei dispozitii legale (de
obicei o hotarare a guvernului). Noua valoare stabilita in urma reevaluarii poate fi egala cu
valoarea contabila veche bazata pe valoarea contabila de intrare inmultita cu indicele
variatiei preturilor. Diferenta se inregistreaza in contabilitate sub forma unor diferente din
reevaluare.
Forme de evaluare
Inventarierea
Capitolul 3
Cartea mare este un document contabil obligatoriu in care se inscriu lunar, direct sau
prin regrupare pe conturi corespondente inregistrarile efectuate in registrul jurnal, stabilindu-
se situatia fiecarui cont, respectiv soldul initial, rulajele debitoare si creditoare, si soldurile
finale. Registrul cartea mare sta la baza intocmirii balantei de verificare si se pastreaza la
compartimentul financiar-contabil.
Bilantul
Tablou sau
situatie Care
evidentiaza
Patrimoniul
Prin echilibrul dintre
In expresie valorica La un moment dat
Precum si sau
pierderea profitul
Rezultatul activitatii
Bilant contabil 4
Activ Pasiv
Denumire Solduri Moif Sume Denumire Solduri Moifi Sume finale
posturi initiale icari finale posturi initiale cari (sume la
(sume la (+, -) (sume la (sume la (+, -) sfarsitul
inceputul sfarsitul inceputul perioadei)
perioadei) perioadei perioadei
Mijloace 20 mil 20 mil Capital 30 mil -2mil 30 mil
fixe 20 mil 20 mil social 14 mil +2mil 12 mil
Terenuri 2 mil 2 mil Furnizori 5 mil 7 mil
Materiale 6 mil 6 mil Credite
Banca 1 mil 1 mil bancare
Casa
Total activ 49 mil 49 mil Total pasiv 49 mil 49 mil
Functiile bilantului