USAMV IASI

FACULTATEA DE MEDICINA VETERINARA

DISCIPLINA BIOCHIMIE

CREATINA
(C4H9N3O2)

Student,
 Rimbu Vlad Ionut 788B

Introducere

Creatina a fost descoperita intr-un extract de carne, in anul 1832, de catre cercetatorul
francez Michel Eugene Chevreul. Numele de creatina provine din cuvantul grecesc „kreas”, care
inseamna carne. In 1923 s-a constatat ca 95% din totalul creatinei existente in organismul uman se
afla in muschii scheletici, anul 1926 marcand insa momentul in care a inceput sa i se acorde
importanta creatinei in modelarea musculaturii sportivilor.
Creatina (acid metil guanidin-acetic) este cel mai popular si mai folosit supliment sportiv din
zilele noastre. Exista numeroase studii de specialitate sustinute si de folclorul celor care folosesc
acest supliment, care atesta eficienta acestui supliment. Pentru majoritatea populatiei, fie atleti de
performanta sau oameni obisnuiti, suplimentarea cu creatina creste masa fara ados de grasime, si
imbunatateste performantele anaerobe si chiar si aerobe.
Creatina si creatinina sunt doi produsi ai metabolismului protidic, prima fiind o substanta
de o importanta biologica deosebita, iar cea de-a doua un deseu, provenind din creatina prin
pierderea ireversibila de apa. Creatina se gaseste in organism in cantitate de 120 g, din care 98% in
musculatura, in special in cea cu reactie imediata, 1,5% in sistemul nervos central si 0,5% in alte
organe.
Creatina este suplimentul de varf al culturismului. In primul rand, creatina poate creste
semnificativ masa musculara striata in doar doua saptamani. Este deasemenea responsabila si pentru
imbunatatirea performantei in exercitiile de intensitate mare, crescand nivelurile energiei si
accelerand recuperarea. Abilitatea creatinei de a imbunatati rezervele de energie in muschi vine de la
actiunea sa de sintetizare a proteinelor, in timp ce minimizeaza pierderea nivelului proteinelor din
organism. Acest lucru se intampla deoarece creatina are efectul uimitor de super hidratare a celulelor
musculare cu apa. Accelereaza de asemenea si cresterea musculara, facand fibrele musculare mai
mari si mai puternice.

2
 Creatina

Creatina este un aminoacid cu o importanta deosebita în fiziologia organismului uman. Cel

mai cunoscut rol al sau este acela ca ea intervine în contractia izometrica a muschilor scheletici,
împiedicând acumularea de acid lactic (responsabil de asa-numita febra musculara), de amoniac si
hipoxantina la nivelul muschilor.

 Din punct de vedere termodinamic, creatina stimuleaza circuitul creatin-creatin kinaza-

fosfocreatina, care este în strânsa corelatie cu funcţia;
 Din punct de vedere farmacocinetic, patrunderea creatinei în muschiul scheletic este
dependenta initial de concentratia sa extracelulara;
 Din punct de vedere farmacodinamic, creatina mareste posibilitatea mentinerii unei forte
de contractie constante în timpul unor exercitii foarte intense si de scurta durata.

Tipuri de creatina

Exista mai multe tipuri de creatina: creatina monohidrat, creatina fosfat (forma sub care se
gaseste depozitata si in muschi), creatina citrat, creatina piruvat, creatina etilata, esterificata etc. De
la an la an sunt puse pe piata noi variante si combinatii, in speranta producatorilor de a castiga un
avantaj de imagine in fata concurentei.

Creatina monohidrat este creatina pura la care se alipeste o molecula de apa, deci fiecare
molecula de creatina monohidrata contine 88% creatina pura si 12% apa, in masa. Deci daca iei 5
grame de creatina monohidrat de fapt iei doar 4.40=5*0.88 grame de creatina.

3
 Creatina fosfat este exact forma sub care se gaseste in muschi si care este utilizata in
refacera ATP. Din aceasta cauza exista tentatia de a considera creatina fosfat cel mai bun tip de
creatina. In realitate, nu exista nici un studiu din care sa rezulte ca suplimentarea cu creatina fosfat e
mai eficienta decat suplimentara cu creatina monohidrat. Creatina fosfat are in componeta 62,3%
creatina si 37,7% fosfor. Creatin kinaza catalizeaza reactia reversibila dintre ADP si fosfocreatina
(PCr):

ADP+fosfocreatina ATP+creatina

Creatina citrat a devenit populara deoarece este mult mai solubila in apa decat celelalte
tipuri de creatina, deci are o absorbtie mult mai buna. Problema ar fi ca o molecula nu are decat 40%
creatina restul fiind acidul citric si este mai scumpa decat creatina monohidrat.
Creatina piruvat combina efectele pozitive ale creatinei cu cele ale piruvatului (un produs al
metabolismului glucidelor utilizat in refacera ATP, in metabolismul grasimilor si aminoacizilor).
Problema ar fi ca in combiantie intra prea putin piruvat in raport cu creatina (60% creatina, 40%
piruvat) - pentru a fi folositor ca supliment in arderea grasimilor trebuie luat in cantitati in jur de 6
de grame pe zi.

Tipuri de prezentare a creatinei

Creatina poate fi sub forma de pudra (cea mai populara), lichida, pastila, guma de mestecat
sau pudra efervescenta.
Creatina pudra - se amesteca cu apa sau sucuri si se bea, desi este cea mai populara si ieftina forma
are si cateva neajunsuri: un gust usor “ciudat, durata de absorbtie este destul de slaba. Pierderile sunt
estimate la aproximativ 40-50%. S-au semnalat probleme digestive, crampe, diaree in anumite
situatii, oricum, destul de rare.
Avantajele majore sunt:
Creatina lichida - teoretic, are multe avantaje asupra creatinei pudra, este un mecanism de livrare
mai eficient, deci mai multa creatina este absorbita, aceasta inseamna ca pentru a obtine aceleasi
rezultate iei mai putina creatina lichida, dar si timpul in care ajunge in muschi se scurteaza. Marele
dezavantaj al creatinei lichide este metoda dificila de obtinere, daca creatina pudra se dizolva in apa,
ea incepe sa se descompuna in produsul rezidual creatinina, dupa aproximativ 20 de minute. Deci

4
pentru a face creatina lichida eficienta trebuie gasita o metoda de a o stabiliza, ceea ce o face sa fie
mai costisitoare.
Creatina pastile - pastilele sau capsulele actioneaza in acelasi fel ca si pudra. Sunt mai usor de luat
pentru ca nu trebuie amestecate cu nimic si sunt dozate exact. Dozajul poate fi si un dezavantaj
deoarece pastilele pot fi de 5 g. si doza stabilita sa fie de 3 g.
Creatina guma sau tablete masticabile - idee este ca atunci cand mesteci guma, cretina se
elibereaza incet, incet si sub forma lichida, dizolvata in saliva si poate fi absorbita chiar prin
mucoasa bucala, ceea ce duce la rate mai mari de absorbtie.
Creatina sub forma de pudra efervescenta - este mai eficienta din punct de vedere al absorbtiei si
efectelor, luand in final forma lichida si este livrata de obicei in pachete de 2 sau 5 grame sau in cutii
cu pudra.

Particularitatile metabolice ale creatinii

in raport cu musculatura schelectica

Mecanismul de actiune al suplimentelor cu creatina a fost intens studiat in ultimii ani. Dupa
administrarea creatinei, aceasta trece nealterata in sange prin mucoasa intestinala. Aproape toata
cantitatea ingerata va fi incorporata in muschii scheletici, prin intermediul unui mecanism de
transport activ, mediat de insulina. Aproximativ 40% exista sub forma de creatina libera, restul fiind
legata de fosfat, formand fosfocreatina (PCr). Fibrele cu contractie rapida stocheaza de 4-6 ori mai
multa PCr decat ATP, PCr servind in organism drept "rezervor de energie", sustinand resinteza
rapida a ATP-ului.
Asadar PCr joaca si rolul de "transportator" intermediar de energie intre mitocondrie si locul
unde se formeaza puntile de actina-miozina. In timpul eforturile intense de scurta durata (10
secunde), ATP-ul nu se poate reface suficient de rapid fara ajutorul PCr. Cercetatorii au observat ca
prin administrarea unui supliment de creatina se obtine o marire a depozitelor de PCr si creatina
libera, ceea ce are ca rezultat reducerea oboselii si cresterea performantei.
Când exista o cerere urgenta de energie, este utilizat rezervorul PCr, pentru a reface ATP
mult mai repede decât biosinteza ATP-ului pe caile metabolice clasice.

5
 Când cererea de energie se diminueaza, este folosit ATP-ul biosintetizat pe caile metabolice,
pentru a reface rezervorul de energie PCr, prin inversarea reactiei de mai sus. Alte vietuitoare
folosesc alte molecule asemamanatoare, drept rezervor de enrgie (PCr-like), numite fosfagene.
În timpul unei perioade de contractie puternica a muschilor scheletici, reactia de mai sus are
loc predominant în sensul formarii de ATP, pentru energie rapida. În timpul relaxarii, aceeasi
enzima resintetizeaza fosfocreatina din creatina, cu consum de ATP. Practic putem spune ca
echilibrul se deplaseaza spre dreapta la contractii puternice ale muschilor, iar în timpul relaxarii
echilibrul se deplaseaza spre stânga cu favorizarea formarii de fosfocreatina.
Dupa o perioada de efort fizic intens, orgnismul continua sa respire puternic pentru o vreme,
folosind un surplus de O2 pentru fosforilari oxidative la nivelul ficatului. ATP-ul biosintetizat pe
aceasta cale este folosit pentru procesul de gluconeogeneza, din lactatul, care a fost transportat de la
nivelul muschilor prin sânge. Glucoza astfel formata, se întoarce catre muschi pentru a-si reface
rezerva lor de glicogen.

Particularitatile metabolice ale creatinii

in raport cu musculatura cardiaca

O situtie interesanta si aparte întâlnim în cazul muschiului cardiac care difera de muschiul
scheletic prin faptul ca este în permanenta activ într-un ritm de contractii-relaxari reglat, si prin
faptul ca are un metabolism complet aerob tot timpul.
Mitocondriile sunt mult mai abundente în tesutul cardiac decât în muschiul scheletic. Inima
foloseste drept combustibil primar acizi grasi liberi, dar poate utiliza si o parte din glucoza si corpi
cetonici, preluati din sânge. Acesti combustibili sunt oxidati prin intermediul ciclului acidului citric,
iar apoi fosforilati oxidativ pentru a genera ATP. Precum muschii scheletici, muschiul cardiac nu
stocheaza lipide sau glicogen în cantitati mari. Acesta contine mici cantitati de energie de rezerva,
sub forma fosfocreatinei, îndeajuns pentru câteva secunde de contractie.
Deoarece inima este în mod normal aeroba si îsi obtine energia prin fosforilari oxidative,
incapacitatea oxigenului de a ajunge o anumita portiune a tesutului cardiac atunci când vasele de
sînge sunt blocate de catre depozite de lipide (ateroscleroza) sau de catre cheaguri de sânge
(tromboza coronara), poate determina ca acea regiune a inimii sa îsi înceteze activitatea. Acest lucru
se întâmpla în infarctul miocardic

6
 Studii privind consumul suplimentelor cu creatina si
efectele acestora
In 1998 s-a vandut creatina in valoare de 200 de milioane de dolari. De atunci creatina este
mult mai populara si deci in prezent vanzarile sunt de zeci de ori mai mari.
Multi culturisti ce utilizeaza creatina ca supliment nutritiv au obtinut beneficii reale de pe
urma ei. Doza optima de creatina recomandata de specialisti, in folosirea ca supliment nutritiv este
de 20 grame pe zi timp de patru cinci zile, urmate de o doza de intretinere de doua-cinci grame
pe zi pentru a se mentine un nivel optim de creatina in muschi. Cele mai noi studii arata ca o alta
alternativa de administrare a creatinei consta intr-un aport de trei grame zilnic timp de o luna.
In ciuda consumului mare de creatina cercetatorii cauta si potentiale efecte secundare ale
suplimentelor care contin creatina. Se pare ca aceste suplimente ar putea avea influenta asupra
producerii de insulina de catre celulele pancreatice si eventuale efecte secundare asupra functiei
renale. Pe lînga toate acestea se pare ca suplimentele orale cu creatina, folosite de catre atleti în
principal, ar putea duce la formarea unor concentratii semnificative de nitrososarcozina – NSAR, cu
efect cancerigen.
Derave W. si Vanden Eede E. din cadrul unui laborator de cercetare al Facultatii de Kinetica
Terapeutica si Reabilitare de la Universitatea din Leuven – Belgia au studiat acest posibil efect
advers al suplimentelor cu creatina. Astfel ei au folosit în cadrul studiului doua grupuri de subiecti
umani, care au primit fie un supliment cu creatina, fie un placebo: primului grup de oameni i s-a
administrat o doza marita din aceste suplimente (20g/d) timp de o saptamâna, în timp ce urmatorul
grup a primit o doza mai mica (5g/d) însa timp de 20 de saptamâni. Dupa acest timp, a fost masurat
nivelul NSAR din urina. Cercetatorii nu au constatat cresteri al nivelului NSAR din urina excretata.
Dovezi stiintifice recente arata in mod clar ca prin administrarea de creatina se declanseaza
un raspuns insulinic, ceea ce va conduce la patrunderea unei cantitati semnificativ mai mari de
creatina in muschi. Cea mai buna cale de a stimula raspunsul insulinic este ingestia de carbohidrati
simpli, ca sucul de fructe, impreuna cu suplimentul creatinic. De asemenea, exista suplimente
speciale care au incorporat un sistem de eliberare al creatinei, care in cele mai multe cazuri este un
simplu zaharid.
Un studiu realizat in Belgia a demonstrat ca administrarea de creatina impreuna cu o sursa de
cofeina, precum cafeaua, inhiba patrunderea creatinei in muschi. Mecanismul acestui fenomen nu a
putut fi inca explicat, iar doza de cofeina utilizata in cadrul acelui studiu a fost mult mai mare decat
cantitatea pe care un om o consuma in mod obisnuit zilnic. Datele obtinute au incurcat si mai tare

7
cercetatorii, pentru ca se cunostea dintr-un studiu mai vechi realizat in Anglia, ca administrarea de
creatina dizolvata in ceai fierbinte poate creste performantele atletice, ori ceaiul contine cofeina.
Opinia finala a specialistilor este ca administrarea de creatina in amestec cu cafeina nu are efecte
negative, doar daca nu este vorba de 10 sau mai multe cani de cafea pe zi..
Cat despre efectul creatinei asupra bunei functionari a rinichilor - exista o opinie gresita,
impamantenita in mintea oamenilor, privind principalul metabolit al creatinei, si anume creatinina.
Toata lumea a auzit de analiza medicala de laborator, ce masoara valoarea creatininei
excretate de rinichi. Intervalul normal al creatininei urinare este de 140-400 mg / 24h la barbati si
110-400 mg / 24h la femei. O crestere peste aceste valori poate sugera imbolnavirea rinichilor.
Totusi, atunci cand se consuma cantitati mari de creatina (din alimente bogate in aceasta substanta
sau prin suplimente) este normal sa se gaseasca valori mai crescute ale creatininei in urina. Acest
fapt nu este considerat periculos, pentru ca pur si simplu reflecta cresterea aportului exogen de
creatina si metabolizarea ei.
Un studiu a comparat utilizarea pe termen scurt a creatinei la tineri si varstnici. Atat primii,
in varsta de aproximativ 24 de ani, cat si ceilalti, in varsta de aproximativ 70 de ani, au luat 20 g de
creatina pe zi timp de 5 zile. Desi la ambele grupe s-au depistat nivele similare de creatina in sange
si in urina, grupul de varstnici nu a incarcat muschii cu creatina la fel de mult ca grupul de tineri.
Studii mai vechi au aratat de asemenea ca oamenii mai in varsta nu raspund la creatina asa de bine
ca tinerii.
Un alt studiu s-a ocupat de efectele creatinei asupra hormonilor in timpul unei perioade de
supraantrenament. S-a observat ca folosirea creatinei tinde sa mentina nivelul total de testosteron
(care are tendinta sa scada in perioadele de supraantrenament) in timp ce previne cresterea nivelului
acidului uric.

8
 Concluzii

1. Creatina monohidrat este de departe cel mai raspandit tip de creatina si majoritatea studiilor
s-au facut utilizand acest tip. Are o eficienta dovedita si un pret scazut.

2. Studiile stiintifice au demonstrat faptul ca utilizarea creatinei ca supliment alimentar are ca

efect:
 cresterea masei si a fortei musculare;
 sustinerea dezvoltarii musculaturii, fara cresterea depozitelor de grasimi din organism;
 imbunatatirea performantelor in cazul exercitiilor intense de scurta durata;

 reducerea oboselii prin diminuarea nivelului de acid lactic din muschi.

3. Efectele sunt rapide - primele efecte (cele energetice) apar chiar dupa primele doze
administrate. Volumizarea apare in cateva zile, iar cresterea musculara efectiva (datorata
creatinei) apare in cateva saptamani.

4. Doza optima de creatina recomandata de specialisti, in folosirea ca supliment nutritiv este

de 20 grame pe zi timp de patru cinci zile, urmate de o doza de intretinere de doua-cinci
grame pe zi pentru a se mentine un nivel optim de creatina in muschi.

9
 Bibliografie
1. David L. Nelson, Michael M. Cox, Lehninger Principles of Biochemistry, W. H. Freeman &
Co, 499, 899 (2004).
2. Passwater R. A. (1997) – Creatine. Enhancing muscular functioning, this safe, natural dietary
supplement helps athletes achieve better performance and strength quickly. Keats
Publishing.
3. Salomons S. Gajia, Wyss M (2007) – Creatine and creatine kinase in health and disease.
From cell deconstruction to system reconstruction. Springer.
4. Stout R. J., Antonio J., Kalman D. (2008) - Esseantials of creatine in sports and health.
Humana Press.
5. www.farmamed.ro
6. www.topculturism.ro
7. www.suplimente.ro
8. www.sport-nutritie.blogspot.com

10