Rolul creatinei si fosfocreatinei la

nivelul tesutului muscular

Definitie:
Creatina si creatinina sunt doi produsi ai metabolismului protidic, prima fiind o substanta de
o importanta biologica deosebita, iar cea de-a doua un deseu, provenind din creatina prin
pierderea ireversibila de apa. Creatina (acid metil-guanidin acetic) se gaseste in organism in
cantitate de 120 g, din care 98% in musculatura, in special in cea cu reactie imediata, 1,5% in
sistemul nervos central si 0,5% in alte organe.

Molecula creatinei este polara si prezinta mai multe structuri limita, printre care si forma
de amfion.

In tesutul muscular, creatina se gaseste in proportie de 80% combinata cu acid fosforic

(CP), constituent de baza al contractiei musculare care furnizeaza energia pentru resinteza ATP.
Sinteza creatinei cuprinde trei aminoacizi esentiali: metionina, glicocol si arginina. Pentru ca
efectele creatinei sa fie vizibile, in sensul dezvoltarii, cresterii masei musculare, este nevoie ca
hormonii care regleaza metabolismul protidic sa functioneze perfect, in special hormonii care
stimuleaza sinteza de proteine din aminoacizi (anabolizanti): somatotrofina hipofizara, hormonii
sexuali, insulina).
Hormonul specific stimulant al sintezelor proteice este somatotrofina hipofizara, sub
actiunea careia creste fondul metabolic de aminoacizi din tesuturi si diminueaza catabolismul lor.
Actiunea sa necesita prezenta insulinei, aceasta exercitand, de asemenea, un efect anabolizant
protidic, prin stimularea directa a sintezelor proteice, precum si prin intensificarea oxidarilor
celulare de glucoza, proces care cruta aminoacizii si permite dirijarea lor spre sinteza de
proteine. Hormonii androgeni sunt de asemenea anabolizanti proteici importanti, in special prin
actiunea lor da a inhiba catabolismul aminoacizilor. (Hormonii catabolizanti stimuleaza oxidarea
aminoacizilor in procese de gluconeogeneza).
Fiind un produs final de metabolism, creatinina se elimina prin urina in cantitati medii de
1,5 –2 g la barbat si 0,8 – 1,5 g la femeie. Eliminarile urinare de creatinina sunt independente de
aportul protidic alimentar, reprezentand un indice al catabolismului tisular si in special al celui
muscular.

Tipuri de creatina

Exista mai multe tipuri de creatina: creatina monohidrat, creatina fosfat(forma sub care
se gaseste depozitata si in muschi), creatina citrat, creatina piruvat, creatina etilata,
esterificata etc. De la an la an sunt puse pe piata noi variante si combinatii, in speranta
producatorilor de a castiga un avantaj de imagine in fata concurentei.
1
Creatina monohidrat

Este de fapt creatina pura la care se alipeste o molecula de apa, deci fiecare molecula de
creatina monohidrata contine 88% creatina pura si 12% apa, in masa. Deci daca iei 5 grame de
creatina monohidrat de fapt iei doar 4.40=5*0.88 grame de creatina. Este de departe cel mai
raspandit tip de creatina si majoritatea studiilor s-au facut utilizand creatina monohidrat. Are o
eficienta dovedita si un pret scazut.

Creatina fosfat

Este exact forma sub care se gaseste in muschi si care este utilizata in refacera ATP.
Din aceasta cauza exista tentatia de a considera creatina fosfat cel mai bun tip de creatina. In
realitate, nu exista nici un studiu din care sa rezulte ca suplimentarea cu creatina fosfat e mai
eficienta decat suplimenrara cu creatina monohidrat. Creatina fosfat are in componeta 62,3%
creatina si 37,7% fosfor. De asemenea pretul acesteia este mai mare decat cel al creatinei
monohidrat.

Creatina citrat

Creatina citrat a devenit populara deoarece este mult mai solubila in apa decat celelalte
tipuri de creatina, deci are o absorbtie mult mai buna. Problema ar fi ca o molecula nu are decat
40% creatina restul fiind acidul citric si este mai scumpa decat creatina monohidrat.

Creatina piruvat

Combina efectele pozitive ale creatinei cu cele ale piruvatului(un produs al

metabolismului glucidelor utilizat in refacera ATP, in metabolismul grasimilor si aminoacizilor).
Problema ar fi ca in combiantie intra prea putin piruvat in raport cu creatina(60% creatina, 40%
piruvat)- pentru a fi folositor ca supliment in arderea grasimilor trebuie luat in cantitati in jur de
6 de grame pe zi.
Desi nu s-au efectuat multe studii in acest sens, totusi nu s-au semnalat nici efecte
negative pe termen lung(unul dintre teste a utilizat 5g pe zi timp de 9 luni continuu.), nici ale
rinichilor sau ficatului, ci din contra, s-a constatat o reducere a nivelurilor colesterolului si
trigliceridelor. Nu se poate afirma cu tarie ca este complet sigura, poate interactiona cu anumite
medicamente sau afecta anumite functii la cei predispusi dar acestea nu au fost inca evidentiate
prin studii stiintifice sau macar prin experiente individuale.

Creatina si hormonii

Creatina influenteaza productia de hormon de crestere

Din moment ce creatina creste capacitatea de efort si efortul muscular e unul din
factorii care influenteaza secretia hormonului de crestere, iata o prima cale de actiune. S-au
facut studii prin care s-a demonstrat ca marirea secretiei de hormon de crestere a aparut si la
persoane care nu faceau exercitii fizice, in medie cu 80%, crestere care a avut loc dupa
aproximativ 2 ore de la ingestia a 20 de grame de creatina monohidrata.

2
 Alte studii au aratat ca celulele musculare in conditii de laborator si-au crescut sinteza
de proteine musculare in prezenta creatinei. Un alt efect observat a fost eficienta mai mica a
suplimentarii cu creatina la subiectii in varsta, asta poate insa explicat prin secretia redusa de
hormon de crestere la acestia, cu alte cuvinte, beneficiile creatinei privind secretia de hormon
de crestere sunt mai putin sau deloc evidente in in cazul persoanelor in varsta.
Particularitatile metabolice ale tesutului muscular

Muschiul utilizeaza circa 50% din cantitatea totala de O2 in organismul uman in repaus si pana la
90% in timpul efortului muscular intens.

In muschiul scheletic metabolismul este specializat primordial pentru a produce ATP ca sursa
imediata de energie.Mai mult,muschiul scheletic este adaptat sa execute actiune amecanica
intermitent, la cerere.Uneori este necesar efortul maxim in timp scurt (alergare pe distanta
scurta), alteori este necesar efortul de durata (tractiunea la pas) si de aceea muschiul are cateva
optiuni pentru sursele de combustibil metabolic si tipul de cale aeroba sau anaeroba.

Muschii scheletici contin cantitati considerabile de fosfocreatina care regenereaza rapid ATP
din ADP prin reactia catalizata de creatinkinaza.

In timpul perioadelor de contractie musculara si glicoliza, aceasta reactie decurge predominant in

directia sintezei de ATPdar in timpul refacerii de dupa efortul intens, aceeasi enzima este
utilizata pentru resinteza fosfocreatinei din creatina pe seama ATP.

Muschiul cardiac difera de cel scheletic prin aceea ca este in permanenta activ in ritm regulat de
contractie si relaxare.Spre deosebire de muschii scheletici,miocardul are in permanenta un
metabolism aerob complet.mitocondriile sunt mult mai numeroase in muschiul cardiac decat in
muschiul scheletic, reprezentand aproape ½ din volumul celulelor miocardice.Inima utilizeaza
drept combustibil metabolic un amestec de glucide, acizi grasi liberi si corpi cetonici de
provenienta sangvina.Aceste molecule sunt oxidate pe calea ciclului ATC pentru a furniza energia
necesara sintezei de ATP prin fosforilare oxidativa.Ca si muschiul scheletic, miocardul nu
stocheaza lipide sau glicogen in cantitati mari.Cantitati mici de energie de rezerva sunt stocate
sub forma de fosfocreatina.Deoarece miocardul este in mod normal aerob si obtine energia prin
fosforilare oxidativa, deficitul de oxigen intr-o anumita portiune a sa cand vasele sunt blocate de
depozite de lipide (ateromatoza) sau cheguri sangvine (tromboza coroniala) poate produce
mortificarea acelei portiuni a muschiului cardiac,un proces numit infarct miocardic a carui
manifestare clinica este atacul de cord.

Fosfocreatina – principalul rezervor de energie pentru muschii scheletici în timpul contractiei

Fosfocreatina, numita si creatin fosfat, serveste drept sursa de grupari fosforice pentru
sinteza rapida a ATP-ului din ADP. Concentratia fosfocreatinei la nivelul muschilor scheletici este
de aproximativ 30 mM de aproape 30 de ori mai mare decât concentratia ATP-ului, în timp ce în
alte tesuturi, cum ar fi muschi neted, creier si rinichi concentratia este mult mai mica 5.0-10.0
mM. Creatin kinaza catalizeaza reactia reversibila dintre ADP si fosfocreatina (PCr):

3
Când exista o cerere urgenta de energie, este utilizat rezervorul PCr, pentru a reface ATP mult
mai repede decât biosinteza ATP-ului pe caile metabolice clasice. Când cererea de energie se
diminueaza, este folosit ATP-ul biosintetizat pe caile metabolice, pentru a reface rezervorul de
energie PCr, prin inversarea reactiei de mai sus. Alte vietuitoare folosesc alte molecule
asemamanatoare, drept rezervor de enrgie (PCr-like), numite fosfagene.
În timpul unei perioade de contractie puternica a muschilor scheletici, reactia de mai sus
are loc predominant în sensul formarii de ATP, pentru energie rapida. În timpul relaxarii, aceeasi
enzima resintetizeaza fosfocreatina din creatina, cu consum de ATP. Practic putem spune ca
echilibrul se deplaseaza spre dreapta la contractii puternice ale muschilor, iar în timpul relaxarii
echilibrul se deplaseaza spre stânga cu favorizarea formarii de fosfocreatina.
Modularea acestei reactii în funtie de nevoile organismului se realizeaza cu ajutorul enzimei care
catalizeaza aceasta reactie. În mod normal, în cazul reactiei necatalizate, echilibrul ar fi
deplasat spre formarea de creatina, doarece reactia de hidroliza a fosfocreatinei are o energie
libera Gibbs (potential termodinamic) negativa. Acest lucru favorizeaza reactia de formare a
creatinei prin hidroliza fosfocreatinei:
Dupa o perioada de efort fizic intens, orgnismul continua sa respire puternic pentru o vreme,
folosind un surplus de O2 pentru fosforilari oxidative la nivelul ficatului. ATP-ul biosintetizat pe
aceasta cale este folosit pentru procesul de gluconeogeneza, din lactatul, care a fost transportat
de la nivelul muschilor prin sânge. Glucoza astfel formata, se întoarce catre muschi pentru a-si
reface rezerva lor de glicogen. O situtie interesanta si aparte întâlnim în cazul muschiului cardiac
care difera de muschiul scheletic prin faptul ca este în permanenta activ într-un ritm de
contractii-relaxari reglat, si prin faptul ca are un metabolism complet aerob tot timpul.
Mitocondriile sunt mult mai abundente în tesutul cardiac decât în muschiul scheletic.
Inima foloseste drept combustibil primar acizi grasi liberi, dar poate utiliza si o parte din glucoza
si corpi cetonici, preluati din sânge. Acesti combustibili sunt oxidati prin intermediul ciclului
acidului citric, iar apoi fosforilati oxidativ pentru a genera ATP. Precum muschii scheletici,
muschiul cardiac nu stocheaza lipide sau glicogen în cantitati mari. Acesta contine mici cantitati
de energie de rezerva, sub forma fosfocreatinei, îndeajuns pentru câteva secunde de contractie.
Deoarece inima este în mod normal aeroba si îsi obtine energia prin fosforilari oxidative,
incapacitatea oxigenului de a ajunge o anumita portiune a tesutului cardiac atunci când vasele de
sînge sunt blocate de catre depozite de lipide (ateroscleroza) sau de catre cheaguri de sânge
(tromboza coronara), poate determina ca acea regiune a inimii sa îsi înceteze activitatea. Acest
lucru se întâmpla în infarctul miocardic.

Rolurile creatinei in corp

Creatina este o sursa de energie pentru muschi. Sursa de energie a contraciei musculare
este o substanta numita ATP- adenozin trifosfat. Este o sursa foarte rapida de energie dar din
pacate nu se gaseste in cantitati mari, el consumandu-se destul de repede(10-15 secunde de
contractie maximala). Celelalte surse de energie cum ar fi carbohidratii sau grasimile au nevoie
de mult mai mult timp pentru a putea fi utilizate(din energia furnizata de ele se obtine ATP), deci
sursa primara de energie este ATP- ul. In procesul de eliberare a energiei necesare contracitei
musculare, ATP se transforma in alt compus, numit ADP- adenozin difosfat(care nu poate fi
folosit ca sursa de energie) si se elibereaza o molecula de fosfor. Din fericire exista disponibila o
alta substanta in muschi creatina fosfat (CP). Creatina fosfat are tocmai rolul de a dona acea
molecula de fosfor de care este nevoie pentru a reface ATP din ADP. Energia necesara acestei
“reincarcari a ATP” este furnizata de carbohidrati, grasimi, alcooli, acizi etc., corpul putand
obtine energie dintr-o diversitate de substante si prin diverse procese metabolice.

4
 Volumizarea muschilor .Volumizarea este denumirea pentru procesul de retinere a apei
in celulele musculare si deci cresterea volumului lor. S-a constat ca creatina atrage apa in celulele
musculare.

Contracararea depozitarii de acid lactic.Cercetari de ultima ora au demonstrat ca

creatina poate contracara depozitarea acidului lactic ce se acumuleaza in muschi in timpul
exercitiilor, depozitare ce duce la acea senzatie neplacuta de arsura in timpul efectuarii
exercitiilor cu greutati. Astfel, creatina te ajuta sa faci mai multe repetari, folosi greutati mai
mari si, in final, sa dai un impuls de crestere mai mare muschilor tai. Acest efect il mai are si
beta-alanina.

Marirea sintezei proteinelor.Exista dovezi stiintifice ale efectului pozitiv al creatinei

asupra sintezei proteinelor, ca urmare a crearii unui mediu anabolic. Si de aici, cu cat mai mare
sinteza proteinelor, cu atat mai mari castigurile de masa si forta.

Economisirea proteinelor.Studii complexe au relevat efectul anticatabolic pe care

suplimentarea cu creatina l-a avut asupra celulelor musculare in timpul si dupa antrenamentul cu
greutati.

Stimularea productiei de hormon de crestere. S-a studiat secretia de hormon de

crestere la subiecti care au ingerat 20 de grame de creatina, observandu-se o crestere in medie
cu 80%, dar cu precadere la subiectii tineri, la cei in varsta nu s-a observat acest efect.
Scaderea nivelului coelsterolului rau si a trigliceridelor- factori de risc majori in bolile
cardiace si circulatorii.

Date experimentale

Din punct de vedere farmacocinetic, patrunderea creatinei în muschiul scheletic este

dependenta initial de concentratia sa extracelulara, dar transportul de creatina este în cele din
urma downregulat. Din punct de vedere farmacodinamic, creatina mareste posibilitatea mentinerii
unei forte de contractie constante în timpul unor exercitii foarte intense si de scurta durata.
Dar, cercetatorii cauta si potentiale efecte secundare ale suplimentelor care contin creatina.
Printre acestea se pare ca aceste suplimente ar putea avea influenta asupra producerii de
insulina de catre celulele pancreatice, o relativa inhibitie de feed-back asupra producerii de
creatina în timpul efortului fizic, precum si eventuale efecte secundare asupra functiei renale.
Deasemenea pe lînga toate acestea se pare ca suplimentele orale cu creatina, folosite de
catre atleti în principal, ar putea duce la formarea unor concentratii semnificative de
Nnitrososarcozina – NSAR, nitrozamina cu efect cancerigen.
Derave W. si Vanden Eede E. din cadrul unui laborator de cercetare al Facultatii de
Kinetica Terapeutica si Reabilitare de la Universitatea din Leuven – Belgia au studiat acest posibil
efect advers al suplimentelor cu creatina. Astfel ei au folosit în cadrul studiului doua grupuri de
subiecti umani, care au primit fie un supliment cu creatina, fie un placebo: primului grup de
oameni i s-a administrat o doza marita din aceste suplimente (20g/d) timp de o saptamâna, în
timp ce urmatorul grup a primit o doza mai mica (5g/d) însa timp de 20 de saptamâni. Dupa acest
timp, a fost masurat nivelul NSAR din urina. Cercetatorii nu au constatat cresteri al nivelului
NSAR din urina excretata.
Dar totusi putem trage conlcuzia ca suplimentele cu creatina pentru sportivi sunt sigure ? Nu
tocmai, deoarece creatina este transformata în creatinina în organism, suplimentele cu doze mari
de creatina ar putea sa creasca concentratiile de creatinina.Creatinina este deasemenea

5
influentata foarte putin dupa perioade mai lungi de administrare de creatina (peste 5 zile). Cei
doi cercetatori spun ca suplimentele pe baza de creatina au un impact aparent minor asupra
functiei renale la subiecti adulti tineri care sunt sanatosi.
Desi concentratiile de creatinina cresc dupa o lunga perioada de administrare a unor
asemenea suplimente, cresterea este destul de limitata si se pare ca nu ar afecta clearance-ul
creatininei.
Totusi cei doi adauga ca sunt necesare studii mult mai amanuntite cu privire la acest subiect, iar
aceste studii trebuie extinse si asupra unor subiecti mai batrâni cu insuficienta renala. Deci,
aparent suplimentele orale pe baza de creatina au impact nesemnificativ din punct de vedere
clinic asupra unui organism uman sanatos adult. Totusi pâna la urma un singur lucru este sigur:
efectele secundare ale unei substante asupra organismului variaza în functie de doza, iar aceasta
este cea care în unele cazuri poate avea ultimul cuvânt de spus.

 Efectul administrarii de creatina si fosfocreatina asupra capacitatii de efort la

animale
S-a studiat experimental: efectul administrarii de creatina si fosfocreatina asupra: capacitatii
aerobe de efort; indicatorilor serici ai balantei O/AO si a CRN serice la animale supuse efortului.
Cercetarile au fost efectuate în Laboratorul pentru Studii Experimentale de la Catedra de
Fiziologie din cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” din Cluj- Napoca, pe
sobolani albi masculi rasa Wistar, cu greutatea de 180-200 g.
Animalele au fost distribuite în 6 loturi de animale (n = 10 animale/lot), dupa cum urmeaza:
- Lotul I – martor sedentar;
- Lotul II – martor sedentar, suplimentat cu CR timp de 21 zile;
- Lotul III - martor sedentar, suplimentat cu PCR timp de 21 zile;
- Lotul IV – antrenat la efort timp de 21 de zile;
- Lotul V – antrenat la efort timp de 21 de zile si suplimentat cu CR;
- Lotul VI – antrenat la efort timp de 21 de zile si suplimentat cu PCR.
Suplimentarea de CR s-a realizat prin gavaj bucofaringian, preefort în doua etape, prima etapa –
încarcarea a durat 5 zile, perioada în care s-au administrat 0,06 g de CR/zi/animal. A doua etapa
– perioada de mentinere a concentratiei maximale a CR musculare a durat 16 zile si s-au
administrat 0,006g de CR/zi/animal, preparatul CREATINE FX utilizat a fost produs de Pro
Nutrition (Germanischer Lloyd).
Administrarea de PCR s-a realizat în acelasi mod ca si CR si s-a folosit preparatul
FOSFOCREATIN-R produs de S.C. Redis Co.
Administrarea de CR si PCR s-a facut conform protocoalelor utilizate pentru sportivi si dozelor
echivalente pe kg/corp animal.
Efortul fizic s-a efectuat prin proba de alergare la banda de fuga.
Concluzii
Antrenamentul de scurta durata, timp de 21 de zile determina cresteri semnificative ale
capacitatii aerobe de efort. Cresterea capacitatii de efort este semnificativa dupa
suplimentarea cu CR si PCR, comparativ cu animalele antrenate nesuplimentate. Antrenamentul
determina cresterea SO si scaderea apararii AO.Suplimentarea cu CR si antrenamentul
determina cresterea SO pe seama PC si scaderea aparaii AO pe seama DH.Suplimentarea cu PCR
si antrenamentul determina cresteri ale SO pe seama MDA si PC si scaderea apararii AO pe
seama DH Antrenamentul determina cresteri semnificative ale CRN serice la 21 de zile.

6
Suplimentarea cu CR determina cresteri ale CRN serice la animalele sedentare si scaderea CRN
serice la animalele antrenate.Suplimentarea cu PCR determina cresteri ale CRN serice la
animalele sedentare si la cele antrenate.

 Efectul administrarii de creatina si fosfocreatina asupra capacitatii de efort la

animale antrenate
S-a urmarit la animale antrenate la efort timp de 21 de zile, efectul suplimentarii de CR si PCR si
continuarii antrenamentului înca 21 de zile asupra: capacitatii aerobe de efort; indicatorilor
serici ai SO; indicatorilor serici ai apararii AO si a CRN serice.
Cercetarile au fost efectuate pe 6 loturi de animale (n = 10 animale/lot), sobolani albi rasa
Wistar, de sex masculin, cu greutate medie de 180-200 g, dupa cum urmeaza:
- Lotul I – martor sedentar;
- Lotul II – martor sedentar cu suplimentare de CR timp de 6 saptamâni;
- Lotul III – martor sedentar cu suplimentare de PCR timp de 6 saptamâni;
- Lotul IV – efort timp de 6 saptamâni;
- Lotul V – efort 3 saptamâni, urmate de 3 saptamâni cu suplimentare de CR si efort;
- Lotul VI – efort 3 saptamâni, urmate de 3 saptamâni cu suplimentare de PCR si efort.
Suplimentarea s-a realizat conform metodelor prezentate la experimentul anterior.
Concluzii
Capacitatea aeroba de efort creste semnificativ la 42 de zile dupa suplimentarea timp
de 21 de zile cu CR si PCR la animalele antrenate în prealabil la efort, aceeasi durata de timp.
Suplimentarea cu CR si PCR timp de 42 de zile la animale sedentare determina modificari ale
balantei O/AO cu cresterea SO pe seama PC si scaderea capacitatii AO pe seama GSH, dupa
suplimentarea cu CR si pe seama DH, dupa suplimentarea cu PCR, fata de animalele martor
Suplimentarea cu CR si PCR timp de 42 de zile la animale sedentare determina cresteri
semnificative ale CRN serice, fata de animalele martor.Suplimentarea cu CR timp de 21 de zile la
animalele antrenate în prealabil la efort, determina scaderea SO pe seama PC si cresteri ale
capacitatii de aparare AO pe seama GSH, fata de animalele antrenate
nesuplimentate.Suplimentarea cu PCR timp de 21 de zile la animalele antrenate în prealabil la
efort determina scaderea SO pe seama PC si scaderii semnificative ale DH, fata de animalele
antrenate nesuplimentate. Suplimentarea cu CR timp de 21 de zile la animalele antrenate în
prealabil la efort, determina scaderea semnificativa a CRN serice, fata de animalele antrenate
nesuplimentate. Suplimentarea cu PCR timp de 21 de zile la animalele antrenate în prealabil la
efort determina modificari nesemnificative ale CRN serice, fata de animalele antrenate
nesuplimentate. Scaderea SO dupa suplimentarea cu CR si PCR la animalele antrenate poate fi
atribuita cresterii capacitatii de aparare AO indusa de efort.

 Suplimentarea cu fosfocreatina la sportivi si influenta asupra capacitatii de efort

S-a urmarit efectul suplimentarii cu PCR la sportivii antrenati si influenta asupra: capacitatii
aerobe de efort; adaptarii cardiovasculare la efort si a fortei musculare.
Cercetarea a fost efectuata pe doua loturi de sportivi, studenti ai Facultatii de Educatie Fizica si
Sport, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca (vârsta medie 25,4 ± 0,6 ani, greutate medie
80,5 kg), dupa cum urmeaza:
- Lotul I – (n=10) – sportivi, antrenati timp de 21 de zile si care au primit zilnic un supliment de
fosfocreatina;

7
- Lotul II – (n=10) – martori, antrenati la efort timp de 21 de zile;
Suplimentarea s-a realizat conform metodelor prezentate la experimentul anterior.
Determinarile s-au efectuat în Laboratorul de Masuratori Biomotrice al Facultatii de Educatie
Fizica si Sport din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai” din Cluj-Napoca, în perioada 23.03 -
13.04.2009.
Concluzii
Antrenamentul controlat timp de 21 de zile determina cresterea capacitatii aerobe de
efort la sportivi, cresterile de VO2max. nefiind influentate de suplimentarea cu
PCR.Reactivitatea cardiovasculara la efort, la sportivi antrenati, cu si fara suplimentare de PCR,
este normala cu cresteri ale FC, CCB, DC si TAS si TAM si scaderi ale TAD în efort si
normalizarea valorilor în restitutie.Suplimentarea cu PCR la sportivi antrenati determina
cresterea semnificativa a fortei musculare, valorile fiind superioare celor obtinute de sportivii
martori antrenati.

Administrarea de suplimente proteice

Administrarea de suplimente proteice pe baza de creatina, duce la o crestere a

concentratiilor creatinei si fosfocreatinei în tesutul muscular, permitând astfel biosinteza mai
rapida de ATP.Din punct de vedere termodinamic, creatina stimuleaza circuitul creatin-creatin
kinaza-fosfocreatina, care este în strânsa corelatie cu functia mitocondriala ca un sistem foarte
organizat pentru controlul portii subcelulare adenilate.
Dozele recomandate de creatina sunt de 5-7 g de 2 pana la 5 ori pe zi, in faza de
incarcare si de 1 pana la 3 ori pe zi in faza de mentinere. INMS recomanda (pentru persoane
peste 70 kg) pe perioada de incarcare (1 saptamana) 40 g/ zi luate in doua reprize, iar in perioada
de mentinere (3 – 4 saptamani) 20 g/ zi tot in doua reprize. Creatina este de obicei consumata cu
30 pana la 90 de minute inainte de efort, pentru a se permite o absorbtie adecvata a acesteia,
proces in timpul caruia se pot pierde pana la 40% din produs numai in timpul digestiei. Mierea
este folosita adesea ca o sursa glicemica ce ajuta la asimilarea mai rapida a creatinei
monohydrate, desi multe companii recomanda dextroza.
Dincolo de orice speculatii, creatina mareste efectul biologic al fosfocreatinei (CP) –
componenta celulara necesara pentru producerea energiei celulare sub forma adenozin
trifosfatului. Cercetatorii considera ca aceasta, impreuna cu reducerea aciditatii prezente in
muschi si economisirea glicogenului in scopul folosirii imediate, contribuie la sporirea capacitatii
creatinei de a intârzia instalarea oboselii, oferind astfel un efect anabolic indirect. Un efect
anabolic direct rezulta din faptul ca suplimentul creatina (mai precis Creatina Monohydrat) duce
la marirea cantitatii de apa din celulele musculare, ceea ce contribuie la stimularea muschilor
pentru a produce mai multe proteine, la cresterea masei musculare.
Majoritatea studiilor stiintifice dezvaluie cresteri semnificative ale fortei, intarzierea
instalarii oboselii prin combaterea aparitiei acidului lactic, scaderea amoniacului din sânge,
cresteri in greutate sau toate laolalta. In urma consumului de creatina se remarca scaderi
semnificative ale nivelului colesterolului si trigliceridelor si cresteri importante in densitatea
lipoproteinelor (colesterol benefic).
Din pacate, muschii nu contin rezerve nelimitate de creatina. Cantitatea de creatina
musculara variaza intre 3,5 si 4 g pe kilogram de muschi. Odata creatina epuizata, muschii
trebuie sa se odihneasca si trebuie sa existe o pauza inainte de a repeta efortul. Vestea buna
consta in faptul ca organismul poate inmagazina pana la 5 g de creatina pe kilogram. Cu alte
cuvinte, daca nu se contribuie cu creatina suplimentar, pentru a atinge capacitatea maxima a
corpului (5 g/ kg muschi), circa 30% din capacitatea organismului de a inmagazina creatina nu

8
este folosita. Studiile efectuate pe practicantii de culturism au demonstrat o crestere cu 30% a
volumului repetarilor dupa numai 1 saptamana de administrare a creatinei ca supliment (foarte
important de retinut este faptul ca numai creatina singura nu poate sa dea rezultate
spectaculoase, ea trebuind ajutata de alte suplimente ca antioxidanti, complexe de vitamine si
minerale, proteine – hrana de calitate, deci un regim alimentar diversificat si echilibrat si de un
regim de viata – activitate sportiva – odihna echilibrat). Intr-un fel, cresterea masei musculare
cu ajutorul creatinei se realizeaza, in mare parte indirect si anume: aceasta ofera muschilor
capacitatea de a lucra timp mai indelungat, de a munci mai mult, de a ridica greutati mai mari sau
de a mari numarul de repetari. De fapt exercitiile sunt cele care construiesc muschii si nu
creatina.
Altfel, creatina poate fi si un instrument util pentru slabire. Un studiu recent efectuat la
New York a relevat faptul ca pe langa cresterea in greutate datorita retinerii apei, creatina a
accelerat activitatea metabolica.
Studiile semnaleaza faptul ca ne putem referi la 2 stari atunci cand ne propunem sa
includem in regimul medicatiei sustinatoare de efort suplimentul creatina: o faza de incarcare
urmata de o doza de mentinere (mai nou a aparut creatina lichida, cu absorbtie si efecte
imediate, la care nu mai apar cele doua faze). Faza de incarcare depinde de mai multi factori:
tipul de antrenament solicitant, timpul de absorbtie, tipul de metabolism; in ceea ce priveste faza
de mentinere, Revista de Fiziologie Aplicata recomanda un dozaj de 3 g/zi (diferit de ceea ce am
relatat mai sus, unde m-am referit la un program de antrenament de forta dirijat intens, aici
facandu-se referire la cantitatea de creatina ce se poate administra ca supliment pentru
refacerea organismului, dupa meciuri sau antrenamente).
Ineficienta creatinei la unele persoane este legata de un factor genetic care limiteaza
transportul cantitatilor mari de creatina catre celulele musculare.

Efecte adverse

Desi este o substanta naturala, care exista deja in corpul omenesc, asta nu inseamna
ca nu poate avea si efecte adverse. Depasirea dozajului recomandat poate conduce la probleme
incluzand: crampe musculare, deshidratare, insuficienta renala sau hepatica, dureri
gastrointestinale, balonari. In concluzie, nu exista dovezi care sa demonstreze ca excesul dozei
de administrare recomandata ar aduce beneficii, dar ca orice supliment trebuie luat in cantitati
moderate si cu responsabilitate.

Concluzie

Corpul nostru produce o gama larga de compusi care sunt folositi in mecanismele complexe
ale vietii. Unul dintre acestia este creatina, un aminoacid al carui rol principal este de a ajuta
corpul sa elibereze o mare cantitate de energie atunci cand intervine oboseala. Exista doua cai
prin care creatina este produsa in mod natural de catre corp. Prima consta in producerea
creatinei din aminoacizii interni, iar cea de-a doua cale presupune existenta unui proces de
descompunere a alimentelor pe care le consumam. Exista anumite alimente bogate in creatina ca,
de exemplu, pestele si carnea rosie. Organele din corpul nostru care sunt implicate in producerea
creatinei sunt ficatul, pancreasul si rinichii. Tesuturile musculare necesita creatina, care este
transportata catre ele prin intermediul sangelui. Muschii nu consuma creatina in forma bruta, ci
sub forma de molecule de fosfocreatina.
Pentru majoritatea oamenilor, creatina produsa de corp acopera nevoile lor. Dar sunt
anumite categorii de persoane care necesita mai multe energie, pentru ca organismul sa dea un
randament mai mare. Aceste persoane, in special cele care practica exercitii intense, folosesc

9
suplimentarea cu creatina. Mai exista si alte motive pentru care se utilizeaza suplimentarea cu
creatina: reducerea oboselii muschilor la persoanele care au suferit interventii chirurgicale sau la
cele care sufera de boli de inima.

Bibliografie:
1) http://www.getfit.ro/suplimente/suplimente-suplimente/creatina.html
2) http://www.rugby.ro/articol/la-ce-este-buna-creatina-411/
3) http://www.umfcluj.ro/Document_Files/Doctorat-Rezumate-Teze-de-
Doctorat/00000278/hw7gq_Microsoft%20Word%20-%20Pop%20Nicolae
%20Horatiu_rezumate_2010_final.pdf

4) http://www.eurofitness.ro/despre_creatina.html

10