Deviante sociale

Devianta ca problema sociala

Devianta este o notiune larg utilizata in psihologia sociala,in sociologie si

criminologie,aceasta notiune desemnand in sensul sau cel mai general indepartarea sau
abaterea indivizilor fata de normele si valorile sociale.
In orice societate,comportamentul deviant acopera o mare varietate de tipuri mergand de la
comportamentul « excentric »,definit prin gesturi « insolite »
dezordine comportamentala,pana la comportamente disfunctionale,aberante si
delicvente,inscrise in aria patologica a tulburarilor psihice.In functie de aceasta varietate a
comportamentelor J.Fichter face o distinctie intre devianta pozitiva,
prin care individul se abate de la stereotipurile conformitatii si adopta creativ norme si valori
superioare si devianta negativa,care se caracterizeaza prin incalcarea si refuzarea indicatiilor
normelor medii.
O alta distinctie in cadrul delicventei este cea operata de Edwin Lambert(1951)
devianta primara in care autorul porneste de la faptul ca aproape orice persoana
trece din cand in cand peste reguli,dar aceasta are un caracter temporar,astfel persoana
ramanand una acceptata din punct de vedere social si exista
devianta secundara care apare la persoanele ce accepta devianta ca rol,fapt ce comporta
consecinte asupra identitatii sale sociale si asupra conceptului de sine.

Caracteristicile fenomenului de devianta sociala

Relativitatea normelor,antreneaza prin relativitatea criteriilor,distinctia dintre drept si

nedrept ;deci o relativitate a deviantelor in acest sens,pentru a nu crea confuzie,trebuie facute
unele distinctii :
 un act va fi condamnat daca are loc intr-o anumita situatie si nu va fi condamnat in alte
imprejurari
 un act va fi sau nu deviant in functie de statutul sau rolul social al autorului
 devianta va depinde de contexul normativ in care apare

Relativismul normelor si valorilor depinde de fiecare societate.

Categorii de devianta

M.Cussen face o lista aproximativa in acest domeniu impartita in sapte categorii

a.Infractiunea si delictele cuprinzand :omorurile,furtul,violul,delicventa juvenila
b.Sinuciderea
c.Consumul de droguri cu implicatiile dezorganizate de factura psiho-sociala
d.Conduitele sexuale deviate includ :prostitutia,homosexualitatea,lesbianismul,
pornografia.
e.Deviantele religioase care prin atitudini fanatice antreneaza unele secte
religioase,erezii,vrajitorii.
f.Bolile mentale au fost si ele analizate din punctul de vedere al abaterii de la
normele sociale
g.Extremismul politic.
h.Handicapurile fizice.

1
Tulburari de conduita la adolescenti
La adolescent crima este mai rara.In aceste cazuri rare,omorul din
neglijenta,accidental este mai des.
Cu implicatii dintre cele mai grave,in tulburarile de comportament este furtul.
In ontogeneza timpurie,furtul se manifesta sub o forma incipienta,prin insusirea fortata sau
brutala a jucariei partenerului,ca mai tarziu sa ia forma insusirii obiectului dorit pe furis cu o
nuanta de lasitate.Studiile din domeniul psihologiei
delicventei juvenile evidentiaza faptul ca la baza majoritatii furturilor se afla un sentiment de
frustrare cu pronuntate note de anxietate.Furtul efectuat in banda imbraca forme mai grave si
cu pronuntate note de teribilism,mai ales la tineri.
Vagabondajul,fuga de acasa se constituie ca o deteriorare comportamentala grava cu o
evolutie spectaculoasa ce este dublata deseori de
alte forme aberante cum ar fi prostitutia si perversiunuile sexuale.
O serie de cercetari mentioneaza influentele negative exercitate asupra copilului de
perceperea de catre acesta a relatiilor anormale dintre parinti.Astfel copilul poate fi tensionat
si dereglat de atmosfera morala ,destramarea nefavorabila a familiei,decesul unuia dintre
parinti sau al ambilor,prezenta unui parinte vitreg,alcoolismul parintilor,abaterile
comportamentale ale parintilor,manifestarea lor triviala s.a.
Fenomenele respective pot fi provocate de o situatie biopsihologica sau de una economico-
sociala necorespunzatoare.
In raport cu furtul,jaful este o forma de comportament foarte grava si
are loc sub amenintare sau ca act de violenta.Situatia comportamentala este tragica si mai
complexa cand jaful se produce in banda,ceea ce evidentiaza caracteristicile peronalitatii
dizarmonice.

Comportamentele sexuale deviante au loc datorita maturizarii sexuale ; se manifesta prima

experienta sexuala si apoi se structureaza conduita sexuala,care poate lua forme aberante
,deviate,sub influente nefaste sau sub influenta agresivitatii si opozabilitatii :violul .
In general infractionismul si conduitele sexuale deviate sau aberante au la baza :
1) incidente sexuale in copilaria mare sau pubertate ca,de pilda,seductia de catre un
homosexual mai in varsta,incestul sau violul ;
2) tinerii care nu au avut modele sexuale(fara tata sau mama in familie)cu care sa se
identifice si ca atare au conduitele sexuale needucate si un mai mare risc de a deveni
inadecvati ;
3) izolarea excesiva de alti copii si lipsa de educatie sociala generala si educatie sexuala
ca urmare a lipsei de sociabilitate generala fapt ce constituie un risc mai mare pentru
conduite aberante(exibitionism,viol )
4) teama de responsabilitate insotita de imaturitate conduce la dependente de adult si
creeaza conditii mai lesnicioase pentru deviatii sexuale ;
5) teama excesiva,anxietatea si opozabilitatea din familie si scoala creeaza o tensiune ce
se descarca sub forma de hiperactiuni sexuale(uneori)
6) viata exesiv austera si deprivata de relatii sociale,de distractii reale si de independenta
din internate,colonii etc.poate favoriza unele deviatii sexuale.
In ceea ce priveste delicventa Noel Maillone descrie doua tipuri de adolescenti delicventi :
Primul tip este al tinerilor care savarsesc infractiuni traind intens pe plan subiectiv
intern teama si oroarea de a se identifica pana la urma cu adevaratii delicventi.Ei au impresia
ca delictele lor sunt consecinta unor situatii speciale in care s-au antrenat inainte ca viata lor
sa fi inceput.

2
 O a doua categorie este aceea a delicventilor care au o atitudine antisociala ce le
monopolizeaza intreaga conduita.In prima categorie,autorul citat considera ca domina un fel
de nevroza,pe cand in al doilea caz este vorba de exprimari de psihoze.
Sinuciderile au in anumite perioade si zone functii contagioase.In general tentativele
de sinucidere sunt mai numeroase decat sinuciderile propriu-zise.
La aceasta varsta puterea manipularii parintilor,prietenilor sau chiar a unei parti reduse din
societate cu tentativa de sinucidere in cazul in care nu îi sunt indeplinite doleantele este foarte
mare ;in aceste varste de trecere si de formare pot avea loc debuturi de psihoze
infantila,sentimente de persecutie profunde,de gelozie,depresiune melancolica,izolare
excesiva etc.
Toximania :din spirit de aventura,in combinatie cu dorinta de a incalca
interdictii,adolescentii organizeaza reuniuni excentrice unde fumeaza,beau si de multe ori
incep consumul de droguri cum ar fi marijuana si heroina.
Totusi noi folosim droguri cand consumam ceai sau cafea sau in cazul adultilor un
pahar de vin ce-i relaxeaza.La adolescent alcoolul este consumat in cantitati destul de mari
deoarece le sporeste siguranta de sine,il face sa se simta
fericit,mai spiritual dar ceilalti vad altfel lucrurile .Abuzul de alcool este o problema grava in
multe tari,fiind strans legat de accidente rutiere,crime,sinucideri,violenta si abuz sexual.
In SUA este interzis consumul de alcool pana la varsta de 21 de ani.
In Franta consumul mediu de alcool a scazut mult in ultimii 20 de ani.
Deviantele religioase :In formele ei autentice,protestare(filozofice si sociale),erezia
este o miscare de emancipare,revendicand libertatea de constiinta,libertatea politica,dreptatea
sociala si nu neconditionat o accentuare a starii de religiozitate.
Manifestarea religiei in planul constiintei si in planul comportamental al
individului :Sistemul vietii religioase presupune un nivel teoretico-dogmatic si un nivel
comportamental,manifestandu-se activ si nemijlocit in actiunile individului.Primul nivel se
refera la existenta in planul constiintei a explicatiilor si intelegerii realitatii pe baza sistemului
adoptat ;al doilea este prezent prin atitudinea activa a indivizilor fata de sistemul
religios,concretizat in forme variate ale practicilor religioase,ca :ceremonii specifice,acte
magice,ritualuri religioase etc.
In acest caz comportamentul este orientat de reguli si norme caracteristice
fenomenului religios si fiecarei religii luate in parte,de prejudecati si stari de spirit
religioase ;comportamentul indivizilor se va desfasura in conformitate cu cerintele si
interdictiile religioase.De regula cele doua niveluri apar ca interconectate,ele presupunandu-se
si conditionandu-se reciproc,Sunt insa si situatii,evident destul de putine la numar, cand
planul teoretico-dogmatic nu este dublat si de unul comportamental-actional sau invers.In
prima situatie constiinta individului ,desi ramane sediul unor idei se prelungeste si prin actiuni
concrete. Acest caz reprezinta un indice de baza al religiozitatii,al starii de dependenta
spirituala a omului fata de divinitate.Deseori aceasta situatie nu poate fi usor
evidentiata,situandu-se la un nivel implicit ea nu este direct perceptibila. Intretinuta de
prejudecati,stari de spirit,traditii religioase,care,desi nu sunt manifestate in plan
comportamental,impiedica formarea unor convingeri stiintifice,materialiste.De aceea
,accentul educatiei trebuie deplasat spre latura afectiv-emotionala,componenta de baza in
structura convingerilor,precum si de posibilitatea de control a mecanismului complex de
formare a acestora.
In familiile musulmane se inradacineaza un puternic spirit de sacrificiu in numele
religiei si a scopurilor sale,indivizii care lupta in razboiul sfant sacrificandu-se fara ezitare
pentru dogmele credintei si perpetuarea lor .
Cel de-al doilea caz,in care planul comportamental nu este sustinut consecvent de
credinte,idei,de explicatii religioase,el fiind perpetuat in virtutea unor traditii,unor functii

3
estetice sau psihologic-individuale pe care religia le-a cultivat,este mai putin semnificativ
pentru indicarea starii de religiozitate.Uneori suntem in prezenta unor situatii evident
paradoxale :ceremonii religioase practicate in diferite momente cruciale pentru viata omului
(nastere,botez,nunta,inmormantare)
pastrate doar prin forta traditiei si a spectacolului implicat,dezgolite de substatul lor
religios,mistic.
Bolile mentale:
1.Depresia:nevroza depresiva este probabil cea mai grava afectiune nevrotica.Cei ce
sufera de aceasta ,sunt incapabili sa treaca peste necazurile vietii intr-o anumita perioada de
timp.Ei sunt cuprinsi de tristete,apatie si letargie,pana cand mintea lor nu mai functioneaza
normal.Acesata boala poate aparea in urma unui eveniment nefericit,ca moartea unei persoane
dragi sau dupa o boala epuizanta.Uneori,nu exista nici o cauza externa evidenta,caz in care
depresia este endogena.
Asemenea altor boli mintale,cauza fundamentala a bolilor depresive poate fi reprezantata de
modificari de ordin chimic in interiorul creierului.Destul de des depresiile usoare pot fi
findecate prin inteprinderea unor activitati cum ar fi calatoriile,insa cazuri mai complicate pot
necesita tratamente medicamentoase combinate cu psiho-terapie.Principalele simptome ale
acesteia sunt: insomnii,
iritabilitate,pierderea poftei de mancare si lipsa puterii de concentrare.Intr-o faza avansata a
bolii,pacientul poate incerca sa se sinucide cu scopul de a-i scuti pe cei dragi de „povara” pe
care o reprezinta.
2. Psihoza:ca si in cazul nevrozei,o persoana care sufera de tulburari psihice prezinta
tulburari de comportament.Diferenta este ca psihopatul pierde contactul cu realitatea.
Tulburarile psihice organice apar atunci cand procesele mintale sunt dereglate de
deteriorarea fizica a creierului,provocata de rani sau tumori.In cazul in care nu exista o cauza
fizica evidenta,boala poarta denumirea de dereglare fizica functionala.Exista doua faze:
● faza maniaca (in care pacientul poate deveni agresiv si insensibil fata de
ceilalti;comportamentul poate fi insotit uneori de iluzii)
● faza depresiva( bolnavul se poate simti persecutat,ajungand uneori sa se sinucida)
Pacientii cu tulburari paranoice sufera halucinatii.Ei pot avea halucinatii de
gelozie(acuza persoana iubita de infidelitate),de grandoare(se considera persoane
superioare),de inferioritate(isi autosugereaza scopuri inalte,ireale,in vederea depasirii
sentimentului de esec).
3.Schizofrenia:este uneori descrisa ca o minte fisurata,”minte imprastiata”-o
dezorganizare a gandirii si a comportamentului normal.Aceasta cuprinde mai multe faze:
● o faza poate incepe brusc,dar detasarea de realitate se face de obicei treptat;persoana
devine din ce in ce mai pai putin capabila sa se concentreze si sa comunice,avand reactii
necorespunzatoare,vis a vis de cea ce se petrece in jurul ei si facand gesturi ciudate si fara
rost.
● alta faza poate incepe cand pacientul simte ca mintea si corpul i-au fost „furate”si
poate incepe sa auda voci si sa simta senzatii ciudate pe piele.
In cazul schizofreniei paranoice ,simptomele sunt insotite de sentimente de
persecutie.Ea poate fi ereditara.Pacientii sunt de obicei internati in spitale pentru consult si
tratament.Daca starea lor se agraveaza li se administreaza tratamente de psihoterapie si
reabilitare si daca este posibil se intorc acasa.
4.Dependentele:drogurile sau alcoolul sunt considerate adesea boli mintale.Nevoile
persoanei dependente pun stapanire pe gandurile sale,iar persoana devine uneori incapabila sa
traiasca sau sa munceasca in mod normal,incalcand pana si legea pentru a obtine cantitati din
substanta dorita. Consumarea de bauturi alcoolice in societate poate duce la alcolism.Cand

4
persoana se trezeste din starea de betie ,problema persista,si apare si starea de
mahmureala.Reactia imediata este de a se imbata din nou.
Dependentele de televizor,jocurile pe computer si jocurile de noroc sunt afectiuni mai
recente,persoanele in cauza sunt atat de incantate incat ard de nerabdare sa le repete.Copii pot
deveni retrasi si nesociabili in urma jocurilor pe calculator,care le pot ocupa tot timpul liber si
le reduce timpul alocat studiului.
Extremismul politic:Inca din copilarie asistam in familia noastra la discutii
politice,apoi ne maturizam si ideile politice ale parintilor raman inchide undeva in memoria
noastra si ne influenteaza.La maturitate multi dintre adolescenti sunt implicati in conducerea
partidelor politice ale tineretului unde se observa un spirit competitiv si loial partidului caruia
apartin de cele mai multe ori acesta fiind partidul cu care pe vremea copilarie familia
simpatiza.
Handicapurile fizice:exista o serie de handicapuri ce au un anumit specific in diferite
etape de dezvoltare a omului.Unele din aceste handicapuri trec neobservate si,in genere,nu
impieteaza asupra relatiilor dintre individ si colectiv.In schimb,alte handicapuri,chiar daca par
simple la prima vedere ,isi pun amprenta asupra intregului comportament al omului atat in
domeniul activitatii sale practice,cat si in sfera sa spirituala.Aceasta creaza dificultati de
adaptare la mediul de viata,fie ca este vorba de activitate scolara,profesionala,in relatiile de
familie,fie ca apar probleme ale integrarii in colectiv si in insusirea unor modalitati
informationale care duc la dezvoltarea persoanei.Precizand rolul jucat de diferite discipline in
investigarea handicapurilor comportamentale,Virgil Dragomirescu arata ca „psihologic”si
medical conceptul de devianta ca abatere comportamentala nu difera in esenta pe plan
comportamental,atribuindu-i-se o semnificatie simptomatica”.
In literatura de specialitate se gasesc o serie de referiri la principalele categorii de
handicapati si se fac chiar clasificari mai mult sau mai putin acceptate .Unele lucrari se refera
la trei categorii principale de copii inadaptati:
1) inadaptatii psihic (categoria debililor mintali ,a imbecililor si a idiotilor);
2) inadaptatii fizic (categoria deficentilor senzoriali)
3) inadaptatii social ( categoria delicventilor,a psihoticilor si psihopatilor)
In general dereglarile biologice nu duc la comportament inadaptat ,decat in circumstante de
diconfort psihic,ca urmare a existentei unor conditii psihologice sau obiective care creaza
situatii stresante.Motivarea unor comportamente aberante la copii si stabilizarea lor poate
incepe chiar de la lipsa de autoritate a parintilor sau cu exagerarea acesteia.