P. 1
MOTORUL_ASINCRON

MOTORUL_ASINCRON

|Views: 538|Likes:
Published by Dim04

More info:

Published by: Dim04 on Jan 20, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/28/2013

pdf

text

original

GRUP SCOLAR INDUSTRIAL „AUREL VLAICU” ARAD

PROIECT PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE

TEMA: PANOU DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE

COORDONATORI: PROF. INGINER: PETRESCU-NISTORESCU MARIUS MAIST. INSTR.:SLEV ROMAN

CANDIDAT: LIND PETRU

ARAD 2008
1

PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASINCRONE 2 .

.14 Butoane de comanda ..............1..... Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate………10 V...9 IV... Principiul de funcţionare…………………………………………….9 IV...1............16 BIBLIOGRAFIE 1.... Caracteristicile rotoarelor de construcţie specială……………….......................... Cap....Cuprins 1 I................... VIII.2...1...1.....Argument 3 .......................10 Cap ......8 Cap IV Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie al motoarelor asincrone….I Cap .....2... Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie…………………………........ Caracteristici de funcţionare……………………………………….....7 Cap.Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli……………........8 III..... I.11-12...........2.10 V..3...... Reglarea turaţiei prin modificarea ƒ1 a tensiunii de alimentare….......14-15 MASURII DE PROTECTIA MUNCII.....Argument…………………………………………………………3-4 Motoare asincrone……………………………………………5 Definiţie şi elemente constructive de bază……………………….....V......... Contactoare..VI..........3........ Cap.......9 IV. Cuplul electromagnetic………………………………………………8 III..... I.9 Cap .....12-13 Relee termice.. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat…………………………….............. Caracteristici de funcţionare ale maşinii asincrone………8 III... ..2..............1.......VII..........II II....7 II.. Schimbarea sensului de rotaţie…………………………………….......... III.. ..............3. Siguranţe fuzibile...IX.2.......5 Semne convenţionale………………………………………………6 Domenii de utilizare…………………………………………………6 Principiul de funcţionare al motoarelor asincrone……6 Cap .. Cap .... Regimurile de funcţionare ale motoarelor asincrone……………..........

el fiind rotit datorita interacţiunii dintre câmpul magnetic invertitor si curentul electric din rotor. poate fi executat din aliaj de aluminiu. Rolul funcţional al componentelor electrice sunt: -subansamble ale contactorului:contactor.contacte auxiliare. Principalele parţi componente ale unui motor asincron sunt: -statorul(inductorul).Au pe stator o infasurare monofazata repartizata sau concentrata.se produce un câmp magnetic sinusoidal si pulsatorie in timp.este executat din conductoare electrice din cupru sau aluminiu.care se executa din fonta sau otel. Din punct de vedere al rotorului.izolate si montate in crestăturile pachetul de tole.motoarele asincrone se executa in doua variante: -cu rotorul in scurtcircuit(motoare cu colivie).bobina contactorului. Alimentând infasurarea cu o tensiune monofazata. Motoarele asincrone monofazate sunt motoare cu puteri sub 1Kw. Capetele infasurarii statorului sunt scoase in exteriorul carcasei si legate la cutia de borne> Rotorul(indusul motorului)in care se produce prin inducţie . -cu rotorul bobinat si cu inele colectoare.cabluri de legătura. Prin acţionarea butonul de pornire se atrage miezul contactului datorita unui ciop magnetic generat de bobina contactorului. Ele este format din: -carcasa. Prin atragerea contactelor principale se va face alimentarea u energie a consumatorilor . Pentru motoarele mai mici. Elemente de siguranţa(siguranţe fuzibile).curent electric. 4 . fie cu nervuri exterioare pentru a mari suprafaţa de schimb termic cu mediul înconjurător.este de forma cilindrica.In proiectul ”PANOUL DIDACTIC PENTRU PORNIREA SI OPRIREA SUCCESIVA A MOTOARELOR ELECTRICE ASICRONE IN LABORATORUL DE ELECTROTEHNICA”se descrie următoarele caracteristici despre motorul asincron cum funcţionează si pârtile componente a lui.5mm Infasurarea statorului.contacte principal . Carcasa este prevăzuta fie cu fante necesare circulaţie aerului pentru răcirea motorului. Tolele se executa din tabla de otel electrotehnic cu grosimea de 0.buton de pornire.care are rolul de a produce câmp magnetic invertitorul..buton de oprire.cu crestături la partea interioara si este fixat in carcasa. Contactorul face legătura intre circuitul de alimentare si consumator.releu termic.Contacte auxiliare(sau de autoretinere) menţin bobina alimentat atât timp cat nu apăsam butonul de oprire. Pachetul de tole.

siguranţe fuzibile.Se apăsa butonul BP2.cabluri de legătura.3 butoane pornire si oprire.In acelaşi timp se închid contactele de automenţinere C1si se deschide contactele interblocare C1 care are rolul de impedica producerea unui scurtcircuit intre faze R-T in cazul in care sar apăsa din greşeala pe butonul BP2.supracurentii.relee termice. I. 5 .3 contactoare.cele trei contacte principale C2 realizând inversarea a doua faze intre ele. Pentru pornirea in al doilea sens de rotaţie se opreşte motorul mai intai apăsând butonul B02 deschizându-se contactele C1 principale si închizându-se contactele de interblocare C1.Elemetele de siguranţa cat si releul termic asigura protecţia consumatorului la suprasarcini . Pentru pornirea in primul sens de rotaţie se apăsa butonul BP1 închizându-se contactele principale in număr de trei C1 motorul fiind alimentat cu o tensiune de la retea.iar contactele de inter blocare se deschide C2 se întrerupe Cap.supratensiuni. Se găsesc in schema in anexa1 următoarele componente:3 motoare asincrone trifazate cu rotorul in scurtcircuit.motorul pornind in al doilea sens de rotaţie.

De aceea. Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestături o înfăşurare monofazată sau trifazată care se conectează la reţea şi formează inductorul motorului. motiv pentru care sunt cele mai utilizate.portperii. . Terminologia general pentru maşinile electrice.cutia cu placă de borne stator.scut. În continuare.bornă de putere la pământ. în funcţie de destinaţie. Semne convenţionale 6 . de sistemul de răcire. numite obişnuit motoare asincrone sau de inducţie. motorul mai are. Rotorul este format tot din pachete de tole. În afară de aceste părţi. . după forma înfăşurării rotorului.Definiţie şi elemente constructive de bază Motorul asincron este orice motor cu curent alternativ.2. . Simbolizarea formelor constructive este dată în STAS 3998-74. de tipul de protecţie la pătrunderea apei şi a corpurilor străine în motor. . de forma constructivă. dar în crestături poate avea o înfăşurare trifazată conectată în forma de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfăşurare în scurt circuit de tipul unei colivii. Motorul asincron este compus din armătura statornică (stator) şi armătură rotorică (rotor).carcasă. . funcţionează cu turaţie variabilă cu sarcina. de putere şi tensiune o serie de elemente constructive: . care la frecvenţa dată a reţelei.rulmenţi. care sunt cele mai robuste şi sigure în exploatare. I. dată de STAS 4861-73 cuprinde şi terminologia subansamblelor şi pieselor componente. vor fi prezentate numai motoarele asincron fără colector. maşinile asincrone se mai numesc “motoare asincrone cu inel” sau “motoare asincrone cu rotorul în scurt circuit” sau “rotorul în colivii”.

cu viteza unghiulară Ω 1. produc un câmp învârtitor de reacţie cu o sinteză unghiulară faţă de înfăşurarea care l-a produs: (B) Ω 2=W2/p=W1-W/p=Ω 1-Ω 7 . ea va fi parcursă de curenţi. . la rândul lor. Dacă înfăşurarea statorică se conectează la o reţea trifazată de tensiune şi frecvenţă corespunzătoare ea va fi parcursă de un sistem trifazat de curenţi care vor produce în intre fier un câmp magnetic învârtitor. Dacă armătura rotorică cere în acel moment viteza unghiulară Ω .“b” pentru conexiunea în triunghi. într-o înfăşurare de fază a ei.“a” pentru conexiunea în stea. (A) e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2WaKW2φ cosW2t unde: W2 este pulsaţia t. “W”. La înfăşurarea statorică trifazată cu cele şapte capete scoase. I. Motoarele asincrone trifazate formează cea mai mare categorie de consumatori de energie electrică din sistemul energetic fiind utilizate în toate domeniile de activitate. care. denumită secundară.e.e. Motoarele monofazate sunt utilizate în special în instalaţii de uz gospodăresc. se induce t.m.3.Notarea înfăşurărilor statorice şi rotorice se face conform STAS 3530-71.“U”. induse Ω 2 este viteza relativă dintre câmpul inductor şi rotor Dacă înfăşurarea rotorului se închide.1. Principiul de funcţionare Se consideră un motor asincron cu câte o înfăşurare trifazată pe fiecare din cele două armături. din cauza instalaţiilor de alimentare costisitoare.Principiul de funcţionare a motoarelor asincrone II.m. Domenii de utilizare Se utilizează aproape în exclusivitate ca motor în acţionările cu turaţie practic constantă şi mai rar la turaţii variabile. CAP . “V”. pentru cordoanele de alimentare ce se leagă la borne.II . bornele sunt notate astfel: .

m. În exploatarea motoarelor electrice sunt întâlnite toate regimurile de funcţionare menţionate. câmpul inductor şi cel de reacţie au aceeaşi viteză relativă faţă de stator. Deci. produce curentul I2. se exercită între cele două armături un cuplu electromagnetic. 2) Dacă turaţia rotorului este n>n1. adică de turaţia n2=n1-n. dând un câmp rezultant în întrejur. să aducă rotorul către turaţia de sincronism.e. iar forţa ∆ F=I2∆ lxB. Relaţia: e2=(W1-W)W2KW2φ cos(W1-W)t=W2W2KW2φ cosW2t arată că în înfăşurarea rotorică sunt curenţi. deci si I2 iar forţa ∆ F se opune creşterii turaţiei “n” a rotorului. Prin interacţiunea dintre acest câmp şi curenţii din înfăşurări. În acest caz. indusă produce pe I2.e. indiferent de turaţia rotorului. maşina primeşte energie electrică şi dezvoltă la arbore un cuplu magnetic. are tendinţa să accelereze rotorul către turaţia n1 a câmpului învârtitor. 1) La n E(0.e. e=(vxB)∆ l. adică Ω ≠ Ω 1. Regimurile de funcţionare a motoarelor asincrone Analiza regimurilor de funcţionare ale motoarelor asincrone se face în funcţie de turaţia relativă n2 a rotorului faţă de câmpul învârtitor inductor produs de stator. t. indusă în conductoarele înfăşurării scurtcircuitate a rotorului. funcţionând în regim de generator. 3) Când rotorul este rotit în sens opus câmpului învârtitor inductor. Motorul funcţionează în regim de frână. Deci.m. deci are faţă de acesta turaţia n2=n1+n şi alunecarea ∆ > 1 t. . cele două câmpuri sunt fixe între ele şi se pot însuma. câmpul de reacţie are viteza unghiulară: Ω +Ω 2=Ω +(Ω 1-Ω )=Ω 1 Adică. deci se poate exercita un cuplu numai dacă e2≠ 0.1) t. pentru menţinerea acestei turaţii. În acest caz se spune că se poate exercita un cuplu numai dacă rotorul alunecă faţă de câmpul învârtitor inductor. trebuie ca maşina să primească energie mecanică şi dă energie electrică.Faţă de stator. În acest caz.n1). motorul primeşte energie mecanică pe la arbore să menţină turaţia n în sens opus lui ∆ F şi energie electrică de la reţea. care acţionează asupra conductoarelor. indusă îşi schimbă polaritatea. deci n2<0 şi ∆ < 0.m. deci ∆ E(0.. dar regimul de bază este de motor 8 . iar ∆ F are sens opus faţă de n. funcţionând în regim de motor.

Trebuie menţionat că valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce şi prin introducerea în circuitul rotoric a unui reactanţe xp. greu de întreţinut. cuplul critic MkM şi alunecarea critică sk. au la pornire cuplu mare şi curent mic. fără a modifica statorul. Când ajunge în B.III. la aceeaşi putere. bronz sau alamă. Având rezistenţa Rp în circuitul rotoric şi cuplând motorul la reţea.1. pentru s=1. cum 9 . În general MpM=(1. al mecanismului de antrenat şi de curentul de pornire admis pentru motor. Coliviile rotoarelor se realizează prin turnare din aluminiu sau prin sudarea barelor din crestături la inele frontale de scurtcircuit. De aceea. apare la s=1 (n=0) cuplul MpM care pune în mişcare rotorul. pornirea trebuie să se facă fără şocuri periculoase pentru elementele transmisiei. iar cele cu colivie normală (cu bare rotunde) au la pornire cuplul mic şi curentul mare. se folosesc forme constructive de rotoare cu bare înalte sau colivii duble care. Caracteristicile de funcţionare ale maşinii asincrone V.8)Nn pentru reducerea timpului de pornire.5…1. În acest ultim caz coliviile pot fi din aluminiu.Cap . Cap . Pornirea şi schimbarea sensului de rotaţie a motoarelor asincrone Alegerea motorului şi a modului de pornire depinde de cuplul static rezistent Mr. trece pe caracteristica care are R′ ′ p<R′ ′ ′ p în punctul C şi procesul pornirii continuă până când punctul de funcţionare ajunge în punctul H corespunzător cuplului rezistent Mn al mecanismului. Dar în acest caz scade cuplul de pornire Mp.3. punctul de funcţionare deplasându-se din A către B. VI.IV. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistenţe în circuitul rotorului. cupru. Totodată. Caracteristicile motoarelor cu rotoare de construcţie specială Motoarele cu rotorul bobinat şi inele sunt costisitoare.

reiese din relaţiile corespunzătoare dacă se pune în loc de x 02 valoarea x′ 02+x′ p. Când motorul ajunge la turaţia normală. de putere şi turaţie. VI. şi nu prezintă avantaje. Pornirea motoarelor cu rotorul în colivie 1) Conectarea direct la reţea. şi în final se deschide K2 apoi se închide K3.2…2. un motor cu tensiunile de lucru 220380V se poate porni stea-triunghi numai la reţeaua de 220V.2. având o reducere de tensiune U1ƒ=U1√3. Schimbarea sensului de rotaţie Este echivalentă cu schimbarea câmpului învârtitor. 10 . care se face prin inversarea succesiunii a două faze. 2) Pornirea stea-triunghi se poate aplica la motoarele care au scoase cele şapte capete ale înfăşurării statorice şi în care pot funcţiona în triunghi la tensiunea reţelei trifazate la care se va cupla.2)Mn şi λ =1. este utilizată curent unde reţelele de alimentare şi mecanismele antrenante permit acest lucru. 3) Reducerea tensiunii de alimentare pentru reducerea curentului de pornire se mai face la motoarele mari prin folosirea autotransformatoarelor coborâtoare cu una două trepte de tensiune. Mp=(1. Dacă pornirea se face direct în triunghi. cuplul de pornire scade tot de trei ori şi motorul nu poate porni în plină sarcină. VI.4. se conectează K1 şi curentul de linie este: Iyp=UI1ρ /Zk=U1/√3Zk. Dar la pornirea în stea. se trece treptat pe prizele de tensiune mai mare. După trecerea prizelor pe poziţia de tensiune minimă se închide K2 apoi K1 şi motorul porneşte cu tensiunea redusă. adică de trei ori mai mare decât la pornirea în stea. Deci. Aceste date depind de fiecare motor în parte.5)In.3. curentul de linie ar fi: Idp=√3Ipƒ=√3(U1/Zk)=3Iyp. STAS 17640-70 stabileşte pentru motoarele cu puteri până la 132KW valorile Ip=(4…7.9…2. În momentul pornirii. alimentând motorul la tensiunea reţelei.

VII. se pot obţine teoretic turaţii de la 0 la nn. Reglarea turaţiei prin schimbarea numărului de poli La motoarele cu rotorul în colivie. se pot obţine două turaţii în raportul ½. la un cuplu Mr.V. Recent a început să se modifice numărul de poli prin modularea câmpului magnetic din întrefier când se pot obţine cu aceeaşi înfăşurare. dar schimbând conexiunile. Schimbând conexiunile unei înfăşurări. două turaţii la care raportul difera de ½ . sau convertizoare statice de frecvenţă.2. Reglarea turaţiei prin modificarea frecvenţei ƒ1 a tensiunii de alimentare Modificările frecvenţei unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c.Cap . cum este cazul la motoarele pentru ascensoare. se dispune pe stator două înfăşurări distincte pentru turaţiile respective. Când se cer trepte diferite de acest raport. prin introducerea în circuitul rotoric.3. Prin modificarea lui ƒ1 se modifică turaţia de sincronism n1 şi reactanţele.1. la motoarele cu rotorul bobinat. În schimb. se face în trepte (p=numărul întreg). Reglarea turaţiei motoarelor asincrone trifazate VII. la acelaşi cuplu rezistent Mn se obţin diverse alunecări s<sk.a. Reglarea turaţiei prin modificarea alunecării Reglând tensiunea de alimentare U1. 11 . VII.

electromagnetica sau pneumatica. semnalizare). Circuitele auxiliare (contacte de blocare. elemente metalice . Elementele componente ale unui contactor sunt: Circuit principal de curent (borne de răcitor la circuit exterior. Releele electromagnetice 12 .CONTACTOARE Contactorul este un aparat de comutaţie cu acţionare mecanica. Blocul de relee termice protejează motorul si instalaţia împotriva suprasarcinilor. Circuit de commanda (bobina electromagnetului de acţionare. Dispozitivele de stingere a arcului electric (camere de stingere. Schema de principiu a unui contactor cu mişcare de rotaţie Contactoare cu relee : Contactorul serveşte la închiderea si deschiderea circuitului de alimentarea motorului. bobine de suflaj). carcasa. In construcţia unui contactor mai intra elemente izolante. comandând deschiderea automata a contactorului. inclusive curent de suprasarcina. suporta si întrerupe curent in condiţii normale de exploatare ale unui circuit. elemente de fixare. la comanda data de un operator. contactele de autoretinere si butonul de commanda). cuva de ulei cu capac.CAP. cu o singura poziţie stabile. contacte fixe si contacte mobile). capabil de a stabili. VI .

saiba plata . ceea ce mareste gabaritul aparatului. De si un contactor bipolar ocupa mai putin loc decat 2 contactoare monopolare. Deoarece contactorul nu are o capacitate sufficit de rupere la scurtcircuit. Siguranţe fuzibile Sigurantele fuzibile sunt aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor care intrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subtire.piulita Am . de aceea a face fata necesitaţilor impuse de exploatare. se prefera prima solutie. se poate amorsa un arc intre cei 2 poli. 13 .conductor . patronul fuzibil propriu-zis.saiba alama . fiind mai sigura. cu sectiunea corelata cu curentul de intrerupt si cu timpul in care trebuie sa se topeasca).la arderea fuzibilului. Sigurantele fuzibile sunt alcatuite din trei parti distincte: soclul. VII. la ruperea unor curenţi intenşi. este indicat sa se prevădă in circuit o protecţie suplimentara cu siguranţe Contactoarele electromagnetice sunt utilizate in schemele electrice de acţionare.asigura protecţia contra scurtcircuitelor. Acesta impune distante mai mai intre poli. ele comandând automat in cazul unui scurtcircuit deschiderea contactorului. Principalele dezavantaje ale siguranţei fuzibile sunt-întreruperea instalaţie . capacul si La montarea sigurantelor LS succesiunea corecta a elementelor pe piciorul unui soclu este: saiba -inel de siguranta . exista in prezent o foarte mare varietate de construcţii Contactoarele de curent continu se executa monopolar.necesar inlocuirii acestuia.piuliţa. Execuţia bipolara prezintă dezavantajul ca. Caracteristic pentru contactoarele si ruptoarele de curent continuu este cursa mica a armaturii mobile a electromagnetului de tip clapeta CAP. Sigurantele fuzibile obisnuite folosite foarte mult in instalatiile electrice sunt aparatele de protectie cele mai simple si in general cele mai eficace.inel de siguranţa .pe un termen relative lung.

.630 A) -sigurante ultrarapide. Soclul siguranţei trebuie sa asigure izolarea fuzibilului si a celorlalte elemente din circuit fata de piesele conductoare legate la pamant.63.80.Acest tip de sigurante se fabrica pentru curenti nominali de 25.(de la 100 la..acesta duce la topirea fuzibilului dupa timpul cand temperatura a atins valoarea limita. Legatura dintre curentul electric si timpul in care are loc topirea fuzibilului se numeste caracteristica sigurantei fuzibile.-sigurante tubulare.160 si 200 A.35.25.-variatia in limite foarte lungi a timpului de topire.firul fuzibil este parcurs de curent de serviciu al instalaţiei .cu mare putere de rupere(MPR). Sigurantele fuzibile de joasa tensiune se executa in mai multe variante: .15.63.capacul filetat.Scara curenţilor nominali ai elementelor de înlocuire fuzibile este insa mult mai bogata 6.100. In condiţiile normale..piese de contact.încălzirea fuzibilului si a bornelor de legătura trebuie sa ramana suficient de mica pentru a nu transmite încălzirea periculoase conductoarelor de legătura.. In acest fel siguranta fuzibila poate asigura abele tipuri de protectii.făcând dificila asigurarea selectivitatea(întreruperea linei numai in punctul de alimentare cel mai apropiat de locul defectului)…-ramanerea motoarelor in doua faze datorita topirii unei singure siguranţe dintre trei care protejează un circuit trifazic…-eficienta redusa la protecţia împotriva suprasarcinilor.125.-sigurante cu filet>>sunt folosite in instalatii casnice si semiindustriale dar si cele industriale.40.Aceasta se realizeaza in toate instalatiile electrice de lumina. Daca prin fuzibil trece un curent de scurcircuit acesta duce la topirea fuzibilului intr-un timp foarte mic.pentru intensitatii nominale pana la 200 A si este format din patru elemente:soclul de portelan..20.In tub de sticla (curenti pana la 1 A) .10.elementul de inlocuire(patronul fuzibil). Curba este asimptotica la o valoare a curentului nunita curent limita.Daca prin fuzibil trece un curent de suprasarcina..100 si mai rar .200A.Curentul nominal al fuzibilului este mai mic decat acesta.. 14 .

schimbarea brusca de rezistenta a termistorului la depăşirea temperaturii admise conduce la declanşarea conductelor din circuitelor principal al motorului.se folosesc relee sau declanşatoare termice.pupitre de comanda. pentru cuplarea motoarelor electrice. Releele termice se realizează.2----6)In.ascensoare. Butoanele mai complexe(duble)pot comanda simultan deschiderea unor circuite si închiderea altora.si 1. Butoanele de comanda sunt acţionate numai manual.maşini de ridicat.regimuri intermitente etc.fie ca elemente integrate construcţiei unor contactoare cu relee monobloc.Pentru protecţia împotriva suprasarcinilor(1. Curenţi nominali de serviciu sunt de obicei 6A (rar.indirecta sau mixta. cu ajutorul unui circuit electronic de comanda.CAP.fie ca butoane de oprire. la care revin in data ce butonul nu mai este acţionat. releele termice obişnuite nu mai reproduc cu suficienta fidelitate încălzirea motorului . releele de curenţii mai mari obţinându-se prin folosirea unor şunturi sau a unor transformatoare. In anumite situaţii cu porniri grele . chiar la locul montării.RELEE TERMICE Utilizând contactorii.care se asociază unor contactoare de câtre constructor sau de câtre beneficiar. Ele au o singura poziţie stabila. In construcţia întreruptoarelor automate găsim de obicei declanşatoare termice.IX..cu încălzirea directa. BUTOANE DE COMANDA Butoanele de comanda sunt folosite pentru comanda voita a contactoarelor pe maşini-unelte.cum sunt cele provenite din supraîncărcarea motorului sau din rămânerea in doua faze . CAP. cu protecţie la suprasarcina. relee termice.bi-sau tripolare(blocuri de relee). Construcţia uzuale de relee termice merg pana la curenţii nominali de maximum 100 A. Butoanele de comanda se împart in doua grupe mari: 15 .. In aceste cazuri este recomandata introducerea unor termistoresemiconductoare cu rezistenta variabila cu temperatura –direct in infasurarile motoarelor.5-2 A in curent continuu.10 A)in curent alternativ .in funcţie de contactul care se conectează in circuit.fie ca unitatea distincte.putându-se ajunge fie la temperatura periculoase ale infasurarilor acestuia. VII .fie declanşări inutile.putând fi folosite deci fie ca butoane de pornire. inversoare sau stea-triunghi. respectiv alte elemente de comandă se pot realiza diferite combinaţii de demaroare directe.ce mai mare parte a releelor termice moderne se bazează pe utilizarea termobimetalelor sub forma lamelara. Ele sunt in general prevăzute cu un contact normal deschis(ND)si un contact normal închis(NI).

de obicei destinaţie acţionarii unui organ al maşinii chiar in sensul indicat de maneta manipulatoare.butoane pentru montarea pe panou si –butoane in cutii închise .respectiv de punere sub tensiune a circuitului. De obicei.prevăzute cu o maneta a cârei poziţie(sus.butoanele de comanda sunt colorate sau marcate după un anumit cod: verde sau litera I indica butonul de pornire.ştanga. Butoanele in cutii închise se clasifica in primul rând numărul de butoane incluse in cutie.împiedicând acţionarea de câtre cel care nu poseda cheie butoane cu lampa care luminează când dau comanda.Din punct de vedere al funcţiei îndeplinite .butoane cu chei care se pot încuia pe poziţia dorita..butoane cu reţinere care raman pe poziţia închis din care a pot ieşi prin tragerea sau rotirea.dreapta)determina realizarea anumitor scheme.in al doilea rând prin gradul de protecţie asigurat de cutie.exista o foarte mare varietate constructiva:butoane normal si butoane ciuperca cu capul mai mare.care pot realiza diferite scheme in funcţie de poziţia micului miner rotativ cu care sunt prevăzute.si multe altele O categorie importanta o constituie butoanele selectoare. roşu sau litera O indica butonul de pornire.folosite ca butoane de oprire si de avarie.jos.respectiv de scoaterea de sub tensiune a circuitului Unii producătorii folosesc concomitent marcarea prin culori si prin litere. Acest lucru ii pot realiza si butoanele manipulatoare. 16 .

precum si a unor echipamente electrice. Folosirea carcaselor de protectie legate la pamant. este necesara eliminarea posibilitatii de trecere a unui curent periculos prin corpul omului. Astfel. chiar izolate. la o inaltime inaccesibila pentru om. aceasta inaltime se depaseasca cu 2. normele prevad ca inaltimea minima la care se pozeaza orice fel de conducto electric sa fie de 4M. Principalele masuri de prevenire a electrocutarii la locurile de munca sunt: • Asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si care se realizeaza prin: o amplasarea conductelor electrice. respectandu-se distanta impusa pana la elementele sub tensiune. Ingradirea cu plase metalice sau cu tablii perforate. Masurile. amenajarile si mijloacele de protectie trebuie sa fie cunoscute de catre tot personalul muncitor din toate domeniile de activitate. la traversarea partilor carosabile de 6M. studentii vor respecta urmatoarele norme de protectie a muncii: La executarea montajelor se va avea in vedere dispunerea aparatelor si a instrumentelor de masura astfel incat sa poata fi usor manevrate Legaturile electrice trebuie sa asigure un contact bun Se va realiza legarea la pamant a aparatelor si a a instatiilor care necesita acest lucru inante de inceperea lucrarii practice Punerea in functiune a montajului sau a schemei electrice se va face NUMAI dupa verificarea acesteia de catre cadrul didactic indrumator ESTE INTERZISA MODIFICAREA MONTAJULUI AFLAT SUB TENSIUNE ESTE INTERZISA TENSIUNE ATINGEREA PARTILOR METALICE AFLATE SUB Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare. o o o Izolarea electrica a conductoarelor. 17 .25m gabaritele respective. iar acolo unde se manipuleaza materiale sau piese cu un gabarit mai mare.MASURII DE PROTECTIA MUNCII LA UTILIZAREA INSTALATIILOR SI ECHIPAMENTELOR ELECTRICE Pentru desfasurarea in bune conditii a lucrarilor practice de laborator.

1978. Ed.\ A. Universitatea “Politehnica” Bucuresti. E. Universitaria. Craciunescu. Craiova. \ 18 . “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator. Probleme Fundamentale”. 1981.BIBLIOGRAFIE Al. s. Ionescu. Gh. Manolea “Actionari Electrice” – Indrumar de Laborator. Marcu “Lucrari Practice de Masini si Actionari Electrice”. C.V. Ed. Tehnica. I. s. Fransua. 1993. Bucuresti. 1997. “Masini si Sisteme de Actionari Electrice.P.a.D.a.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->