Bronsita Acuta

Bronsita acuta este un proces inflamator care irita traheea, bronhiilor mijlocii si uneori
ale bronhiilor mici avand ca substrat modificari ale secretiei, sensibilitatii si eventual al
permeabilitatii acestora si manifestat prin tuse, expectoratie, dureri retrosternale, uneori febra si
dispnee (bronsita capilara).Prezinta o evolutie de scurta durata si este una din cele mai frecvente
afectiuni inflamatorii pulmonare
Cand aceasta infectie apare, caile respiratorii se inflameaza producand mai multa secretie
(flegma) ca de obicei. Inflamatia impreuna cu mucusul produs obstructioneaza respiratia.
Bronsita este de obicei cauzata de acelasi virus ca siguturaiul. Virusul ataca mucoasa arborelui
bronsic provocandu-i rani. Corpul lupta in mod normal cu virusul, dar in tot acest timp mucoasa
se inflameaza mai mult si produce mai multa secretie. Corpului ii este necesar un anumit timp
pentru a repara stricaciunile provocate iar in aceasta perioada de refacere este posibil persiste
tusea sa respiratia sa fie ingreunata. La fumatori perioada de refacere va dura mai mult. 
Bronsita poate fi transmisa prin tuse. De asemenea cei care fumeaza sau care muncesc in locuri
cu mult fum sunt mai expusi riscului de a contacta bronsita acuta deoarece plamanii acestora au
suferit deja daune.

Factorii etiologici care pot genera bronsita acuta sunt:

-infectiosi,
-fizico-chimici
-alergici.
Factorii infectiosi sunt: virusi, bacterii, fungi si spirochete.
Factorii fizico-chimici: toxine endogene (uree, cloruri, toxine, s.a.) si exogene (pulberi, gaze
toxice, gaze industriale, vapori, etc), aici intra si fumul de tigara.
Factori alergici: polenuri, medicamente, corpi bacterieni, etc.
Rar se intampla ca bronsita acuta sa fie consecinta unor boli infectioase virale sau
bacteriene (rujeola, tusa convulsiva, difteria, etc).
 Producerea bronsitei acute este dominat de infectie, dar este posibil ca uneori aceasta sa
urmeze inflamatiei si vasodilatatiei ne specifice prin interventia unor modificari determinate de
iritatie sau alergie. In afara acestor factori etiologici (determinati) mai participa cu conditii
favorizante clima si sezonul (umiditate, frig), ventilatia deficitara, conditii neigienice de locuit
sau de la locul de munca, activitatea in conditii alergizante, oboseala, alcoolismul, fumatul, etc.
In plus mai pot interveni: muco-vascozitatea, hipo-gamaglobulemia, deficitul de IgA secretor,
focare de infectie rino- sino-amigdaliene, etc

Forme clinice
Bronsita acuta infectioasa - care este de doua tipuri: 
- bronsita acuta virala (cea mai frecventa), este produsa de virusuri: gripal A, B, paragripal 1,2,3,
sincitial respirator (afecteaza preponderent copii si persoanele tinere), adenovirusuri, virusul
rujeolei etc. 
- bronsita acuta bacteriana apare in evolutia unei bronsite acute virale prin suprainfectie cu flora,
care populeaza in mod normal nazofaringele: pneumococi, streptococi aerobi si anaerobi,
corynebacterii, neisserii, bacterioides. 
Bronsita acuta chimica se produce prin iritatia cailor respiratorii in urma expunerii
accidentale sau profesionale la diverse substante chimice praf, ciment, fum, gaze iritante, vapori
de acizi, amoniac sau acetona etc.

Diagnostic
Examenul clinic
Diagnosticarea bronsitei acute se face de regula pe baza anamnezei (istoricul bolii) si a
rezultatelor de la auscultatia pulmonara si a bronhiilor. Suplimentar, se poate face consultatia
urechilor, a cavitatii orale, nazale si faringiene, dar si a ganglionilor de la nivelul gatului
Examene de laborator
In caz de febra si expectoratii purulente se va recolta sange pentru a se decide daca se impune
sau nu tratamentul cu antibiotice. Cresterea usoara a vitezei de sedimentare a hematiilor (VSH-
ul) si scaderea numarului de leucocite (leucopenie) indica o infectie virala. Cresterea
semnificativa a vitezei de sedimentare a hematiilor, asociata cu leucocitoza (cresterea numarului
de leucocite) , semnalizeaza o infectie bacteriana.
Daca evolutia bronsitei este ingrijoratoare, se recomanda examenul bacteriologic al secretiei
expectorate si un exudat faringian pentru identificarea germenilor patogeni, care vor fi urmate de
o antibiograma.
Radiografia pulmonara
Daca manifestarile patologice nu cedeaza sau se inrautatesc, este posibil ca bronsita acuta sa fi
evoluat spre pneumonie. In acest caz se impune radiografia pulmonara. Examenul radiologic al
plamanilor se recomanda si in cazul in care pacientul prezinta hemoptizie, pentru a exclude din
diagnostic tumorile pulmonare sau bronhiale. este normala (nu se efectueaza in timpul sarcinii). 
Simptome si evlolutie

La inceput se acuza doar congestia nazala, traheala sau bronhica, dureri faringiene,
senzatie de uscaciune si arsura a gatului si a regiunii retrosternale, raguseala, s.a. urmate de tuse
fara expectoratie chintoasa, spasmodica insotita de disfonie (faza de cruditate). La mai mult de
jumatate este prezenta febra, frisoanele, etc.
Dupa 2-3 zile boala intra in faza de coctiune: tuse din iritativa se transforma in tuse
productiva (expectoratie sero-mucoasa sau sero-mucopurulenta). Dispneea este absenta in
formele simple dar se manifesta in formele bronho-spastice sau este dominanta si foarte intensa
in formele grave ale bronsitei acute la copilul mic (laringo-traheita obstructiva) sau bronsita
capilara la varstnic si copilul mic (intereseaza bronhiolele si parenchimul pulmonar.
Boala se poate vindeca spontan in 1-2 saptamani in afara de formele grave (bronsita
capilara si laringo- traheita obstructiva in care mortalitatea depaseste 60%. Poate avea o evolutie
grava cu complicatii la : debilitati, varstnici, diabetici, s.a.
Forme particulare ale bronsitei acute la adulti sunt bronsita obstructiva acuta si
bronsiolita acuta.
Bronsita obstructiva acuta evolueaza cu sindrom obstructiv difuz pe cai aeriene
intrapulmonare si se caracterizeaza prin dispnee, expiratie prelungita, raliuri sibilante difuze, ,
tahipnee si febra.
Bronsiolita acuta este o afectiune acuta a cailor aeriene mici, de obicei de origine virala
( virusul sincitial, virusul paragripal) sau poate fi produsa de clamidii si se caracterizeaza prin
tuse uscata, iritativa, febra mare si dispnee, insotita de cianoza.
 Bronsita acuta la copii constituie 20% din totalul infectiilor respiratorii acute, 20% din
cazuri bronsita acuta este cauzata de adenovirusuri si pana la 10% - de virusurile gripale. La
sugar si copilul mic bronsita acuta este produsa predominant de virusul sincitial respirator si
virusul paragripal 3. Bronsita acuta incepe dupa o infectie virala cu semne de rinita, febra. Peste
3-4 zile apare tuse seaca, frecventa care in asociere cu traheita devine chinuitoare, cu arsuri sau
dureri in piept. Peste 2-3 zile tusea devine productiva, cu sputa muco-seroasa sau mucupurulenta,
provocand la sugar si copii mici vome cu amestec de sputa. In bronsita acuta la copil se asculta
inasprirea murmurului vezicular si raluri bronsice sibilante si ronflante. 
Bronsita acuta la femeile insarcinate apare mai frecvent primavera si toamna pe timpul
umed si friguros.Femeile gravid dezvolta bronsite acute, de obicei primare, de origine infectioasa
( virale sau bacteriene) si foarte rar bronsite secundare ( complicatii ale tuberculozei, tifosului
etc.). De obicei sarcina nu predispune la imbolnavirea de bronsite, dar intumescenta mucoasei
bronhiilor , caracteristice acestei perioade, ingreuneaza expectoratia.Manifertarile clinice ale
bronsitei acute la gravid nu au particularitati. Bronsita acuta nu modifica evolutia sarcinii, insa
predispune la infectarea intrauterine a fatului. In tratamentul bronsitei acute la gravid, de obicei,
nu se administreaza antibiotic, insa daca acestea se impugn, se evita cele contraindicate in timpul
sarcinii,
Bronsita acuta, mai ales forma obstructiva, evolueaza la batrani mai grav, adesea
agravand insuficienta cardiaca (indusa de cardiopatia ischemica sau valvulopatii) si se complica
cu bronhopneumonie de staza.

Durata bronsitelor acute necomplicate este de 5 -10 zile si la tratament adecvat se vindeca
complet; bronsita acuta netratata si, mai ales, in prezenta factorilor iritanti are tendinta de
cronicizare. 

Tratament
Bronsita este cauzata de un virus, deci antibioticele nu va vor ajuta, chiar daca secretiile
sunt colorate sau dense. In unele cazuri medicul recomanda medicamente destinate
astmaticilor. Se evita fumatul si atmosfera poluata. In tratamentul bronsitei acute la copil se
prevede necesitatea respectarii unui regim hidric optim, care sa previna dehidratarea (prin febra
si dispnee). In caz de deshidratare se va face un supliment de rehidratare orala. Alimentatia va fi
obisnuita. 
Pot fi administrati agenti antivirali. Nu se administreaza antibiotice (cu exceptia cazurilor
de infectie cu mycolasma pneumoniae, care necesita tratament cu eritromicina). De asemenea, se
administreaza preparate mucolitice: acetilcisteina, bromhexina, efitusina, mucosistina si
decocturi mucolitice, care fluidifica si faciliteaza expectoratia mucusului bronsic. 

Complicatii
Complicatiile sunt rare si constau in: bronhopneumonie si bronhopneumopatie cronica
obstructiva la pacientii ce au depasit varsta de 40 ani.In unele cazuri bronsita si astmul pot fi
confundate. Daca exista tuse sau respiratie zgomotoasa mult timp, medicul ar putea face unele
analize pentru verificarea existentei altor probleme pulmonare. Pneumonia poate avea simptome
asemanatoare cu cele ale unei bronsite acute.Bronsita poate fi cauzata si de acidul gastric patruns
in plamani in timpul somnului. Daca tusea persista si apare un lichid cu gust dezagreabil in gura,
trebuie consultat un medic. Exista medicamente ce ajuta la reducerea acidului din stomac, astfel
ajutand la disparitia tusei. 
Cand trebuie consultat medicul?
- in cazul in care tusea dureaza de mai mult de o luna; 
- in cazul in care febra apare des; 
- cand scuipati sange; 
- atunci cand sunt dificultati ale respiratiei in timpul somnului sau atunci cand exista edeme la
nivelul mainilor sau picioarelor.

Pacientul trebuie sa fie informat despre masurile igieno-dietetice necesare pentru

prevenirea bronsitei sau cronicizarea acesteia: 
- alimentatie echilibrata, evitarea expunerii la rece; 
- vaccinarea antigripala in sezonul rece, in special, a varstnicilor, copiilor si a tinerilor ce sufera
de mucoviscedoza, a persoanelor tinere cu bronhopneumopatie cronica obstructiva; 
- chimioterapia profilactica: Amantadina pentru virusul gripal A, rimantadina pentru virusul
sincitial respirator, aciclovir pentru virusul Herpes Simplex. 
Bibliografie:

Chiotan,M. (2003)- Bolile respiratorii pe intelesul tuturor, Bucuresti, Ed. MAST

http://www.netmedic.ro/

http://www.sanatatea.com/

http://www.sanatatea.com/