Boala diareica acuta(BDA)

Definite:
BDA este o boala infectioasa a tubului digestiv, Insotita de pierderi de apa si electroliti, cu rasunet asupra
intregului organism, caracterizata prin scaune diareice si influentarea curbei ponderale.Diareea este un
simptom care se defineste ca eliminarea a trei sau mai multe scaune pe zi, al caror continut are o consistenta
scazuta.
Etiologie:
Cauze bacteriene:
- bacilul Coli (Escherichia coli);
-Shi ghel l a;
-Salmonella ;
-alti germeni bacterieni, mai rar.
Cauze virale:
-virusul Coxsackie;
-virusul Echo;
-adenovirusuri;
-rotavirusul
.Alte cauze:
-fungi;
- paraziti;
-etiologii mixte
Clasificare
Exista doua categorii de manifestari care determina doua forme de boala:
a) boala diareica acuta simpla (fara tulburarea starii generale);
b) boala diareica acuta cu sindrom de deshidratare acuta (cu tulburarea severa a starii generale)

a) Boal a di arei ca s i mpl a
BDA simpla se produce fie atunci cand germenele este mai slab, fie cand rezistenta
organismului este buna.

Tablou clinic
BDA simpla se manifesta prin:
-scaderea apetitului;
-varsaturi, produse mai ales pentru ca parintii nu respecta primul semn;
-eritem fesier premonitoriu: apare inaintea aparitiei scaunelor modificate, pentru ca aceste scaune
au o compozitie neadecvata si sunt iritante chiar inainte de eliminarea lor;
-scaune modificate, cu consistenta scazuta, de la semiconsistenta la apoasa, mai frecvente decat
de obicei, ce pot confine mucus sau puroi;
-scaderea curbei ponderale.
Exista o tulburare (NU boala) care poate fi confundata cu BDA.Este vorba de diareea
postprandiala(numita in literatura americanacolici de 3 luni). Aceasta se caracterizeaza astfel:
-apare la sugarul sub 3-4 luni; apare la sugarul alimentat exclusiv cu lapte matem;sugarul creste
in greutate.Aceasta este o tulburare digestiva care nu trebuie tratata. Nu se intrerupe alimentatia. Se
administreaza calmante (mai ales mamei)si eventual un alcalinizant per os (carbonat de calciu).
Tablou paraclinic:
-Coprocultura care poate evidentia si identifica eventualii germeni cauzatori.

Tratament
Baza tratamentului este regimul dietetic.

A.Tratamentul dietetic
1)Dieta hidrosalina (hidrica)
Aceasta dieta are ca scop oprirea inmultirii endogene a germenilor si punerea in repaus a tubului
digestiv.Dieta hidrosalina este fiziologic eficace, accelerand resorbtia de apa si electroliti.Dieta
hidrica dureaza 6-12 ore.
Consta in:
-apa fiarta si racita sau
-ceai indulcit cu glucoza sau
-cea mai la indemana solutie de rehidratare orala: 1 litru de apa in care se dizolva 6 lingurite de
zahar si una de sare; solutia poate fi pastrata 12 ore la temperatura camerei si 24 de ore in
frigider sau
-solutie polielectrolitica de tip GESOL.Cantitatea de lichide administrata trebuie sa fie egala cu
nevoile hidrice ale organismului sugarului (50-150 ml/kg corp/zi)+ cantitatea de lichid pierduta
prin diaree, varsaturi, transpiratie si respiratie.
2) Dieta de tranzitie
Dieta de tranzitie va cuprinde:
-supa de morcovi 30% (la sugarul pana la 3 luni) sau 50%(la sugarul peste 3 luni), in cantitate de
120-150 ml/kgcorp/zj timp de 12-24 ore, obligatoriu indulcit cu glucoza5% sau
-apa de orez 3% cu 5% glucoza

3)Realimentarea:
Realimentarea reprezinta reintroducerea proteinelor in alimentatie (daca nu se dau sugarului
proteine timp de 24 ore,acesta sufera).Proteinele se introduc in niste amestecuri care pot fi sau nu
tolerate.Realimentarea se face in functie de varsta sugarului:
-la sugarul sub 6 luni, realimentarea se face obligatoriu cu proteinele din lapte, in functie de
alimentatia de dinainte de boala:
-la sugarul alimentat la san, realimentarea se face cu lapte de mama, progresiv, incepand cu 10-20
ml lapte de mama la fiecare masa;
-la sugarul alimentat mixt, realimentarea se face la fel;
-la sugarul alimentat artificial, realimentarea se face cu un aliment dietetic (cu lipide, glucide
reduse si acidulat):Humana H, Humana H cu MCT, Bebelac fara lactoza,Milupa HN25) sau
preparate hipoalergenice (Alfare,Pregomin, Milupa SOM etc.);
-in functie de gravitatea BDA, realimentarea poate dura de la 3-5 zile la 7-8 zile, dupa care se
revine la alimentatia de dinainte de boala;
-la sugarii de peste 6 luni, care au deficit de lactoza cescade odata cu varsta, realimentarea se
face cu o proteine din carne sau din branza de vaci, administrate in fainos cu apa sau orez pasat.
4)Trecerea la alimentapa normala varstei
Se face progresiv, dupa ce s-a produs reparatia digestiva.
B.Tratament medicamentos
Tratamentul simptomatic:
-Smecta: 1-2 pachete/zi.
-Metoclopramid: 0,5 mg/kg corp per os sau intramuscular, pentru varsaturi.

Tratamentul antiinfectios:
Antibiotice in functie de gravitate:
-forme usoare: Furazolidon, saprosan, imodium;
-forme severe: asocieri de antibiotice - Ampicilina 100 mg/kgcorp/zi + Ciprofloxacina 15-30
mg/kg corp/zi, administrate timp de 3-7 zile.



b) Boala diareica acuta cu sindrom de deshidratare acuta

BDA cu SDA se mai numeste toxicoza. Incepe cu o BDA simpla,care duce la deshidratare; daca
deshidratarea este mai mare de10%, apare colapsul hipovolemic .
Tablou clinic
Se manifesta prin:
-semne de BDA:-scaderea apetitului;- varsaturi;-scaune moi;-scadere ponderala;
-semne de deshidratare acuta de diverse grade:-gradul I (deshidratare usoara), caracterizat
prin sete moderata, pliu cutanat lenes, turgor usor diminuat, tahicardie.
-gradul al II-lea (deshidratarea medie), manifestat prin sete intensa, pliu cutanat persistent, fontanele deprimate
,tahicardie mare, puls slab, hipotensiune;
-gradul al Ill-lea (deshidratare severa) manifestat prin pliu cutanat persistent, ochi infundati in orbite, nas efilat, puls
filiform, imperceptibil, hipotensiune marcata colaps,oligoanurie sau anurie, obnubilare, coma.
-Semne de colaps:-puls slab;-TA scazuta;-timp crescut de recolorare capilara;-oprirea diurezei;-varsaturi in
zat de cafea.
- Semne de hipoxie cerebrala pana la coma:-somnolenta;-privire pierduta cu ochii intredeschisi care
determina uscarea comeei, ce poate duce la infectii si ulceratii (se cos pleoapele).
-Semne de acidoza metabolica:-respiratie de ogar fugarit (respiratie profunda si rapida).
-Semne de insuficienta renala acuta:-oprirea diurezei.
-Semne de ileus:-abdomen mare, destins.
-Semne de afectare hepatica:-hepatomegalie prin incarcare grasa hepatica.
-Semne de infectie:-febra;-frisoane;-stare generala alterata.

Examenul fizic obiectiv: -evaluarea deficitului hidric, facand un paralelism intre pierderi si
alterarea starii generale astfel:
- pierderi de 5-7% - nu afecteaza starea generala;
- pierderi de 10% - semne de colaps;
- pierderi de 15% - coma;
- pierderi de 20% - exitus.
Setea:
-este semn de deshidratare intracelulara;
-repulsia fata de apa este semn de edem cerebral.
Uscaciunea mucoasei bucale:
-semn de deshidratare celulara care determina un semn clasic - limba se lipeste de abeslang
.-elasticitatea tesutului cutanat:- persistenta pliului cutanat apare la o deshidratare de peste5% si este din
ce in ce mai accentuata pe masura ce deshidatarea este mai mare
Evaluarea comportamentului neurologic al copilului:
-coma hipotona este o coma prin pierderi predominant de saruri, linstita, cu edem cerebral;
-coma hipertona este o coma prin pierderi predominant de apa, hiperexcitabila.
Tablou paraclinic:
-coprocultura care evidentiaza germenele patogen incriminat;
-ionograma serica evidentiaza: Na crescut sau scazut,K initial crescut, apoi normal sau scazut. Ca si Mg scazute;
-proteinemia este fals crescuta;
-hematocritul este fals crescut;
-echilibrul acido-bazic arata acidoza metabolica;
-examenul sumar de urina arata albuminurie, hematurie microscopica;
-ureea serica usor crescuta

Tratament:
Tratamentul BDA cu SDA se face in urmatoarele etape:
-combaterea colapsului (restabilirea volemiei): in prima ora:-administrarea de solutii macromoleculare:
Dextran;
-corectarea acidozei:1ora- bicarbonat de Na 8,4%;
-inlocuirea pierderilor patologice: in urmatoarele 6ore;
-acoperirea pierderilor fiziologice: 16 ore;
-restabilirea compozitiei lichidului intracelular:
-K;
-Mg;
-P;
-Ca.

Gastroenterita acuta la copilul mare
Definite:
Gastroenterita acuta este o boala infectioasa digestiva,caracterizata clinic prin scaune diareice si
varsaturi, iar evolutiv prin durata limitata si relativ scurta de 1-3 saptamani.

Etiologie:

Factori determinanti:
-bacterii-Salmonella;
-Shighella;
-Campylobacter jejunae;
-Yersinia entorocolitica;
-Clostridium;
-virusuri:-rotavirusuri;
- picomavirusuri;
-virusul Coxsackie;
-adenovirusuri;
-coronavirusuri;
- paraziti:-Giardia lamblia; tenii.

Tablou clinic
a)Sindromul diareic:-scaune semiconsistente sau lichide, uneori mucosangvinlente, alteori
mucopurulente (in functie de germenele incriminat), in numar variabil (in functie de gravitatea
infectiei),insotite uneori de colici abdominale.
b)Varsaturi:-sunt prezente numai in cazul afectarii gastrice.
c)Inapetenta:-apetitul este diminuat in formele usoare si dispare in formele grave.
d)Febra:-uneori este foarte ridicata.
e)Starea generala:
- buna in formele usoare;
-alterata in formele severe.
f)Pierdere ponderala.
g)Semne de deshidratare acuta:
-la copilul mare sunt mai putin evidente decat la sugar sicopilul mic;
-apar doar in cazurile foarte grave.

Tablou paraclinic
-Hemograma arata leucocitoza in infectiile bacteriene si leucopenie in cele virale.
-Coprocultura pune in evidenat germenele incriminat.
-Ionograma serica fumizeaza date despre echilibrul acidobazic si electrolitic.

Tratament
Majoritatea cazurilor de gastroenterita acuta se vindeca in maximum trei zile.
Obiectivul tratamentului:-rehidratarea si prevenirea deshidratarii.
a)Rehidratarea si prevenirea deshidratarii
Se administreaza copilului:-apa fiarta si racita;
-ceai;
-apa plata;
-apa minerala gazoasa;
-solutii de rehidratare: la fiecare 10 minute cate o lingura apoi cantitatea se creste progresiv;
compozitie:
-1litru de apa fiarta si racita +6lingurite de zahar + 1lingurita de sare (reteta OMS) sau
-360 ml suc de portocale (fara zahar) + 600 ml apa fiarta si racita +1/2lingurita de sare de masa.
b)Alimentatia
-Initial se evita: produsele lactate, sucul de citrice, condimentele, grasimile si prajelile,
alimentele care contin fainade grau (paine, paste, pizza etc.), legumele crude si fructele, cu exceptia
bananelor si a merelor rase
.-Se reintroduc progresiv alimentele solide: orezul, cerealele neindulcite, painea prajita si
covrigeii,
-Ulterior, se adauga progresiv fructele si legumele (cartofii,dovleceii etc.), iaurtul,
-In final, se adauga alimentele bogate in proteine (camea slaba, peste, oua, branza etc.)
c)Tratamentul medicamentos
-Pentru colicile abdominale se poate prescrie Paracetamol
-Medicamentele antidiareice nu sunt de obicei recomandate copiilor
-Antibioticele sunt prescrise doar pentru unele bacterii care raspund la acest tratament.
d)Tratament preventiv
-Igiena corecta cu apa si sapun a mainilor copilului (mai ales inaintea meselor si dupa folosirea
toaletei).
-Igiena corecta a mainilor adultului care prepara alimentelecopilului.
-Evitarea contactului cu persoane bolnave de gastroenterita.

Sindromul dureros abdominal (abdomenul dureros)
Din punctul de vedere al evoltiei, in practica clinica intalnim:
-abdomen acut dureros;
-abdomen acut chirurgical: reprezinta un grup de afectiuni abdominale care se manifesta clinic
prin durere si care necesita un tratament chirurgical de urgenta, in absenta caruia se ajunge la
decesul copilului;
-abdomen acut medical: reprezinta un grup de afectiuni abdominale care se manifesta prin durere
abdominala acuta care nu necesita tratament chirurgical, ci se rezolva prin tratament medical;
-abdomen cronic dureros

Abdomenul acut chirurgical
La copil, abdomenul acut chirurgical apare in: -apendicita acuta: este o afectiune chirurgicala
caracterizata prin inflamatia apendicelui ilio-cecal, cu un tablou clinic diferit la copilul sub 4-5
ani fata de copilul mai mare;
- peritonita acuta: este o reactie inflamatorie a peritoneului,de etiologie infectioasa, ce poate fi
primitiva sau secundara;
-invaginatia intestinala: reprezinta patrunderea unei portiuni de intestin in intestinul subiacent,
patrundere urmata de un intreg cortegiu de tulburari caracteristice ocluziei intestinale;
-ocluzia intestinala: reprezinta un sindrom clinic caracterizat prin intreruperea tranzitului pentru
materii fecale si gaze, cu consecinte grave;
-diverticulita Meckel ulcerate;
-traumatisme abdominale: contuzii abdominale (tegumentele si peretele abdominal nu prezinta
solutii de continuitate) si plagi abdominale (tegumentele si peretele abdominal prezinta solutii de
continuitate);
-ulcerul gastroduodenal perforat;
-colecistita acuta litiazica




Abdomenul acut medical

In 10% din cazuri, abdomenul acut este datorat cauzelor medicale:
-afectiuni digestive:
-sindromul de colon iritabil: reprezinta o tulburare funcfionala, fara procese inflamatorii, ce
afecteaza diferite portiuni ale tubului digestiv, caracterizate prin dureri abdominale insotite de
tulburari de tranzit;
-enterocolita acuta dizenteriforma;
-rectocolita ulcerohemoragica: este o boala inflamatorie nespecifica, cu caracter ulcerativ-purulent,
localizata de preferinta in 'regiunea recto-sigmoidiana, dar care poate sa cuprinda colonul in
intregime;
-purpura abdominala: numita si purpura Henoch-Schonlein este o vasculita aseptica cutanata si
pluriorganica, imuna,autolimitata, manifestata prin rash cutanat, durere abdominala si dureri
articulare;
- pancreatita acuta: este o boala sistemica grava caracterizata prin leziuni inflamatorii acute (edem,
hemoragie si necroza) la nivelul pancreasului exocrin ce determina un sindrom dureros abdominal
paroxistic sau continuu;
-colica biliara: reprezinta o durere acuta violenta, localizata in hipocondrul drept, cu iradiere in
coloana vertebrala, umar si omoplatul drept;
- boala Crohn: este o afectiune inflamatorie si ulcerativa intestinala ce afecteaza cu predilectie ileonul i
colonul si care se caracterizeaza prin dureri abdominale cronice i recidivante,sub forma de crampe
abdominale intense i intermitente,diaree, inapetenta, febra, scadere in greutate i anemie
.-afecfiuni renale:
-colica renala: este durerea foarte putemica, brusca, sfaietoare, atroce, cu
localizare lombara, ce iradiaza anterior, pe fata interna a coapsei i in organele genitale
externe(penis, scrot, vulva).
-pielonefrita acuta: reprezinta o infectie a tractului urinar superior i anume a
sistemului pielo-caliceal, cu evolutie ciclica
.-afectiuni extraabdominale care determina abdomen acut medical:- pneumonii;
- pleurezii;
-pericardite;
-esofagite
Abdomenul cronic dureros
Definite:Abdomenul cronic dureros reprezinta un sindrom dureros suficient de putemic pentru a
intrerupe activitatea copilului i a atrage atentia anturajului, cu caracter repetitiv, constand in cel
putin3 episoade dureroase intr-un interval de trei luni.
Incident

-Se intalnete la 10-12% din copiii de varsta colara.
-Varful de maxima incidenta este la varsta de 9-10 ani
.-Este rar sub varsta de 5 ani.
-Este mai frecvent la fete.
Etiologie: in 90-95% din cazuri nu se poate descoperi nicio cauza organica (este aa-numitul
abdomen dureros functional).
In 5-10% din cazuri sunt cauze organice decelabile. Se considera ca sunt peste 100 de cauze ce
pot determina abdomenul cronic dureros:
- boli gastrointestinale:-hemii hiatale;
-ulcer peptic;
-apendicita cronica;
-neoplasme digestive;
-invaginatii;
-constipatia cronica;
-adenita mezenterica;
- parazitoze intestinale;
-supraalimentatie;
-sindroamele de malabsorbtie;
- boli hepatopancreatice:
-hepatita cronica;
-hepatitele infecfioase;
-ciroza hepatica;
-litiaza biliara;
- pancreatita cronica;
- boli genitourinare:
-hidronefroza;
- pielonefrite recurente;
-litiaza renala;
-tumori renale;
-imperforatia himenala;
-dismenoree;
-boli respiratorii:
-procese inflamatorii pulmonare din vecinatatea diafragmului;
-boli metabolice:
-acidoza diabetica;
-hiperlipemia idiopatica familiala;
-boli rare:
-intoxicatia cu plumb;
- porfiria;
- boli de colagen;
-RAA;
-drepanocitoza;
- boli ale SNC:
-tumori cerebrale;
-epilepsia abdominala;
-migrena abdominala;
-anorexia nervoasa;
- boli musculoscheletice:
-traumatisme de perete abdominal;
-leziuni ale coloanei vertebrale;
- boli generale sistemice:
-purpura reumatoida;
- boli hemolitice;
-sifilis;
-limfoame;
-alte cauze:
-fobia colara

Tablou clinic:
Tabloul clinic este dominat de durere. Aceasta are urmatoarele caracteristici:
-localizare: periombilicala sau epigastrica;
-mod de instalare: fie lent, fie brusc (in timpul jocului, al mesei sau in somn);
-caracter: surda, acuta, cu caracter de tractiune pe organele intraabdominale, estompate sau marcate;
-semne i simptome insotitoare: febra, varsaturi, tulburari de tranzit, abdomen crescut de volum,
semne de suferinta a altor organe sau sisteme;
-durata: minute pana la ore;
-uneori durerea poate fi corelata cu mesele, cu stresul sau cu defecafia;
-frecventa: episoadele dureroase pot fi de la 1/saptamana pana la cateva/zi.

Tablou paraclinic:
Pentru a depista cauza, trebuie efectuate urmatoarele investigatii:
-hemograma;
-examen sumar de urina;
-VSH;
-examen coproparazitologic;
-urografie;
-urocultura;
-tranzit baritat;
-irigografie;
-colecistografie;
-radiografie de coloana lombara;
-EEG;
-amilazemie;
-teste hepatice.

Tratament:
Tratamentul este in functie de cauza.In abdomenul cronic dureros psihogen se administreaza:
-sedative;
-antispastice;
-laxative;
-tranchilizante;
-eliminarea factorilor de stres;
-principii educationale.


Parazitozele intestinale
Introducere
Parazitozele intestinale sunt afectiuni ale aparatului digestiv frecvent intalnite la copii, indiferent
de varsta, cu exceptia sugarului alimentat natural.Parazitul este un organism vegetal sau animal, care
traiete temporar sau definitiv pe seama altei funfe vegetale sau animale,deseori provocandu-i
tulburari evidente.Parazitismul reprezinta un mod de viata in care o fiinta folosete, partial sau in
totalitate, ca mediu necesar vietii sale, o alta fiinta.
Definite
Parazitozele intestinale sunt boli cauzate de prezenta in organism a diversilor paraziti.
Infestarile parazitare ale intestinului depind de:
-distributia geografica;
-clima;
-numarul calatoriilor;
-conditiile igieno-dietetice; _ viat:a in colectivitati;
-folosirea agentilor imunosupresivi.

Etiologie
Principalii paraziti ce pot infesta intestinul copilului sunt:
-viermii rotunzi (nemathelminti):
- Ascaris lumbricoides;
- Enterobius vermicularis;
-Larva migrans
viscerala;
-Trichinella spiralis\
-viermii lati (plathelminti sau cestode):
-Taenia saginata;
-Taenia solium;
-Hymenolepis nana;
-Botriocephallus;
-trematode:
- Fasciola hepatica;
-protozoare:
-Giardia lamblia;
-Entamoeba histolytica

Tablou clinic
Parazitozele intestinale pot avea un tablou clinic identic pot fi asimptomatice sau acelai parazit poate determina
diferite ta blouri clinice.Comune tuturor parazitozelor sunt urmatoarele manifestari
-anorexie;'
- paloare;
-dureri abdominale recurente;
-tulburari de tranzit intestinal.
Tablou paraclinic:
-Hemograma poate arata anemie i hipereozinofilie.
-Examenul coproparazitologic (CPZ) poate identifica parazitul in scaun.
-Testele imunologice poate arata o cretere a IgE.

Forme etiologice:

A.Oxiuriaza
Sinonime
-Enterobiaza

Etiologie:
-Oxyuris {Enterobius vermicularis): vierme acciform, cu sediul in cec i in colon, in stare adulta, de
unde iese i depune ouale la nivelul anusului.

Tablou clinic:
-Prurit anal i perianal, mai ales noctum.
-Prurit vulvar.
-Vulvita.
-Insomnie.
- Nelinite.
-Stare de agitate.
T a b l o u p a r a c l i n i c :
-CPZ: examenul microscopic al fecalelor deceleaza ouale de parazit.

Co mp l i c a t i i :
-Foarte rar poate determina apendicita acuta, prin patrunde rea parazitului in lumenul apendicular

Tratament

Tratament preventiv:

-igiena personala stricta (spalarea mainilor, taiatul unghiilor);
-igiena riguroasa a lenjeriei;
-tratarea concomitenta a intregii familii pentru a preveni re-infestarea.

Tratament curativ:
-compui de piperazina: vermicin sau nematocton10% in doza de50-75 mg/kg/zi, 7 zile;
- pamoat de pirviniu (Vermigal, Povanyl) 5 mg/kg in doza unica repetata dupa un interval de
doua saptamani; medicamentul coloreaza scaunele in rou;
- pamoat de pyrantel (Combantrin) 10 mg/kg in doza unica repetata dupa doua saptamani;
-mebendazol (Vermox) cp. a 100 mg, cate 2 cp./ zi timp de 3 zile;
-flubendazol (Fluvermal) 100 mg in doza unica.



B.Ascariaza
Etiologie
- Ascaris lumbricoides: vierme rotund, ce traiete in intesti nul subtire, de unde larvele penetreaza
peretele intestinal, patrund in circulatia porta i ajung in inima dreapta i apoi in
circulatia pulmonara.
Tablou clinic:
-In majoritatea cazurilor, este asimptomatica
.-in cazurile simptomatice, evolutia este in doua faze:
faza pneumonica cu tablou clinic de pneumonie cu febra tuse, sputa sangvinolenta, eozinofilie i
infiltrat pulmonar radiologic;
-faza intestinala caracterizata prin anorexie, tulburari gastrointestinale, dureri abdominale,
scadere ponderala.

Tablou paraclinic
-CPZ: examenul microscopic al fecalelor deceleaza ouale de parazit.
-Hemograma arata eozinofilie
.-Examenul radiologic pulmonar vizualizeaza infiltratele pulmonare.
Tratament :

Tratament profilactic
-spalarea mainilor inainte de mese;
-spalarea legumelor i fructelor consumate crude.

Tratament curativ
-compui de piperazina: vermicin sau nematocton 10% in doza de 50-75 mg/kg/zi, 7 zile;
-mebendazol (Vermox) cp. a 100 mg, cate2 cp./zi timp de 3zile;
-decaris;
-alcopar.


C.Giardiaza
Sinonime-Lambliaza.

Etiologie
-Giardia(Lamblia): vierme sub forma de para, cu aspect decaricatura a fetei de om cu sediul in
duoden i jejun.

T abl ou cl i ni c :
- debutul: la 9-15 zile de la infestare. in forma acuta apar: _ diaree apoasa, cu scaune explozive,
urat mirositoare; _ distensie abdominala;-eructatii; _ anorexie;-greturi, varsaturi;
-dureri abdominale;
-oboseala.
In forma cronica apar:
-dureri abdominale recurente sau cronice;
-eructatii cu miros sulfuros;
-anorexie;
-greturi;
-stationare sau scadere ponderala;
-semne de suferinta biliara;
-mialgii;
- posibil urticarie

Tablou paraclinic:

-CPZ: examenul microscopic al fecalelor evidentiaza formele adulte sau chisturile.

Tratament :

Tratament profilactic
-se va folosi pentru baut apa fiarta (clorinarea apei nu distruge parazitul).
-alimentele se vor prepara corect termic.
-se vor spala bine legumele i fructele consumate crude.

Tratament dietetic
-restrictie de dizaharide timp de 3-4 saptamani in formele cu diaree cronica.
-restrictie de gluten timp de 6 luni daca se asociaza intoleranta la gluten.
-se prefera sa se renunte la lapte 5 zile inainte, in timpul i 5 zile dupa tratamentul medicamentos.

Tratament curativ
-metronidazol (Flagyl, Noritate, Protostat), 20-50 mg/kgcorp/zi timp de 7-10 zile in asociere cu
nistatin i eritromicina;
-tinidazol (Fasygin, Tindamax);
-furazolidon;
-atebrina;
-intestopan


D.Teniaza

Etiologie
-Taenia solium, Taenia saginata, Hymenolepis nana:se pot gasi in camea de vita.

Tablou clinic:

Unele cazuri sunt asimptomatice.Alte cazuri sunt simptomatice, prezentand urmatoarele mani-
festari:
-digestive: greturi, varsaturi, anorexie sau bulimie, dureri abdominale difuze, diaree sau
constipatie;
-alergice cutanate;
-tulburari neurologice: astenie, agitatie, iritabilitate, rar convulsii;
-scadere ponderala;
-semne de anemie.

Tablou paraclinic:
-CPZ: examenul microscopic al fecalelor evidentiaza proglotele $i ouale de paraziti.

Tratament :

Tratament curativ:
-niclosamid (Yomesan) - cura de 1 zi, ce se repeta dupa 7 zile;
-alte medicamente utile sunt: praziquantel (se administreaza5-10 mg/kg corp intr-o singura doza)
i albendazol.