Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Psihoterapia Copilului Si Adolescentului
Psihoterapia Copilului Si Adolescentului
Caracteristicile consilierii
Consilierea prezintă anumite particularităŃi şi note specifice care o diferenŃiază de
psihoterapie (Băban, 2003):
este o relaŃie de colaborare dintre consilier şi cel consiliat;
este focalizată pe problemă;
este orientată atât către dimensiunile şi comportamentele problematice ale
clientului, dar şi spre îmbunătăŃirea unor aspecte din viaŃa clientului (ex.
comunicarea, abilităŃile de învăŃare, de luare de decizii, etc.) şi mai puŃin spre
schimbarea personalităŃii în ansamblu;
este eclectică (integrează şi aplică principii şi strategice specifice mai multor
orientări teoretice, în funcŃie de problema şi stilul clientului);
este formativă (vizează nu doar intervenŃii “curative” dar mai ales prevenŃia unor
comportamente neadaptative şi învăŃarea acelor strategii care vor facilita o
adaptare mai eficientă situaŃiilor de viaŃă);
este informativă, furnizând clientului datele necesare pentru a lua decizii
informate şi responsabile;
este suportivă, oferind clientului cadrul adecvat pentru a-şi exprima emoŃiile,
conflictele, dilemele legate de sine, lume, trecut, prezent sau viitor;
este focalizată pe situaŃiile prezente, trecutul fiind abordat sporadic, doar pentru a
înŃelege mai bine situaŃiile din present;
ce facilitează identificarea resurselor proprii de adaptare la mediu şi de
soluŃionare a situaŃiilor problematice;
este un proces ce potenŃiază validarea resurselor clientului în lumea reală;
este o intervenŃie de durată scurtă şi medie.
Ce NU este consilierea?
oferire de sfaturi
conversaŃie obişnuită, fără nici un obiectiv
proces de manipulare a clienŃilor
formă de tratament al bolilor mentale
Metode Psihoterapeutice:
Până în 1970 exista psihanaliza ca metodă psihoterapeutică individuală, în SUA
trainingul autogen, bioenergia, terapia centrată pe client a lui C. Rogers, iar la noi
dinamica de grup (1960-1970), psihodrama (1965-1975), bioenergia (1975-1980), Gestalt
terapia (1980).
Noile terapii îşi au rădăcinile în Europa :
- ansamblu de metode orientate spre starea de bine,
- acordă un rol important abordării corporale,
- pun accent pe exprimarea emoŃională şi pe comunicarea nonverbală,
- sunt interesate de comportamente, de acŃiune decât de discurs,
- sunt orientate către aici şi acum, spre felul cum persoanele se exprimă,
acŃionează şi întreŃin relaŃia în prezent.
Psihodrama lui Jacob Moreno, Dinamica de grup a lui Kurt Lewin, Analiza
ExistenŃială creată de Ludwig Binswanger, Victor Frankl, Rollo May, Vegetoterapia lui
Wilchelm Reich, Gestalt terapia lui Friedrich Perls, sunt curente ale psihologiei umaniste,
terapiile umaniste adresându-se persoanelor normale, dar şi nevrozaŃilor.
Obiectivul terapiilor umaniste este mai puŃin de a îngriji sau vindeca o boală, cât
a permite fiecăruia să-şi dezvolte şi să-şi sporească potenŃialităŃile, să-şi-o îmbogăŃească
viaŃa sau experienŃa, să creeze relaŃii mai intense şi mai armonioase. Acordând o atenŃie
diferită vieŃii şi experienŃelor noastre, noi alegeri şi noi resurse pot să apară.
Există 130 de metode psihoterapeutice. (Dr. André, Moreau (2007) Psihoterapie.
Metode şi Tehnici.Editura TREI, Bucureşti).
1. Psihoterapii centrate pe vorbire, pe interacŃiuna verbală: terapiile verbale
Clientul este invitat să vorbească pentru a se vindeca: exemplu tipic este
psihanaliza, terapiile lui C. Rogers, Pnl (Programarea Neuro Lingvistică), Analiza
tranzacŃională în şedinŃă individuală.
2. Socioterapiile se practică în grup, scopul fiind crearea unor relaŃii sănătoase
în grup, pentru vindecarea relaŃiilor traumatizante din trecut. Amintim:
Dinamica de grup, gestalt terapia, Analiza tranzacŃională în grup, Psihodrama.
3. Somatoterapiile sau terapiile cu meditare corporală, folosesc corpul ca suport
de schimbare. (Artele MarŃiale, Bioenergie, sofrologie)
4. MeditaŃii nu se crează o relaŃie şi corpil se imobilizează ( Hipnoza, terapiile
Trans-personale, curentele spiritualiste, Artele MarŃiale).
1. Acceptarea necondiŃionată
Este cea mai importantă atitudine în consiliere. Ea presupune acceptarea unei
persoane ca fiinŃă umană fără a fi neapărat de acord cu valorile, convingerile sau
comportamentele sale personale; acceptăm clientul şi nu comportamentul său (faptul că
şi-a lovit soŃia). Acceptarea este diferită de neutralitate, ignorare, milă, sau toleranŃă.
Acceptarea necondiŃionată presupune evitarea judecăŃilor despre ceea ce spune
sau face clientul (“Cum ai putut să-l baŃi pe IonuŃ?”) şi a afirmaŃiilor de genul “sunt de
acord, este bine, etc.”
Prin transmiterea atitudinii de acceptare necondiŃionată, consilierul devine un
model de realŃionare pentru client, care la rândul lui va învăŃa să se accepte pe el însuşi.
2. CongruenŃa
Se referă la concordanŃa dintre comportamentul, convingerile, emoŃiile şi valorile
unei persoane. Cu alte cuvinte, defineşte autenticitatea modului în care ne comportăm.
Este indicat să nu exprimăm convingeri şi idei în care nu credem cu adevărat deoarece
decalajul dintre ceea ce simŃim, gândim şi spunem sau facem, se va transpune în
comportamentul nostru verbal sau nonverbal şi va fi uşor sesizabil de ceilalti.
Lipsa de autenticitate duce la pierderea relaŃiei de încredere a clienŃilor. De
exemplu, dacă clientul ar spune “Sunt foarte supărat pentru că părinŃii mei sunt tot timpul
plecaŃi de acasă; tata pleacă frecvent în delegaŃii, iar mama vine acasă doar seara. Aş vrea
să stea mai mult timp cu mine.”, iar terapeutul ar răspunde “Da, e foarte neplăcut că
părinŃii nu pot petrece mai mult timp cu copiii.” (însă terapeutul se gândeşte că şi el, la
rândul lui, ajunge târziu acasă, dar nu vede o problema în aceasta şi prin urmare
zâmbeşte, iar copilul se va simŃi neînŃeles şi frustrat.
3. Empatia
Este abilitatea de a te transpune în locul altei persoane şi de a înŃelege modul în
care ea gândeşte, simte şi se comportă. A fi empatic nu înseamnă să te identifici cu acea
persoană.
Empatia se dezvoltă prin îmbunătăŃirea abilităŃilor de comunicare verbală şi
nonverbală cum ar fi:
Utilizarea întrebărilor deschise care facilitează comunicarea (ai putea sa-mi spui
mai multe despre acel eveniment..?)
Utilizarea rară a întrebărilor închise care blochează comunicarea (de ce..?)
Ascultarea clientului
Lipsa moralizării clientului
Evitarea întreruperilor, încurajarea vorbirii
Lipsa sfaturilor
Lipsa judecăŃii - discutarea comportamentelor alternative
De exemplu, dacă clientul ar spune “Mi-a fost ruşine când ceilalŃi au râs de mine”un
răspuns empatic din partea terapeutului ar fi: “Dacă aş fi fost în locul tău şi eu m-aş fi
simŃit ruşinat.”
4. Colaborarea
stilul
personal
confruntarea
focalizarea
reflectarea sentimentelor
încurajarea, parafrazarea,
sumarizarea
observarea clientului
formularea întrebărilor
ascultarea activă
Din poveştile altora, SubiecŃii pot să înŃeleagă, să înveŃe cum au rezolvat alŃii probleme
asemănătoare şi să-şi clarifice valorile. Unii se îndoiesc de self-help-ul acesta, totuşi
aceste sunt foarte prezente în occident, dar şi în România. În plus casetele audio cu
tehnici de relaxare, autohipnoză, creşterea stimei de sine, care-l învaŃă pe ascultător cum
să se descurce în diverse situaŃii, cum ar fi, comunicarea în cuplu, creşterea copiilor,
îngrijirea bătrânilor.
Filmele sunt considerate povesti vindecätoare si mijloace care oferä strategii de coping.
Ele sunt metafore care pot fi utilizate In terapie Intr-o formŕ asemänätoare basmelor, miturilor,
fabulelor ~i glumelor narative construite terapeutic; ne permit să explorăm experiente precum
natura dragostei, sensul vietn ~i cel a! mothi, conceptele de spatiu ~i timp, viziunea asupra
viitorului nostru: ,,Filmele au devenit ferestrele noastre cätre univers”, afirma producätorul
american Stephen Simon, promotorul unui nou gen cinematografic- filmul spiritual.
De asemenea, filmele oferä un mesaj mistic ~i ocazia unei dezvoltäri spirituale. ,,Filmele
sunt bisericile moderne”, sustine Robert Thomson, actor, producător ~i regizor american.
Puterea imaginativä pe care o oferä ecranul a modelat felul In care umanitatea se
contemplä pe sine, viata si cosmosul.
Conform teoriei cognitiviste, procesele cognitive automate necesită pu~in sau deloc
efortul; de obicei, au bc In afara focalizärii con~tiente, de~i unele procese automate pot fi
disponibile con~tiintei; sunt realizate prin procesare In paralel; sunt relativ rapide; presupun
niveluri de procesare cognitivă relativ joase.46 Ele corespund schemelor cognitive ~i conduc la
gândurile automate (fraze, imagini mentale, sunete sau muzicä, cuvinte izolate) ce apar la un
nivel apropiat con~tientului. Sunt mai greu de modificat.
Procesele cognitive controlate prezintä caracteristici opuse celor automate. Ele corespund
gândirii logice ~i au ca rezultat o decentrare In raport cu sine. Sunt mai u~or de modificat.
,,Terapiile cognitive î~i propun favorizarea proceselor cognitive controlate In f a,taproceselor
de tratare automata a informa,tieiprin schemeperturbate (subl.ns.).47
“
atunci).
Raportul dintre convigerile de nucleu, cele intermediare ~i gândurile automate este urmätorul In
ordinea cre~terii gradului de accesibilitate, de con~tientizare atât a terapeutului, cat, In special, a
clientului:
Convingerile nu sunt aitceva decât Invätäturi, In~elegeri care pot fi variabile In precizie ~i
functionalitate.
Ceea ce este important pentru terapeutul cognitivist este caracterul preponderent
dobândit, Inváfat al acestor convingeri pentru cä aceastA naturä a br le dă posibilitatea
dezInvätärii ~i formärii de noi convingeri care sa fie bazate In mai mare mäsură pe
realitate, deci mai functionale ~i adaptative. In cazul gândurilor automate ~i schemelor
cognitive, clientul Invatä de la terapeut cä se aplicä vechea zicalä: ,,Orice Invát are ~,si
dezvát “..
Beck, Judith, S., 1995, Cognitive Therepy :Basics and Beyound, New York, The
Guildford Press
Benga, Oana, (2002), Jocuri Terapeutice, ASCR, Cluj Napoca.
Filipoi, Sempronia, (1998), Basme terapeutice pentru copii şi părinŃi, FundaŃia
Culturală Forum, Cluj .
Enăchescu, C., (2004), Tratat de Igienă Mintaşă, Editura Polirom, Iaşi.
Glenn O. Gabbard, Krin Gabbard, Harvey Roy Greenberg, (1992), Psychiatry and
Cinema, 2nd Edition, Chicago, University of Chicago Press
Harvey Roy Greenberg,(1993), Screen Memories Hollzwood Cinema on the
Psychanalytic Couch, New York, Columbia University Press
Holdevici, Irina, (1996), Elemente de Psihoterapie, Bucureşti
Holdevici, Irina, (1995), Ameliorarea performanŃelor individuale prin tehnici de
psihoterapie, Editura Orizonturi, Bucureşti
Holdevici, Irina, (!999), Gândirea pozitivă. Ghid practic de psihoterapie raŃional emotivă
şi cognitiv comportamentală, Editura ŞtiinŃifică şi Tehnică, Bucureşti
Lepădatu Ioana,(2005), Dimensiunea Ludică a PersonalităŃii şi Activitatea Sportivă,
Editura Psihomedia , Sibiu.
Minulescu Mihaela, (2001), Introducere în analiza Jungiană, Editura TREI, Bucureşti,
Mitrofan Iolanda, (2002), Orientarea ExperienŃială în psihoterapie. Dezvoltare personală,
interpersonală şi transpersonală, Editura S.P.E.R., ColecŃia Alma Mater, Bucureşti
Moreau, A., (2007,) Psihoterapie. Metode şi Tehnici .Editura TREI, Bucureşti.
Moreau, A., (2005), Aici şi Acum Ghidul Psihoterapeutului Volumul I., Editura
ASTROBIOS, Bucureşti.
Moreau, A., (2005), Aici şi Acum Ghidul Psihoterapeutului. Volumul II., Editura
ASTROBIOS, Bucureşti.
Peseschkian Nossrat, (2005), Poveşti orientale ca instrumente de psihoterapie, Editura
TREI, Bucureşti
Neveanu, P.P., (1969), Personalitatea şi cunoaşterea ei, Editura Militară, Bucureşti;
Santagostino, Paola, (2008) Cum să te vindeci cu o poveste, Humanitas, Bucureşti
Manual de diagnostic şi statistică a tulburărilor mentale (ediŃia a patra D.S.M. IV- 1994).