P. 1
capre

capre

|Views: 1,332|Likes:
Published by Mihaila Bogdan

More info:

Published by: Mihaila Bogdan on Mar 13, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/30/2013

pdf

text

original

CRESTEREA CAPRELOR CARPATINA Descriere:talie medie; culori diferite; par lung; coarnele sunt prezente la ambele sexe

dar se intalnesc si exemplare fara coarne; uger slab; este de talie medie cu o mare variabilitate a conformatiei si taliei in functie de zona in care se gaseste; mare variabilitate de culori; rasa foarte rezistenta la conditiile de mediu,nepretentioasa la intretinere. Greutate medie :kg F si kg M Precocitate :prima fatare la 2 ani Prolificitate : buna 1-2 iezi Productivitate :200 - 250 l, cu maxima de 800 l si un procent de grasime situat intre 4,5 - 6,5%, cu maxima de 10% ALBA DE BANAT Descriere:talie; culoare; par scurt; fara coarne; uger; Greutate medie :kg F si kg M Precocitate : Prolificitate :buna 1-3 iezi Productivitate :500l cu maxima de 900 l, si un procent de grasime situat intre 3,5 - 5,5%, cu maxima de 8% SAANEN Descriere: talie; culoare; par scurt; coarne; uger bine dezvoltat simetric cu aptitudini pentru muls mecanic; talie medie spre mare; culoare alba; fara coarne: Greutate medie :65kg F si kg M Precocitate : Prolificitate : foarte buna 2-3 iezi Productivitate :l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de % ALPINA FRANCEZA Descriere:talie; culoare; par; coarne; uger; Greutate medie :55-60kg F si kg M Precocitate : Prolificitate : Productivitate :l cu maxima de l, si un procent de grasime situat intre %, cu maxima de % ANGORA Descriere:talie mica; culoare alba; principala productie este parul foarte fin din care se face MOHAIRUL; coarne prezente la ambele sexe; uger salb dezvoltat; rasa sensibila; Greutate medie :kg F si kg M Precocitate : Prolificitate :100% slaba 1 rareori 2 iezi

la care se adaugã cositul. încãrcãtura pe pãsune variazã între 2040 capre /ha. Trecerea de la stabulatie la pãsune cu respectarea tranzitiei alimentare Iesirea la pãsune dupã perioada de stabulatie reprezintã pentru capre o dublã bulversare: schimbarea habitatului si schimbarea regimului alimentar. aceasta depinzând de tipul de sol. cu maxima de % TOGGENBURG Descriere:talie medie. În prima zi caprele nu vor pãsuna decât câteva ore în mijlocul zilei. uger. determinã o schimbarea a florei ruminale. Pãsunatul poate fi fãcut pe parcele evitându-se mai mult de 3 treceri pe aceiasi parcelã (pãsunat rotativ) sau se poate pãsuna timp de 70 zile pe aceeasi pãsune (pãsunat continuu). apoi ziua întreagã si abia mai târziu si noaptea. fertilizate cu azot.7% grasime INTRETINERE EXTENSIV pe pasune Planificarea si organizarea pãsunatului Dupã o primã sarjã de pãsunat primãvara. Este greu de apreciat numãrul de capre la hectar pentru o anumitã perioadã. Caprele sunt lãsate mai multe sãptãmâni pe aceeasi pãsune (30-45 zile) si mãnâncã iarba precoce. bogatã în azot solubil. o tranzitie prea rapidã conduce la o accelerare a tranzitului digestiv si cresterea riscurilor sanitare (diaree. Greutate medie :55kg F si kg M Precocitate : Prolificitate : Productivitate :l cu maxima de l. coarne. -pãsuni de pe terenuri slabe sau fertilizate putin: 8-10 capre/ha la început si 25 capre/ha în apogeul pãsunatului. par scurt sau mediu.mai). În perioada de crestere maximã a ierbii. climat. fertilizare . Trecerea de la un regim hibernal pe bazã de furaje uscate (80-90% substantã uscatã) la iarba foarte apoasã (85% apã). culoare. însilozatul sau trecerea altor animale parcelele intrã pe rând în repaus pentru refacerea ierbii.Productivitate :l cu maxima de l. si un procent de 3. Pentru adaptarea florei ruminale este necesarã integrarea progresivã a noii ratii. tetania de ierbã). si un procent de grasime situat intre %. Decizia în estimare este datã de datele oferite în urma mãsurãrii ierbii si aspectului covorului vegetal. În general pe pãsuni naturale (preerii) sau artificiale se practicã urmãtoarea încãrcãturã: -pãsuni cu un potential foarte mare. scurtã apoi pe mãsurã ce iarba va creste parcelele se micsoreazã: de exemplu la 100 capre sunt necesare 10 ha în martie si numai 3 ha în aprilie. 50-100 unitãti la ha primãvara: 15 capre/ha când iarba este micã si 35-45 capre /ha în timpul perioadei de crestere masivã a ierbii (aprilie. Caprele sunt sensibile la umiditate dar nu . Astfel.

CONCENTRATELE: porumb. Ciclul scurt de 5-7 zile poate să apară (foarte rar) la tineret şi la caprele supraovulate în vederea producerii şi recoltării de embrioni. unde vegetaţia se găseşte din abundenţă. cum este şi cazul ţării noastre. bogatã în apã. unde activitatea de reproducţie se împarte în două sezoane strâns legate de durata zilei lumină. în a treia sãptãmânã douã treimi masã verde si o treime ratia veche. când lumina descreşte până la atingerea raportului de 1:1 între zi şi noapte. tranzitul digestiv este accelerat limitând absorbtia magneziului în intestin. SEMIINTENSIV-IITENSIV-intretinerea se realizeaza in adaposturi prevazute cu distribuitor automat de furaje. Durata ciclului estral este de aproximativ 20-22 de zile la caprele din Europa şi mult mai variabilă. 11. trifoi. reprezentate fie ca amestecuri de graunte sau brichete furajere APA: la discretie Back to Top REPRODUCTIE Comportamentul sexual În zonele tropicale şi subtropicale. Nu acelaşi lucru se întâmplă în regiunile cu climă temperată. estrul (căldurile) se manifestă la capre pe tot parcursul anului. mazare furajera. în mãsura în care pot dispune de un refugiu pentru apãrarea împotriva ploii. lucerna. Sezonul principal este cel de toamnă. Aceeasi recomandare este valabilã si când caprele sunt scoase la pãsune mai târziu. Principalele semne sunt: voce . azot si potasiu este sãracã în celulozã si magneziu. Iarba tânãrã de pe pãsune. 18-24 zile. frunze. Estrul sau căldurile propriu-zise se manifestă într-o perioadă de timp ce variază între 24 şi 72 ore (3 zile) la caprele mature. la cele din Africa. O bunã tranzitie alimentarã dureazã aproximativ 3 sãptãmâni. grau. în a doua sãptãmânã ratii egale. secara.sunt sensibile la frig uscat. orz. Solutia ar fi de a se administra complementar furaje grosiere la jgheab. timp în care papilele si populatia microbianã din rumen se adapteazã noilor conditii de alimentatie.. care alimenteaza caprele de 4 ori /zi la orele 9. 14 si 19 MULSUL mecanizat la conducta cu tanc de racire a laptelui Back to Top FURAJE In general caprele nu sunt pretentioase la furajare in alimentatia lor intrand o gama variata de furaje asigurand un grad ridicat de valorificare ale acestora FURAJE GROSIERE: fanuri FURAJE SUCULENTE: iarba. iar cel secundar este primăvara când lumina creşte ca durată pentru a ajunge la acelaşi raport. Se va creste progresiv ratia de masã verde: în prima sãptãmânã o treime iarbã si douã treimi din ratia veche.

din vulva tumefiată (mărită în volum şi de culoare roşiatică) se scurge un lichid limpede care către sfârşitul estrului devine albicios şi mai opac. gâtul şi membrele anterioare după care ridică capul. se va impregna în haine şi chiar în lemnul mobilierului sau al altor obiecte din casă. ţapii care montează într-o turmă sunt selectaţi după criterii ca: vârstă. Mulţi crescători începători vor fi cu adevărat şocaţi când iedul jucăuş creşte rapid şi se transformă într-o „bestie” care va pune botul şi limba sub jetul de urină provenit de la femele sau va urina pe propria barbă şi membrele anterioare. De obicei.„plângăcioasă”. Mirosul este determinat în principal de urină şi glandele sebacee: • când este stârnit (deranjat) ţapul urinează repetat stropindu-şi botul. Mirosul de ţap nu va staţiona numai în adăpost ci “va pluti” în toată ferma. În timpul sezonului de montă ţapii sunt foarte activi şi pot ataca persoanele cu care vin în contact. • glandele sebacee situate la baza coarnelor sau a cozii. iar în cădere împinge cu toată greutatea corpului (100-130 kg). Un ţap poate fi utilizat restricţionat pentru reproducţie chiar înainte de vârsta de un an. Trebuie avut în vedere faptul că forţa loviturii este foarte mare mai ales dacă se ridică pe membrele posterioare. În cazul în care capra manifestă interes pentru mascul. urinări frecvente. libidoul şi calitatea spermei sunt mai reduse în timp ce prezenţa caprelor în călduri stimulează ţapul care în scurt tip va fi gata să efectueze monta. se plimbă neliniştite prin ţarc şi caută o cale de a ajunge la ţap sau rămân lângă gardul despărţitor. Ovulaţia are loc cu puţin timp înainte de sfârşitul estrului. Astfel. cască gura şi încreţeşte buzele şi nasul într-un „rânjet” specific. ea va căuta materialul după miros şi va pufăi pe nări. distribuindu-i-se 10-12 capre. dacă aceasta este foarte apropiată de fermă. dificil de acceptat de cei care vin în contact cu masculul. Aceste glande conţin feromoni al căror principal scop este de a-şi marca prezenţa şi de a induce estrul la capre. Se poate afirma că un ied mult îndrăgit pierde mulţi prieteni când depăşeşte acest stadiu. scade drastic producţia de lapte. în afara sezonului de montă. Comportamentul şi mirosul de ţap în timpul sezonului de montă este un alt aspect „notoriu” ce caracterizează specia caprină. Pentru depistarea caprelor în călduri se poate utiliza un ţap încercător sau se poate recurge la un truc. produc în timpul sezonului de montă o substanţă identificată ca fiind 6 trans nonenal cu miros foarte puternic. salt pe alte capre. Pregătim din timp o bucată de material absorbant cu care ştergem bine gâtul unui ţap pentru a imprima mirosul acestuia. producând răni grave. Comportamentul sexual al ţapilor este strâns legat de cel al caprelor. Când presupunem că o capră ar fi în călduri îi asigurăm accesul într-un spaţiu în care plasăm materialul pregătit anterior (îl putem înfăşura în jurul unui copac). Un . mişcă viguros coada pentru a împrăştia hormonii produşi de tractusul reproductiv al căror principal rol este de a atrage ţapul. mărime şi prezenţa coarnelor. Un ţap adult poate lovi practic din orice poziţie (nu este nevoie de avânt). scade pofta de mâncare. pentru a le acorda tuturor şanse egale în luptele care vor apărea curând între ei. Acesta este de fapt un comportament natural.

ţap matur poate monta peste 100 de capre pe an. apetitul alimentar scade. Dacă capra acceptă. tare si eliminarea de la reproductie a tapilor respectivi sau folosirea lor pentru detectarea cãldurilor la capre. de asemenea si alimentatia. prin montă naturală liberă şi mult mai multe prin însămânţare artificială. loveşte solul cu membrele anterioare. Ţine capul şi gâtul drept sau îl întinde până la pământ.trebuie sã fie în stare de întretinere foarte bunã. vulva se congestioneazã si se observã o scurgere de mucus. Introducerea unui tap cu sort abdominal sau vasectomizat este . încalecã alte capre si acceptã sã fie încãlecate. Actul copulator are o durata de cca. Un ţap adult poate efectua 1015 monte/zi. La apropierea de o capră în călduri ţapul se orientează spre trenul posterior. altfel cresterea lor este curmtã si întreaga viatã a caprelor este compromisã. pentru detectarea unor eventuale defecte. La rasele sezoniere întoarcerea în ciclu (cãlduri) nu se produce decât în sezonul sexual. MONTA NATURALÃ Pregãtirea tapilor si caprelor în vederea campaniei de reproductie TAPII . în scurt timp ţapul efectuează saltul şi monta propriu-zisă. îsi miscã frecvent coda. IEDUTELE trebuie sã aibã 50-60% din greutatea unei capre adulte (din rasa respectivã) pentru a fi date la montã. se agitã. dupã ce sunt castrati sau prevãzuti cu un sort abdominal (tapi încercãtori) CAPRELE. Durata normalã a ciclului sexual la caprã de 21 zile. după care se poziţionează oblic cu pieptul spre trenul anterior al caprei. este acompaniat de ovulatia care intervine la 30-36 ore dupã debutul estrului. Existã o corelatie înte greutatea corporalã si fertilitatea caprelor: o supralimentatie temporarã înainte de montã dã rezultate bune. Rareori o loveşte. Sezonalitatea reproductiei Reproductia caprinelor este determinatã de interactiunea genotip/ mediu (în spedial fotoperioadã-durata zilei. E. se imobilizeazã într-o posturã caracteristicã. D3. evidenţiază limba şi scoate sunete caracteristice. realizatã în urma unei alimentãri suplimentatã cantitativ si calitativ cu douã luni înainte de începerea montei (sau colectarea de material seminal). Sezonul sexual al caprelor în zona noastrã este septembriemartie (în zile scurte) în restul timpului caprele fiind in anestru si anovulatie (în zile lungi). factori sociali). în perioada de montã apetitul lor sexual (libidoul) se diminueazã. miroase urina. behãie. Înainte cu trei sãptãmîni de începerea campaniei de reproductie este bine sã se procedeze la o deparazitare a animalelor si sã li se administreze un aport de vitamine A. DETECTAREA CALDURILOR: Comportamentul caprelor se modificã la intrarea în cãlduri: devin nervoase. altfel. Este necesarã o examinare prealabilã a testiculelor prin palpare de cãtre un specialist. 10 secunde. temperatura.

livrarea laptelui cãtre unitãtile procesatoare are loc numai în perioada primãvarã-varã. -sunt riscuri de consancvinizare (tapul îsi monteazã propriile fiice. fãrã control este cea mai rãspânditã si constã în mentinerea în permanentã în turma de capre a unui numãr de tapi.cea mai bunã metodã de detectare a caprelor în cãlduri cu conditia ca ele sã fie imediat însemnate. Se poate practica în sistemele intensive de crestere a caprelor. care au sezonul de montã toamna. Numãrul inconvenientelor este mai mare: -dacã în turmã sunt si iedute. . acestea vor fi montate chiar dacã sunt subponderale. toamna fiind sezon mort pentru procesatori. i se mai spune si metoda „în harem”.Fotoperiodismul este metoda care desezoneaza reproductia la capre. Tipuri de montã naturalã Metoda liberã. (nu au 50-60% din greutatea de adultã) deoarece la 5-6 luni ele sunt practic active sexual. Acest lucru se poate realiza prin tratamente hormonale dar existã si o metodã care nu foloseste aport hormonal .constã în împerecherea separatã a unui tap cu o caprã. crescãtorii de capre sunt obligati sã producã lapte non stop . în acest caz iezii rezultati si crotaliati vor avea o origine precisã. fortã de muncã. -nu se va sti data montelor si deci. DESEZONAREA REPRODUCTIEI CAPRINELOR FÃRÃ TRATAMENTE HORMONALE In Franta. Acestia din urmã însã au nevoie de materie primã (lapte) pe tot parcursul anului pentru eficientizarea activitãtii lor si pãstrarea fortei de muncã fapt pentru care sunt dispusi sã ofere un pret mai bun pe litrul de lapte în extra sezon. Monta liberã dar controlatã: constã în lotizarea caprelor si repartizarea unui anumit tap la 20-25 capre identificate dupã numãrul matricol. care sã-i stimuleze pe producãtori. numai în stabulatie fiind excluse din sistemul extensiv sau semi-intensiv. La rândul lor. dar este greu de realizat. mamã). -imposibilitatea realizãrii unui program de ameliorare si selectie din lipsa împerecherilor dirijate. Monta la mânã . naturalã a reproductiei caprinelor. în acest fel se înregistreazã exact nu doar numãrul matricol dar si data montei si deci a fãtãrii. necesitã spatiu pentru lotizarea animalelor. Avantaje: se obtine un procent bun de fertilitate si este foarte comodã pentru crescãtori. fara sa tina seama de sezonalitatea strictã. nici a fãtãrilor. Stimularea secretiei interne proprii de hormoni se face prin controlul duratei luminii în adãpostul caprinelor . Rezolvarea problemei constã în desezonarea reproductiei. Este o metodã foarte bunã de reproductie dirijatã care rãspunde unui program de selectie si ameliorare. permitând o mai bunã organizare a muncii.

se gãseste în sânge si alte tesuturi sau fluide . zi lungã fiind consideratã cea cu mai mult de 12 ore luminã. Prima fractie luminoasã (fles) de aproximativ 3 ore este un rãsãrit artificial si are loc pe la orele 5-6 prin aprinderea luminii artificiale pânã la orele 8-9 când lumina naturalã devine destul de puternicã. fapt pentru care în acest sezon functia de reproductie este stimulatã la maxim. numitã fazã fotosensibilã situatã la 16-17 ore dupã rãsãrit (punctul de reper al ritmului circadian). Desi secretia ei are loc numai noaptea. Controlul reproductiei prin fotoperiodism Informatia fotoperiodicã (luminã sau obscuritate) este captatã de ochi prin retinã. adicã primãvara. În cursul anului. protocolul de desezonare a reproductiei prin luminã-întuneric. O metodã de stimulare a reproductiei primãvara este tocmai suplimentarea cantitãtii de melatoninã prin implanturi artificiale. Acelasi fenomen are loc si la tapi: activitatea sexualã are evolutie inversã fatã de durata zilei. are urmãtoarele etape: 1. Între 15 martie si 1 octombrie se constituie perioada naturalã de zile lungi cu maximum în ziua solstitiului din iunie-16 ore. Melatonina provine din transformarea enzimaticã a aminoacidului triptofan . în acest caz la orele 21-22 si dureazã 2 ore. inclusiv în lapte. Simularea zilelor lungi. durata secretiei si deci cantitatea de melatoninã secretatã functie de lungimea noptii. Bazat pe acestã constatare stiintificã. iar toamna cantitatea de melatoninã circulantã în sânge este mare durata secretiei fiind mai lungã ca si durata noptilor. activitatea sexualã se întrerupe când incepe cresterea vertiginoasã a zilei luminã. Cauza este secretia de melatoninã. primãvara când noptile sunt scurte secretia de melatoninã este scãzutã.Ce legãturã existã între luminã si reproductia la capre si tapi? Referitor la capre. s-a constat cã activitatea lor sexualã demareazã când începe scãderea duratei zilei luminã. influenteazã elaborarea de hormoni sexuali FSH si LH. secretie care are loc numai noaptea. eliberarea ei în sânge este intermitentã cu un vârf între orele 1-2 noaptea si altul între orele 56. hormonul care stimuleazã activitatea sexualã la toate mamiferele. Pânã în 15 mai se actioneazã cu perioade luminoase (flesuri). nu se foloseste pentru cresterea biologicã a caprelor ci este înlocuit de alte metode de exemplu fotoperiodismul. dar acesta fiind hormon. transmisã pe cale nervoasã pânã la glanda pinealã (epifizã) care secretã hormonul melatoninã. nivelul ei în sânge variind între 50-150 pg/ml. s-a constatat cã în cursul unei zile (24 ore) existã o perioadã la care animalele sunt sensibile la luminã. A doua fractie luminoasã (fles) începe la 16 ore dupã prima. tapii având un libidou crescut si o productie maximã spermaticã de bunã calitate toamna pânã la începutul sau chiar în mijocul iernii. adicã din iulie si se continuã din ce în ce mai intens odatã cu descresterea duratei zilelor. Cele douã curbe ale variatiei anuale a duratei zilei si cãldurilor la capre evolueazã în sens invers. Prin intermediul hipotalamusului si al hipofizei. fiind degradatã în ficat si rinichi. cãldurile caprelor demarând când fotoperioada diminueazã toamna dupã zilele lungi din timpul verii. Aceastã simulare a zilelor lungi va avea loc timp de 75 .

Realizarea artificialã practicã a perioadei de zi scurtã implicã 2 variante: a) dacã tratamentul luminos se terminã înainte de 15 martie (de exemplu are loc în decembrie-ianuarie pânã la 15 februarie ) se vor întretine în continuare caprele în adãpost sau afarã la luminã naturalã care pânã pe 15 martie este de zi scurtã. Nu toate caprele vor rãspunde la tratamentul fotoperiodic si vor fãta toamna. cuspermã congelatã sau cu tapii care au suportat acelasi tratament. neavând nici o consecintã asupra animalului. Aplicând si respectând strict protocolul metodei de desezonare a reproductiei prin fotoperiodism. Acelasi tratament cu fotoperioada se aplicã si tapilor pentru stimularea libidoului si a productiei spermatice. ienuarie. caprele pot fi mulse sau scoase la pãsune în periada de luminã. Cea mai scurtã zi este la solstitiul de iarnã pe 22 decembrie cu 8 ore de luminã din 24. În conditii de mediu favorabil.începutul lui noiembrie. Stimularea zilelor scurte :notiunea de zi scurtã implicã o perioadã de luminã de mai putin de 12 ore din 24. se poate considera cã între 1 octombrie si 15 martie sunt zilele scurte naturale. nelãsând caprele sã stea în luminã decât 8-10 ore pe zi. Dacã se respectã programul alternantei luminã-întuneric. caprele vor fãta la sfârsitul lui octombrie. La realizarea unui program de ameliorare trebuie sã se tinã cont de faptul cã nu toate caracteristicile se transmit (heritabilitate) în mod egal la descendenti si de faptul cã pot exista si corelatii negative între caractere. Între cele douã flesuri luminoase caprele pot sta la luminã sau obsuritate. în rest adãpostul rãmâne în obscuritate timp de 70-90 zile (15 martie-1 iunie). caprele se pot mulge iar laptele se livreaza începând din 15 noiembrie. Acest lucru se realizeazã prin astupatrea ferestrelor si lucarnelor cu folie de plastic. De exemplu: între cantitatea de lapte si compozitia lui existã o corelatie negativã SELECTIA IN TURMA consta în a retine în turma animalele care poseda caracteristicile dorite si eliminarea de la reproductie a animalelor purtatoare de tare (defecte). b) dacã s-a început tratamentul fotoperiodic cu zi lungã mai târziu si se terminã dupã 15 martie atunci este necesarã simularea artificialã a zilelor scurte prin crearea obscuritãtii adãpostului. Deschiderea ferestrelor si usilor trebuie sã aibã loc între 7-16 sau 8-17. de aceea se va împãrti turma de capre în 2 grupuri: unul cu capre ce vor fãta primãvara (montate în octombrie -noiembrie) si alt grup cu capre care vor fãta în octombrie-noiembrie (montate în mai-iunie). Caprele care se întorc în estru sunt montate cu tapi dupã 21 de zile de la prima montã. . intrvenind astfel la inducerea ovulatiei si prin efectul mascul.de zile (decembrie. Alimentând artificial iezii. 2. Dupã terminarea tratamentului fotoperiodic caprele sunt inseminate artificial sau montate natural la sfârsitul lunii mai începutul lunii iunie. februarie). încrucisarea permite accelerarea progresului genetic. Tapii pot fi folositi si pentru colectare de spermã în vederea refrigerãrii sau congelãrii. Animalele rezultate în urma încrucisãrii beneficiazã de un potential genetic superior rasei locale. Tapii trebuie tinuti în boxã separatã dar în acelasi adãpost cu caprele.

Se considerã cã absorbtia a fost realizatã dupã patru generatii (93.SELECTIA DUPA ASCENDENTA se realizeaza pentru reproducatori. Când asupra unui grup de femele care au fost matisate se introduc masculi din rasa A localã. generatie dupã ganeratie doar genitori (masculi) din rara B (amelioratoare). . Se fac dehelmintizãri la câinii care vin în contact cu turma de capre. se amenajeazã maternitatea cu boxele individuale. se cheamã cã s-a efectuat o încrucisare de întoarcere.veterinare care trebuiesc urmãrite si respectate în diferitele faze ale anului. stiut fiind faptul cã acesti câini sunt intermediarii acestor boli parazitare care apar la caprine. Se efectueazã tratamente de deparazitare internã (strongilatozã gastro-intestinalã. HIBRIDARE INTRE UNA SAU MAI MULTE RASE Back to Top CALENDAR ACTIUNI ZOOTEHNICE SI SANITAR – VETERINARE Pentru o bunã desfãsurare a activitãtii de crestere si întretinere a caprelor este necesarã cunoasterea principalelor activitãti zootehnice si sanitar. MARTIE: se continuã campania de fãtãri la capre si se creazã conditii pentru cresterea iezilor. Se organizeazã stânele si se delimiteazã zonele de pãsunat. Se face bonitarea iezilor nãscuti timpuriu. Se continuã bonitarea si clasarea iezilor. Se amenajeazã spatii ferite de curentii de aer si mai cãlduroase pentru iezii nounãscuti. se face clasarea iezilor proveniti din inseminãri artificiale cu material seminal de la tapi de rasã curatã si cu performante deosebite si se retin iezii pentru îngrãsare. de douã ori pe an. dupa performantele pe care le-au avut parintii lor. monieziozã. dupa performantele obtinute de produsii lor. Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obtinerea de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Ca actiune sanitar. Se acordã o îngrijire deosebitã iezilor în scopul retinerii femelelor pentru reproductie. Se obtine generati 1 de metisi sau hibrizi între rasa localã A si rasa amelioratoare B.veterinarã ce se efectueazã obligatoriu în aceastã lunã este vaccinarea profilacticã anticãrbunoasã.veterinar se urnmãreste starea de curãtenie a adãposturilor. Încrucisarea de ameliorare a unui anumit caracter constã în utilizarea masculilor unei rase ameliorate asupra femelelor rasei locale. si în mod obligatoriu contra fasciolozei) si podotehnie. pentru combaterea echinococozei si cenurozei. IANUARIE: se iau mãsuri pentru campania de fãtãri la capre. Din punct de vedere sanitar. INCRUCISARE SIMPLA SAU DE PRIMA GENERATIEÎncrucisare simplã sau de primã generatie (hibridare). FEBRUARIE: se continuã urmãrirea campaniei de fãtãri si bonitarea iezilor.8%). se introduc astfel gene favorabile. APRILIE: se supravegheazã fãtãrile si se continuã bonitarea si clasarea iezilor. SELECTIA DUPA DESCENDENTA consta în alegerea masculilor pentru reproductie. pentru caprele fãtate cu iezi si boxe individuale separate pentru caprele gestante în ultimele zile dinaintea fãtãrii.7 % gene din rasa B) sau cinci generatii (96. INCRUCISAREA DE ABSORBTIEreprezintã înlocuirea unei rase A cu rasa B utilizând. Se efectueazã doar o singurã datã.

precum si de ouã care au efect benefic asupra calitãtii spermei. Animalele sunt tratate pentru râie. Se va continua dehelmintizarea pentru fasciolozã si monieziozã (la iezi). Ca actiuni sanitarveterinare de preventie se face vaccinarea anticãrbunoasã si deparazitãrile înainte de perioada de stabulatie. Se organizeazã turmele de capre pentru iernat si perioada de stabulatie.veterinar de prevenire se executã vaccinarea anticãrbunoasã si tratamentele generale antiscabioase. DECEMBRIE: se fac verificãri ale efectivelor de capre si se începe compartimentarea saivanelor. De asemenea se vor face tratamentele antiparazitare pentru dictiocaulozã. Se pregãtesc adãposturile pentru perioada de stabulatie. se fac deratizãri. De asemenea. prin îmbãieri profilactice sau prin injectarea de ivermectine. strongilatoze gastro-intestinale si monieziozã. IULIE: Se fac tratamente pentru dictiocaulozã. Lucrari de podotehnie. În aceastã perioadã se urmãreste întãrcarea iezilor si se organizeazã turme de iezi ce vor iesi la pãsune. contra monieziozei. AUGUST: se pregãteste campania de montã. Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor sincronizate în aprilie. Se fac îmbãieri antiscabioase si tratamentele antiparazitare pentru dictiocaulozã. Se vor examina pãsunile pentru identificarea parazitismului. câinii ciobãnesti vor fi dehelmintizati pentru combaterea echinococozei si cenurozei. în vederea trecerii la turma de bazã în acest an a animalelor bonitate. SEPTEMBRIE: se încep actiunile de sincronizare si inducere a cãldurilor la capre în functie de perioda în care crescãtorul doreste sã aibã grupate fãtãrile. OCTOMBRIE: începe campania de montã naturalã si se continuã sincronizãrile pentru inseminarea artificialã a caprelor. Caprele se vor vaccina cu vaccinul antiagalactic. NOIEMBRIE: se continuã actiunea de inseminare artificialã si montã naturalã. fãrã curenti de aer. Lucrari de podotehnie. Ca actiuni sanitar. MAI: Se boniteazã întregul efectiv de tineret caprin femel si mascul nãscut în anul precedent. în special cu Fasciola si se aplicã tratamente si lucrãri de asanare. respectiv boxe pentru caprele inseminate în august ce vor fãta în cursul lunii ianuarie . Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor sincronizate în mai. strongilatoze gastro-intestinale si monieziozã. IUNIE: se urmãreste starea de sãnãtate. dezinsectii si dezinfectii. Se izoleazã ferestrele. apreciindu-se performantele zootehnice în vederea bonitãrii fenotipice si clasãrii lor înainte de a intra în stabulatie când se vor stabili si cârdurile pentru prãsilã. pregãtindu-se pentru etapele urmãtoare. se completeazã geamurile astfel încât sã se asigure adãposturi confortabile. Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obtinera de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente.Crescãtorii care doresc inseminãri artificiale în contrasezon pentru obtinera de fãtãri toamna se pot adresa medicilor veterinari pentru tratamente. Se stabileste numãrul de tapi necesar pentru monta efectivului de capre. prin suplimentarea ratiei la tapi cu concentrate si administrarea de premixuri. Se întocmeste planul de montã în cazul în care se doreste sincronizarea cãldurilor si inseminarea artificialã a caprelor cu material seminal congelat de la tapi locali sau cu spermã de la rase din import. Se pregãtesc adãposturile pentru fãtãrile caprelor sincronizate în martie.

perie aspră. unghiile ovinelor şi caprinelor au o creştere continuă şi din acest motiv trebuie tăiate periodic.) verificarea copitelor se face mai des decât la cele care păşunează pe terenuri accidentate şi pietroase. pilă sau disc abraziv. prin aducerea unor bolovani mari în padoc. verificarea copitelor se face după un interval de timp stabilit de crescător.Back to Top BOLI MEDICALE INDIGESTII PNEUMONII INFECTIOASE AGALAXIA CONTAGIOASA (Rasfug alb) ETIOLOGIE: CARACTERE EPIZOOTOLOGICE: TABLOU CLINIC: MODIFICARI ANATOMOPATOLOGICE: DIAGNOSTIC: TRATAMENT: PREVENIRE SI COMBATERE: BRUCELOZA CAPRINA LEPTOSPIROZA NECROBACILOZA MAMITA GANGRENOASA (Rasfugul negru) SCRAPIA ARTERITA INFECTIOASA CAPRINA AVORTUL TEHNICA AJUSTĂRII UNGHIILOR LA OVINE ŞI CAPRINE Întocmai ca la om. cleşte acţionat manual sau pneumatic. creşterea unghiilor poate fi controlată. (pentru o curăţire superficială sau finisare). cu unul sau două margini tăioase. la un interval de 3-5 luni. Viteza de creştere a unghiilor este diferită şi influenţează direct durata dintre două ajustări. la oile şi caprele întreţinute pe o pardoseală moale (pământ. Neglijarea acestui lucru poate duce la infirmitate şi la imposibilitatea animalelor de se deplasa şi de a se hrăni. Datorită multitudinii factorilor de influenţă. Acestea se vor căţăra frecvent (le place la înălţime) ceea ce v-a duce la tocirea copitelor în contact cu suprafaţa abrazivă a pietrei. Uneltele necesare pot fi achiziţionate din magazinele de specialitate şi sunt reprezentate de: cuţit bine ascuţit. În mod obişnuit această acţiune se efectuează periodic. nisip etc. Astfel. mănuşi din piele pentru protecţia mâinilor . iar unghiile de culoare închisă sunt mai rezistente. Pe de alta parte regimul alimentar influenţează calitatea cornului. într-o oarecare măsură. La capre. în funcţie de rasa animalelor şi de condiţiile de hrănire şi întreţinere existente în fermă.

Copitele sunt mai moi dacă animalele s-au plimbat prin iarbă umedă anterior ajustării. Ajustarea călcâiului se face mai uşor. caprele sunt mult mai agile. . Dacă toaleta ongloanelor nu sa efectuat de mult timp cornul copitei poate creşte astfel încât să acopere cavitatea formată unde s-a strâns murdăria. Această afecţiune mai apare în situaţia în care unghiile cresc şi nu se îndoaie formând un gol mare în interior unde se va tasa pământ şi bălegar. Pentru a verifica acest lucru se lasă jos. Dacă caprele sunt docile. asupra cărora se poate exercita mai multă forţă “controlată” decât asupra cuţitului. Cele mai multe greşeli au loc la ajustarea vârfului unghiei. mişcările acesteia. Modul de lucru presupune parcurgerea următoarelor etape: • După ce animalul a fost prins se adoptă o poziţie ca cea prezentată în figura alăturată. Uneori cornul poate fi foarte tare. Pentru a evita accidentarea caprei şi a muncitorului se va apuca ferm membrul animalului astfel încât acesta să nu poată fi împins în spate şi să lovească mâna în care se ţine cuţitul sau cleştele. ajustarea unghiilor se desfăşoară fără probleme şi poate fi efectuată de o singură persoană. mâna dreaptă fiind utilizată pentru mânuirea uneltelor. Datorită temperamentului vioi al acestor animale mulţi crescători preferă folosirea cleştelui în schimbul cuţitului care poate provoca tăieturi adânci atunci când mişcările caprei sunt greu de controlat. În acest caz. iar operatorul este destul de robust pentru a le contenţiona. mai sperioase şi pot reacţiona violent ceea ce face. • Pasul următor îl reprezintă îndepărtarea prin tăiere a cornului copitei crescut în exces.împotriva tăieturilor. adică a cleştilor. Alegerea materialelor necesare se face uşor prin consultarea unor cataloage de specialitate elaborate de către firmele care comercializează aceste produse. Faţă de ovine. La membrele la anterioare se adoptă poziţia ghemuit lângă corpul animalului cu aducerea piciorului acestuia până deasupra genunchilor operatorului pentru a lucra mai uşor. În caz contrar. Se va acorda deosebită atenţie unghiului de tăiere astfel încât suprafaţa unghiei să îi permită animalului că calce uniform pe un teren plan. este indicată utilizarea uneltelor cu mâner. Operatorul va sta cu spatele spre trenul anterior al animalului şi cu picioarele de o parte şi de alta a corpului caprei astfel încât să poată controla. această operaţie să devină un calvar. Contenţia ovinelor se face în poziţia şezând sau în decubit dorsal toate membrele rămânând libere la dispoziţia celui care efectuează ajustarea. Dacă cavitatea din interiorul cornului este mai mare într-o parte operatorul este tentat să taie mai mult pentru a o elimina făcând mai dificilă menţinerea la nivel a ambelor părţi. din când în când. membrul la care se lucrează şi se apreciază dacă acesta calcă corect şi dacă ajustarea a fost făcută uniform. Cu mâna stângă va ridica şi va ţine membrul posterior. este nevoie de încă o persoană care să ajute la imobilizare sau de echipament pentru limitarea mişcării animalelor. Unghiile prea deformate sau prea tari se taie pe o porţiune mai mică operaţiunea reluându-se după câteva zile. prin presare cu genunchii. • În etapa a doua se va curăţa interiorul unghiei de bălegar sau de pământ cu vârful cuţitului sau al cleştelui şi cu o perie aspră. creând condiţii pentru apariţia necrobacilozei. ca în anumite situaţii.

se poate zări un ţesut de culoare roz. . Forma unghiei şi modul în care calcă un ied sau un miel de câteva săptămâni reprezintă modelul ideal după care operatorul se poate ghida. Pentru a evita astfel de probleme se folosesc pense hemostatice cu care se strânge. fiecare cordon testicular. anterior tăierii lui. cu un bisturiu ascuţit. Cu cât acţiunea se desfăşoară mai târziu cu atât stresul este mai mare şi creşte riscul îmbolnăvirii animalului. castrarea trebuie efectuată anterior sacrificării pentru a evita “mirosul şi gustul neplăcut” al cărnii. Animalele castrate se introduc într-un ţarc curat şi vor fi atent supravegheate în primele zile pentru a preveni apariţia infecţiilor. prin stresul produs. În acest caz. lapte sau carne). Tineretul mascul destinat îngrăşării este castrat în perioada de alăptare. timp de câteva minute.• Pasul final este netezirea cornului cu ajutorul pilei abrazive. prin porţiunea albă a copitei. Orice greşeală se va manifesta în scut timp prin apariţia defectelor de aplomb care. se pun în evidenţă testiculele şi se smulg fără a tăia cordoanele testiculare. pentru a reduce efectele negative asupra sănătăţii şi implicit asupra sporului mediu zilnic. Indiferent de metoda utilizată este necesară vaccinarea contra tetanusului. În acest scop poate fi utilizat cu succes un aparat tip flex pe a cărei suprafaţă mobilă poate fi aplicat un disc abraziv. . 1. Contenţia ovinelor Tehnici de castrare la berbeci şi ţapi Sorin Voia Castrarea este o acţiune care se aplică la vârste diferite în funcţie de opţiunea crescătorului şi destinaţia masculilor: îngrăşare sau reproducţie. atât la ajustare cât şi la finisare. anterior perioadei de recondiţionare. Ţapii şi berbecii destinaţi reproducţiei vor fi castraţi după reformare. Se face o incizie a scrotului. Aceasta e vascularizat şi dacă este tăiat se produc hemoragii. imediat după ce testiculele au coborât în scrot. Se va finisa până când. va afecta producţia obţinută indiferent de natura ei (lână. La masculii adulţi vasele sanguine au un diametru mai mare şi nu pot fi smulse fără a provoca hemoragii grave. Prin castrarea masculilor destinaţi îngrăşării productivitatea muncii creşte nefiind necesară constituirea unor turme separate pe sexe. CASTRAREA CHIRURGICALĂ Iedul este contenţionat de membrele posterioare astfel încât spatele animalului să se afle sprijinit pe pieptul celui care îl ţine. Sunt însă şi crescători care păstrează masculii necastraţi pe considerentul că aceştia cresc mai repede sub stimulent hormonal (nivel ridicat de testosteron). Pe rană se aplică un antiseptic.

Metoda se aplică la vârsta de aproximativ o lună. unele din celulele lui Sertoli se pot transforma în tumori care produc cantităţi reduse de estrogeni şi induc apariţia unor caractere feminine. Procedeul constă în împingerea testiculelor înapoi în organism prin orificiile inghinale şi aplicarea unui inel de cauciuc la baza scrotului pentru a le împiedica să coboare în pungile testiculare. După efectuarea acestei acţiuni testiculele produc încă hormonii care au ca efect creşterea sporului mediu zilnic şi a cantităţii de carne în carcasă. cu ajutorul unui cleşte special. depun mai puţină grăsime şi mai mult ţesut muscular. 3. Stresul este minim. Când apar infecţii. Nu se recomandă a fi utilizată pentru producerea de masculi încercători. . de forme diferite. animalul numindu-se criptorhid (testicule ascunse). Activitatea sexuală este însă redusă sau inexistentă. Testiculele se atrofiază în aproximativ 30-40 de zile după desfăşurarea acţiunii. Testiculele se usucă în 20-30 zile. În cazurile mai grave se administrează antibiotice. CASTRAREA CU AJUTORUL INELELOR DE CAUCIUC Inelele elastice din cauciuc pot fi folosite la castrarea masculilor începând cu vârsta de cel puţin 10 zile. creşterea este influenţată foarte puţin şi se elimină riscul apariţiei infecţiilor.În SUA. CASTRAREA CU AJUTORUL CLEŞTILOR Se poate utiliza un cleşte special destinat acestui scop (ex. După o perioadă mai mare de timp. la baza scrotului. Nu au loc hemoragii şi riscul infecţiilor este redus. se intervine săptămânal cu iodură de potasiu aplicată local. legea stipulează că la tineretul ovin şi caprin în vârstă de peste 2 luni. Fiecare cordon testicular v-a fi strâns separat. Metoda este recomandată în cazul fătărilor târzii când temperatura mediului înconjurător este mai ridicată. După ce ne asigurăm că ambele testicule se simt la palpare se aplică un inel de cauciuc. Dacă testiculele au coborât în scrot. Burdizzo). Inelul are un diametru mai mic decât circumferinţa scrotului şi va efectua o stază puternică asupra cordoanelor spermatice şi arteriale. în testiculele reţinute. cu ajutorul căruia se strivesc cordoanele testiculare. operaţia de castrare se efectuează numai de către medicul veterinar. Cleşte pentru aplicarea inelelor de cauciuc Inelele de cauciuc pot fi utilizate şi pentru a induce criptohidia. ţapii în vârstă de până la o lună sunt castraţi chirurgical fără anestezie. 2. Temperatura constantă a corpului are efect negativ asupra maturării spermatozoizilor şi induce sterilitatea parţială sau totală. Nu se provoacă răni deschise care să atragă muştele însă strivirea poate fi incompletă şi unul sau ambele cordoane să rămână funcţionale. se strânge puternic cleştele la baza scrotului imediat sub joncţiunea acestuia cu corpul unde există o zonă mai îngustă. În Anglia. decât masculii castraţi sau necastraţi. după anestezia animalului. Pe baza mai multor studii efectuate în Australia s-a demonstrat că masculii tineri sterilizaţi cu ajutorul inelului de cauciuc se dezvoltă mai rapid.

. se mentin vasele cu lapte pentru închegare la 1823oC timp mediu de 24ore (12-36 ore). Se ia laptele închegat cu polonicul. si definitivãrii gustului. apoi se întoarce în formã si se sãreazã din nou. Sãrarea se efectueazã cu scopul conservãrii brânzei . 18o Torner (Dornic) .nu trebuie sã continã impuritãti vizibile . antiseptice. ÎNTARIREA SI USCAREA brânzei au ca scop completarea scurgerii zerului. Pentru întãrire. se verificã laptele prins care trebuie sã fie tare. se adaugã cheagul în cantitate de 0. Pentru modelarea pastei sunt necesare forme speciale. TEHNOLOGIA DE FABRICATIE A BRANZEI DIN PASTA LACTICA In Franta majoritatea brânzeturilor de caprã sunt fabricate pe baza unei “paste lactice” si consumate din prima zi de fabricatie si pânã dupã mai mult de o lunã de maturare. Dupã primele 6-7 ore de scurgere pasta se sãreazã. RETETE Preparatele din lapte de capra sunt foarte valoroase avand o mare cautare si fiind foarte apreciate in Europa dar la noi in tara acestea nu au vanzare nefiind o educatie gastronomica si traditie in consumul produselor din lapte de capra. Brânzeturile de ferma sunt fabricate din lapte nefiert. Dupã 2-3ore de scurgere se adaugã în forme si cantitatea opritã. SCURGEREA SI SARAREA brânzei: formele cu lapte închegat se tin la scurs pe o masã de inox timp de 12-24 ore. se pãstreazã 20% din lapte pentru adãugarea lui ulterioarã. stabilizarea brânzei si buna implantare a florei de maturare. iar dacã este moale se fac 2-3 tãieturi cu cutitul si se mai lasã 1-3ore. un lapte de calitate trebuind sã îndeplineascã urmãtoarele conditii : . foarte usor ca sã nu se sfãrâme prea mult si se umplu aceste forme. doza de sare fiind de 1-2gr. Se ia temperatura laptelui care trebuie sã fie 20-24oC . la temperatura de 18-23oC.6-0.aciditatea sã fie apropiatã sau usor superioarã laptelui din momentul mulsului.nu trebuie sã continã antibiotice. MODELAREA. formãrii crustei. produse de curãtat .Indiferent de metoda de castrare aleasă acţiunea este motivată prin creşterea calităţii cărnii care poate fi valorificată la preţuri mai mari atât pe piaţa internă cât şi pe cea externă. neted si dezlipit de marginile recipientului. Se face analiza aciditãtii zerului care trebuie sã fie 50-65o T. Întãrirea brânzei are loc la temperatura de 16-18oC si umiditatea de 70-80% (în functie de flora doritã).nu trebuie sã prezinte miros si gust anormal . adicã închegarea laptelui.8ml la 10 litri lapte (cu 520 mg chimozinã ) cu o seringã sau eprubetã. adicã niste cutii din plastic cu perforatii dese dar mici atât pe fund cât si pe pereti. timp de 18-24 ore. la 100 grame cas. se adaugã zer (lactoser) 2-3%. asa încât brânza rezultatã sã aibã gramajul dorit.nu trebuie sã continã germeni patogeni ETAPELE tehnologiei de fabricatie a brânzei din pastã lacticã FILTRAREA si determinarea aciditãtii laptelui (prin titrare cu biuretã) COAGULAREA. se amestecã laptele. se scot bucãtile de brânzã din forme. notându-se ora când s-a adãugat cheagul.

si anume : proaspãtã. durata maturãrii (1 sãptãmânã –1 luna) depinde de stadiul la care se va consuma brânza.se aseazã pe un grãtar în sala de fabricatie si se sãreazã fatã de deasupra.Temperatura camerei de maturare trebuie sã fie constantã (8-12oC). umiditatea 80-85% sau chiar 90%. Se cântãreste brânza înainte si dupã uscare :dupã tipul de brânzã. În timpul maturãrii se întorc bucãtile de brânzã la 2-3 zile . umiditatea 70-85%. . se pierde în greutate cam 10-25%. uscatã. timp de 24 ore în medie (între 1-3 zile). depinzând de flora ce trebuie sã se dezvolte. dar umedã. cu temperatura de 12-16oC. prevãzutã cu ventilator. Uscarea este de preferat sã se facã într-o încãpere specialã. În timpul uscãrii se întorc calupurile de brânza zilnic MATURAREA: se pun grãtarele cu bucãtile de brânzã într-o încãpere aerisitã. semiuscatã sau uscatã. ca sã se dezvolte o flora de suprafata (uneori se introduc chiar mucegaiuri sau levuri).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->