Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Radu Lucian Alexandru - Etica Armoniei
Radu Lucian Alexandru - Etica Armoniei
2.
Radu Lucian Alexandru
Colecţia
Noua Viaţă
cuprinde următoarele cărţi:
2. Etica Armoniei
3. Mitul credinţei
4. Noua Ordine Religioasă
5. Practicile Spirituale ale Omului Universal
6. Iluminarea Fiinţei
7. Zetrianul – Calea Percepţiei Infinite
8. Semne şi Revelaţii
Denumiri alternative ale colecţiei formate din aceste 8 cărţi: Infineter Lex;
Principiile Prime; Temelia Sanctuarului; Religia Oamenilor Liberi;
Semnele Noilor Ere; Cartea Izvoarelor; Fundamentele TransReligiei.
E-mail: radu.lucian.alexandru@gmail.com
Id Messenger: radu_lucian_alexandru@yahoo.com
YouTube page: www.youtube.com/radulucianalexandru
web1: http://radu-lucian-alexandru.blogspot.com
web2: http://etica-armoniei.blogspot.com
Editura G LINE
Cluj Napoca, 2009
ISBN 978-973-88344-6-0
2.
Etica Armoniei
Etica
Armoniei
2.
Radu Lucian Alexandru
Cuprins
1. Introducere în filosofia sistemului 2.1
2.
Etica Armoniei
2.1
Radu Lucian Alexandru
2.2
Etica Armoniei
reciprocă în cadrul Sistemului Sistemelor. 59. În orice sistem au loc deci acţiuni specifice
52.2- Legea Cauzalităţii – Orice Sistem îndreptate înspre menţinerea existenţei acelui
interacţionează în mod direct sau indirect (explicit Sistem, acţiuni care sunt sprijinite (se fac cu
sau implicit), mai mult sau mai puţin, cu orice alt acordul) majorităţii elementelor sistemului dar care
Sistem existent; sunt efectuate de anumite elemente specializate,
52.3- Legea Ritmului – Orice Sistem (ca rezultat organizate în instituţii specializate ca de exemplu:
al unor acţiuni specifice ale elementelor sale 59.1- instituţiile coordonatoare, care grupează
componente) are o durată limitată de existenţă elemente specializate în coordonarea tuturor
(mai mare sau mai mică, în funcţie de cuprinderea elementelor sistemului sau doar a anumitelor
lui). comunităţi particulare de elemente, pentru ca
De exemplu, un anumit Sistem social sau acestea să poată efectua în mod organizat şi
religios are o durată de existenţă mai mică decât coerent acţiunile specifice pe care şi le-au propus
Sistemul psihic universal şi acesta are o durată mai spre realizare;
mică de existenţă decât Sistemul Sistemelor. 59.2- instituţiile executive, care desfăşoară prin
52.4- Legea Polarităţii – Mişcarea Sistemelor se intermediul elementelor lor specifice acţiunile
face între nişte limite (maxime-minime, pozitive- necesare menţinerii armoniei Sistemului şi atingerii
negative) - atingându-le uneori fără însă a le scopurilor constituirii acestuia;
depăşi. 59.3- instituţiile de apărare, care au ca rol
52.5- Legea Genului – Motivaţia cea mai păstrarea integrităţii şi armoniei Sistemului prin
generală a mişcării Sistemelor este atracţia eliminarea din cadrul lui a elementelor
contrariilor, direcţia efectuării ei fiind deci de la o perturbatoare ale armoniei (instituţiile de apărare
extremă la cealaltă. internă) şi de asemenea urmăresc eliminarea
Extremele se caută una pe cealaltă şi caută să sistemelor perturbatoare externe care ameninţă
se atingă – când se ating însă, li se inversează sistemul propriu (instituţiile de apărare externă);
polaritatea şi mişcarea lor ia sensul invers. 59.4- instituţiile semnalizatoare ale stării unui
52.6- Legea Corespondenţei – Organizarea sistem.
Sistemelor se face în general după aceleaşi principii Elemente specializate semnalizează instituţiilor
generale (Principiile Generale ale Sistemelor), coordonatoare şi celorlalte instituţii atunci când
indiferent de mărimea şi complexitatea acestora. armonia Sistemului este pusă în pericol.
52.7- etc. Ele percep şi caută să perceapă când apar
acţiuni îndreptate împotriva menţinerii armoniei
53. Un element esenţial pentru sisteme este sistemului (acţiuni efectuate de elemente sau
mişcarea elementelor lor de la un sistem la altul, sisteme perturbatoare) şi informează instituţiile
care are loc tot timpul într-un ritm constant, coordonatoare de aceste acţiuni.
aceasta se pare fiind o condiţie de bază a Acestea ordonă instituţiilor de apărare să
menţinerii existenţei lor (adoptarea continuă la elimine elementele sau sistemele perturbatoare
noile circumstanţe, prin asimilarea unor noi sau să le determine să facă acţiuni îndreptate spre
elemente şi eliminarea altora). menţinerea şi dezvoltarea armoniei sistemului
54. Există deci legi interioare unui Sistem, dar propriu.
există şi legi corespunzătoare sistemelor din care
face parte sistemul dat (ca element). 60. Bineînţeles că între diferitele instituţii ale
55. Elementul unui sistem mai mic se supune sistemului există numeroase conlucrări şi
tuturor legilor sistemelor mai mari în care el este interdependenţe şi bineînţeles că fiecare element al
înglobat într-un mod specific. sistemului are într-o măsură mai mare sau mai
56. Legile Sistemului Sistemelor se aplică deci mică sarcini de coordonare, de execuţie, de
tuturor sistemelor şi tuturor elementelor lor, pe semnalizare şi de apărare.
când legile unor sisteme mai mici se aplică numai 61. Legile sistemului sunt stabilite, după cum
sistemelor care le alcătuiesc. am mai precizat, de către majoritatea elementelor
57. De exemplu, legii vibraţiei (aşa cum am mai sistemului (în momentul în care îşi stabilesc
precizat) i se supun toate sistemele - de aceea scopurile comune de urmat), fiind susţinute direct
asistăm necontenit la o continuă mişcare a sau indirect (explicit sau implicit) de către acestea.
elementelor în cadrul unui sistem şi între sisteme, 62. În momentul în care anumite elemente ale
încât putem vorbi de schimbarea unui sistem (la sistemului încearcă să-i distrugă armonia acest
nivel de elemente particulare) ca fiind o constantă lucru este semnalizat de elementele
a lui (şi chiar o necesitate). semnalizatoare.
58. Când un sistem nu mai face schimbări cu 63. În măsura în care Instituţiile coordonatoare
restul sistemelor (se izolează) este condamnat răspund prompt la aceste semnale şi iau imediat
distrugerii (mai devreme sau mai târziu), deoarece măsurile ce se cuvin pentru refacerea armoniei
legea mişcării (vibraţiei) este o lege a naturii şi (dau comandă instituţiilor de apărare să
sistemele care nu o respectă sunt eliminate convertească sau să elimine elementele
(împiedicate să mai încalce legea) de către perturbatoare), Sistemul este doar uşor deranjat şi
majoritatea celorlalte sisteme ce fac parte din armonia lui este refăcută.
Sistemul Sistemelor care respectă această lege şi 64. În acest caz semnalele de alarmă dispar şi
şi-au propus-o ca scop (ca unul din scopuri). încep să se manifeste semnalele de armonie.
65. Dacă semnalele de alarmă nu sunt luate în
2.3
Radu Lucian Alexandru
considerare, sau sunt luate cu întârziere, Sistemul nu poate fi liber nici măcar să aleagă dacă să fie
poate suferi distrugeri serioase (mergând până la sau să nu fie (deoarece nu el a ales să fie).
distrugerea sa totală). 82. Dar el poate fi mai mult sau mai puţin liber
să aleagă ce să fie sau cum să fie.
66. Din punctul de vedere al Sistemului şi al 83. El nu poate să aleagă să se schimbe sau nu
Elementelor sale acţiunile bune sunt cele menite a (schimbarea sa are loc indiferent de voinţa lui), dar
păstra şi întări armonia Sistemului, iar cele rele poate să aleagă direcţia pe care să o dea
sunt cele care duc la distrugerea acestei armonii. schimbării.
67. Un Sistem se poate spune că este Armonios 84. El nu poate să aleagă dacă să trăiască sau
în momentul în care majoritatea elementelor sale nu sub Lege, dar poate să aleagă (atunci când îi
conlucrează pentru atingerea scopurilor stabilite de stă în putinţă) sub ce legi să se manifeste.
comun acord şi Nearmonios (aflat în pragul 85. Bineînţeles că Omul poate alege să se
distrugerii) atunci când în cadrul lui se constituie distrugă, dar nu poate alege să fie şi nu stă în
mai multe grupuri de elemente care urmăresc putinţa lui nici a alege dacă va fi sau nu din nou
scopuri contrare sau cel puţin divergente. (sub o formă sau alta).
68. Când mai multe elemente se întâlnesc, cu
scopul de a atinge mai multe scopuri comune, ele 86. Bineînţeles că există şi starea de a fi liber în
stabilesc şi acţiunile specifice pe care fiecare dintre mod absolut, dar aceasta nu este şi nici nu poate
ele şi toate împreună trebuie să le efectueze să fie proprie vreo unui Sistem.
pentru a putea realiza acele scopuri (adică 87. Ea este proprie doar pentru ceea ce
stabilesc Legile Sistemului). generează Sistemul ca realitate, pentru ceea ce
generează existenţa multiplicităţii ca stare a unei
69. Dreptatea în cadrul unui Sistem constă în infinităţi de elemente interdependente.
respectarea acestor legi de către elementele 88. A fi e deci a fi un Sistem şi a fi într-un
componente ale Sistemului. Sistem.
70. Bineînţeles însă că legile pot fi depăşite la 89. Acest „a fi” e bineînţeles unul specific uman,
un moment dat de noi circumstanţe (scopurile şi e suficient să fie aşa, deoarece aceste rânduri
propuse au fost atinse, sau nu se mai consideră vor fi citite de cei care au rezonanţă cu acest fel
necesar a fi atinse de către majoritatea specific şi particular de a fi.
elementelor).
71. În acel moment, mai devreme sau mai 90. Pentru cineva care este într-un Sistem şi
târziu, ele vor fi schimbate. este un Sistem nu există decât două variante de
72. Când această schimbare este bruscă şi acţiune:
aproape totală, vorbim de o distrugere a vechiului - prima - să caute să cunoască legile sistemelor
Sistem şi de o constituire a altuia nou (cu aceleaşi din care face parte şi astfel să le respecte, caz în
elemente, cu o parte din ele sau cu altele noi). care contribuie la menţinerea şi mărirea armoniei
73. Dacă schimbarea se face treptat şi parţial, proprii şi a sistemului din care face parte;
se poate vorbi doar de o Adaptare a Sistemului la - a doua - să nu respecte legile sistemelor (din
noile circumstanţe. ignoranţă sau din reavoinţă) şi atunci toate
celelalte elemente ale sistemelor din care face
74. A fi înseamnă a fi într-un Sistem. parte se vor ridica împotriva lui (cu consecinţele de
75. A fi înseamnă a fi legat. rigoare: convertirea sau distrugerea sa după caz).
76. În cadrul Sistemului Sistemelor (Întregului/ 91. Aceste două variante sunt viabile pentru
Universului) tot ceea ce există este legat (este Sistemele a căror legi sunt aproape imuabile.
interdependent) de tot (cu tot) ceea ce există. 92. Pentru sistemele mai slabe (cu un număr
77. Un Element al unui Sistem sau un Sistem mai mic de elemente), a căror Legi sunt mai uşor
este definit la un moment dat ca identitate în de schimbat, mai există şi varianta a treia: să
primul şi în primul rând prin aceea că este un încerce să le schimbe dacă acestea se dovedesc
element al unui sistem (sau un sistem). nearmonioase (creatoare de conflicte şi distrugere)
78. Dacă îi este luată această caracteristică el din punct de vedere al Sistemelor mai mari, în care
îşi pierde identitatea pe care o are. acestea mici sunt înglobate.
79. Omul actual, ca element al sistemului 93. Lucrând astfel în sprijinul sistemelor mari,
complex al realităţii se defineşte ca om, îşi va fi sprijinit de elementele acestor sisteme şi în
defineşte propria identitate tocmai prin faptul că cele din urmă va reuşi în iniţiativa lui.
este legat de o infinitate de alte Sisteme ale 94. Prin urmare, fiind în Sistem, atâta timp cât
realităţii (mai mari sau mai mici decât sine) prin suntem în el, singura libertate pe care o avem cu
legături specifice, bine definite. adevărat (adică cea potrivit căreia dacă vom
80. Dacă îi luăm una sau mai multe dintre acţiona majoritatea celorlalte elemente ale
aceste determinări (dependenţe, legături) el Sistemului nu vor căuta să ne-o îngrădească) este
încetează să mai fie ''om'' (să se manifeste aşa de a acţiona în direcţia păstrării şi menţinerii
cum îl cunoaştem astăzi). armoniei Sistemului pe ansamblul său (vorbim aici
de Sisteme cu legi aproape imuabile).
81. De aceea, atunci când vorbim de Libertatea
omului, trebuie cu necesitate să avem în vedere că 95. Deci, libertatea de sistem constă în a nu-ţi fi
el nu poate fi liber în modul absolut al cuvântului şi împiedicate acţiunile care nu încalcă legile
2.4
Etica Armoniei
2.5
Radu Lucian Alexandru
2.6
Etica Armoniei
2.7
Radu Lucian Alexandru
2.8
Etica Armoniei
apare şi se menţine în psihic atâta timp cât în împiedică armonizarea optimă a fiinţei umane.
acesta sunt lăsate să se deruleze astfel de 89. Această eliminare se face prin analiza
raţionamente greşite. atentă a tuturor raţionamentelor pe care le avem la
81. Atunci este necesar să intervenim conştient un moment dat (prin autoobservare), pentru a
pentru a corecta aceste raţionamente greşite (a le identifica care dintre ele reflectă corect realitatea şi
elimina din psihic). care o denaturează.
82. Când vom reuşi să înţelegem care este 90. Acest proces de autoobservare şi
greşeala de raţionament ce le caracteriza autoanaliză este esenţa procesului de armonizare
semnalele de suferinţă psihică care ni le individuală psihică cognitivă şi informaţională.
semnalizau nu se mai manifestă (asupra acestor
mecanisme psihice vom reveni ulterior spre a le (0.5 Sistemul cauzal, existenţial – filosofic)
detalia).
83. Rolul sistemului mental este deci să asigure 91. Elementele acestui sistem sunt
pe baza informaţiei primite prin simţuri o corectă raţionamentele care previzionează evoluţia
integrare a fiinţei umane în armonia sistemului evenimentelor pe perioade lungi de timp.
universal; să genereze o mişcare care să se 92. În măsura în care aceste raţionamente sunt
integreze perfect în această armonie. corecte sistemul cauzal este armonios.
93. Raţionamentele corecte pe termen lung se
84. Sistemul psihic înglobează cinci sub- manifestă sub forma Idealurilor: idealul Binelui,
sisteme: Adevărului şi Frumosului; idealul Iubirii
- sistemul emoţional-perceptiv - comunicativ; necondiţionate, al Cunoaşterii sub toate formele ei
- sistemul mentalului concret, care are ca rol (implicând idealurile Clarităţii, Coerenţei şi
asigurarea integrării sistemului uman în sistemul Integralităţii Cunoaşterii proprii respectiv sociale) şi
universal pe un termen relativ scurt al Puterii de a stăpâni şi controla circumstanţele
(raţionamentele lui trebuie să previzioneze corect (interioare şi exterioare); idealul Libertăţii, al
efectele acţiunilor proprii pe o perioadă relativ Unităţii cu toate fiinţele şi al Dreptăţii; precum şi
scurtă de timp – de la câteva momente până la idealul Absolutului (al perfecţionării, desăvârşirii,
câteva luni sau ani); progresului).
- sistemul cauzal, existenţial – filosofic, care 94. În momentul în care omul nu este ghidat pe
are rolul de a ghida acţiunile pe termen lung (de la termen lung de toate aceste idealuri deopotrivă, în
câteva luni în sus), prin previzionarea efectelor sistemul său cauzal apare un semnal specific de
acţiunilor proprii departe în timp (mergând până la alarmă, care se manifestă sub forma unei suferinţe
zeci de ani sau chiar pentru toată viaţa); psihice specifice (debusolare, pesimism, delăsare,
- sistemul intuiţional, care are rolul de a stres, dezorientare etc.), care arată că nu are o
înţelege realitatea din spatele aparenţelor şi de a raportare corectă la evoluţia pe termen lung a
previziona mersul lucrurilor pentru eternitate, prin evenimentelor - că pe termen lung el îşi pune în
descoperirea pârghiilor ce ghidează existenţa şi pericol armonia proprie.
non-existenţa sub toate formele ei; 95. Pentru majoritatea oamenilor actuali
- sistemul volitiv (al dorinţelor), care sistemul cauzal este plin de confuzii, de iluzii, de
motivează şi ghidează activitatea întregului sistem raţionamente greşite.
al fiinţei umane. 96. În acest sistem se lucrează cu realităţi
abstracte (idei şi concepte) accesibile numai printr-
85. Sistemul mentalului concret are rolul de a o cugetare profundă asupra pârghiilor existenţei.
genera atitudini, raţionamente corecte, care să 97. Greşeala (boala) cea mai frecventă care
permită integrarea în armonia naturii pe termen apare în cadrul acestui sistem este acceptarea
scurt, în viitorul imediat. neverificată şi promovarea fanatică a unor dogme
86. Ultimele patru tipuri de sub-sisteme psihice şi credinţe sociale, religioase, filosofice şi constă
(pe care le putem numi sisteme mentale) au deci în a crede, în a fi convinşi că ştim ceva, că
manifestări specifice, dar toate generează acţiuni, cunoaştem în mod serios o realitate sau alta atunci
care se vor vedea ulterior dacă duc sau nu la o mai când noi de fapt nu am verificat prin percepţie
mare armonizare a fiinţei umane. directă realitatea în cauză.
87. Gândurile (raţionamentele) specifice, din 98. Eliminarea din sistemul cauzal a idealurilor
cele patru sisteme mentale, care ne integrează cel greşite (care conduc la distrugerea proprie în cele
mai bine în armonia sistemului (care previzionează din urmă) cum sunt: Răul, Minciuna, Urâtul, Ura,
cel mai bine efectul acţiunilor diferitelor sisteme) Ignoranţa, Slăbiciunea, Înlănţuirea, Injustiţia şi
sunt cele pe care trebuie să le folosim dacă vrem Dezbinarea, etc. se face prin analizarea atentă a
să evităm durerea (ca semnal de alarmă) şi raţionamentelor care le susţin, pentru a vedea
distrugerea parţială sau totală a sistemului uman unde sunt greşite, pentru a înţelege şi conştientiza
propriu. în profunzime de ce acţiunile pornite din astfel de
88. Astfel, de exemplu, în ceea ce priveşte raţionamente greşite nu vor conduce la ceea ce
sistemul mentalului concret trebuie eliminate din el aşteptăm: întărirea armoniei proprii, ci dimpotrivă
acele raţionamente greşite (cum sunt de exemplu la distrugerea ei.
cele şapte mari raţionamente greşite specifice 99. Pentru a elimina raţionamentele greşite
orgoliului, mâniei, fricii, tristeţii, lenei, lăcomiei şi legate de dogme şi credinţe neverificate e necesar
desfrâului), care denaturează realitatea şi să conştientizăm că dintre cele trei surse principale
2.9
Radu Lucian Alexandru
de cunoaştere pe care le deţinem - percepţia natura celor precizate mai sus şi permite simţirea
directă a fenomenului cercetat, raţionamentul şi intuitivă (supra – raţională, non –lingvistică) a
mărturia - singura demnă cu adevărat de o relativă eternităţii, a infinitului, a imuabilului, a ceea ce
încredere este doar percepţia directă, iar este, a absolutului în sânul căruia se manifestă
raţionamentul şi mărturia trebuie să fie doar întregul sistem al existenţei, permiţând astfel o
ghiduri care ne arată cum să facem pentru a integrare optimă în acesta.
percepe noi înşine în mod direct fenomenele
cercetate. (0.7 Sistemul volitiv, al dorinţelor şi
100. Persistenţa în raţionamentele greşite necesităţilor)
specifice diferitelor dogme şi credinţe poate să
apară doar dacă dăm o importanţă nejustificată 108. Sistemul volitiv este intim relaţionat cu
raţiunii şi mărturiei, ca surse ale cunoaşterii, în toate celelalte trei manifestări ale sistemului
raport cu percepţia directă. mental, cuprinzând tot ceea ce determină acţiunile
101. Este armonios integrat la nivel cauzal doar noastre.
cel care vorbeşte şi susţine în sine ca fiind certe 109. Sistemul uman e supus aşa cum am mai
doar acele lucruri percepute de el în mod direct spus acelei legi naturale a mişcării, deci trebuie să
(neintermediate de nici o mărturie sau raţiune se mişte în direcţiile necesare păstrării armoniei
străină lui), iar informaţiile provenite prin mărturie proprii.
şi raţiune, după ce le triază (pe baza cunoaşterii 110. Dacă această mişcare de adaptare la
dobândite anterior prin percepţie directă), le ia în schimbarea continuă care este în noi şi în jurul
considerare pentru viitoarele sale acţiuni doar nostru nu se mai realizează, mai devreme sau mai
pentru a le verifica, pentru a le accesa prin târziu sistemul nostru se va distruge.
percepţie directă. 111. Voinţa de acţiune provine deci din voinţa
102. „Boala” la nivel cauzal, raţionamentele de existenţă.
greşite la acest nivel pot să apară doar dacă sunt 112. La fel cum am spus că a fi şi a fi în sistem
susţinute ca fiind realităţi adevărate cu certitudine e tot una, la fel a fi şi a acţiona e tot una din punct
acele realităţi posibile sau imposibile, probabile sau de vedere a existenţei pe care noi o cunoaştem.
improbabile, pe care însă nu le-am verificat în 113. Nu este nimic care să fie (de o existenţă
prealabil prin multiple percepţii directe supuse unei similară cu a noastră) şi să nu se mişte într-o
metodologii ştiinţifice adecvate. direcţie potrivită cu legile naturii.
114. În cadrul sistemului volitiv elementele de
(0.6 Sistemul intuitiv) bază sunt dorinţele conştiente şi instinctele (dorim
să facem ceva sau dorim să nu facem ceva).
103. Există o realitate absolută care se 115. Ceea ce dorim să facem sau să nu facem
manifestă în relativul creaţie lăsându-şi amprenta poate fi bun sau rău.
peste tot în aceasta. 116. Avem dorinţe „bune” atunci când dacă le
104. Problemele legate de existenţa pe termen punem în practică menţinem şi mărim armonia
nedeterminat necesare a fi rezolvate pentru a ne sistemului propriu (pe diferitele sale nivele) şi
ghida acţiunile în mod armonios pentru eternitate armonia sistemului social şi natural şi „rele” în caz
sunt specifice sistemului intuitiv şi trebuie rezolvate contrar - când distrugem aceste armonii.
la acest nivel. 117. Dorinţele „rele” apar sub forma
raţionamentelor greşite din mentalul concret sau
105. Raţionamentele greşite la acest nivel din cauzal şi intuitiv şi sunt semnalizate de o
constau în a considera că înţelegem realitatea sau suferinţă psihică specifică (caracterizată prin
vreun element al ei (spaţiul, timpul, percepţia, nelinişte, agitaţie, stres sau delăsare, apatie etc.).
durerea, sistemul, mişcarea etc.) în profunzime, 118. Dacă luăm în considerare acest semnal, de
neluând în considerare faptul evident că existenţa îndată ce apare, putem fi convinşi că exact în acel
în esenţa ei este şi continuă să fie un mister abisal. moment în sistemul mental concret, în cauzal sau
106. Aceste raţionamente greşite pot fi în intuitiv se desfăşoară raţionamente greşite
eliminate din sistemul intuitiv doar dacă medităm îndreptate spre distrugerea armoniei sistemului
profund în mod continuu şi neîntrerupt o anumită propriu şi pornind de la această constatare putem
perioadă de timp asupra unor aspecte particulare începe a căuta şi identifica greşelile specifice
ale realităţii, vieţii, existenţei, percepţiei, gândirii acestor raţionamente şi astfel a le corecta şi
etc., pentru a aduce mintea la a înţelege şi elimina din psihic.
conştientiza în profunzime misterul de esenţă în 119. Observăm astfel că fiinţa umană are şapte
care este cufundată creaţia. sisteme de bază care este necesar a fi armonizate
fiecare în parte şi toate împreună prin mecanisme
107. Această concentrare profundă duce la specifice.
distrugerea tuturor raţionamentelor greşite de
2.10
Etica Armoniei
3. Etica Armoniei
1. Etica Armoniei (EtiAr-ul) cuprinde în sfera sa
de manifestare toate acele procese, stări, 7. Armonizarea Socială (AS/ ASo-re/ ASo-
fenomene şi acţiuni (toată teoria/ ştiinţa şi rizarea) se face pe două mari componente:
practica/ tehnica) care se îndreaptă (direct sau - cea fizico-energetico-materială (ASFEM/
indirect) în direcţia armonizării sistemice ASFEM-are);
(/armonizării fiecărui sistem component) a (/al) - şi cea administrativ - organizatorică (ASAO/
Individului, Societăţii şi Întregului (Naturii/ ASAO-rare) fiecare din ele cuprinzând aspecte
Cosmosului/ Universului). cantitative şi calitative (informaţionale şi cognitive)
2. Etica Armoniei (EA) are deci ca şi obiectiv specifice fiecărui aspect al celor 7 Raze manifestate
atingerea stării de Armonie pentru fiecare sistem la nivel social.
fiinţial, adică atingerea pentru fiecare astfel de 8. Fundamentele acestor măsuri de armonizare
sistem a unei stări cât mai profunde de echilibru socială sunt detaliate în prezenta carte, în
existenţial (concordie), acord (acordare) şi Manifestul Mişcării Trans-Religioase precum şi în
împăciuire (bună înţelegere, pace, unitate) cu sine diferitele activităţi administrativ-educativ-formative
însuşi şi cu celelalte sisteme fiinţiale. desfăşurate de Mişcarea Lisaniană în Sanctuarele
3. Ţelul ei constă în potrivirea desăvârşită a sale şi în afara lor.
elementelor fiecărui Întreg Individual, Social şi 9. Însă formele lor concrete de manifestare se
Natural astfel încât odată armonizate toate acestea adaptează şi se perfecţionează continuu în funcţie
să poată vieţui în beatitudine. de circumstanţe şi împrejurări specifice, prin
4. Valorile şi principiile morale de acţiune pe participarea activă, profund discriminativă şi
care le propune EA sunt îndreptate la nivel benefic - creativă a Oamenilor Liberi şi a Fraţilor
personal în direcţia Armonizării Individuale (AI/AI- Creatori de pretutindeni.
zării) prin acţiuni specifice fiecăreia din
componentele individului. 10. Armonizarea Întregului (cu Întregul – IntAr)
constă într-o integrare armonioasă ( IntA-nire/
5. Vorbim astfel de: IntA-nizare) în/ cu fiecare din aspectele
- o Armonizare (individuală) Fizică (AIF/AF) - manifestate ale acestuia: cu mediul natural (cu
specifică componentei fizico-energetice – ale cărei componentele sale minerale, vegetale, animale,
caracteristici sunt detaliate de Mişcarea Trans- climatice, etc. - Intanire Naturală); cu mediul
Religioasă în cadrul proceselor sale educativ- cosmic (Intanizare Cosmică) şi cu fiecare din
formative (vezi Facultăţile de Studii Trans- fiinţele, stările şi fenomenele existente în
Religioase şi Zetrianul); manifestare (Intare Fiinţială).
- şi respectiv de o Armonizare (individuală)
Psihică (AIP/ AP) pe fiecare din cele 5 11. Prin armonizarea unui sistem înţelegem
subsistemele ale psihicului – al cărei demers este procesul de adaptare/ refacere a armoniei lui după
detaliat în mare în cartea de faţă. ce aceasta a fost perturbată prin contactul cu
schimbarea.
6. În cadrul Armonizării (Individuale) Psihice 12. Deasemenea conceptul de armonizare
vorbim de două mari componente: cuprinde şi sensul de menţinere a armoniei
- de o Armonizare Psihică Informaţională sistemului odată ce aceasta este atinsă.
(API /API-ere/ APInf-erare) orientată în sensul 13. Şi nu în ultimul rând prin armonizare
acumulării cantitative a informaţiei necesare (de pe înţelegem şi procesul de dezvoltare/ perfecţionare
oricare din cele 7 Raze ale Cunoaşterii Universale) a unui Sistem.
pentru orientarea optimă în manifestare şi pentru 14. Pentru fiecare Sistem Fiinţial vorbim deci
realizarea procesului de Armonizare Sistemică în de:
ansamblul său şi pe fiecare din componentele sale; - o armonizare-refacere (AR/ Are-zare);
- şi respectiv de o Armonizare Psihică Cognitivă - de o armonizare-menţinere (AM/ Ame-nare);
(APC/ APCog-nare) îndreptată în direcţia - şi de o armonizare-dezvoltare (AD/ ADe-
armonizării cognitive, a creşterii calitative a izare).
informaţiei deţinute (a coerenţei, clarităţii, 15. Aceste trei tipuri de armonizare sunt doar
corectitudinii acesteia, etc.) specifice fiecăruia din faţete ale unuia şi aceluiaşi proces care în întregul
cele 5 subsisteme psihice (emoţional - perceptiv - său are ca unic scop deplasarea cu hotărâre şi
comunicativului; mentalului concret - analitic; celui fermitate în direcţia manifestării plenare în
abstract - cauzal; celui intuitiv şi celui volitiv). existenţă a Armoniei Sistemului.
2.11
Radu Lucian Alexandru
2.12
Etica Armoniei
5. Adeizarea Psihică
1. Sistemul Psihic este caracterizat şi el de un (raţionamente), astfel încât armonia sistemului
proces de Adeizare specific (procesul de fiinţei umane să poată fi menţinută mai uşor.
Adepizare), care poate fi înfrânat sau oprit de 8. Această creştere calitativă poate să
procese de stagnare sau regresie psihică (StaP- presupună pe lângă reorganizarea informaţiilor
are/ RegPsi-e) şi care se manifestă în principal pe existente şi o creştere sau o micşorare cantitativă,
două nivele: după caz, a lor.
- nivelul informaţional 9. Dacă prin procesul de Dapinferare acumulăm
- şi nivelul cognitiv. cantitativ informaţii tot mai multe legate direct sau
2. Putem vorbi deci (evident tot în mod strict indirect de aspectele cu care intrăm în contact (şi
didactic) de existenţa a două subsisteme astfel cu care trebuie să ne armonizăm), prin
(subsistemul informaţional şi subsistemul cognitiv), procesul de Dapcognare realizăm un proces
ce caracterizează pe ansamblu sistemul psihic şi calitativ prin care selectăm (organizăm) aceste
respectiv fiecare din cele cinci subsisteme ale lui informaţii după diferite criterii, le verificăm
(sistemul emoţional – perceptiv – comunicativ, corectitudinea, căutăm să stabilim legături
sistemul mentalului concret, sistemul mentalului coerente şi necontradictorii cu celelalte informaţii
existenţial – filosofic, sistemul mentalului intuitiv şi pe care le avem despre realitate şi stabilim care
sistemul mentalului volitiv). dintre aceste informaţii sunt necesare şi suficiente
3. Percepţiile, emoţiile, gândurile, etc. sunt pentru realizarea unei armonizări optime cu
elemente ale sistemului psihic şi formează aspectul cercetat.
împreună partea lui informaţională, iar legăturile 10. Procesul de Dapinferare presupune deci
dintre percepţii, gânduri, etc. (anume acumularea de informaţii în legătură cu diferitele
raţionamentele, cogniţiile) formează partea lui aspecte ale realităţilor cu care intrăm în contact
cognitivă. (sociale, economice, politice, religioase,
4. În cadrul procesului de Adepizare (de psihologice, filosofice, ştiinţifice, artistice, etc.),
armonizare-dezvoltare psihică - ADeP-izare) avem pentru a putea să ne adaptăm optim acestor
deci: realităţi şi astfel să ne putem păstra armonia
- un proces de Dapinferare (de dezvoltare- proprie la contactul cu ele.
armonizare psihică informaţională - DAPI/ DAPInf-
erare) prin care se adună cât mai multe informaţii 11. În cadrul procesului de Dapinferare
(percepţii, raţionamente) despre aspectele cu care identificăm trei stadii:
intrăm în contact; 11.1- copilăria informaţională - stadiu în care
– şi un proces de Dapcognare (de dezvoltare- avem date destul de puţine în legătură cu diversele
armonizare psihică cognitivă - DAPC/ DAPCog- aspecte ale realităţii, iar această lipsă de informaţii
nare) prin care informaţiile adunate sunt ne împiedică să cunoaştem aceste aspecte - şi
organizate în mod eficient, sunt coordonate şi astfel nu putem să ne armonizăm în mod optim cu
armonizate între ele, astfel încât legăturile care se ele.
realizează între informaţiile existente Pentru depăşirea acestui nivel se impune un
(raţionamente, cogniţii), când se manifestă, să proces susţinut de asimilare de informaţii, din cât
permită o armonizare superioară a sistemului mai multe surse de încredere, despre realităţile
fiinţei umane. contactate.
5. Observaţie: despărţirea în sistem 11.2- adolescenţa informaţională - stadiu în
informaţional, respectiv sistem cognitiv este după care faţă de cel precedent cantitatea de informaţii
cum am mai precizat doar una cu scop didactic şi a crescut simţitor, fără însă a fi suficientă pentru a
nu e o despărţire strictă. ne face o părere cât de cât conturată asupra a ceea
6. Ca informaţii primite în sistemul psihic sunt ce studiem.
evident considerate şi diferite raţionamente, Dacă în stadiul copilăriei informaţionale folosim
cogniţii, judecăţi, etc. – precizăm doar că procesul în general informaţii bazate în special pe
prin care conştientul analizează, ordonează şi mărturiilor altora, în „adolescenţă” începem să
susţine aceste raţionamente sau altele noi, studiem, să adună informaţii despre fenomenele
procesul prin care aceste raţionamente (percepţii, cercetate, preponderent prin observaţie personală
judecăţi, etc.) sunt ordonate şi capătă o coerenţă directă.
şi o eficienţă superioară îl considerăm ca fiind 11.3- maturitatea informaţională (MI) - în care
proces de Dapcognare (de dezvoltare-armonizare cantitatea de informaţii este suficient de
psihică cognitivă). consistentă şi de cuprinzătoare pentru a putea
7. Deci, la nivel informaţional percepţiile, înţelege pe baza ei aspectele cercetate şi astfel a
gândurile, raţionamentele sunt cele care cresc ne putea adapta optim lor.
cantitativ prin dezvoltare-armonizare
informaţională, iar la nivel cognitiv înregistrăm o 12. Desigur că informaţia adunată trebuie, cum
creştere calitativă, o organizare mai coerentă, mai am mai precizat, să sufere şi o transformare
eficientă şi mai utilă a acestor informaţii calitativă – să fie organizată şi sistematizată
2.13
Radu Lucian Alexandru
2.14
Etica Armoniei
informaţii, sunt identificate informaţiile necesare şi (informaţiile deţinute sunt sistematizate, verificate,
suficiente pentru a putea realiza o armonizare analizate în amănunţime şi astfel sunt identificate
optimă cu aspectele religioase cu care intrăm în şi folosite acele informaţii necesare şi suficiente
contact, şamd.). pentru a ne putea armoniza rapid şi eficient la nivel
Maturitatea psihică religioasă ne permite să economic – de satisfacere a nevoilor fiziologice şi
înţelegem în profunzime fenomenul religios şi să-i de dobândire a suportului material necesar pentru
stăpânim manifestările, să înţelegem legăturile satisfacerea celorlalte nevoi);
profunde şi deosebirile dintre diferite religii, rolul
acestora în societate, în istorie, în armonizarea 18.6- politică (MPPo / starea de MaPPo) –
psihică, filosofică, economică, artistică, etc. a caracterizată:
individului care le practică. - de maturitate informaţională politică (deţinem
18.2.1 Observaţie: bineînţeles că aşa cum informaţii consistente despre diferitele feluri de
putem vorbi de o maturitate psihică psihologică, organizare politică şi administrativă reale
religioasă, filosofică, etc., la fel putem vorbii şi de o (experimentate de diferite societăţi) sau posibile -
copilărie sau de o adolescenţă psihică psihologică propuse de diferiţi gânditori politici)
sau religioasă..., având caracteristicile menţionate - şi de o maturitate cognitivă politică
atunci când am vorbit de copilăria şi adolescenţa (informaţiile pe care le avem sunt organizate,
informaţională şi cognitivă, adaptate însă sistematizate, analizate, e verificată veridicitatea
aspectului considerat (psihologiei, religiei, filosofiei, lor prin experienţă şi gândire proprie şi astfel sunt
...). identificate şi folosite acele informaţii, de natură
politică, necesare şi suficiente pentru a putea
18.3- filosofică (MPF/ starea MaPFi-nara) – realiza armonizarea politică şi administrativă a
caracterizată: societăţilor din care facem parte sau cu care intrăm
- de o maturitate informaţională filosofică în contact);
(cunoaştem mai multe păreri distincte şi întemeiate
în legătură cu diferite subiecte specifice filosofiei: 18.7- artistică (MPA / starea de MaPA) –
unitatea, pluralitatea, substanţa, divinitatea, caracterizată:
procesul creaţiei, adevărul, omul, scopul, sensul, - de maturitate informaţională artistică (suntem
virtutea, viciul, cunoaşterea, comunicarea, şamd.) la curent cu diferitele manifestări artistice –
- şi de o maturitate cognitivă filosofică muzicale, ale artelor plastice, ale artelor verbului
(informaţiile deţinute sunt organizate, scris şi vorbit, şamd.)
sistematizate, verificate prin noi înşine – prin - şi de o maturitate cognitivă artistică
experienţă şi raţiune proprie – sunt identificate (sistematizăm, analizăm, medităm asupra acestor
legăturile şi contradicţiile dintre ele, sunt manifestări şi a altor manifestări ale existenţei şi
identificate acele informaţii (raţionamente, creăm astfel noi înşine noi valori artistice);
judecăţi) cu conţinut filosofic necesare şi suficiente
pentru a ne armoniza diferitele nivele ale fiinţei (de 18.8- etc.
exemplu pentru armonizarea sistemului intuitiv, ***
sau volitiv, sau emoţional – perceptiv, sau 19. Pentru realizarea unei armonizări superioare
existenţial – filosofic); a sistemului fiinţei proprii e necesară dobândirea
pe cât posibil a tuturor acestor maturităţi psihice
18.4- ştiinţifico-tehnică (MPST/ starea MaPST- precizate mai sus (a tuturor stărilor enumerate).
a) – caracterizată: 20. Aceasta este ţinta spre care ne e util să
- de o maturitate informaţională ştiinţifico – tindem de căutăm armonia proprie şi implicit
tehnică (avem informaţii consistente, din diferite armonia socială.
surse, în legătură cu mecanismele de funcţionare a 21. E important să conştientizăm - în legătură
diferite fenomene ce caracterizează realitatea) cu aspectele realităţii mai sus menţionate - în ce
- şi de o maturitate cognitivă tehnico – stadiu al procesului de Adeizare Psihică ne aflăm în
ştiinţifică (informaţiile deţinute sunt sistematizate, acest moment şi dacă constatăm că încă nu am
verificate etc., sunt selectate acele informaţii dobândit maturitatea psihică în legătură cu unul
necesare şi suficiente pentru a ne putea armoniza sau mai multe din aceste aspecte să purcedem cu
în legătură cu diferite manifestări ale ştiinţei şi hotărâre în această direcţie – acest demers este
tehnicii, etc.); evident în interesul nostru imediat.
22. Este de asemenea evident că odată
18.5- economică (MPE/ starea de MaPEcon) – dobândită maturitatea psihică în legătură cu un
caracterizată: aspect sau altul al realităţii, este necesară apoi
- de o maturitate informaţională economică realizarea unui proces continuu de susţinere a
(deţinem informaţii multiple şi consistente în acestei maturităţi prin actualizarea şi adaptarea
legătură cu mecanismele de funcţionare (reale sau continuă a informaţiilor şi cogniţiilor pe care le
posibile) în general şi în particular, a diferitelor deţinem în funcţie de schimbările care se
fenomene/ aspecte economice: proprietatea, realizează necontenit în structura Sistemului
munca, piaţa, cererea, oferta, banii, băncile, Sistemelor şi a Sistemului propriu.
sistemul fiscal, costurile, veniturile, profitul, 23. Dacă nu facem acest lucru se derulează de
salariile, şamd.) la sine un proces de regres psihic care duce la
- şi de o maturitate cognitivă economică pierderea maturităţii psihice şi instalarea stării de
2.15
Radu Lucian Alexandru
2.16
Etica Armoniei
8. Imediat ce începem să facem aceste acţiuni apare semnalul (starea) de bine (confort, relaxare)
de refacere a armoniei, apare semnalul plăcerii la nivel fizic.
fizice (cu diferitele lui forme), care se menţine 10. Cu toţii ştim astfel că durerea este un
până când armonia este refăcută complet. semnal care indică faptul că ceva nu e în regulă şi
9. Atâta timp cât această armonie se menţine, că trebuie să acţionăm spre a identifica ce anume
2.17
Radu Lucian Alexandru
merge rău (care sunt elementele perturbatoare) şi care acesta este legat) şi apoi să le oprim
apoi să le oprim manifestarea. manifestarea în propriul psihic (prin înlocuirea lor
11. Cu toţii purtăm deci de grijă cu destul de cu unele corecte)?
multă atenţie sistemului nostru fizic şi suntem 18. Facem noi acest proces de autoobservare şi
atenţi la semnalele lui (mai ales la cele de durere) autoanaliză psihică (de vindecare psihică) necesar
şi suntem conştienţi că dacă noi nu o facem, refacerii şi menţinerii armoniei psihice ?
nimeni nu o poate face în locul nostru (cel puţin nu 19. În contextul societăţii actuale de obicei nu îl
la fel de bine). facem, deoarece nu am fost învăţaţi să o facem,
12. Dar în componenţa noastră ca fiinţe nu se deşi armonia sistemului psihic este cel puţin la fel
află numai sistemul fizic. de importantă ca cea a sistemului fizic
13. Mai avem de exemplu şi sistemul psihic! 19.1 (cu toţii ştim că gândurile se manifestă în
14. Acestuia cine să îi poarte de grijă? acţiuni, iar nişte raţionamente greşite duc
15. Şi acesta ne semnalizează prin semnale bineînţeles la acţiuni greşite, aducătoare de
specifice de suferinţă (stres, agitaţie, nelinişte etc.) suferinţă – de distrugere parţială sau totală a
când în interiorul său apar elemente perturbatoare armoniei Sistemului fiinţei noastre).
ale armoniei sale (raţionamente greşite). 20. Ştim cu siguranţă că durerea fizică indică o
16. Luăm noi în considerare această suferinţă ? boală fizică, dar se pare că nu suntem la fel de
17. Începem noi imediat să încercăm să convinşi că suferinţa psihică (agitaţia, neliniştea,
identificăm care sunt elementele perturbatoare stresul…) indică o boală psihică!
(raţionamentele greşite) care încearcă să distrugă 21. Şi totuşi acesta este purul adevăr!
armonia sistemului psihic şi a celorlalte sisteme (de
22. Când menţinem în psihicul nostru intră în picior simţim durere (care se menţine până
ra_ţionamente gre_şite („ragrese” - cum sunt de scoatem spinul) la fel de fiecare dată când lăsăm
exemplu cele specifice orgoliului, mâniei, fricii, să se deruleze pe scena psihicului raţionamente
lenii, lăcomiei, tristeţii şi desfrâului) acestea sunt greşite apare imediat starea de suferinţă psihică
însoţite fiecare dintre ele de o stare specifică de (nelinişte, agitaţie, stres …), care nu dispare decât
suferinţă psihică (specifică mâniei sau fricii sau atunci când acele ragrese (raţionamente greşite)
tristeţii etc.), care ne indică că dacă vom continua nu mai sunt menţinute în psihic.
să susţinem în psihic aceste raţionamente, ne vom 28. Putem şti deci cu siguranţă că de fiecare
distruge armonia proprie sau a sistemului social şi dată când „nu ne simţim bine” la nivel psihic (când
natural din care facem parte (mânioşi sau din ne confruntăm cu vreo formă de suferinţă psihică),
orgoliu ne certăm sau pornim războaie care duc la exact în acel moment se derulează în psihicul
distrugerea armoniei; trişti fiind ne putem gândi să nostru un raţionament greşit.
ne facem singuri rău etc.). 29. Dacă vrem să scăpăm de el trebuie să-l
23. Luăm noi în mod serios în considerare acest analizăm şi să înţelegem care e greşeala de
semnal de suferinţă psihică ? raţionament care îl caracterizează.
24. Dacă nu, cu atât mai rău pentru noi: el se 30. Imediat ce vom reuşi aceasta, vom simţi
va menţine în noi atâta timp cât menţinem în semnalul de plăcere psihică (un fel de fericire) care
psihicul nostru raţionamente greşite (ragrese) şi va ne indică că am identificat un raţionament corect
dispărea doar când vom renunţa să mai facem (un „racor”).
acest lucru. 31. Iată deci, că pe cât de necesar este să avem
25. Dacă nu le corectăm când apar, chiar dacă grijă de corpul fizic, vindecându-l ori de câte ori
după o vreme raţionamentele greşite se retrag în suferă vreo vătămare (semnalizată de durere), la
subconştient, ele vor ieşi de acolo ori de câte ori fel de necesar este să avem grijă şi de sistemul
vor fi stimulate de circumstanţe corespunzătoare. psihic şi să-l vindecăm ori de câte ori suferă vreo
vătămare datorită prezenţei în el a vreunui ragres
26. Durerea şi suferinţa nu se învaţă, cu ele ne (semnalizat de suferinţa psihică), prin identificarea
naştem. acestui raţionament greşit şi corectarea lui
27. Aşa cum de fiecare dată când un spin ne (eliminarea lui din psihic).
2.18
Etica Armoniei
9. Automatismele psihice
1. Dar ce este un automatism psihic? memorăm (se întăresc în subconştient).
6. Dar după ce acest proces se realizează,
2. Ca să ne lămurim, să dăm mai întâi câteva intervenţia conştiinţei mai este necesară doar
exemple de automatisme: scrisul, vorbitul, mersul pentru a le declanşa (ba chiar de multe ori nici
pe bicicletă, legatul şireturilor, mersul, condusul atunci), sau a le modifica pe acestea, în rest
maşinii, etc. automatismele psihice specifice vorbirii şi scrierii
3. Acestea sunt automatisme psihice legate de desfăşurându-se în mod automat fără să mai fie
fizic şi studiindu-le pe acestea vom înţelege şi nevoie ca noi să fim atenţi la fiecare literă sau
mecanismul unor automatisme psihice legate de cuvânt pe care îl pronunţăm.
exemplu de comportament cum sunt: orgoliul, 7. Acum de exemplu, dacă începeţi să scrieţi
mânia, frica, tristeţea, lenea, lăcomia, desfrâul. ceva, veţi vedea că stiloul „merge de la sine”, că nu
4. Vedem astfel că de exemplu în cazul scrisului mai trebuie să fiţi conştienţi cum să scrieţi, ci doar
sau al vorbitului intervenţia masivă a conştientului ce să scrieţi (şi câteodată nici asta).
este necesară doar atunci când le construim pe Scrisul a devenit un automatism.
acestea în noi. 8. La fel este de exemplu şi cu învăţatul
5. Când învăţăm fiecare literă sau cuvânt, mersului pe bicicletă sau al condusului maşinii.
trebuie să fim atenţi la cum se desenează sau se 9. Până în momentul când aceste automatisme
pronunţă, apoi e necesară atenţia conştientă nu sunt încă formate, e necesară atenţia
pentru a le repeta de cât mai multe ori până le conştientului pentru a învăţa ce să facă şi apoi
2.19
Radu Lucian Alexandru
pentru a repeta de cât mai multe ori procesul se activează şi se manifestă în mod specific, apoi
educaţional până când se creează automatismul cineva vine şi ne spune că întradevăr noi am avut
specific. dreptate şi că celălalt e un idiot – se activează
10. Cu fiecare repetare conştientă sau automatismul „iubirii”, apoi ne ducem la o întâlnire
semiconştientă (automată) efectuată, aceste dar cel cu care trebuia să ne întâlnim nu vine şi nici
automatisme psihice (cărora le este asociat un nu ne anunţă acest lucru şi astfel imediat se
raţionament specific) se întăresc din ce în ce mai activează în noi automatismul mental al tristeţii,
mult în psihic. etc.
11. Cum am mai precizat, activarea manifestării 21. Circumstanţele ajung astfel să ne controleze
automatismelor psihice se poate face de către în mod absolut viaţa – ele declanşează în noi
conştient sau de către diferite circumstanţe cu care automatisme psihice cognitive şi comportamentale
acel automatism este asociat (vorbim în acest caz fără să fie necesară pentru manifestarea acestora
de o activare automată). intervenţia conştientului.
12. În acest mod omul tot asimilează (la început 22. Astfel trăim în trecut: dăm răspunsuri vechi,
prin atenţie conştientă şi repetare) astfel de învăţate pe de rost, unor stimuli noi – nu ne
automatisme psihice, astfel încât la un moment dat adaptăm prezentului şi astfel suferim.
ajunge să-şi formeze automatisme psihice 23. E necesară deci o prezenţă mai marcantă a
(răspunsuri automate) la majoritatea stimulilor conştientului, care să apară la confruntarea cu
care se repetă în câmpul său perceptiv şi atâta fiecare circumstanţă spre a o analiza cu atenţie,
timp cât este menţinut în mediul „familial” (cu a pentru a putea apoi să hotărască dacă este cazul
căror stimuli este familiarizat) el ajunge să să lase sau să nu lase să se manifeste în psihic un
funcţioneze „pe pilot automat” (automatismele se automatism sau altul.
activează automat în funcţie de circumstanţe).
13. Despre acest om se poate spune într-un fel 24. Conştientul are această putere, dar ce păcat
că este „adormit”, în sensul că nu mai este atent la că nu o prea foloseşte.
ce face, ci „se lasă dus de val”. 25. El trebuie să intervină în forţă şi să nu mai
14. Automatismele psihice legate de lase automatismele să se declanşeze automat, ci
comportament (cum sunt cele specifice mâniei, să analizeze noile circumstanţe cu atenţie şi abia
orgoliului, tristeţii, etc.) au acelaşi mecanism de apoi să hotărască dacă va lăsa parţial sau total
formare. vre-un automatism să se manifeste prin el.
15. Anumite raţionamente specifice sunt 26. E necesar deci ca Conştientul să se menţină
asociate prin repetare cu anumite circumstanţe şi cât mai mult cu putinţă într-o stare permanentă de
conjuncturi ca apoi la reapariţia acelor alertă percepţie.
circumstanţe sau a unora similare lor 27. Această stare se dezvoltă şi devine şi ea un
raţionamentele asociate cu ele să tindă să se automatism dacă este des folosită – astfel că doar
manifeste automat (şi de multe ori chiar reuşind atunci când ea devine un reflex putem spune că
acest lucru). suntem conştienţi de ceea ce ne înconjoară (în acel
16. De exemplu să presupunem că moment şi în acel loc).
circumstanţelor în care cineva ne calomniază 28. Dezvoltând această stare de alertă percepţie
asociem, copii fiind (prin imitarea - copierea a conştiinţei e necesar apoi să analizăm la sânge
raţionamentelor specifice societăţii în care creştem) automatismele mentale (raţionamentele) pe care le
un raţionament specific orgoliului şi mâniei (care avem în psihic, pentru a vedea dacă ele sunt
spune de exemplu că „celălalt e un idiot şi că corecte sau greşite: dacă ne produc fericire sau
cineva ar trebui să-i dea o palmă să-i închidă suferinţă prin manifestarea lor.
gura…”). 29. Astfel, la o analiză mai atentă a unor
17. Prin repetarea acestui raţionament şi a raţionamente cum sunt cele specifice orgoliului,
circumstanţelor în care el apare, încetul cu încetul, mâniei, fricii, tristeţii, etc., care se manifestă în
el se transformă într-un automatism psihic care psihicul nostru ca nişte automatisme psihice, vom
atunci când este destul de bine înrădăcinat în vedea că de fapt aceste raţionamente sunt greşite
subconştient se va manifesta automat atunci când (lăsându-le să se manifeste ne vor distruge
vor apare circumstanţele cu care a fost asociat armonia) şi nu e chiar deloc indicat a le lăsa să se
(calomnierea) în trecut. mai manifeste pe viitor (indiferent de
18. Ne creăm prin copierea din societate circumstanţe).
automatisme specifice „iubirii” (de ex. iubim doar 30. Identificând prin analiză constantă greşeala
pe cei ce ne laudă), tristeţii (ne întristăm de de raţionament ce le caracterizează le eliminăm
exemplu pentru că nu suntem „apreciaţi la justa înlocuindu-le astfel cu raţionamente corecte (cu
valoare”), etc. „racore”).
19. Astfel, se ajunge la situaţia ca la un 31. După aceea e necesar ca aceste racore
moment dat să avem astfel de automatisme (raţionamente corecte) să fie manifestate cât mai
formate pentru majoritatea circumstanţelor cu care des în legătură cu circumstanţele care înainte
ne confruntăm şi când ne întâlnim cu ele intrăm pe declanşau raţionamentele greşite.
„pilot automat”. 32. Astfel (prin repetare conştientă), ele se
20. Ne lăsăm astfel purtaţi de circumstanţe, ca transformă în automatisme, care însă de data
o barca fără căpitan lăsată în voia valurilor: cineva aceasta ne sunt favorabile (ne feresc de suferinţă).
ne calomniază – automatismul orgoliului şi mâniei 33. Acest proces de repetare a raţionamentului
2.20
Etica Armoniei
corect este vital în procesul de formare a noului din psihicul său este necesară o repetare
automatism. conştientă a raţionamentului corect de fiecare dată
34. Pentru această repetare este bineînţeles (începând din acel moment) când se manifestă
nevoie de atenţie conştientă, care să repereze circumstanţele exterioare asimilate în trecut (prin
circumstanţele care de obicei declanşau copiere din societate) cu automatismul mâniei.
automatismele greşite şi să nu le mai lase pe 38. Repetiţia e mama învăţăturii: fără această
acestea să se mai manifeste, ci dimpotrivă să repetare a raţionamentului corect, făcută în mod
sprijine manifestarea în acele circumstanţe a conştient, Armonizarea Psihică nu va avea un efect
raţionamentelor corecte. prea mare.
35. E nevoie deci de un efort conştient susţinut 39. Acest proces nu este o joacă, ci presupune
pentru a duce la bun sfârşit acest proces de un demers conştient care cere mult efort.
corectare a raţionamentelor greşite prezente în 40. Doar cei dispuşi să facă acest efort (de
psihic. analiză constantă a tuturor automatismelor pe care
36. Nu este suficientă o singură conştientizare a le au în psihic, pentru a le elimina pe cele greşite)
greşelilor de raţionament, ci această conştientizare se vor putea bucura de rezultate: dispariţia din ei a
trebuie să fie repetată şi iarăşi repetată până când raţionamentelor greşite (provocatoare de suferinţă)
automatismul greşit este eliminat total din psihic şi cum sunt cele specifice orgoliului, mâniei etc. şi
înlocuit cu unul corect. dobândirea astfel a unei stări de armonie psihică
37. De exemplu, să presupunem că, în urma caracterizată de prezenţa unor raţionamente
demersului specific procesului de Armonizare corecte (racore) cum sunt cele specifice:
Psihică Cognitivă pe care îl vom detalia mai încolo, smereniei, calmului, curajului, detaşării,
cititorul va identifica care este greşeala de gândire cumpătării, hărniciei, sincerităţii, etc.
specifică mâniei, dar pentru a înlătura total mânia
2.21
Radu Lucian Alexandru
8. Astfel de raţionamente sunt de exemplu cum 9. Este evident că aceste raţionamente sunt
am mai spus cele specifice orgoliului, mâniei, fricii, semnalate, cu semnalul suferinţei psihice, de către
tristeţii, lenii, lăcomiei, desfrâului respectiv Supraconştient la fel de prompt cum e semnalată
diferitelor credinţe dogmatice, fanatismelor etc. începerea unei distrugeri fizice a trupului de către
(toate acestea într-un fel sau altul duc, dacă sunt semnalul durerii fizice.
puse în practică, la distrugerea mai mare sau mai 10. E clar că această instituţie a
mică a sistemelor pomenite mai sus). Supraconştientului există şi transmite semnale
2.22
Etica Armoniei
conştientului în funcţie de raţionamentele greşite 20. Oricum, cert este că ea există şi noi ne
sau corecte (definite în modul arătat mai sus) pe putem folosi în mod conştient de ea, dacă suntem
care acesta le susţine şi le lasă să se manifeste în atenţi la semnalele pe care ni le trimite (mai ales la
psihic. cele de suferinţă psihică) şi astfel să ne corectăm
11. E clar astfel că întotdeauna anumitor din timp raţionamentele - astfel încât să nu
raţionamente sunt asimilate anumite semnale şi nu ajungem să le punem în practică şi abia apoi să
altele: de exemplu întotdeauna mâniei îi va fi constatăm că duc de fapt doar la distrugerea
asimilată o stare specifică de suferinţă psihică şi armoniei şi existenţei (parţiale sau totale) a
toată lumea ştie că nu poţi să susţii în psihic propriului sistem al fiinţei şi a celorlalte sisteme cu
raţionamente specifice mâniei şi în acelaşi timp să care acesta este în contact.
ai o stare de relaxare, de linişte şi pace totală.
12. Deci apariţia stării de suferinţă specifică 21. Acest lucru l-au constatat toţi ceilalţi
mâniei atunci când susţinem în psihic ragrese oameni care au susţinut înaintea noastră (de-a
(raţionamente greşite) specifice mâniei e o lege lungul întregii istorii a speciei umane) în ei ragrese
psihică implacabilă. (raţionamente greşite) similare sau identice cu cele
13. Şi la fel e şi cu celelalte: orgoliu, frică,... pe care noi le susţinem - memoria speciei ne
credinţe dogmatice, etc. poate atenţiona astfel dinainte prin transmiterea
14. Ne apare deci cu maximă evidenţă faptul că semnalului specific de suferinţă psihică.
există în psihicul uman o instituţie psihică specifică 22. Depinde doar de noi dacă luăm în
care are rolul de a lega/ asocia anumite considerare acest semnal pentru a ne armoniza de
raţionamente cu o anumită stare emoţională şi nu o manieră superioară (ceea ce probabil dorim cu
cu o alta (de a asocia fiecare tip de raţionament cu toţii) sau repetăm iarăşi şi iarăşi greşelile
un anumit semnal psihic şi nu cu un altul (în speţă înaintaşilor şi propriile noastre greşeli.
cu o stare de suferinţă sau fericire, respectiv de 23. Şi zic şi propriile greşeli deoarece
armonie specifică). Supraconştientul şi-a făcut întotdeauna datoria şi
15. Am numit convenţional această instituţie de fiecare dată când am lăsat să se manifeste în
Supraconştient sau „Vocea Conştiinţei”. noi de exemplu sentimentul specific mâniei (sau
fricii, sau tristeţii, sau credinţei dogmatice etc.) el
16. Numele nu e important, important e doar să ne-a atenţionat prin transmiterea semnalului de
conştientizăm existenţa acestei instituţii, existenţa suferinţă specifică!
acestei legi psihice care leagă implacabil anumite 24. Dar noi ne-am încăpăţânat în a nu-l lua în
raţionamente specifice de anumite stări specifice şi considerare (din motive legate în principiu de
nu de altele. „cultura socială” – din dorinţa de a nu fi „altfel”
17. Se mai sesizează un lucru care e iarăşi decât ceilalţi – din instinct de turmă etc.), chiar
evident: întotdeauna când apare starea specifică dacă am constatat că lăsându-le pe acelea să se
de suferinţă psihică aceasta este ca o prefigurare a manifeste ne-am făcut numai rău, distrugând
suferinţei fizice sau sociale, deoarece întotdeauna armonia diferitelor sisteme din care facem parte şi
ea ne semnalizează un raţionament care dacă este a propriului sistem.
pus în practică duce la distrugerea armoniei proprii 25. E momentul să renunţăm la instinctul de
şi înconjurătoare. turmă şi să nu mai facem acţiuni doar din spirit de
18. Aşa cum probabil asimilarea senzaţiei de imitare (din tendinţa de a fi la fel ca ceilalţi),
durere cu acele acţiuni care duc la distrugerea indiferent dacă acestea ne produc sau nu un rău
corpului fizic s-a făcut pe parcursul dezvoltării şi (ne distrug armonia) şi ascultând de semnalele
evoluţiei speciei umane (acum fiind o caracteristică Supraconştientului să purcedem la o analiză atentă
a speciei cu care ne naştem), tot la fel, asimilarea a raţionamentelor greşite pe care le susţinem în
anumitor tipuri de raţionamente cu anumite acţiuni propriul psihic, spre a le corecta, înainte de a se
specifice care duc la distrugerea fizicului în cele din manifesta în acţiuni distructive ale Armoniei
urmă s-a făcut probabil tot pe parcursul evoluţiei Întregului.
speciei, în acest moment această asimilare fiind un 26. E momentul deci să începem cu seriozitate
dat cu care ne naştem. să punem în practică cheile şi metodele specifice
19. Deci această capacitate de previzionare a procesului de Armonizare Psihică (ca formă foarte
unei instituţii a psihicului (pe care am numit-o importantă de manifestare a Eticii Armoniei în
convenţional Supraconştient) în ceea ce priveşte propria viaţă) şi să începem astfel să ne corectăm
„roadele” (durere sau plăcere fizică) diferitelor toate raţionamentele greşite din psihic (şi să le
tipuri de raţionamente este rodul evoluţiei psihice a menţinem şi dezvoltăm pe cele corecte) pentru a
speciei umane (prin procese specifice de selecţie ne mări astfel armonia şi fericirea proprie.
naturală psihică).
2.23
Radu Lucian Alexandru
2.24
Etica Armoniei
14. Ataşamentul
1. Ataşamentul de ceva înseamnă a te lega de 5. Aşteptarea falsă care caracterizează deci
acel ceva. ataşamentele permanente este cea precizată mai
2. Dacă conştientizăm în profunzime că această sus şi este evident că ea este o aşteptare care nu
legătură, acest ataşament de un obiect, fiinţă, se va împlini niciodată: toate legăturile din cadrul
stare, fenomen nu este şi nici nu poate să fie decât creaţiei nu sunt decât temporare.
o stare temporară, care mai devreme sau mai 6. Aceasta este condiţia existenţei oricărui
târziu urmează să se distrugă (urmând a ne lega sistem: ca elementele sale să se poată mişca în
apoi de alte obiecte, fiinţe, stări), atunci în voie (să nu fie legate în mod permanent de ceva)
momentul ruperii legăturii nu vom fi luaţi prin pentru a putea efectua acţiunile specifice legilor
surprindere şi o vom accepta ca atare (mai ales sistemului din care fac parte la un moment dat.
dacă este imposibil de refăcut – o fiinţă moare, 7. Nu trebuie să medităm prea profund pentru a
nişte obiecte ard, nişte stări sunt create de nişte vedea că ataşamentul permanent de ceva este o
circumstanţe unice care nu se vor mai repeta formă de raţionament greşit (caracterizat printr-o
niciodată etc.). aşteptare falsă specifică), pe care dacă îl
3. Vom constata această nouă schimbare a actualizăm în acţiuni specifice (refuzul de a accepta
condiţiilor sistemului şi ne vom adapta ei imediat schimbarea) se va ajunge la distrugerea parţială
fără comentarii suplimentare (tristeţi, furii, etc.) sau totală (vezi de ex. cazurile de sinucidere) a
care oricum nu folosesc la nimic altceva decât la a sistemului propriu al fiinţei.
ne prelungi suferinţa, la a ne prelungi perioada de 8. Suferinţa ce însoţeşte raţionamentele greşite
neadaptare la noile condiţii, de refacere a armoniei ce caracterizează ataşamentele permanente
sistemului, distrusă mai mult sau mai puţin de (specifică tristeţii, depresiei, furiei, revoltei, etc.)
acea schimbare. ne atenţionează să luăm imediat măsuri pentru a
4. Dacă purtăm în psihic raţionamente greşite de corecta aceste raţionamente, pentru a le elimina
tipul ataşamentelor permanente, adică ne din psihic, căci altfel armonia sistemului propriu se
aşteptăm, în mod neîntemeiat evident, ca o va distruge.
legătură cu un obiect, fiinţă, stare să dureze la 9. Dacă suntem conştienţi şi nu lăsăm să se
nesfârşit, să ţină pentru totdeauna, atunci e clar că manifeste automat în psihicul nostru automatisme
va apare imediat în noi semnalul suferinţei psihice mentale specifice de exemplu mâniei sau tristeţii,
care ne indică astfel prezenţa raţionamentului atunci putem acţiona prompt la apariţia acestor
greşit. semnale pentru a reface armonia.
2.25
Radu Lucian Alexandru
10. Dacă nu, continuăm „să dormim”, să considerându-ne chiar nevinovaţi pentru prezenţa
acţionăm „pe pilot automat” şi astfel să suferim, acesteia în psihicul propriu.
15. Regretul
1. Două forme de manifestare specifice orice conştiinţă la o analiză mai atentă) de a te
ataşamentului permanent sunt regretul şi speranţa aştepta ca o legătură ruptă să se refacă exact la fel
neîntemeiată. ca înainte.
2. În cazul regretului ne ataşăm de trecut, ne 5. Altă formă a regretului e a considera că într-o
ataşăm de o himeră, de o legătură cu un obiect, circumstanţă dată am fi putut acţiona altfel decât
fiinţă sau stare care nu mai există, dorindu-ne ca am făcut-o.
acea legătură să se refacă aşa cum a fost. 6. Şi aceasta este o aşteptare falsă evidentă.
3. Aşteptarea falsă în acest caz este evidentă: 7. Pentru ca noi să facem o acţiune la un
orice moment este unic şi irepetabil datorită moment dat concură o infinitate de cauze specifice
infinităţii de factori ce interacţionează pentru a-l acelui moment dat, care produc efectele specifice
produce, infinitate care datorită schimbării acelor cauze şi nu pot produce altele: cu alte
perpetue ce caracterizează creaţia nu se va mai cuvinte, cineva la un moment dat, în funcţie de
putea reproduce niciodată exact la fel. condiţionările psihice şi fizice (respectiv de
4. De aceea este o absurditate (evidentă pentru ierarhia/legătura dintre ele) pe care el le are în acel
2.26
Etica Armoniei
16. Speranţa
1. Speranţa neîntemeiată este şi ea o aşteptare 5. Când suntem trişti că cineva este trist şi ne
falsă: ne aşteptăm ca factori exteriori nouă să gândim (purtând în noi o speranţă neîntemeiată),
rezolve probleme pe care numai noi le putem că noi îl vom ajuta să nu mai fie, e evident că
rezolva sau ca noi să rezolvăm probleme pe care avem iarăşi o aşteptare falsă (cu adevărat, în
doar alţii le pot rezolva. profunzime doar cel trist poate scăpa de tristeţe
2. Pentru a identifica ce putem face şi ce nu, e prin conştientizare profundă, prin identificarea şi
nevoie de o analiză atentă a noastră şi a mediului - repetarea raţionamentelor corecte opuse
operaţiune în care suntem ajutaţi negreşit de raţionamentului greşit ce caracterizează tristeţea
semnalele supraconştietului. lui).
3. Când de exemplu suntem mânioşi pe cineva 6. Speranţa neîntemeiată e un vis, e o himeră -
sau trişti din diferite motive şi menţinem speranţa vrem să fie altfel, dar nu ştim cum ar fi posibil
în noi („... de-ar veni cineva să îmi ia mânia şi acest lucru şi dacă este posibil - astfel aşteptăm
tristeţea, cineva care să repare toate lucrurile…”), nici noi nu ştim exact ce şi nu ne mai integrăm
putem fi siguri că în acel moment în psihicul nostru optim prezentului.
este un ragres (raţionament greşit) legat de o 7. Speranţa întemeiată de fapt nu mai e
speranţă (aşteptare) falsă şi acest lucru este speranţă, e plan, e ştiinţă: ştim cum putem
semnalat de o suferinţă psihică specifică. schimba ceva, ştim exact şi clar (dar nu prin
4. Mânia şi tristeţea din noi le putem alunga credinţă, ci prin înţelegere profundă) cum se va
doar noi în mod real (nu superficial, de suprafaţă) produce o schimbare şi acţionăm hotărâţi, urmând
prin metodele specifice procesului de Armonizare etapele planului pentru a le putea pune în practică
Psihică. una după alta.
2.27
Radu Lucian Alexandru
8. Speranţele deşarte sunt aşteptări false. cunoaşterea legilor imuabile a sistemelor în care ne
9. Speranţele corecte (întemeiate) sunt manifestăm.
previziuni corecte, sunt ştiinţă bazată pe
2.28
Etica Armoniei
apariţiei lor, ci doar dacă efectuăm acţiuni specifice se poate să fie aşa…”, „ar trebui să fie altfel…” –
precise pentru înlăturarea lor. spuse şi susţinute într-un moment în care noi
11. Iar aceste acţiuni le putem efectua cu mult vedem că „e aşa şi nu e altfel”), prin revolta inutilă
mai bine dacă evităm să susţinem în noi împotriva lor, primim semnalul de suferinţă psihică
raţionamente greşite, legate de ignorarea în forme specifice (mâniei, fricii, tristeţii, depresiei
rezistenţelor, specifice de exemplu mâniei sau etc.) de la instituţia supraconştientului.
tristeţii. 15. Suntem astfel informaţi că în acel moment
12. Revolta, ignorarea rezistenţelor, nu duce sunt în psihicul nostru raţionamente greşite
decât la prelungirea suferinţei, la prelungirea (aşteptări false de natura celor de ignorare a
timpului de adaptare la schimbarea care a afectat rezistenţelor), care lăsate să se manifeste în
armonia sistemului propriei fiinţe sau a celor continuare nu fac decât să prelungească o
înconjurătoare ei. dizarmonie prezentă a sistemului.
13. Această prelungire a timpului de reacţie la 16. Se impune deci să le înlăturăm cât mai
acţiunea elementelor perturbatoare le permite grabnic (prin a înţelege de ce sunt greşite) şi astfel
acestora să facă distrugeri din ce în ce mai mari: să refacem armonia sistemului fiinţei noastre, prin
pe ele nu le deranjează când ne revoltăm împotriva susţinerea în sistemul psihic a unor raţionamente
lor, ci doar dacă facem ceva acţiuni specifice corecte.
concrete pentru a le elimina. 17. Suferinţa apare deci în acest context atunci
14. Cunoscând acestea înţelegem de ce atunci când nu ne adaptăm optim şi rapid la schimbarea
când prelungim timpul de adaptare la rezistenţe, ce s-a produs datorită unor ragrese (raţionamente
prin ignorarea lor (printr-un fel de refuz al greşite) legate de schimbare sau de acţiunea
acceptării lor – caracterizat prin fraze de tipul „nu menită a reface echilibrul sistemului.
2. Ca semnal psihic, obsesia apare deci ca o formă de manifestare a suferinţei psihice (fiind o
2.29
Radu Lucian Alexandru
suferinţă psihică repetată – care creşte în schimbare, dacă nu ne adaptăm optim ei (de
intensitate cu fiecare repetare) şi ne este transmisă exemplu prin punerea dulapului într-un colţ sau
de supraconştient pentru a ne indica că în acel prin scoaterea lui afară) refăcând ordinea şi
moment menţinem în psihic raţionamente greşite armonia din cameră, o să fim „obsedaţi” de acest
(aşteptări false), care ne împiedică să ne adaptăm dulap – de fiecare dată când vrem să facem ceva în
optim şi rapid unei schimbări ce a afectat armonia casă ne vom împiedica de el.
sistemului propriu. 5. Obsesia deci apare ca repetare a unui semnal
3. Acest semnal se declanşează în momentul de alarmă în mod continuu, până când stimulul
când intrăm în contact cu un stimul nou şi nu care l-a declanşat – elementul perturbator al
reuşim nicicum să ne adaptăm lui. armoniei unui sistem – este împiedicat să se mai
4. Pentru a face o comparaţie elocventă, e ca şi manifeste.
cum cineva ar aduce un dulap mare şi l-ar pune în 6. Prin urmare obsesia, ca stare de alarmă,
mijlocul camerei unde stăm, astfel că începând cu dispare doar când armonia sistemului este refăcută
prima dată când luăm contact cu această (dulapul „este pus la locul lui”).
5. Indecizia ca semnal de alarmă ne indică toate acţiunile noastre să ducă doar la o mai mare
faptul că în acel moment avem în psihic unul sau armonie şi ne e frică astfel să nu greşim etc.
mai multe raţionamente greşite, caracterizate prin
diferite aşteptări false, specifice şi obsesiei de altfel 6. Observaţie: nu trebuie să ne grăbim în
– ne aşteptăm ca altcineva să facă acţiuni pe care alegeri - prevederea şi analiza atentă a acţiunilor
doar noi le putem face – ne aşteptăm ca absolut de urmat este necesară dar de greşeli nu ne putem
2.30
Etica Armoniei
2.31
Radu Lucian Alexandru
2.32
Etica Armoniei
2.33
Radu Lucian Alexandru
susţinem ca fiind incontestabil adevărate nişte nejustificate, datorită credinţei, cel care o are cade
credinţe pe care nu le-am verificat niciodată sau pe victimă unor comploturi fără a mai apuca să se
care nu le vom putea verifica niciodată de o opună).
manieră ştiinţifică, supraconştientul ne transmite 17. Această imprudenţă, prezenţa acestor
un semnal specific de suferinţă psihică, caracterizat raţionamente greşite de tipul dogmatismelor
printr-o anumită nelinişte, agitaţie şi stres mental. (credinţelor neverificate/ dogmatice) ne este
9. Raţionamentele greşite specifice credinţelor semnalată prompt de supraconştient sub forma
nejustificate (dogmatice), dacă sunt menţinute în unor obsesii, îndoieli, indecizii, nehotărâri, nelinişti.
mod serios în psihic (aşa cum fac de exemplu 18. Depinde doar de noi să nu le ignorăm pe
diferiţi practicanţi „foarte zeloşi” a unor curente acestea şi să trecem imediat la eliminarea din
religioase, filosofice, ezoterice, politice etc.) dau psihic a raţionamentelor greşite specifice
naştere unor obsesii şi indecizii de-a dreptul dogmatizării, înlocuindu-le cu nişte raţionamente
chinuitoare pentru cel care comite această specifice prudenţei (despre realităţile pe care nu le
imprudenţă; obsesii şi indecizii care am văzut că de cunoaştem sau nu le-am cunoscut prin percepţie
fapt semnalizează că cel în cauză nu a înţeles, nu directă nu ne vom pronunţa niciodată cu absolută
s-a adaptat optim (de o manieră care să permită certitudine).
menţinerea existenţei şi armoniei proprii şi 19. De asemenea e necesar să înţelegem că nici
înconjurătoare) unor stimuli cu care se confruntă. percepţia directă nu ne oferă întotdeauna date
10. Orice raţionament abstract (nebazat pe corecte despre realitate – în anumite circumstanţe
percepţie directă) poate fi greşit, orice mărturie şi împrejurări şi ea la rândul ei poate fi alterată de
despre realităţi neevidente pentru toată lumea intervenţia unor factori perceptivi perturbatori
poate fi falsă, până în momentul când ea se (iluzii optice, halucinaţii, iluzii auditive etc.).
verifică prin percepţie directă de o manieră şi 20. De aceea nici percepţia directă nu trebuie
printr-o metodologie ştiinţifică adecvată. luată ca sursă de certitudine absolută ci dor ca
11. Când prin diferite credinţe nejustificate sursa de certitudine relativă (având însă în
(dogmatice) susţinem în noi aşteptarea falsă că majoritatea cazurilor un mai mare grad de
anumite raţionamente abstracte sau mărturii (de certitudine decât raţiunea şi mărturia) – urmând a
exemplu de natură „spirituală”)nu au nevoie de se putea astfel ajusta ulterior dacă alte date ale
percepţie directă pentru a fi considerate certe percepţiei directe demonstrează prezenţa unor
supraconştientul ne semnalizează această eroare deformări perceptive în anumite procese perceptive
prompt. anterioare.
12. Dacă nu luăm în considerare semnalele lui ***
vom pune în pericol armonia şi existenţa noastră. 21. Idealurile sunt toate principiile generale de
13. Aceste raţionamente specifice planului acţiune care trebuie urmărite pe termen lung şi
existenţial – filozofic sunt menite în principal a manifestate în forme specifice, în circumstanţe
previziona evoluţia corectă a unor evenimente în specifice, pentru a se putea astfel realiza şi
viitor. menţine existenţa şi armonia sistemului propriu şi
14. Probabilitatea acestei previziuni corecte a celor înconjurătoare.
creşte cu cât la baza ei considerăm doar datele 22. Idealurile se manifestă sub forma unor
relativ certe oferite de percepţia directă şi doar racore (raţionamente corecte) iar non – idealurile
într-o mai mică măsură datele oferite de raţiunea sub forma unor ragrese (raţionamente greşite)
abstractă şi de mărturia „spirituală”, fiind conştienţi manifestate prin aşteptări false legate de efectul
că aceste date pot fi greşite (nefiind verificate încă) acţiunilor noastre viitoare.
şi astfel să ne creăm un plan de acţiune de rezervă 23. Prezenţa non – idealurilor în psihic sau lipsa
pentru cazul în care ele se dovedesc a fi greşite. idealurilor e semnalată de supraconştient prin
15. De fapt, datele specifice mărturiilor şi semnale de suferinţă psihică specifice.
raţionamentelor a căror corespondenţă cu 24. Pentru ca un sistem să continue să existe,
realitatea obiectivă (comună tuturor oamenilor) nu pe lângă scopurile mai mult sau mai puţin
este verificată încă sunt date specifice credinţei, particulare pe care el şi le propune să le atingă pe
sunt date care au rolul de a ne indica să cercetăm termen lung şi scurt, elementele sale trebuie să
anumite realităţi fără însă a ne garanta că aceste urmărească să realizeze în forme particulare
realităţi vor corespunde câtuşi de puţin cu ceea ce specifice şi câteva scopuri generale valabile pentru
ştim din mărturiile altora sau cu ceea ce deducem fiecare sistem (a căror realizare garantează pentru
raţional. sistem continuitatea existenţei lui) ca de exemplu:
16. A le considera pe acestea ca fiind certe, 24.1- iubirea şi binele – fiecare element să
atunci când nu le-am verificat încă, înseamnă a caute să ajute cât îi stă în putinţă celelalte
renunţa la prevedere, a renunţa la întocmirea unor elemente spre a se armoniza mai bine;
planuri de rezervă şi astfel a pune în pericol 24.2- dreptatea, armonia şi puterea – fiecare
existenţa sistemului nostru (deoarece în momentul element să caute să participe pe cât poate la
confruntării cu realitatea, dacă aceasta este alta eliminarea din sistem a elementelor perturbatoare
decât am crezut (pe baza unor mărturii) sau am ale armoniei şi existenţei acestuia şi pentru a fi
raţionat că ar trebui să fie, vom fi luaţi prin capabil de acesta să caute mereu să-şi mărească
surprindere şi nu mai apucăm să ne adaptăm forţa de acţiune de care dispune;
optim ei – a se vedea de exemplu cazurile de 24.3- cunoaşterea şi adevărul – fiecare element
trădare politică când datorită încrederii să caute să fie informat cât mai bine şi mai exact
2.35
Radu Lucian Alexandru
2.36
Etica Armoniei
celelalte elemente ale sistemului. opune (ca raţionament corect) iubirea şi căutarea
Semnalele „slabe” sunt cele specifice raţiunii binelui, care ne sunt semnalizate prin stări
abstracte şi mărturiei „spirituale” - acestea nu specifice cum sunt cele de iubire, de dăruire, de
trebuie considerate niciodată ca fiind certe până nu pace;
sunt verificate prin percepţie directă de o manieră 37.2- distrugerii neconstructive i se opune
ştiinţifică adecvată (necesară a fi parcursă şi analiza critică constructivă, creativă, îndreptată
pentru a elimina eventualele erori perceptive care spre frumos, semnalizată de stări specifice de elan
pot afecta procesul percepţiei directe). creativ, de optimism, de respect şi simpatie faţă de
Doar semnalele primite prin percepţie directă ceilalţi oameni;
trebuie considerate ca fiind relativ certe iar 37.3- nesinceritatea este eliminată de
celelalte trebuie verificate cu mare atenţie dacă sinceritatea absolută faţă de noi şi faţă de ceilalţi,
vrem să nu punem în pericol armonia sistemului. semnalizată printr-o stare specifică ei
(caracterizată prin deschidere şi neascundere);
33.8- susţinerea unei atitudini de încălcare a 37.4- individualismul păleşte în faţa smereniei
legilor unui sistem - aşteptarea falsă în acest caz e şi iubirii;
a considera că putem încălca aceste legi fără ca 37.5- ignoranţa se risipeşte în faţa cercetării şi
elementele sistemului să nu ia mai devreme sau deschiderii spre cunoaştere în mod nelimitat,
mai târziu nici o măsură împotriva noastră. semnalizată de lipsa unor frici sau dogme ce
Această măsură însă va veni negreşit, pentru că limitează cunoaşterea;
altfel se distruge sistemul (şi celelalte elemente nu 37.6- anarhiei i se opune ordinea, claritatea,
au acest interes). coerenţa, care sunt semnalizate de toate semnalele
În plus, chiar dacă reuşim să distrugem sisteme specifice păstrării armoniei sistemului;
mai mici, nu vom putea face acelaşi lucru (cel puţin 37.7- imprudenţei şi credinţei oarbe i se opune
nu la fel de uşor) cu sistemele mai mari (care au cercetarea prudentă şi sinceritatea cu noi înşine
legi din ce în ce mai greu de distrus) din care (adică susţinerea ca fiind relativ certe doar a acelor
acestea făceau parte şi astfel vom suferi fenomene, stări, evenimente pe care le-am
consecinţele de rigoare. verificat noi înşine prin percepţie directă)
33.9- ş.a. semnalizată de prezenţa liniştii şi păcii interioare;
37.8- încălcării legii i se opune respectarea ei
34. Fiecare din atitudinile prezentate mai sus semnalizată de toate semnalele trimise de
sunt semnalate ca fiind prezente în psihic de către supraconştient care ne arată că armonia şi
supraconştient prin semnale de suferinţă psihică existenţa sistemului sunt bine păstrate: pacea,
specifică: liniştea, relaxarea, acceptarea, seninătatea, calmul
34.1- stării de indiferenţă răuvoitoare sau etc.
naivă, sau stării de revoltă, sau de desconsiderare, 37.8- ş.a.m.d.
dezgust, dezamăgire, de delăsare, sau de apatie 38. Iată deci că dacă suntem atenţi la
etc. semnalele supraconştientului putem acţiona
34.2- stării de rea voinţă, de agresiune, de prompt pentru refacerea armoniei distruse de
dispreţ; apariţia şi menţinerea în psihic a unor ragrese
34.3- stării de nesinceritate, de remuşcare, de (raţionamente greşite) şi astfel ne scurtăm
frică de a nu fi prins cu minciuna; perioada de suferinţă psihică şi refăcându-se
34.4- stării de dispreţ, de invidie, de armonia ne putem bucura de nesfârşitele minuni
superioritate, de vanitate; ale vieţii şi existenţei, îndeplinindu-ne în sistem
34.5- stării de delăsare, de apatie, de diferite alte scopuri pe care ni le propunem spre
indiferenţă; realizare (legate de creaţie, cunoaştere, acţiune,
34.6- stării de revoltă, de agresiune, de furie, experienţe, stări, etc.).
de ură, de mânie; ***
34.7- stării de obsesie, de indecizie, de 39. Aşteptările false specifice deci mentalului
nehotărâre, de nelinişte, de agitaţie interioară; existenţial - filosofic constă în a ne aştepta să ne
34.8- oricăreia din stările prezentate mai sus. meargă bine fără a face acţiuni specifice pe termen
lung pentru a întări armonia sistemului din care
35. Putem fi deci siguri că atunci când aceste facem parte.
semnale specifice apar în psihicul nostru, exact în 40. Formele concrete de manifestare pot fi de
acel moment, purtăm în noi un ragres genul:
(raţionament greşit) de forma non – idealurilor - „Ar trebui ca alţii să găsească întotdeauna
caracterizat prin aşteptări false specifice. soluţii la problemele cu care mă (ne) confrunt (-
36. Astfel este cazul să trecem imediat la ăm).”
corectarea acestor raţionamente dacă vrem să - „Ar trebui ca întotdeauna mărturiile celorlalţi
refacem armonia sistemului. despre anumite realităţi să fie corecte – eu nu
trebuie să mai cercetez niciodată nimic (aflu nimic)
37. Dacă vom reuşi supraconştientul ne va pentru a mă adapta, căci au făcut-o alţii înaintea
semnaliza prezenţa idealurilor opuse non – mea”
idealurilor prin semnale specifice: - etc.
37.1- astfel indiferenţei şi iresponsabilităţii i se
2.37
Radu Lucian Alexandru
19. Putem să înlăturăm acest ragres 21. Aşteptarea falsă specifică mentalului intuitiv
(raţionament greşit) prin conştientizarea profundă constă în a ne aştepta să putem cunoaşte şi (sau)
a faptului că cunoaşterea şi percepţia noastră sunt să cunoaştem în mod efectiv, în mod absolut (de
doar relative (nu absolute), sunt de suprafaţă (nu esenţă) un aspect sau altul al realităţii.
de esenţă) sunt doar diferite puncte de vedere 22. Forme de manifestare:
relative la o realitate care în esenţa ei este infinită - „Ar trebui ca întotdeauna cunoaşterea pe care
şi imposibil de înţeles în întregime - că realitatea o am să fie validă, indiferent de circumstanţele la
este şi va continua pentru eternitate să rămână un care ea se referă”.
mister! - „Este necesar (trebuie cu necesitate) ca
20. Dacă nu facem acest lucru nu ne vom putea cunoaşterea pe care eu o am asupra întregii
adapta optim şi prompt la continua schimbare a realităţii să fie absolut corectă (să nu fie relativă)
Sistemului, deranjând astfel armonia acestuia cu şi nelimitată”.
efectele de rigoare. - etc.
***
2. Raţionamentele greşite la acest nivel sunt 2.3- ne aşteptăm să putem exista fără să facem
specifice aşteptărilor false de genul: nimic sau să existe vreun sistem care să se poată
menţine chiar dacă elementele acelui sistem şi
2.1- ne aşteptăm să se realizeze ceea ce vrem sistemul însuşi nu fac nici o acţiune îndreptată în
să se realizeze sau să nu se realizeze ceea ce nu această direcţie.
vrem să se realizeze fără ca noi să facem ceva în Acest lucru este evident o imposibilitate în cazul
aceste direcţii. oricărui sistem am considera.
E necesar să conştientizăm că pentru orice din A fi e a fi într-un sistem, iar a continua să fim
ceea ce vrem să obţinem sau vrem să evităm implică negreşit să acţionăm de o manieră care să
trebuie să facem acţiuni specifice, pe care nu le permită existenţa acelui sistem în continuare.
poate face nimeni în locul nostru şi astfel să trecem ***
la a le face pe acestea! 3. „A fi” înseamnă deci „a acţiona”, a acţiona
implică negreşit „a vrea”.
2.2- ne aşteptăm ca făcând o acţiune oarecare 4. A vrea să acţionezi de o manieră care să
într-o direcţie oarecare să nu suferim nici o permită păstrarea armoniei sistemului propriu e o
consecinţă de pe urma ei. condiţie esenţială pentru păstrarea existenţei
Atenţie însă: orice acţiune are consecinţe acestui sistem.
specifice! 5. Noi suntem ceea ce suntem: un sistem
Fiind în cadrul unui sistem trebuie să fiinţial!
conştientizăm că întotdeauna sunt două tipuri mari 6. Trebuie să conştientizăm în profunzime faptul
de acţiuni specifice pe care le putem face, însoţite că în afara sistemului, noi (ca identitate sistemică
fiecare de consecinţe specifice: specifică pe care o avem la un moment dat) nu mai
- acţiuni îndreptate spre distrugerea armoniei existăm.
unui sistem, (prin încălcarea legilor acelui sistem) 7. Deci a vrea să exişti ca ceea ce eşti (un
care au ca şi consecinţă într-o primă fază apariţia sistem) în afara oricărui sistem este o absurditate,
semnalului de durere sau suferinţă psihică (sub o aşteptare falsă care împiedică adaptarea promptă
diferitele lor forme) şi apoi dacă nu le luăm în la schimbare, ducând în cele din urmă la
considerare pe acestea pentru a opri aceste distrugerea parţială sau totală a existenţei proprii
acţiuni, într-o a doua fază, mai devreme sau mai (a noastră – care vrem să existăm într-un fel sau
târziu vom genera distrugerea parţială sau totală a altul).
existenţei şi armoniei noastre ca sistem. 8. Toate dorinţele noastre îndreptate înspre
- acţiuni îndreptate spre refacerea, menţinerea distrugerea existenţei sau armoniei sistemului
şi întărirea existenţei şi armoniei sistemului propriu propriu sau a sistemelor înconjurătoare vor fi
şi a celor înconjurătoare, care au ca şi consecinţă semnalizate de o suferinţă psihică specifică (de
primirea semnalelor de refacere şi dezvoltare exemplu mâniei sau urii sau tristeţii) şi vor duce,
(plăcere, fericire – cu diferitele lor forme) sau de dacă le lăsăm să se manifeste în continuare, la
armonie şi bineînţeles menţinerea existenţei proprii distrugerea parţială sau totală a propriului sistem
şi armonizarea acesteia la un nivel superior. al fiinţei, distrugere agreată de celelalte elemente
2.2.1 Deci, pentru fiecare din aceste două tipuri şi sisteme din care facem parte – care vor să-şi
de acţiuni sunt consecinţe specifice, care se vor păstreze existenţa.
manifesta negreşit dacă facem acele acţiuni. 9. Cu alte cuvinte, întotdeauna elementele
2.39
Radu Lucian Alexandru
perturbatoare sunt distruse mai devreme sau mai eliminarea din psihic a raţionamentelor greşite
târziu şi viaţa Sistemului Sistemelor va merge mai specifice mentalului emoţional - perceptiv -
departe în eternitate. comunicativ, mentalului concret, mentalului
10. De aceea, dacă dorim să existăm ca ceea ce existenţial - filozofic, celui intuitiv şi respectiv celui
suntem (adică un Sistem) e necesar să lăsăm să se volitiv.
manifeste în psihicul nostru doar dorinţe îndreptate
spre armonizarea superioară a Sistemului. 14. Când zicem că nu mai vrem nimic de la
11. Dacă apar dorinţe de distrugere a existenţei viaţă de fapt ne minţim pe noi: întotdeauna sunt
proprii (de sinucidere), imediat vom primi semnale lucruri pe care le vrem şi lucruri pe care nu le vrem
de suferinţă specifice (obsesii, nelinişti, insomnii (aceasta este o condiţie a existenţei acţiunii şi
etc.) ceea ce înseamnă că avem în psihic unul sau implicit a existenţei ca sistem).
mai multe raţionamente greşite. 15. Trebuie doar să le conştientizăm pe acestea
12. Un sistem nu mai vrea să existe nu pentru în profunzime şi să purcedem la obţinerea a ceea
că nu i-ar place existenţa în sine ca fenomen – ci ce vrem luând în considerare legile existenţei în
doar pentru că nu-i place o anumită existenţă (de sistem (fără de care nu putem exista).
obicei caracterizată prin diferite dizarmonii). ***
13. Într-o astfel de situaţie, date fiind cele 16. Aşteptarea falsă specifică mentalului volitiv
constatate mai sus, e necesar nu să distrugem şi constă în a ne aştepta să obţinem ceea ce vrem şi
mai mult armonia sistemului propriu (prin încercări să evităm ceea ce nu vrem, fără să facem nimic în
de sinucidere) şi astfel să ne mărim suferinţa (pe acest sens.
care zicem că nu o mai vrem), ci dimpotrivă să 17. Formă de manifestare: „Ar trebui ca
luăm măsuri ferme şi să acţionăm prompt înspre lucrurile să meargă întotdeauna bine de la sine!”.
refacerea acestei armonii, în primul rând, prin
2.40
Etica Armoniei
analiză şi învăţăm să fim tot timpul atenţi la circumstanţele în care acea stare a apărut (de
semnalele transmise de supraconştient, perioada exemplu am primit o mustrare sau ni s-a stricat
de la apariţia raţionamentelor greşite şi până la maşina, etc.).
analiza şi înţelegerea greşelilor ce le caracterizează 19. După aceasta încercăm să ne aducem
se va reduce considerabil, ajungând chiar până la aminte şi să notăm pe caiet cum gândeam exact în
câteva secunde (necesare pentru a percepe acele momente, ce raţionamente susţineam atunci
semnalul supraconştientului şi a identifica apoi în psihic (de exemplu: „Idiotul dracului, el nu vede
rapid aşteptarea falsă ce caracterizează că şi el greşeşte!” sau „Fir-ar să fie, maşina asta
raţionamentul greşit ce vrea a se manifesta). tot timpul se strică!”).
7. Această performanţă se atinge însă numai 20. Şi în sfârşit, în ultima etapă a analizei,
după un timp îndelungat de efectuare constantă a pornind de la raţionamentele identificate la etapa
procesului de Armonizare Psihică individuală (cel trei încercăm să identificăm care este greşeala ce
puţin câteva luni). le caracterizează, care este aşteptarea falsă
8. Treptat vom ajunge să eliminăm total specifică ce le caracterizează.
manifestarea acestor raţionamente greşite. 21. De exemplu, în cazul mustrării, putem
9. Vom fi capabili să identificăm din timp vedea ceea ce se ascunde în spatele a ce gândeam
circumstanţele exterioare care de obicei atunci - un raţionament implicit mai profund şi
declanşează diferite raţionamente greşite (orgolii, anume: „Ar trebui ca el să vadă întotdeauna când
mânii, tristeţi, furii…) şi vom preveni astfel apariţia greşeşte!”.
acestora prin purtarea şi dezvoltarea în psihic în 22. Aceasta este o aşteptare falsă evidentă: din
aceste circumstanţe a unor raţionamente corecte diferite motive (care ţin de anumite mecanisme
specifice corespunzătoare. psihice printre care şi cele specifice automatismelor
mentale de care am vorbit sau copierii din instinct
10. Armonizarea Psihică individuală se poate de turmă a unor comportamente sociale, sau din
manifesta sub două forme: una dinamică şi una alte motive, putem greşi fără să realizăm că o
statică. facem.
23. A avea pretenţia ca întotdeauna să
11. Armonizarea Psihică Individuală – Statică - conştientizăm (noi sau ceilalţi) că greşim atunci
presupune ca din momentul când ne hotărâm să când greşim este o pretenţie absurdă care nu se
parcurgem procesul de Armonizare Psihică (cu verifică în practică.
scopul de a ne corecta greşelile de raţionament pe 24. Conştientizând acestea, identificăm greşeala
care le avem în prezent (în subconştient - stabilite de raţionament şi o corectăm şi astfel şi starea de
deja destul de bine acolo prin deasa lor repetare şi mânie vom vedea că nu va mai apare în
devenite astfel automatisme mentale greşite) şi de circumstanţe similare - cu condiţia ca ulterior să
a identifica, menţine şi dezvolta raţionamentele repetăm demersul de conştientizare a
corecte din propriul psihic) - să ne stabilim anumite raţionamentului greşit de cât mai multe ori pentru
momente în cursul zilei (în care avem timp să a se putea transforma în reflex (în automatism).
facem această muncă de analiză interioară) şi în 25. Vedem astfel că datorită mecanismelor
aceste momente să ne propunem spre analiză de specifice psihicului simpla conştientizare a unei
exemplu unul sau altul din raţionamentele greşite greşeli de raţionament nu e suficientă.
specifice mentalului concret (cum sunt de 26. Dacă dorim ca aceasta să fie distrusă de tot
exemplu: orgoliul, mânia, frica, tristeţea, lenea, trebuie să repetăm această conştientizare de cât
lăcomia şi desfrâul), mentalului existenţial filosofic mai multe ori - după vreo 7 – 15 repetări noul
(cum sunt diferitele credinţe şi dogme sau non- raţionament (cel corect) începe să devină din ce în
idealurile) sau mentalului intuitiv sau volitiv. ce mai stabil, iar apoi, prin folosirea lui în
12. Recomandăm să se înceapă cu cele specifice circumstanţele care înainte declanşau modul greşit
mentalului concret. de gândire (mânia), el se întăreşte (dezvoltă) cu
13. Astfel ne propunem ca pentru o anumită timpul din ce în ce mai mult până la a deveni
perioadă de timp (să zicem de exemplu pentru reflex, automatism (a cărui manifestare de data
şapte zile la rând) să studiem câte unul din cele aceasta ne este favorabilă însă).
şapte mari moduri greşite de gândire pomenite mai 27. În cazul cu maşina raţionamentul greşit este
sus. evident: maşina nu se strică tot timpul, ci doar din
14. În fiecare zi în momentele de linişte când ne când în când…
putem concentra asupra acestui proces de 28. Cu această Armonizare Psihică Statică e
Armonizare Psihică vom studia câte unul din ele (să recomandabil să se înceapă deoarece o facem „la
zicem în prima zi orgoliul, în a doua mânia etc.). rece” (după un anumit timp de la manifestarea
15. Vom nota pe caiet parcurgerea celor patru unui raţionament greşit) şi astfel ne putem detaşa
etape pomenite. mai uşor de el şi putem astfel a-l analiza mai
16. De exemplu notăm că la un moment dat din obiectiv.
timpul zilei (sau mai demult) am simţit starea de 29. După ce vom asimila mai bine demersul
mânie. procesului de Armonizare Psihică (cu etapele lui
17. Conştientizăm că această stare e una de specifice) şi în plus după ce prin diferite tehnici
suferinţă specifică şi ne indică prezenţa în psihic a mentale vom învăţa să ne detaşăm mai uşor de
unui ragres (raţionament greşit). circumstanţe pentru a fi mai obiectivi faţă de ele,
18. Apoi notăm pe caiet (descriem) vom putea trece la a efectua Armonizarea Psihică
2.42
Etica Armoniei
2.43
Radu Lucian Alexandru
5. Prin continua lor repetare şi folosire, conştiinţa este neapărat a fi prezentă atunci când
automatismele greşite, preluate automat din se ia contact prima dată cu nişte circumstanţe şi cu
societate de către individ, devin din ce în ce mai modurile de gândire propuse ca răspuns la acele
puternice, se întipăresc tot mai profund în circumstanţe.
subconştient iar în momentul când apar 18. De asemenea, e necesar să fie prezentă
circumstanţele în legătură cu care s-au format (sau pentru a repeta aceste moduri de gândire
altele similare) ele au tendinţa de a se manifesta (raţionamente), până când ele se vor întipări cât
fără a mai fi necesară intervenţia sau aprobarea mai bine în subconştient.
conştientului pentru aceasta. 19. După acest efort de atenţie şi
6. Se ajunge astfel la un moment nefast când conştientizare, necesar pentru crearea
individul îşi creează automatisme mentale de automatismului, intervenţia conştientului (de
răspuns pentru marea majoritate a circumstanţelor exemplu pentru a-l declanşa) nu mai e neapărat
cu care se confruntă de obicei şi atunci el intră pe necesară.
pilot automat: atâta timp cât se confruntă cu 20. Intervenţia lui este însă necesară pentru
aceste circumstanţe familiare (sau cu altele distrugerea unui vechi automatism (dacă acest
similare), programele mentale devenite lucru se doreşte) şi va trebui să fie de durată: e
automatisme se derulează automat una după alta. necesară conştientizarea noului raţionament, apoi
7. În acest moment, conştientul se poate spune repetarea lui de câteva ori până se automatizează.
că „intră în adormire” şi avem de-a face mai mult 21. Vedem astfel că atunci când învăţăm să
sau mai puţin cu un mecanism automat care dă scriem, să mergem cu bicicleta, să conducem etc.
iarăşi şi iarăşi aceleaşi răspunsuri la circumstanţe e necesară prezenţa Conştientului pentru a
similare! conştientiza fiecare etapă a procesului în parte
8. Putem spune că oarecum avem de-a face cu (literă, mişcare, etc.), apoi pentru a le repeta în
un „robot uman” a căror răspunsuri stereotipice au mod deliberat de câteva ori (de multe ori).
fost programate de societatea în care acesta s-a 22. Când acestea sunt asimilate de
format! subconştient, pentru derularea lor, nu mai e
9. De aceea se constată uneori faptul că copiii necesară intervenţia conştientului.
sunt mai conştienţi decât oamenii maturi (fizic). 23. La fel este şi când învăţăm ce să gândim
10. Aceştia (adulţii) sunt deja „programaţi” şi (cum să reacţionăm) în anumite circumstanţe: în
astfel dau răspunsuri stereotipice, mai mult sau acele momente e nevoie de prezenţa conştientului!
mai puţin potrivite circumstanţelor noi cu care se 24. Problema e că atunci când suntem copii ni
confruntă se oferă de obicei o singură variantă de
11. Din acest motiv majoritatea adulţilor raţionament (cea specifică societăţii în care
(maturi fizic dar imaturi psihic) cu cât înaintează în creştem) referitor la anumite circumstanţe şi cum
vârstă se adaptează tot mai greu noilor nu avem de unde alege (nu cunoaştem alte
circumstanţe – ei devin tot mai „adormiţi” – se lasă variante şi nici nu avem experienţă suficientă
tot mai mult „pe pilot automat” (în grija pentru a identifica noi altele), ne mulţumim cu ce
automatismelor pe care şi le-au format mai ales în primim.
tinereţe şi le-au întărit apoi prin continua lor 25. Apoi, suntem puşi de societate să repetăm
repetare). aceste raţionamente şi o facem pentru că altfel
12. Copiii în schimb au conştiinţa mai activă, suntem pedepsiţi (explicit sau tacit).
mai atentă deoarece nu au încă răspunsuri 26. Astfel adoptăm, conştienţi fiind, în mod
pregătite dinainte la diferite circumstanţe sau dacă explicit sau tacit automatismele specifice societăţii
le au nu sunt încă destul de întărite pentru a se în care creştem.
manifesta automat. 27. E nevoie deci de prezenţa explicită sau
13. Dar această situaţie nu ţine prea mult tacită a conştientului când adoptăm un nou
pentru că au grijă părinţii: încep să le tot repete raţionament (comportament, acţiune)!
cum să se comporte şi ce să gândească („Tu eşti 28. Acest lucru e bine să îl reţinem.
de naţionalitatea X şi cel de naţionalitatea Z ţi-e
duşman; tu ai religia C şi crezi necondiţionat în W; 29. Conştientul creează diferitele noastre
dacă Y te înjură să te mânii şi să-i răspunzi „urât”!” moduri de gândire (care se manifestă actualmente
etc.) şi făcând presiuni asupra copiilor, aceştia ca automatisme mentale), dar tot el le poate şi
încep să asimileze mai mult sau mai puţin forţat distruge, creând altele pentru aceleaşi
modurile de gândire şi credinţele specifice societăţii circumstanţe în care înainte se manifestau
în care cresc. automatismele vechi.
14. Până la atingerea maturităţii fizice vor fi 30. Acest conştient este instanţa psihică care
programaţi complet şi vor fi „roboţi” gata să se are capacitatea de analiză, de discernământ, de
manifeste ca atare! alegere între două sau mai multe variante.
15. Care este însă rolul conştiinţei individului în 31. Prin alegerile pe care el le face (prin
acest proces de robotizare, de programare a procesul menţionat mai sus) el poate crea sau
mentalului? distruge diferitele moduri de gândire (legate de
16. Fără îndoială este unul major: fără aportul credinţă, religie, economie, comportamentul social
implicit sau tacit al conştiinţei acest proces nu ar etc.) pe care le avem la un moment dat.
putea avea loc! 32. Doar el poate face acest lucru.
17. Este deci important să reţinem faptul că
2.45
Radu Lucian Alexandru
33. Trebuie deci să facem distincţie clară între vedere atunci când au creat pentru prima dată
conştient (instanţă care analizează, discerne la un operele lor.
moment dat în funcţie de informaţiile prezente 42. Problema identificării apare atunci când
atunci) şi subconştient (diferite răspunsuri, moduri creatorul încetează să mai creeze şi la noile
de gândire alese anterior de conştient şi întărite de circumstanţe (care apar tot timpul) el tot aduce
acesta prin repetarea lor). spre exprimare aceste vechi tablouri, poezii,
34. Conştientul creează şi distruge modurile de sculpturi indiferent dacă ele se mai potrivesc sau
gândire (raţionamentele pe care le avem la un nu la noile circumstanţe.
moment dat). 43. Identitatea creatorului e dată de faptul de a
35. El este singurul care poate face aceasta. crea, menirea lui este aceea de a fi un continuu
36. Date fiind acestea şi dat fiind şi faptul că noi creator ce creează noi răspunsuri la noi
funcţionăm în majoritatea timpului pe „pilot circumstanţe.
automat”, cu conştiinţa inactivă (sau foarte puţin 44. Dacă lăsăm conştiinţa să adoarmă, să se
activă), primul pas esenţialmente necesar pentru a identifice, atunci intrăm pe „pilot automat” şi nu ne
face posibilă parcurgerea procesului de Armonizare mai adoptăm optim circumstanţelor.
Psihică este de a ne activa conştientul - de a ne 45. Semnalele transmise de supraconştient sunt
decupla de pe „pilot automat” şi astfel a pune menite a trezi şi activa conştiinţa pentru a se
conştientul să analizeze modurile de gândire care adapta noilor circumstanţe!
înainte se derulau automat, pentru a vedea dacă ***
ne sunt într-adevăr utile (vom putea face aceasta 46. Prin urmare e absolut necesară o „trezire” a
folosind cheile Armonizării Psihice). conştientului sau o „detaşare” a lui de creaţiile
37. Conştientul este deci instanţa psihică sale.
responsabilă de crearea diverselor noastre moduri 47. Conştientul trebuie să se detaşeze de
de gândire (raţionamentelor corecte sau greşite). vechile lui creaţii (automatisme mentale), să se
38. Procesul prin care conştientul se inactivează depărteze de ele şi să le privească puţin mai de
lăsând conducerea psihicului pe seama departe pentru a putea astfel vedea dacă se mai
automatismelor mentale pe care le-a creat îl putem potrivesc noilor circumstanţe sau dacă s-au potrivit
numi „adormire” sau „identificare”. vreodată circumstanţelor pentru care au fost
39. Adormire deoarece el atunci se inactivează create.
ca instanţă de analiză şi discriminare actualizată a 48. Prin acest proces de „trezire” sau de
noilor circumstanţe şi identificare deoarece se „detaşare” conştientul începe să se manifeste cu
poate spune într-un fel că în procesul adormirii putere, conştientizând un adevăr pe care de altfel îl
creatorul raţionamentelor (conştientul) se identifică ştia, anume că el este distinct de gândurile şi
cu creaţiile sale (cu raţionamentele sale). raţionamentele pe care le-a creat, că el le-a creat
40. E ca şi cum un poet ar crede despre sine că şi el le poate distruge dacă nu-i mai sunt pe plac!
este poeziile sale, sau un pictor că este tablourile 49. Până când conştientul nu se „trezeşte” sau
sale sau un sculptor că este sculpturile sale. nu se detaşează de creaţiile sale, până când nu
41. Aceştia, în anumite circumstanţe, creează decuplează psihicul de pe pilot automat,
anumite tablouri, poezii, sculpturi pe care le pot Armonizarea Psihică nu poate avea loc deoarece ea
folosi şi ulterior când vor să transmită un mesaj implică în mod necesar prezenţa activă a
identic sau similar cu cel pe care l-au avut în conştientului - trezirea lui!
2.46
Etica Armoniei
întâmpla slujitorii vor ştii ce să facă în fiecare psihicului prin cărţi, seminarii, conferinţe, contacte
circumstanţă care va apare pe parcursul zilei şi nu personale.
va fi nevoie să-l trezească pe stăpân. 25. Menţinerea stării de trezire şi transformarea
9. Dar dacă la un moment dat se confruntă cu o ei într-o constantă a psihicului se poate face prin
circumstanţă faţă de care stăpânul nu le-a spus în activarea şi folosirea cât mai deasă a conştientului
prealabil ce să facă atunci în prima fază vor încerca (a analizei discriminatorii, atente, a diferitelor
să o amâne, să o ocolească dacă se poate. circumstanţe (idei, concepte) cu care ne
10. Dacă acest lucru nu se va putea atunci vor fi confruntăm la un moment dat).
nevoiţi să-l trezească pe stăpân să le spună ce să 26. Pentru întărirea definitivă a poziţiei
facă în această circumstanţă. conştientului (ca şi coordonator şi stăpân al
11. Stăpânul este conştientul, slujitorii sunt subconştientului şi ca forţă receptivă şi atentă la
automatismele mentale care se regăsesc în semnalele transmise de supraconştient), unul din
subconştient. procedeele cele mai bune este parcurgerea
12. Aceştia au o libertate de acţiune relativ procesului de Armonizare Psihică individuală
mică, pot improviza, dar numai puţin. descris în această carte.
13. Conştientul e singurul care poate să 27. Pentru începerea acestui proces trebuie,
hotărască ce să facă în circumstanţele cu adevărat cum am mai precizat, să se trezească conştientul,
noi. să se realizeze că acesta este distinct de
14. Bineînţeles că conştientul ar trebui să fie subconştient şi astfel să existe posibilitatea de a se
treaz cât mai des cu putinţă şi să vegheze dacă detaşa de acesta pentru a-l putea analiza cu
automatismele mentale sunt sau nu potrivite în atenţie.
anumite circumstanţe. 28. E imperios necesar ca conştientul să nu se
15. Adică „stăpânul” nu ar trebui să doarmă în mai identifice cu diferitele automatisme mentale
timpul zilei dacă vrea ca afacerile să-i meargă bine. (mânii, frici, tristeţi, dogme, credinţe etc.) pe care
16. „Slujitorii” oricât interes şi-ar da nu pot să le crează, conştientizând că el are o natură diferită
facă lucrurile la fel de bine singuri (de capul lor) – de a lor, că el (conştientul) le-a produs la un
cu siguranţă nu la fel de bine ca atunci când ar fi moment dat în trecut şi tot el le poate distruge
coordonaţi şi supravegheaţi tot timpul de „stăpân”. dacă nu se mai dovedesc utile cu adevărat
*** intereselor noastre - anume păstrarea armoniei şi
17. În societatea actuală, conştientul oamenilor existenţei Sistemului.
doarme pentru că societatea este de aşa natură 29. Subconştientul (diferitele raţionamente şi
încât încurajează prin tot ce face acest somn: după moduri de gândire specifice, devenite automatisme
cum toată lumea ştie, ea încurajează memoria şi psihice) este creaţia conştientului cu care acesta se
nu iniţiativa şi analiza lucidă permanentă. poate identifica în mod eronat doar când
18. Astfel, datorită contextului social, conştiinţa „adoarme”, doar când intră pe „pilot automat” şi îl
este solicitată destul de puţin să se manifeste şi ca lăsă pe acestea să acţioneze în locul său.
atare nu o face. 30. Odată trezită conştiinţa ea trebuie
19. Prin urmare, dacă apar circumstanţele noi şi menţinută trează şi în acest sens ea trebuie să se
conştiinţa se trezeşte pentru o vreme, mai trebuie antreneze, să efectueze Armonizarea Psihică
ca apoi să fie menţinută trează (şi aici intervine individuală.
necesitatea formării şi desfăşurării Armonizării 31. În paralel cu aceasta, pentru a-şi întări
Psihice de Grup), până „se obişnuieşte” a fi trează poziţia în cadrul psihicului, ea trebuie folosită cât
tot timpul pe parcursul zilei. mai des, trebuie menţinută la conducerea psihicului
20. Astfel, cu timpul, se ajunge la stadiul în care cât mai mult timp cu putinţă şi acest lucru se poate
conştientul este „treaz” tot timpul şi coordonează face prin două metode pe care le vom descrie în
manifestarea diferitelor automatisme mentale, continuare, anume:
controlând deci nu numai crearea şi/sau - contemplarea şi
distrugerea lor (respectiv întărirea /dezvoltarea - amintirea de conştient.
şi/sau slăbirea lor), ci şi momentul când să se 32. Trebuie să ne obişnuim a ne detaşa de
manifeste sau nu. propriile gânduri şi de diferitele circumstanţe cu
21. Este evident faptul că odată create care ne confruntăm şi să ne obişnuim să nu mai
automatismele se pot manifesta automat, fără lăsăm să se manifeste automat vechile
intervenţia conştientului dacă acesta le permite automatisme.
acest lucru. 33. Această detaşare de vechile automatisme şi
22. Aşadar oamenii, în contextul societăţii această întrerupere a manifestării lor automate se
actuale, funcţionează mai mult pe „pilot automat”, întăreşte prin practica constantă a tehnicilor de
folosindu-şi foarte puţin conştientul. contemplare.
23. De aceea e nevoie să fie decuplaţi de pe 34. Analiza critică, discriminativă, specifică
„pilot automat” prin contactul cu circumstanţe noi conştientului, e făcută posibilă de detaşarea şi
(informaţii noi) şi apoi menţinuţi treji. întreruperea manifestării automate a vechilor
24. Trezirea (detaşarea de automatismele automatisme şi se întăreşte prin practica constantă
mentale, dezidentificarea de ele) se poate face a „amintirii de conştient” şi a Armonizării Psihice
dacă sunt informaţi de structura şi mecanismele individuale.
2.47
Radu Lucian Alexandru
2.48
Etica Armoniei
provoacă sau o să le provoace suferinţă (mai Este evident bine să nu ne lăsăm purtaţi de
devreme sau mai târziu). curent, să nu acţionăm automat, să nu gândim la
6. Psihicul oamenilor, în general, nu este suprafaţă purtaţi de motivaţii puerile - să căutăm a
obişnuit (nu a fost învăţat de societatea în care au gândi tot timpul profund, pentru a găsi cauze şi
crescut) să gândească raţional şi obiectiv, să aibă o efecte care vin şi merg dincolo de precedentele,
atitudine critică (în sens constructiv) faţă de mediul respectiv următoarele, cinci minute.
înconjurător. 10.1.2 E apoi, de asemenea, foarte util să
7. De aceea e necesar un proces de instalare în identificăm şi cât mai multe din efectele (pozitive
psihicul lor a unei atitudini de alertă percepţie, de şi/ sau negative) care vor apărea în timp ca
critică constructivă, de triere a informaţiilor cu care urmare a prezenţei noastre la un moment dat într-
vin în contact, de analiză lucidă şi profundă a un anumit loc/ spaţiu.
mediului în care se manifestă.
8. Pentru aceasta, mai întâi trebuie să ne 10.2- Timpul – ne întrebăm: „Unde am fost mai
aducem „aminte de noi”, cât mai des posibil, să ne înainte, unde suntem acum şi unde urmează să
aducem aminte că mai suntem şi noi printre mergem?” (Conştientizăm deci atenţi poziţia
circumstanţe, că avem şi noi o vorbă de spus, că noastră în timp).
nu este neapărat să funcţionăm tot timpul ca nişte Pentru ca acţiunile noastre să ne fie cât mai
roboţi fără gândire proprie care au copiat automat utile e necesar să localizăm întotdeauna atât
(eventual cu minore ajustări) gândirea societăţii în poziţia noastră în spaţiu, cum am arătat mai
care s-au născut. înainte, cât şi poziţia noastră în timp.
9. Trebuie să învăţăm să fim revoluţionari, să Astfel e necesar să ştim unde am fost mai
trecem prin filtrul raţiunii proprii cât mai profund înainte de timpul prezent şi unde urmează să
posibil toate aspectele sociale, filozofice, religioase, mergem - să ne reactualizăm direcţia pe care ne-
ştiinţifice, economice, psihologice, … cu care ne am stabilit-o şi pe care vrem să mergem în
întâlnim în viaţă. continuare pentru a ne atinge scopurile propuse.
*** 10.2.1 De multe ori rătăcim fără o direcţie
10. Când practicăm „amintirea de conştient” pe anume, fără un scop anume.
parcursul zilei (de cât mai multe ori) vom fi atenţi Astfel nici nu obţinem şi nici nu vom obţine ceva
pentru a conştientiza cât mai profund următoarele anume.
trei aspecte fundamentale de manifestare specifice De aceea e necesar să ne stabilim mereu o
fiecăreia din circumstanţele cu care ne confruntăm direcţie clară - pentru a obţine astfel maximul de
la un moment dat: avantaj din acţiunile noastre.
Dacă deja avem o anumită direcţie bine stabilită
10.1- Spaţiul – analizăm atenţi la detalii spaţiul, să ne întrebăm prin prisma următoarelor 3
locul în care ne aflăm în acel moment (stabilim întrebări fundamentale:
poziţia noastră în acel spaţiu prin observare atentă - „Unde am fost mai înainte?
şi analiză conştientă a lui, prin conştientizarea - Unde sunt acum?
perceptivă atentă a fiecărui detaliu ce îl - Unde voi merge (unde voi ajunge) mai
caracterizează: forme, culori, obiecte, persoane, departe?” - dacă această direcţie e una bună, e cea
etc.) care ne apropie cel mai mult de ceea ce ne dorim
Astfel vom căuta să observăm amănunţit ceea cu toţii: linişte, pace, fericire, armonie.
ce ne înconjoară, în cele mai mici detalii, vom 10.2.2 E bine să ne obişnuim a ne pune cât mai
căuta să obligăm mintea să raţioneze, să se întrebe des aceste întrebări pentru a conştientiza cât mai
dacă aceste „detalii” sunt normale, logice, bine, cine suntem şi ce vrem să obţinem cu
raţionale, chiar dacă în general lucrurile par să fie adevărat.
„normale”. Amintindu-ne trecutul (fără regrete sau păreri
Ne vom întreba ce căutăm noi în acel spaţiu, de rău), întărim poziţia prezentului, dându-i un
dacă prezenţa noastră acolo ne este utilă, dacă ne sens acestuia, iar pe această bază putem proiecta
este favorabilă în cel mai înalt grad, dacă fiind viitorul pe care ni-l dorim.
prezenţi în acel spaţiu (de exemplu prin baruri pe Dacă nu ştim şi nu conştientizăm, unde am fost
cale de a ne îmbăta „criţă”, în manifestaţii pe cale şi unde suntem, e clar că nu vom şti, nu vom
de a ne bate, etc.) nu ne facem mai mult rău decât conştientiza, nici unde vom merge.
bine. 10.2.3 E deci mereu necesar să conştientizăm
Ne vom întreba, în acele momente, dacă luăm o sensul şi direcţiile cele mai bune pe care le putem
atitudine corespunzătoare acţiunilor desfăşurate în da acţiunilor noastre în timp şi în spaţiu pentru a
acel spaţiu, o atitudine care să ne fie favorabilă. nu mai fi la cheremul valurilor vieţii, pentru a nu
10.1.1 De obicei acţionăm pe pilot automat, mai fi purtaţi la întâmplare de mofturile mediului
suntem prezenţi în anumite spaţii purtaţi de înconjurător, pentru a deveni stăpâni pe noi şi pe
circumstanţe, fără a ne întreba ce căutăm noi deplin responsabili de ceea ce trăim şi simţim.
acolo, dacă ne foloseşte la ceva prezenţa noastră Deci, dragi fraţi şi surori întru fiinţă, întrebaţi-vă
acolo. cât mai des şi încercaţi să conştientizaţi cât mai
De aceea pentru a stabili acest lucru este bine, răspunsurile pe care vi le daţi la următoarele
necesară, de fiecare dată, o analiză profundă (de 3 întrebări: „Unde am fost mai înainte?; Unde sunt
detaliu) a motivaţiilor care ne-au adus într-un acum?; Unde voi merge de aici?”
anumit loc. Este evident că e în avantajul nostru major
2.49
Radu Lucian Alexandru
imediat să ştim cu cea mai mare claritate posibilă reale ale acţiunilor pe care le desfăşurăm.
ce vrem cu adevărat la un moment dat şi astfel să Să nu ne imaginăm însă consecinţe „fabuloase”
conştientizăm în profunzime încotro ne îndreptăm ci trebuie să căutăm să vedem cât mai obiectiv
dorinţele, gândurile şi paşii. doar consecinţele adevărate, reale.
E nevoie astfel de o dublă atenţie: pe de o parte
10.3- Mentalul – suntem atenţi să nu ne să fim atenţi la acţiunile pe care le întreprindem iar
implicăm în circumstanţele specifice timpului şi pe de altă parte să fim atenţi la conştientul
spaţiului „uitând de noi”, să nu ne identificăm cu (psihicul) propriu şi la adevăratele motive care ne
vechi automatisme mentale declanşate de acele îndeamnă să facem acele acţiuni.
circumstanţe şi să nu lăsăm imaginaţia să scape de Acestea trebuie analizate la sânge pentru a
sub control pierzându-ne în speranţe deşarte sau vedea cu adevărat dacă ele sunt corecte - dacă vor
himere irealizabile (care ne distrag atenţia de la putea fi atinse cu adevărat.
prezent). 10.3.5 Mulţi oameni implicându-se exagerat (şi
E în avantajul nostru evident să ne amintim mai uitând de ei astfel) în acţiunile pe care le fac îşi zic:
mereu, în mijlocul împrejurărilor de care suntem „trebuie să obţin cutare sau cutare lucru pentru că
asaltaţi cine suntem şi ce vrem noi de fapt să trebuie, pentru că nu se poate altfel: trebuie şi aşa
obţinem în acele momente. o să fie!”
E necesar astfel să rupem acele automatisme Şi astfel, de multe ori, vor să obţină lucruri
mentale neavantajoase pe care le avem în psihic şi, imposibile, îşi creează aşteptări false în legătură cu
în acest sens, un ajutor semnificativ, este şi efortul rezultatul acţiunilor lor, nu iau în calcul posibilitatea
conştient pe care va trebui să-l facem spre a nu ne unui eşec, pentru a avea astfel un plan de rezervă
identifica (cel puţin pe perioada exerciţiului) cu şi prin urmare vor fi luaţi prin surprindere la
diverse gânduri, probleme, emoţii cu care intrăm în impactul cu realitatea obiectivă, care nu se
contact. schimbă după placul lor şi vor suferi, fiind
10.3.1 Pur şi simplu vom sta ceva vreme şi incapabili să se adapteze optim acestei realităţi.
vom privi ce gânduri avem - pur şi simplu vom sta Dragul nostru frate întru fiinţă nu te implica
şi vom privi lucrurile şi problemele din faţa noastră, uitând de tine, nu te lăsa în voia pasiunilor, a
sau emoţiile pe care le avem, fără a ne mai pune în emoţiilor, a raţiunilor superficiale.
„pielea lor”. 10.3.6 Este mereu înţelept să constatăm care
Încercăm în acele momente să privim aceste este realitatea şi să ne adaptam optim ei, să-i
aspecte detaşat, încercăm să le analizăm cât mai cunoaştem legile şi modul ei de a fi şi să ne
obiectiv cu putinţă. integrăm lor.
E necesar astfel, ca în primul rând, noi, pur şi Astfel nu vom fi luaţi prin surprindere şi nu vom
simplu să observăm şi atât! suferi, pentru că, cunoscând realitatea, nu ne vom
Astfel o să constatăm că putem vedea mult mai aştepta niciodată să se întâmple lucruri imposibile.
multe aspecte ale problemelor cu care ne De fapt, nu ne vom aştepta niciodată la altceva
confruntăm (aspecte care ne ajută apoi să găsim decât la ceea ce se întâmplă, indiferent de ceea ce
soluţii reale acestor probleme). se întâmplă...
10.3.2 Această viziune extinsă e posibil să Asta înseamnă a trăi în prezent.
apară deoarece acum nu mai suntem agitaţi, 10.3.7 Acest lucru nu ne împiedică însă să luăm
implicaţi, prinşi şi stresaţi de problema (gândul, prompt atitudine în cadrul acestei realităţi, dacă e
emoţia) respectivă. cazul.
Acum noi pur şi simplu stăm liniştiţi, în pace, şi Şi această atitudine ne e mereu îndreptată spre
analizăm detaşaţi aceste gânduri şi emoţii, le Iubire, Cunoaştere şi Forţă; spre Bine, Adevăr şi
privim oarecum ca fiind ceva exterior nouă (deşi Frumos; spre Libertate, Dreptate şi Unitate şi spre
ele fac parte din identitatea noastră integrală). Absolut (perfecţionare, desăvârşire).
Diversele gânduri sau emoţii vin şi pleacă,
conştientul rămâne. 10.3.8 Vom căuta apoi ca pe cât posibil pe
El este creatorul acestor gânduri şi emoţii. durata exerciţiului de amintire de conştient să nu
Odată conştientizat acest adevăr, multe gânduri avem o imaginaţie scăpată de sub control.
şi emoţii nesemnificative, dar sâcâitoare vor În acele momente gândurile nu trebuie lăsate
dispărea. să meargă şi să se desfăşoare, aşa, la întâmplare,
10.3.3 Multe probleme, vom vedea astfel, că nu unele din altele, fără a le da nici o direcţie precisă,
sunt aşa de grave pe cât credeam pe vremea când pentru că aceasta înseamnă doar o pierdere de
ne identificam exagerat cu jocul lor, şi vom vreme.
conştientiza că de fapt ne agitam nejustificat de Gândurilor trebuie să li se dea un scop precis, o
mult pentru nişte lucruri cu adevărat fără direcţie pe care să o urmeze.
importanţă raportat la ceea ce este cu adevărat Doar astfel ne vor fi cu adevărat utile şi ne vor
important: stăpânirea de sine, binele, frumosul, ajuta să rezolvăm problemele cu care ne
căutarea adevărului, Idealul. confruntăm mult mai repede, şi mult, mult mai
bine!
10.3.4 E necesar apoi să nu ne implicăm în Gândurile oricum se succed unele după altele.
diferite acţiuni „uitând de noi”. Rămâne ca noi să nu le lăsăm să se succeadă la
Vom căuta astfel să fim cât mai conştienţi de întâmplare şi să le dăm o direcţie.
ceea ce facem, cât mai conştienţi de consecinţele 10.3.9 Nu trebuie să ne pierdem vremea cu a
2.50
Etica Armoniei
ne imagina realizarea a tot felul de dorinţe 13. Subliniind din nou importanţa acestui
himerice pe care ştim clar că nu le putem realiza. exerciţiu de amintire de conştient, e util să mai
Iar dacă tot ne place să ne gândim la lucruri precizăm că el trebuie făcut de cât mai multe ori
greu de realizat, nu e suficient să ne tot spunem posibil în decursul unei zile (de câte ori ne aducem
„ce bine ar fi dacă…” - ci e necesar să ne stabilim aminte de el), dacă vrem să ajungem într-un timp
clar ceea ce vrem să obţinem; dacă e posibil să cât mai scurt la o cunoaştere a realităţii cât mai
obţinem ceea ce vrem să obţinem şi dacă da, ce apropiată de ceea ce există cu adevărat.
trebuie să facem pentru a-l obţine; iar apoi să 14. De fiecare dată când vom face acest
facem ceea ce trebuie să facem. exerciţiu fie că suntem în casă, la televizor, pe
A visa doar aşa, ca să ne aflăm în treabă, e drum, în troleu, la serviciu, la cineva în vizită…; ne
pierdere de vreme, pe lângă faptul că astfel e vom concentra deci atenţia asupra celor trei
foarte probabil să activăm şi diferite moduri greşite aspecte fundamentale menţionate: spaţiul, timpul
de gândire pe care le avem în psihic (lene, tristeţe, şi mentalul (cu neimplicarea, non-identificarea şi
mânie…, credinţe dogmatice) şi astfel să ajungem controlul imaginaţiei aferente acestuia) încercând
să simţim şi suferinţa care le însoţeşte pe acestea. să le analizăm cât mai atent pentru a ne mări
În astfel de circumstanţe suferim deoarece Conştiinţa - gradul în care suntem conştienţi de noi
susţinem în noi speranţe deşarte, aşteptări false şi şi de ceea ce ne înconjoară - cu rezultate ce
atitudini greşite faţă de noi înşine şi faţă de ceea ce evident nu pot fi decât în avantajul nostru.
ne înconjoară. ***
*** 15. Am descris până acum fundamentele pe
11. Amintirea de Conştient presupune deci care se bazează Armonizarea Psihică, condiţiile şi
analiza atentă, critică a circumstanţelor cu care ne diferite metode ajutătoare pentru începerea ei şi de
confruntăm în momentul prezent şi a reacţiilor asemenea mersul şi etapele ei.
mentale pe care le avem la aceste circumstanţe. Pe baza acestor informaţii puteţi începe acum să
12. Ea este la mijloc între exerciţiul de parcurgeţi (individual şi în grup) procesul de
contemplare şi Armonizarea Psihică propriuzisă, Armonizare Psihică.
având cum am mai spus rolul de a întări 16. În continuare, vom descrie câteva aplicaţii
capacitatea de detaşare şi de analiză atent cazuistice care să vă familiarizeze şi mai mult cu
discriminativă a realităţii, pe care o are conştientul modul de practică concretă a procesului de
nostru la un moment dat. Armonizare Psihică.
***
2.51
Radu Lucian Alexandru
persoană să nu ne înjure niciodată şi să ne facă care cunoştinţa întârzie este unul în care o
întotdeauna pe plac. promisiune nu a putut fi respectată – urmează să
16. Acum ne întrebăm de ce a făcut-o sau ne vedem mai târziu de ce.
gândim ce o să-i facem noi…, în loc să b. „El întotdeauna întârzie dar ar trebui să nu
conştientizăm pur şi simplu întârzie niciodată”.
- că acea persoană poate să facă ce vrea (cu Aşteptarea falsă e evidentă: din diferite motive
consecinţele de rigoare); fiecare dintre noi întârziem mai des sau mai rar la
- că nu o controlăm şi nici nu vom putea să o diferite întâlniri.
facem vreodată cu adevărat; Vedem astfel că raţionamentele greşite
- şi astfel să luăm cu o atitudine de iubire identificate la punctul 4. sunt caracterizate de
(bunăvoinţă, dorinţă de a ajuta, calm…) măsurile aşteptări false evidente (ne aşteptăm să se
corespunzătore (în măsura în care le putem lua), întâmple lucruri imposibile) şi astfel le eliminăm pe
menite a reface armonia interioară şi exterioară acestea din psihic.
distrusă în urma interacţiunii cu evenimentul Odată cu eliminarea şi înlocuirea lor cu
disturbator (în acest caz înjurătura): raţionamente corecte („Oamenii întârzie uneori, iar
- să constatăm şi să ne adaptăm optim alteori ajung la timp la întâlniri din motive
situaţiei, cu linişte şi calm, prin înţelegerea senină dependente sau independente de ei.”) starea de
a circumstanţei ivite. mânie (enervare) vedem că dispare „ca prin
*** minune”, nemaiavând deocamdată ce indica.
17. Raţionamentele corecte (virtuţile) opuse
mâniei sunt cele specifice (generatoare ale) liniştii Exemplul 2 Claudiu lucrează la calculator şi i
interioare, calmului, seninătăţii, detaşării. se tot blochează programele cu care lucrează.
18. Aceste stări apar negreşit în noi dacă 1. Starea este aceea de iritare, enervare…
reuşim să păstrăm armonia interioară şi exterioară 2. Evenimentul este modul de funcţionare al
prin acţiuni constructive pornite din iubire şi calculatorului.
înţelegere profundă a realităţii, dacă renunţăm să 3. Raţionamentele identificate în acel moment
mai susţinem în noi revolte inutile, speranţe sunt:
deşarte şi ataşamente absurde (şi/sau diferite alte - „Fir-ar să fie de calculator, iarăşi s-a blocat”.
forme specifice ale aşteptărilor false). - „Calculatorul ăsta este prost de-a binelea, eu
19. Raţionamentele corecte specifice calmului şi fac tot ce trebuie şi el se tot blochează”.
detaşării sunt cele prin care constatăm realitatea în 4. Raţionamentele greşite profunde implicate
mod cât mai corect şi mai obiectiv cu putinţă şi ne de raţionamentele de mai sus sunt:
adaptăm optim şi rapid manifestărilor ei (mai ales - „Ar trebui ca acest calculator să nu se
acelor manifestări care încearcă să distrugă blocheze niciodată”.
armonia şi existenţa proprie) prin luarea deciziilor Ştim însă că din diferite motive legate mai ales
şi efectuarea acţiunilor care se impun pentru de proasta folosire a calculatorului de către
aceasta. utilizator acesta se mai blochează din când în când.
*** - „Ar trebui ca eu întotdeauna să fac bine ceea
Exemplul 1 Viorel s-a mâniat pentru că o ce fac: ar trebui ca eu să nu greşesc niciodată”.
cunoştinţă de a sa nu a venit la timp la o întâlnire, Aşteptarea falsă este evidentă: omul este supus
deşi promise că nu va întârzia. greşelii – astfel că greşeşte din când în când:
Să parcurgem în acest caz etapele Armonizării conştientizând acest adevăr, e important să înveţe
Psihice: din ele şi să fie atent să nu le mai repete.
1. Starea resimţită era una de iritare, de
enervare, de mânie – o stare specifică de suferinţă Exemplul 3 Anda stătea la coadă la ghişeu la
psihică, care semnaliza un raţionament greşit. o bancă şi cineva a intrat în faţă.
2. Evenimentul e cel descris mai sus: cunoştinţa Fără să zică nimic, ea s-a mâniat în sinea ei din
a întârziat 20 de minute la întâlnire. cauza faptului că oamenii nu respectă regulile…
3. În acele momente Viorel avea în psihic 1. Starea este de iritare, agitaţie, stres,
raţionamente de genul: mânie…
a. „Nu înţeleg de ce promite dacă nu-şi poate 2. Evenimentul e cel descris mai sus.
respecta promisiunile”. 3. În acel moment, Anda lăsa să se manifeste
b. „Iarăşi întârzie: mereu face astfel”, etc. în psihicul ei raţionamente de genul:
4. Greşelile de raţionament se pot observa a. „Ce oameni nesimţiţi: intră peste rând – să
foarte repede dacă identificăm raţionamentele mai stea şi ei la coadă ca toţi ceilalţi”.
profunde pe care cele înşirate mai sus le implică: b. „De ce nu respectă şi ei regulile ca toţi
a. „Ar trebui să-şi respecte întotdeauna ceilalţi? Dacă n-aş fi o doamnă le-aş zice câteva…”
promisiunile”. etc.
Aşteptarea falsă specifică este de a ne aştepta 4. Raţionamentul greşit implicat de cele de mai
ca toţi oamenii să-şi respecte întotdeauna sus este:
promisiunile pe care le fac - lucru evident - „Ar trebui ca toţi oamenii întotdeauna să
imposibil: din diferite motive dependente sau respecte diferitele reguli sociale (explicite sau
independente de ei oamenii nu-şi pot respecta tacite).”
întotdeauna promisiunile. Ştim că regulile nu sunt respectate întotdeauna
Înţelegând aceasta, înţelegem şi că acest caz în de toţi oamenii, aşa că aşteptarea falsă pe care o
2.52
Etica Armoniei
avea Anda în acel moment este evidentă. La un moment dat putem fi siguri că în psihicul
Prin starea de suferinţă psihică specifică mâniei, nostru nu se mai manifestă nici un ragres
supraconştientul i-a semnalizat Andei că susţine în (raţionament greşit), doar dacă semnalul de
acel moment în sine (în mod explicit sau implicit) suferinţă psihică cu diferitele sale manifestări nu se
un raţionament greşit. mai manifestă şi se manifestă doar semnalul de
Acesta, odată identificat şi corectat duce la armonie (o stare de pace, linişte, relaxare, de
dispariţia stării de mânie. „bine”).
După un număr de cazuri de raţionamente
Observaţie: Identificarea şi corectarea greşite specifice mâniei (sau orgoliului sau tristeţii,
raţionamentului greşit identificat la punctul 4 etc.) identificate şi corectate, se identifică procesul
trebuie repetată în mod conştient, de mai multe general care stă în spatele oricărei manifestări a
ori, în circumstanţe similare celor de mai sus (când mâniei (anume, formula generală a aşteptării false
automatismul mâniei va vrea să se manifeste de la specifice mâniei) şi astfel aceasta va înceta să ne
sine), până când raţionamentul nou creat (cel mai deranjeze în mod serios.
corect) se transformă el însuşi într-un automatism Putem şti deci că am eliminat din psihic
psihic, manifestându-se în locul celui greşit de automatismele greşite dacă acestea nu se mai
acum înainte (în circumstanţele în care înainte se manifestă (nu ne mai deranjează) în circumstanţe
manifesta cel greşit). în care înainte o făceau.
De aceea Armonizarea Psihică individuală cere
un efort conştient îndelungat: nu se face peste Exemplul 5 Corina s-a mâniat pentru că
noapte! colegele ei de apartament au plecat să alerge prin
parc fără să o invite să vină şi ea cu ele.
Exemplul 4 Fiind în bucătărie, mama Gabrielei 1. Starea pe care a simţit-o atunci „a fost una
i-a spus pe un ton mai răstit să fie atentă şi să neplăcută”, specifică mâniei.
amestece într-o cratiţă care era pe foc (pentru a nu Prin această stare, supraconştientul o atenţiona
i se prinde conţinutul de fundul cratiţei). că chiar în acel moment în psihicul ei se manifesta
1. Starea care a apărut în acele circumstanţe un raţionament greşit.
era una de iritare, de mânie… 2. Circumstanţele în care semnalul mâniei a
2. Circumstanţele sunt cele de mai sus. apărut au fost cele menţionate mai sus.
3. În acele momente, în psihicul Gabrielei erau 3. În acele momente, în psihicul Corinei se
găzduite raţionamente de genul: manifesta un raţionament de genul următor:
a) „Numai la mine se răsteşte”. - „Colegele mele sunt nişte persoane aiurea;
b) „Putea să se ducă şi singură”. sunt total lipsite de bun simţ…”
c) „Ce-mi dă mie ordine, ştiu şi singură să 4. Raţionamentul greşit implicat de
amestec…”. raţionamentul de mai sus este următorul:
4. Raţionamentele greşite implicate de cele de „Toţi oamenii ar trebui să aibă întotdeauna bun
mai sus (care sunt susţinute implicit dacă cele simţ (să se comporte aşa cum consider eu că ar
enumerate la punctul 3 sunt susţinute în psihic, trebui să se comporte)”.
fiind de fapt rădăcina acelora) sunt de genul: Aşteptarea falsă în acest caz e evidentă:
a) „Ar trebui ca niciodată să nu se răstească oamenii nu se comportă întotdeauna aşa cum vrem
nimeni la mine”. noi să o facă.
Ştim că din diferite motive, oamenii ridică din A aştepta contrariul este o dovadă de ignoranţă în
când în când vocea. ceea ce priveşte realitatea (atitudinile
A ne aştepta să nu o facă niciodată e ca şi cum comportamentale ale oamenilor).
ne-am aştepta ca vaca să zboare, etc. – înseamnă ***
a susţine în psihicul nostru o aşteptare falsă (lucru 20. Ne vom opri aici cu exemplele în ceea ce
semnalizat de supraconştient prin semnalul de priveşte raţionamentele greşite specifice mâniei.
suferinţă psihică specific stării de mânie). 21. Pe baza lor şi pe baza cunoaşterii formulei
b) „Ar trebui ca întotdeauna eu să fac singură de manifestare a aşteptărilor false în general, se
toate lucrurile pe care pot să le fac singură.” poate identifica cu uşurinţă care sunt greşelile de
Nu întotdeauna lucrurile pe care le putem face raţionament specifice în cazul diferitelor forme de
ajungem să le şi facem. manifestare ale mâniei.
A ne aştepta la contrariu este evident o 22. Vedem că în ceea ce priveşte aceste
aşteptare falsă. aşteptări false, forma lor generală este aceeaşi:
c) „Ar trebui ca nimeni niciodată să nu-mi dea diferă doar obiectul în legătură cu care se creează
mie ordine”. aceste aşteptări false, diferă doar motivul specific
Oamenii fac ce vor cu limba lor şi din când în (circumstanţele specifice) aduse ca argument
când „dau şi ordine” la alţi (din diferite motive şi în pentru manifestarea mâniei.
diferite circumstanţe). 23. Aceste circumstanţe specifice sunt infinit
variate („omul se poate mânia din orice”), dar nu
Observaţie: În psihic, la un moment dat se pot ele sunt definitorii pentru apariţia stării de mânie,
manifesta deodată mai multe tipuri de ragrese ci doar raţionamentele greşite pe care ni le formăm
(raţionamente greşite): în acest caz trebuie în legătură cu aceste circumstanţe, aşteptările false
analizate şi identificate pe rând greşelile ce le pe care le susţinem în noi (dobândite de obicei prin
caracterizează pe fiecare. copiere din societate) în legătură cu natura acestor
2.53
Radu Lucian Alexandru
2.54
Etica Armoniei
prilej să se manifeste în noi aşteptări false: b.- „Chiar crezi că e aşa?” (îndoiala ta va atrage
a.- ne aşteptăm să-l înţelegem pe celălalt fără îndoiala lui – lucru bun dacă vrei să-l ajuţi
să-l ascultăm; arătându-i că greşeşte cu ceva în mesajul său);
b.- ne aşteptăm să poată exista o comunicare „Adică nu s-ar putea ca să fie de exemplu aşa:…”;
cu celălalt dacă nici nu-l ascultăm şi nici nu-l c.- „Da, ai dreptate în legătură cu acest lucru,
înţelegem; dar să ne gândim puţin şi la …”
c.- ne aşteptăm ca dacă înţelegem mesajul d.- „Ce te face să crezi asta?” – întrebările puse
celuilalt fără însă a ni-l asimila (dacă îl considerăm cu bunăvoinţă de obicei îl scot pe celălalt de pe
corect) sau fără a-l ajuta să şi-l corecteze (dacă îl „pilot automat”, solicitându-i conştientul (mai ales
considerăm greşit) discuţia să poată continua şi să dacă reuşim să-i punem întrebări noi, la care nu s-
ducă la ceva constructiv; etc. a gândit niciodată) şi astfel apare posibilitatea ca
18. De asemenea, în ceea ce priveşte mesajul nostru să ajungă la conştientul celuilalt şi
COMUNICAREA este important să nu lăsăm să se să nu fie împiedicat din start în acest sens prin
manifeste în nici un fel pe parcursul ei diferitele manifestarea în celălalt a automatismelor mentale
forme de manifestare ale orgoliului. greşite (orgolii, mânii, tristeţi, dogmatisme, non –
19. Dacă o facem compromitem comunicarea - idealuri, etc.).
aceasta nu mai poate avea loc: orgoliul din noi îl 22. Pentru eliminarea orgoliului din comunicare
declanşează pe cel din celălalt şi cu asta am este necesară prezenţa SINCERITĂŢII şi
înmormântat orice posibilitate de comunicare – BUNĂVOINŢEI faţă de celălalt.
orgoliul neputând să conducă decât la un „război al ***
surzilor”. 23. Alte aşteptări false specifice orgoliului sunt
20. Formule de comunicare care o pun în pericol şi următoarele:
pe aceasta şi care presupun explicit sau implicit 23.1- ne aşteptăm ca noi să ştim toate
prezenţa unor raţionamente greşite specifice răspunsurile la toate întrebările, ca să fim cei mai
orgoliului sunt, printre altele, şi următoarele: buni în toate domeniile (lucru evident imposibil) –
a.- „Dar nu ai dreptate, te înşeli!” (spusă pe un aşteptare falsă specifică vanităţii, îngâmfării,
ton mai iritat) - aşteptarea falsă din spate este aroganţei….
„eşti un prost, un idiot” – „ar trebui totuşi să fi De obicei cei care au astfel de ragrese
deştept şi să pricepi…”; (raţionamente greşite) în psihic cunosc destul de
b.- „Aici trebuie să te contrazic!” (spusă cu un bine anumite domenii ale manifestării – problema e
ton de superioritate); că pornind de aici ei pot ajunge să considere, în
c.- „Dar nu vezi că vorbeşti prostii!” (această mod evident greşit, că ei le ştiu pe toate.
formulă indică celuilalt că el e un prost – orgoliul Aici mai e de luat în considerare şi faptul că
din el se simte jignit şi activându-se se împiedică pentru un sistem nu este esenţial ca un element să
comunicarea); ştie să facă ceva, ci e esenţial să ştie să facă şi în
d.- „Nu mă mai tot întrerupe, nu vezi că nu am acelaşi timp să şi facă ceva cu ceea ce ştie (nu e
terminat!” care în subsidiar implică următorul suficient să ne îngâmfăm cu ce ştim, ci e necesar
raţionament: să-i ajutăm pe ceilalţi cu ceea ce ştim – (înţelege –
„Eu ştiu ce vreau să zic, dar tu eşti un prost şi AJUTĂ).
te tot bagi şi nu mă laşi să-mi termin ideile.” - care Această lipsă de bunăvoinţă şi ajutor faţă de
are în spate o aşteptare falsă de genul: celelalte elemente ale sistemului social ne-o
„Ar trebui ca oamenii să nu-i întrerupă niciodată semnalizează supraconştientul, când ne transmite
pe cei cu care vorbesc…”. semnalele de suferinţă psihică specifice vanităţii,
Formula bună în acest caz este introducerea îngâmfării, aroganţei, dispreţului, rigidităţii, răcelii,
părţii cu „AJUTĂ!”, adică adoptarea unei atitudini trufiei, înfumurării, lăudăroşeniei etc. (prin aceste
de bunăvoinţă, iubire şi smerenie, care se vede atitudini punem în pericol armonia sistemului).
într-o formulă cum e următoarea:
„Te rog permite-mi şi mie să-mi termin ideea şi 23.2- ne aşteptăm ca prin simplul fapt că ne
vei vedea că ne vom lămuri divergenţele!”. autocompătimim, că ne plângem de milă pentru că
Prezenţa atitudinii de smerenie şi bunăvoinţă nu am reuşit la un moment dat să facem ceva sau
îndepărtează orgoliul din celălalt şi discuţia poate pentru că nu ne-a reuşit ceva care ţinea de alţii
continua în mod constructiv. etc., acel lucru să se rezolve de la sine.
Rezistenţele sunt prezente cum am mai spus în
e.- „Dar nu e aşa, e evident fals ce zici tu” tot ceea ce facem: recunoscându-le, trebuie să
(spusă cu o atitudine uşor iritată), etc. insistăm pentru a le depăşi încetul cu încetul.
Iar lucrurile care nu depind în mod direct de noi
21. Formulele de comunicare care indică lipsa le putem doar influenţa şi atât.
raţionamentelor greşite specifice orgoliului în cel
care comunică (şi astfel care implicit nu trezesc 23.3- ne aşteptăm ca anumite lucruri (obiecte,
orgoliul în cel căruia i se comunică) sunt spuse fiinţe, stări) să fie întotdeauna ale noastre (să nu le
întotdeauna pe un ton calm, cu o atitudine de pierdem niciodată), dar acest lucru ştim cu toţii că
bunăvoinţă şi smerenie şi pot fi de forma: e imposibil: totul în jurul nostru şi în noi se
a.- „De ce crezi asta?” (formulă ce permite schimbă necontenit.
continuarea dialogului pentru înţelegerea mai Stările de amor propriu, de invidie, de gelozie
profundă a mesajului transmis); semnalizează astfel de aşteptări false care se
2.55
Radu Lucian Alexandru
manifestă sub forma unor ataşamente aroganţă, de dispreţ, de reavoinţă sau de răceală
neîntemeiate sau speranţe deşarte. noi e necesar să acţionăm pentru refacerea acestei
Starea de invidie ne semnalizează că avem în comunicări prin adaptarea unei atitudini de
psihic o aşteptare falsă, prin care ne aşteptăm ca şi smerenie, deschidere şi iubire necondiţionată.
noi să avem (să simţim, să fim) tot ce au (ce simt, Dacă vom face aceasta vom primi semnalele de
ce sunt) şi ceilalţi (alţii). refacere (fericire, bucurie…) care ne arată că
Ori ştim că această aşteptare e ceva imposibil: suntem pe cale de a reface armonia sistemului.
diferenţele dintre oameni există, fiind dependente A răspunde la aroganţă cu aroganţă, la dispreţ
sau independente de ei (fiind date de contextul cu dispreţ, la răceală cu răceală, la reavoinţă cu
social, de moştenirea genetică, de efortul individual reavoinţă etc. înseamnă a tulbura armonia
al fiecăruia etc.). sistemului şi de aceea imediat suntem atenţionaţi
A ne aştepta ca toate aceste diferenţe să prin semnale de suferinţă psihică specifice.
dispară e a dori să dispară instituţiile unui sistem
(specializarea elementelor), lucru care bineînţeles Exemplul 2 Alex era pe tren în coridorul
pune în pericol armonia lui şi acest lucru este acestuia şi a deschis puţin uşa pentru că era foarte
semnalat prompt de supraconştient prin semnalele cald.
de suferinţă psihică specifice invidiei şi amorului Atunci un bărbat de vreo 45 ani pe un ton de
propriu. superioritate amestecat cu o oarecare violenţă în
La fel starea de gelozie ne semnalizează că vorbire i-a zis răstit: „Ţi-e prea cald, măi copile!”
avem în psihic exact în acel moment o aşteptare Alex atunci s-a simţit jignit de atitudinea şi
falsă, care se manifestă sub forma unor tonul vocii celuilalt şi s-a controlat cu greu să nu-i
ataşamente neîntemeiate. răspundă acestuia pe un ton asemănător.
*** 1. Starea resimţită a fost acea de agitaţie,
Exemplul 1 Gabriela s-a simţit jignită atunci nelinişte, jignire…
când o colegă de facultate a refuzat să-i şoptească 2. Circumstanţele sunt cele descrise mai sus.
la examen. 3. Gândurile care au apărut atunci în psihicul lui
1. În acele momente, Gabriela a simţit o stare Alex erau de genul:
de frustrare, de agitaţie, de jignire – stare care era - „Uite domnule la el, nu poate să vorbească
o manifestare specifică a suferinţei psihice pe care frumos…”
supraconştientul a transmis-o pentru a atenţiona - „Ce trebuie să ridice vocea la mine, că
conştientul că în acel moment în psihic se auzeam şi dacă nu se răstea…”, etc.
manifestă un raţionament greşit. 4. Aşteptările false implicate de raţionamentele
2. Evenimentul declanşator al manifestării de mai sus, a căror prezenţă a fost prompt
raţionamentului greşit este cel de mai sus. semnalată de supraconştient sunt de genul:
3. Atunci în psihicul Gabrielei se derulau - „Ar trebui ca întotdeauna oamenii să
raţionamente de genul: vorbească frumos.”
- „Ce colegă nesimţită şi egoistă mai am şi eu…” - „Ar trebui ca nimeni niciodată să nu ridice
- „Lasă că o să-ţi vină şi ţie rândul să te rogi vocea la mine.”, etc.
vreodată de mine…” etc. E evident aici în ce constau aceste aşteptări
4. Raţionamentele greşite implicate de false: nu putem controla vocea oamenilor, de aceea
raţionamentele de mai sus şi prezente în acele unii se răstesc la noi, alţii vorbesc frumos – a ne
momente în psihicul Gabrielei îmbracă forma aştepta ca toţi să vorbească frumos întotdeauna
următoarelor aşteptări false: este deci evident o aşteptare imposibil de a se
- „Ar trebui ca întotdeauna oamenii să mă realiza.
ajute.”
- „Ar trebui ca toţi oamenii să-mi facă pe plac Exemplul 3 Gabriel mergea cu maşina
întotdeauna.” regulamentar, când în spatele lui un şofer tot
E evident că nu toţi oamenii vor să ne ajute, iar dădea semne că vrea să-l depăşească.
dintre cei ce vor nu toţi pot să o facă (din diferite Când în cele din urmă a reuşit, după ce a ajuns
motive). în faţa maşinii lui Gabriel, şoferul celălalt a scos
E evident că nu toţi oamenii vor să ne facă pe mâna pe geam şi a făcut un gest indecent cu
plac. degetele.
A ne aştepta la contrariu înseamnă a ne aştepta Gabriel s-a simţit jignit de acest gest al acelui
să se întâmple lucruri imposibile. şofer şi apoi s-a mâniat în sinea lui.
Conştientizând aceasta să conştientizăm că 1. Starea era aceea de jignire, nelinişte,
raţionamentul corect este de a constata că unii agitaţie…
oameni ne ajută, alţii nu ne ajută, unii ne vor 2. Circumstanţele în care a apărut sunt cele
ajuta, alţii nu ne vor ajuta şi în funcţie de descrise mai sus.
atitudinea lor să ne ghidăm acţiunile (fără a mai 3. În acele momente, Gabriel gândea ceva de
manifesta în noi orgolii şi mânii suplimentare), genul:
pentru realizarea unei cât mai mari armonii a - „Ce om nesimţit şi lipsit de bun simţ…”
sistemului propriu şi a macro-sistemelor din care - „Uite şi la imbecilul ăsta, vrea şi el vreo două
facem parte. şuturi în fund probabil!”, etc.
Dacă ceilalţi întrerup comunicarea prin a lăsa să 4. Raţionamentele greşite de mai sus s-au
se manifeste în ei atitudini de superioritate, de putut manifesta deoarece în psihicul lui Gabriel
2.56
Etica Armoniei
erau prezente în mod implicit (chiar dacă nu erau Dacă nu vrei să-l ajuţi pe celălalt manifestând
direct conştientizate) aşteptări false de genul: faţă de el o atitudine de deschidere şi bunăvoinţă,
- „Ar trebui ca toţi oamenii întotdeauna să se ci dimpotrivă închizi comunicare cu el prin atitudini
poarte civilizat.” de rea voinţă şi înfumurare, atunci pui în pericol
- „Ar trebui ca toţi oamenii întotdeauna să mă existenţa şi armonia sistemului şi acest lucru este
respecte.”, etc. semnalat prompt de supraconştient, prin
Vedem aici aşteptări false specifice radicalizării transmiterea unei stări de suferinţă psihică
şi restrângerii câmpului perceptiv. specifică (agitaţie, nelinişte, jignire, mânie, etc.).
Exemplul 4 O doamnă profesoară, de vreo 55 Exemplul 5.1 Gabriel şi Oana se plimbau prin
de ani, a invitat la masă la ea un tânăr (rudă de a parc împreună cu alte vreo trei persoane.
sa) de vreo 25 de ani (care era vegetarian) şi tot Gabriel era preocupat de studiul fenomenelor
insista ca acesta să mănânce carne. religioase aparţinând diferitelor civilizaţii şi avea o
Acesta i-a spus de mai multe ori că nu mănâncă cultură destul de vastă în domeniu.
dar ea tot insista. Atunci el i-a zis: Una dintre celelalte trei persoane era mama lui
- Nu v-aţi plictisit să mă tot îmbiaţi cu carne? Gabriel si ea a spus atunci că i se pare că acesta se
- Nu, că ar trebui ca tu să mănânci carne, i-a ocupă cu lucruri neserioase.
răspuns ea. Oana a replicat: „Lasă că o să-i vină şi lui
- Atunci gândiţi-vă că poate m-am plictisit eu să mintea la cap când se mai maturizează şi el”.
tot fiu îmbiat, atâta timp cât v-am spus de 10 ori Iritat de vorbele Oanei, Gabriel i-a replicat că în
până acum că nu-mi trebuie, i-a replicat tânărul ceea ce priveşte fenomenul religios ea ar trebui să
subliniind cuvintele: „poate m-am plictisit eu”. se maturizeze, având în vedere că nu a studiat
Doamna s-a simţit imediat jignită de replica aproape nimic în domeniu şi că el oricând poate să-
tânărului şi i-a spus: i demonstreze că e mai proastă ca el în ceea ce
- Ascultă: a fi cazul să mă respecţi… priveşte cunoştinţele din acest domeniu (al
- Vă respect dacă mă respectaţi şi religiilor lumii):
dumneavoastră, i-a replicat din nou tânărul, - „Tu nu cunoşti ce este fenomenul religios! Ce-
provocând şi mai tare orgoliul doamnei. ai studiat tu despre buddism? Şti în ce constă? Nu
Aceasta s-a simţit acum jignită de-a binelea şi a ştii, vezi? Sau despre islamism, hinduism, iudaism.
început să se mânie. N-ai studiat nimic, vezi? Atunci de ce dai verdicte
1. Starea pe care doamna a resimţit-o atunci în domenii în care eşti paralelă”.
era una de agitaţie, nelinişte, stres, jignire, mânie La această replică Oana s-a simţit foarte jignită
– o stare de suferinţă psihică specifică, care-i şi a refuzat să mai vorbească cu Gabriel.
semnala prezenţa în propriul psihic a unor 1. Starea pe care a resimţit-o Oana atunci era
raţionamente greşite. de jignire (agitaţie, nelinişte) şi apoi imediat de
2. Circumstanţele în care starea a apărut sunt mânie.
cele descrise mai sus. 2. Circumstanţele sunt cele precizate mai sus.
3. În acele momente, în psihicul profesoarei se 3. În psihicul Oanei se derulau exact în acele
manifestau raţionamente de genul: circumstanţe raţionamente de genul:
- „Cum îmi vorbeşte el aşa mie. Ce tânăr „Cum mă face pe mine proastă, da el e prost.
neruşinat şi nesimţit, eu îi vreau binele şi uite cum Eu nu mai vorbesc cu oameni neciopliţi. Cum îşi
vorbeşte cu mine. Nu are pic de respect. Ţâncul, permite el să mă jignească în felul acesta: să-mi
da cine se crede el să-mi vorbească mie aşa… etc.” spună în faţă că sunt proastă… Şi în plus şi să-mi
4. Aşteptările false implicate de raţionamentele demonstreze în aşa fel încât să nu-l pot contrazice.
de mai sus sunt de genul: Cum îşi permite el să-mi vorbească pe tonul
- „Ar trebui ca toţi oamenii (tineri, bătrâni) să acesta de superioritate şi aroganţă şi să mă facă
mă respecte întotdeauna şi să nu mă contrazică proastă pe faţă.”
niciodată” 4. Raţionamentele greşite implicate în
- „Ar trebui ca datorită statutului meu (sunt în raţionamentele de mai sus sunt de genul:
vârstă, sunt profesoară) să fiu respectată a) „Ar trebui ca eu să le ştiu întotdeauna pe
întotdeauna de ceilalţi oameni”. toate”.
Aşteptările false prezente în acest caz sunt şi E evident că nu le putem şti pe toate, e evident
ele evidente. că întotdeauna mai sunt lucruri pe care le putem
Ştim cu toţii că nu toată lumea ne respectă (din şti, e evident că întotdeauna suntem proşti
diferite motive) întotdeauna şi că sunt mulţi (necunoscători) cel puţin în câteva domenii.
oameni care ne contrazic cu diferite ocazii. A ne aştepta la contrariu înseamnă a susţine în
A ne aştepta la contrariu e evident o aşteptare noi o aşteptare falsă.
falsă. b) „Ar trebui ca întotdeauna oamenii chiar dacă
Să constatăm deci care sunt cei care ne constată că suntem proşti (necunoscători) într-un
respectă şi care nu şi pe toţi să-i tratăm cu domeniu să nu ne spună acest lucru pe faţă”.
atitudine de smerenie şi iubire necondiţionată Oamenii spun ceea ce vor, noi nu putem
pentru a putea astfel întări armonia sistemului controla ce spun ei. A ne aştepta ca ei să spună
social din care facem parte. doar anumite lucruri este evident o aşteptare falsă.
Demersul este deci cel precizat: Ascultă – c) „Ar trebui ca întotdeauna oamenii să-mi
Înţelege – Ajută! vorbească cu bunăvoinţă şi cu respect”.
2.57
Radu Lucian Alexandru
2.58
Etica Armoniei
2.59
Radu Lucian Alexandru
parcurgem din acest moment până la atingerea Apoi, după cum am văzut suferinţa nu e decât
obiectivului. un semnal care ne indică faptul că ameninţăm (că
27. O speranţă himerică nu are susţinere în este ameninţată) armonia şi existenţa noastră ca
prezent, e un vis, o himeră, o iluzie fără suport, e o sistem într-un fel sau altul.
gândire care ne face să ignorăm realitatea Dacă o luăm ca atare şi refacem imediat
prezentului aşa cum e ea şi astfel atunci când armonia distrusă, semnalul suferinţei dispare.
suntem puşi în faţa ei, constatăm că suntem Dacă semnalul suferinţei (sau ceva similar lui)
incapabili de adaptare. nu ar mai fi, dacă părţile unui sistem nu ar
28. E cazul deci ca pe cât posibil să trăim doar comunica între ele pentru a se putea ajuta reciproc
în prezent şi să lăsăm aşteptările false, speranţele în a-şi menţine existenţa, atunci existenţa
himerice şi regretele deoparte pentru a ne putea sistemului nu ar mai fi posibilă şi odată cu
astfel integra optim în armonia realităţii prezente şi dispariţia acesteia şi existenţa armonioasă a
a simţi astfel în noi liniştea, pacea, fericirea. fiecărui element în parte ar fi compromisă.
*** Într-un fel, putem spune chiar că dacă durerea
Exemplul 1 Traian a rămas dezamăgit când a (alături de corolarele ei: fericirea şi starea de bine)
constatat că o rudă de a sa nu este fericită, deşi nu ar fi, existenţa aşa cum o cunoaştem noi
din punct de vedere material o ducea foarte bine (existenţa în sistem) nu ar mai fi.
(din punctul său de vedere „avea tot ce-i trebuie”),
ci din contră suferă din cauza unor certuri în Exemplul 2 Medeea s-a întristat deoarece
familie. câţiva dintre colegii ei mai „porcoşi” au tot
1. Starea e de dezamăgire, de uşoară tachinat-o în cursul unui laborator (seminar), cu
întristare. expresii mai vulgare şi cu acuze (total nefondate)
2. Circumstanţele sunt o discuţie purtată cu de a se fi ocupat cu magia şi alte lucruri scornite
acea rudă. de ei.
3. Raţionamentele prezente în psihicul lui Traian 1. Starea era de dezamăgire, de întristare.
erau de genul: 2. Circumstanţele sunt cele precizate mai sus.
a) „Omul acesta are tot ce-i trebuie şi tot nu e 3. În acele momente, Medeea avea
nemulţumit. El nu vede că certurile sale sunt raţionamente de genul:
pentru nimicuri…” a) „Ce oameni nesimţiţi sunt şi colegii aceştia.”
b) „Săracul de el, totuşi se vede că suferă mult, b) „Este păcat că oameni cu nivelul lor folosesc
mi-e milă de el.” expresii aşa vulgare şi triviale.”
c) „Ce păcat că oamenii nu se respectă
4. Raţionamentele greşite implicate de cele de reciproc.”
mai sus sunt de genul: d) „Oamenii ar trebui să aibă bun simţ şi să nu
a) „Ar trebui ca întotdeauna atunci când se calomnieze între ei…”
oamenii au condiţii materiale foarte bune să fie 4. Raţionamentele greşite implicate de cele de
fericiţi”. mai sus sunt caracterizate de aşteptări false
O succintă analiză a mecanismelor psihice ne specifice:
arată după cum am constatat că starea de fericire, a) „Ar trebui ca întotdeauna toţi oamenii să fie
de bucurie, de bine apare doar dacă întreg sistemul simţiţi (să aibă aceleaşi valori ca şi noi)”.
fiinţei umane (fizic, energetic, emoţional, mental, E evidentă aici aşteptarea falsă.
etc.) este în armonie. b) „Ar trebui ca întotdeauna toţi oamenii cu o
Dacă de exemplu fizicul este în armonie (are ce anumită pregătire intelectuală să folosească în
bea, ce mânca, o locuinţă…), dar la nivel mental exprimare un limbaj mai elevat”
sunt raţionamente greşite (specifice de exemplu c) „Ar trebui ca întotdeauna oamenii să se
orgoliului, mâniei, tristeţii etc.), înseamnă că acest respecte reciproc şi niciodată să nu se calomnieze
sistem nu este armonios şi acest lucru e semnalat între ei”.
prin suferinţă psihică. Ştim cu toţii că aşteptarea de mai sus este una
Trebuie armonizate la un moment dat toate falsă mai ales în contextul societăţii actuale.
sistemele fiinţei pentru a simţi o stare de bine, de Constatăm mai mereu că unii oameni nu ne
relaxare (nu doar o parte din ele) la nivel de respectă şi ne calomniază - a ne aştepta la
ansamblu. contrariu e bineînţeles doar o aşteptare falsă
Ca să mă exprim mai direct, chiar dacă tot (imposibil de a se realiza în acest moment).
corpul nostru fizic este în armonie cu excepţia unui
deget la care tocmai ne-am tăiat – semnalul durerii Exemplul 3 Viorel a rămas dezamăgit şi s-a
o să apară imediat pentru a indica tocmai aceasta. întristat deoarece profesorul său de instrument
De aceea, a ne aştepta să ne simţim bine (să (trompetă) le-a interzis să cânte în alte feluri decât
fim fericiţi) fără ca să fie armonizate fiecare dintre cele pe care le predă el.
sistemele componente ale fiinţei umane este Viorel a fost dezamăgit că nu i se dă libertatea
bineînţeles o aşteptare falsă care trebuie alungată de a avea opinii, de a avea propria lui părere
din psihic. despre cum să cânte.
1. Starea era cea de dezamăgire, de întristare
b) „Ar trebui ca oamenii să nu sufere niciodată.” uşoară.
Oamenii suferă tot mereu, iar a ne aştepta la 2. Circumstanţele în care a apărut acea stare
contrariu e bineînţeles o aşteptare falsă. sunt cele de mai sus.
2.60
Etica Armoniei
3. În acele momente, raţionamentele lui Viorel 2. Ea a apărut atunci când a primit veştile de
erau de genul următor: mai sus de la cineva.
- „Profesorul ar trebui să fie mai deschis în felul 3. În acele momente, raţionamentele Timeii
de a preda. El ar trebui să încurajeze iniţiativa erau de genul următor:
studenţilor.” a) „Nu înţeleg cum poate să accepte o astfel de
- „Ar trebui ca el să asculte şi părerile mele, situaţie. Eu să fiu în locul ei l-aş părăsi imediat.
deoarece eu am experienţă îndelungată de Biata de ea, chiar nu vede că o astfel de relaţie îi
instrumentist.” face mai mult rău decât bine etc.”
4. Raţionamentele greşite implicate de cele de b) „Eu vreau să o ajut şi uite că din contră nu ia
mai sus au forma următoarelor aşteptări false: seama deloc la sfaturile mele şi nu apreciază
- „Ar trebui ca întotdeauna toţi profesorii să valoarea lor”
predea într-un fel care mie să-mi placă.” 4. Aşteptările false implicate de raţionamentele
E evident că nu toţi profesorii (din diferite de mai sus sunt de genul:
motive) predau aşa cum ne-ar place nouă să o a) „Ar trebui ca toţi oamenii să aibă întotdeauna
facă. aceleaşi valori ca şi mine; să gândească la fel ca
A ne aştepta la contrariu e evident o aşteptare mine etc.”
falsă. Oamenii gândesc şi au valori diferite unii faţă de
Conştientizând aceasta, atunci când întâlnim alţii (din motive ce ţin de diferite circumstanţe:
astfel de profesori îi acceptăm ca atare, dar mai sociale, educaţionale, culturale, familie,
întâi încercăm (dacă se poate, dacă este temperament, etc.) – a ne aştepta să se întâmple
recomandabil) să le facem sugestii de a-şi schimba contrariul e o aşteptare absurdă.
stilul de predare. b) „Ar trebui ca toţi oamenii întotdeauna să
Dacă nu o fac, asta este. Dar dacă stilul lor de vadă foarte clar lucrurile (fiinţele) care le fac rău şi
predare afectează grav calitatea cursurilor, trebuie să se lepede (despartă) de ele.”
luate măsuri de rigoare (denunţuri la superiori, Datorită circumstanţelor sociale, în psihicul
încercarea de schimbare a modului de predare oamenilor se implementează diferite automatisme
etc.), pentru ca elementele sistemului să poată fi mentale greşite, care îi determină să aleagă
bine pregătite pentru misiunile lor viitoare specifice suferinţa doar pentru a nu fi altfel decât „restul
pe care le vor avea de jucat în cadrul sistemului. turmei” şi astfel îşi distrug armonia.
Dacă acest lucru nu se va realiza, sistemul va fi Astfel, societăţi întregi din cauza orgoliilor (a
afectat şi noi ca părţi ale lui vom fi afectaţi. pretinsei lor superiorităţi) sau mâniei sau din sete
de răzbunare sau a lăcomiei au comis distrugeri
- „Ar trebui ca întotdeauna părerile mele să fie foarte mari în armonia altor societăţi, lucru care
luate în considerare de ceilalţi.” ulterior s-a întors împotriva lor aproape
Aşteptarea falsă în acest caz e evidentă: unii ne distrugându-le.
iau părerile în considerare, alţii nu o fac (din Dată fiind cunoaşterea faptului că majoritatea
diferite motive independente sau dependente de oamenilor funcţionează pe „pilot automat”, cu
ei / sau de noi) - a ne aştepta la contrariu „conştiinţa adormită”, derulând automatisme
înseamnă a ne aştepta să se întâmple lucruri psihice negative copiate din societate, ar fi o
imposibile. aşteptare falsă să ne aşteptăm ca ei să vadă foarte
Însă indiferent de atitudinea celorlalţi faţă de clar distincţia dintre cine le face bine (un sistem
noi, dacă vrem să ne mărim armonia e armonios, integrat în sistemul sistemelor) şi cine
recomandabil ca noi să-i ajutăm necondiţionat pe nu.
aceştia spre a se armoniza şi ei la un nivel superior Vedem astfel că până acum societatea pe
(ascultă - înţelege – ajută!). ansamblul ei nu a reuşit să conştientizeze că
E necesar ca în psihicul nostru să se deruleze suferinţele psihice specifice mâniei, tristeţii,
raţionamente corecte (racore) de genul Idealurilor orgoliului, etc. îi semnalează atitudini psihice
specifice mentalului existenţial filosofic. (raţionamente) greşite, pe care e nevoie să le
corecteze dacă vrea să-şi păstreze armonia şi
Exemplul 4 Discutând cu o prietenă care era existenţa.
bătută periodic de soţul ei, Timea i-a recomandat Dimpotrivă, vedem că astfel de atitudini
acesteia să-l părăsească şi a insistat cu acest sfat, specifice mâniei, orgoliului, tristeţii sunt larg
considerând că astfel îi face un bine prietenei. răspândite în societăţile actuale.
Prietena ei nu a ascultat-o (din diferite motive) Iar din psihicul unui individ al acestor societăţi
şi a continuat să rămână cu soţul ei, ba mai mult a acestea nu pot dispărea decât prin Armonizare
început să o evite pe Timea. Psihică individuală, susţinută pe o destul de lungă
Când a aflat că prietena ei continuă să stea cu perioadă de timp.
soţul şi continuă să fie bătută Timea s-a întristat c) „Ar trebui ca toţi oamenii să mă aprecieze şi
pentru prietena ei, s-a întristat că sunt oameni să-mi mulţumească întotdeauna atunci când
care acceptă să continue astfel de relaţii neplăcute, încerc să îi ajut”.
pe care ea bineînţeles nu le-ar accepta.
S-a întristat de asemenea şi pentru că ea a vrut Observaţie: Vedem că într-o circumstanţă dată
să ajute iar gestul ei nu a fost apreciat la valoarea pot apărea şi se pot manifesta diferite ragrese
lui. (raţionamente greşite) specifice mâniei, orgoliului,
1. Starea era de dezamăgire şi întristare. tristeţii etc. – care se pot raporta toate la acelaşi
2.61
Radu Lucian Alexandru
2.62
Etica Armoniei
2.63
Radu Lucian Alexandru
2.64
Etica Armoniei
b.- „Ar trebui ca analiza, cunoaşterea şi greşite – semnalate de frică, care trebuie să le
adaptarea la fenomenele noi cu care ne înlocuiască pe acestea, dacă vrem să refacem şi să
confruntăm să se facă întotdeauna de la sine, fără întărim cât mai bine armonia deranjată de
ca noi să facem ceva.” contactul cu un nou stimul, sunt cele specifice
c.- „Ar trebui ca întotdeauna să ne adaptam PREVEDERII şi CURAJULUI.
noului fără să acţionăm, fără să ne confruntăm cu
el – ar trebui ca întotdeauna problemele să se 15. Prevederea este o atitudine de alertă
rezolve de la sine.” percepţie, de analiză atentă, conştientă şi oarecum
d.- „Ar trebui ca în ceea ce facem să nu detaşată şi obiectivă a noului stimul şi a
întâmpinăm niciodată rezistenţe.” circumstanţelor create de contactul cu acesta,
pentru a-l putea cunoaşte cât mai bine şi a ne
7. Cauzele apariţiei semnalului de frică adapta lui.
(caracterizat prin agitaţii, nelinişti, stres, tulburări 16. Ea generează acţiuni calculate şi calme de
specifice fricii etc.) sunt deci menţinerea în psihic a adaptare la noul stimul.
unor aşteptări false de genul celor de mai sus: 17. Aceste raţionamente corecte, specifice
ignorarea rezistenţelor, ataşamentele neîntemeiate, prevederii, ne spun:
prejudecata (refuzul adaptării la nou). a.- că întotdeauna ne confruntăm cu stimuli noi;
8. Deci, semnalul fricii se manifestă atunci când b.- că e necesar să-i analizăm cu atenţie şi să
apare un stimul nou care ne pune în pericol ne adaptăm cât mai grabnic lor dacă vrem să nu
armonia şi existenţa sistemului propriu, iar noi tot ne punem în pericol armonia;
amânăm luarea de măsuri concrete pentru c.- că e necesar ca noi să facem aceste acţiuni
confruntarea directă cu acest stimul şi adaptarea la de adaptare şi că nimeni nu o poate face în locul
apariţia lui (prin studiul şi înţelegerea efectelor lui nostru;
reale asupra noastră şi apoi prin distrugerea, sau d.- că e recomandabil să fim atenţi la
menţinerea, sau după caz dezvoltarea lui, etc. - în schimbare, pentru a percepe din timp eventualele
funcţie de tipul de efecte pe care constatăm că le ameninţări la adresa armoniei proprii şi astfel să le
produce acţiunea lui asupra armoniei proprii putem elimina până nu produc distrugeri majore.
individuale sau sociale). 18. Atitudinea de curaj urmează şi completează
9. La primul contact cu acest stimul nou prevederea.
ameninţător (direct sau indirect, real sau imaginar) 19. Prin prevedere anticipăm din timp apariţia
apare semnalul fricii, relativ redus ca intensitate, de noi stimuli, prin curaj ne confruntăm cu ei,
semnalându-ne că în acel moment menţinem în ştiind că dacă nu o facem cât mai curând
psihic un raţionament greşit, care împiedică ameninţăm propria armonie.
adaptarea la noul stimul (semnalul apare doar dacă
avem aceste raţionamente greşite). 20. Observaţie: Folosirea cuvântului frică în
10. Acest ragres (raţionament greşit) ne vocabularul obişnuit apare astfel ca fiind oarecum
îndeamnă de obicei să fugim de acel stimul, să nepotrivită în lumina celor prezentate anterior.
amânăm contactul cu el – dacă se poate pentru 21. Astfel nu este corect să se spună:
totdeauna – făcând aceasta frica se transformă în a.- „mi-e frică de apă”
fobie, care ca şi semnal creşte de obicei în b.- sau „mi-a fost frică să vorbesc la tribună”;
intensitate la fiecare nou contact cu acel stimul pe c.- „mi-a fost frică că mă va concedia şeful”,
care nu l-am asimilat, tocmai pentru a ne indica etc.
exact acest lucru (că există un factor la care
întârziem să ne adaptăm şi astfel ne punem în 22. Corect este să se spună:
pericol armonia şi existenţa ca sistem). a.- „Semnalul de frică a apărut deoarece tot
11. Dacă se întâmplă să nu putem fugi (din amân să intru în contact cu apa şi să învăţ să
diferite motive) de acel nou stimul şi cu toate înot.”
acestea refuzăm să-l cunoaştem şi să ne adaptăm b.- „Semnalul de frică s-a manifestat deoarece
lui (adică continuăm să menţinem în psihic tot amân să comunic cunoştinţele despre „starea
raţionamente greşite specifice fricii), atunci sistemului” pe care le am – cunoştinţe necesare
semnalul specific fricii creşte din ce în ce mai mult (mai mult sau mai puţin) pentru ca celelalte
în intensitate, alarmându-ne că nu luăm măsuri de elemente să ia contact cu starea reală a sistemului
adaptare (şi că e cazul să o facem imediat). şi astfel să poată lua măsuri oportune pentru
12. Astfel, pornind de la o uşoară nelinişte, menţinerea armoniei lui.”
nesiguranţă, alarmare, semnalul fricii creşte şi c.- „Frica a apărut deoarece tot amân să
devine anxietate, angoasă apoi înfricoşare şi previzionez, să prevăd ce aş putea face în diferite
spaimă, apoi crescând şi mai mult în intensitate circumstanţe posibile şi astfel să evit a fi luat prin
devine panică, apoi groază ajungând până la surprindere de acestea”, etc.
teroare.
13. Creşterea în intensitate a semnalului fricii 23. Obiect al fricii pot fi diferite fenomene, stări,
ne indică faptul că datorită raţionamentelor greşite experienţe, situaţii, stimuli etc. ca de exemplu:
din psihic întârziem să luăm măsuri concrete de
adaptare la noul stimul şi astfel punem în pericol 23.1- apa – trebuie să învăţăm să înotăm,
existenţa noastră ca sistem. deoarece altfel, în circumstanţe imprevizibile
14. Raţionamentele corecte, contrare celor (căderi accidentale în apă, inundaţii etc.) dar
2.65
Radu Lucian Alexandru
posibile (având în vedere că din când în când ne refuzăm să previzionăm sau să ne pregătim de
aflăm în contact direct cu acest stimul), ne punem adaptare în situaţia în care aceste pierderi se vor
în pericol existenţa, neputând să ne adaptăm lor realiza (şi negreşit că la un moment dat se vor
(neştiind să înotăm ne înecăm). realiza – se vor putea realiza).
23.2- înălţimea şi spaţiile înguste – din diferite 23.0 Observaţie: Indiferent de situaţia sau
motive, pentru a ne menţine armonia, trebuie din stimulul nou care a apărut sau ştim, intuim,
când în când să circulăm pe la înălţime (sau prin simţim, ne imaginăm că o să apară atitudinea de
spaţii înguste). adaptare optimă la el este de a nu fugi de el, de a
Dacă nu facem acest lucru, bineînţeles cu nu amâna analiza, cunoaşterea şi adaptarea la el,
prevedere şi curaj, în circumstanţe în care el e ci dimpotrivă să ne apropiem de el, să-l analizăm
necesar, în acele momente ne punem în pericol obiectiv, să-l cunoaştem, să-l studiem detaşaţi,
existenţa şi armonia. calmi, în linişte şi cu obiectivitate, pentru a vedea
cum ne putem adapta cât mai bine lui (şi asta chiar
23.3- eşecul, înfrângerea – din când în când în în condiţiile unui stres exterior).
ceea ce facem înregistrăm eşecuri, înfrângeri. Bineînţeles că dacă observăm că nu avem timp
A nu face acţiuni vitale pentru păstrarea să-l analizăm momentan, fără a ne pune în pericol
armoniei noastre (a amâna desfăşurarea lor), doar existenţa, ne vom retrage din faţa lui pentru a-l
pentru că există posibilitatea eşecului, înseamnă a putea analiza mai târziu – aceasta este o atitudine
ne pune în pericol existenţa şi armonia. prevăzătoare.
Bineînţeles că trebuie să fim cât mai prevăzători Frica (agitaţia, neliniştea, stresul, angoasa etc.)
şi astfel să eliminăm pe cât posibil posibilitatea nu trebuie să o lăsăm să se manifeste niciodată –
eşecului. prevederea (liniştea, calmul, detaşarea, analiza
Dar a ne aştepta ca întotdeauna să o eliminăm atentă şi obiectivă a circumstanţelor) în schimb
în întregime din tot ceea ce facem este o aşteptare trebuie să fie prezentă tot timpul în noi dacă vrem
falsă (pentru aceasta ar trebui să controlăm toată ca armonia noastră să fie păstrată şi întărită.
infinitatea de factori caracteristici Sistemului Frica paralizează acţiunea de adaptare –
Sistemelor în fiecare moment – ceea ce este prevederea o ghidează obiectiv, detaşat, raţional,
imposibil). cu atenţie pe aceasta pentru a se putea astfel
Raţionamentele greşite ce declanşează semnalul reface sau întări armonia distrusă.
fricii ne împiedică să facem acţiuni necesare a fi Din faţa unui stimul nou nu trebuie să ne
făcute pentru a ne păstra armonia; cele specifice retragem decât dacă suntem siguri că ne pune în
prevederii în schimb nu ne împiedică să facem pericol existenţa – şi această retragere nu trebuie
acest lucru, dar ne determină să o facem cu o să fie decât una temporară – pentru a ne întoarce
mare atenţie şi concentrare – „cu prevedere” – mai târziu şi a-l studia în circumstanţe mai
pentru a elimina pe cât posibil eventualitatea favorabile.
eşecului de adaptare la noul stimul.
Oricum, puţine eşecuri sunt vitale (duc la 23.7- suferinţa – în diferite circumstanţe
distrugerea existenţei noastre) – majoritatea doar întârziem sau refuzăm să acceptăm o suferinţă mai
ne dezarmonizează temporar şi astfel avem mică (de exemplu provocată de o injecţie, de
posibilitatea de a încerca să refacem din nou şi din scoaterea unui dinte etc.), pentru a evita una mai
nou armonia distrusă, până reuşim. mare (de exemplu provocată de boala care se
Eşecurile (rezistenţele) fac parte implicită din declanşează sau se înrăutăţeşte dacă nu facem
modul de existenţă ca sistem şi ele trebuie tot injecţia sau dacă nu ne scoatem dintele bolnav
mereu depăşite prin efort conştient susţinut, dacă etc.); de a accepta o distrugere mai mică (locală,
vrem să menţinem acest mod de existenţă. temporară) a armoniei proprii, pentru a evita o
distrugere mai mare (generalizată, pe o perioadă
23.4- comunicarea – datorită unor ragrese lungă de timp) sau chiar totală a acesteia sau a
(raţionamente greşite) semnalate de suferinţe sistemelor din care facem parte.
psihice specifice fricii, timidităţii, timorării, Semnalul de frică ce se manifestă în aceste
sfiiciunii, laşităţii etc. întârziem, amânăm, să circumstanţe ne semnalizează exact acest lucru: că
comunicăm celorlalţi informaţii necesare pentru prin raţionamentele greşite pe care le avem punem
armonizarea lor şi a noastră şi astfel ne punem în în pericol existenţa şi armonia proprie.
pericol armonia proprie. Ne aşteptăm de exemplu să treacă boala fără să
facem nimic sau ca elementele perturbatoare care
23.5- responsabilitatea – întârziem sau refuzăm ne provoacă suferinţă (distrugerea armoniei) să se
să ne asumăm roluri, să desfăşurăm acţiuni oprească de la a face acest lucru chiar dacă noi nu
necesare pentru armonizarea sistemului social sau luăm nici o măsură împotriva lor etc.
al nostru propriu astfel punând în pericol armonia
acestora. 23.8- pedeapsa, repercusiunile propriilor fapte –
„frica de pedeapsă” apare deoarece atunci ne
23.6- pierderea a ceva (casă, avere, prieteni, aşteptăm ca faptele noastre rele (îndreptate spre
apropiaţi, serviciu etc.) – ne aşteptăm ca anumite distrugerea armoniei din care facem parte) să nu
circumstanţe să se păstreze pentru totdeauna ceea aibă nici un fel de urmări pentru noi mai devreme
ce e evident imposibil şi în plus întârziem sau sau mai târziu.
2.66
Etica Armoniei
Aceasta evident este o aşteptare falsă, deoarece Când aceste circumstanţe noi apar ele trebuie
întotdeauna (atâta timp cât există) un sistem va imediat cercetate, însă cu prevedere crescută şi cu
lua măsuri mai devreme sau mai târziu împotriva curaj, pentru a ne adapta lor cât mai grabnic
elementelor care îi perturbă armonia şi-i ameninţă (minimizând astfel efectele negative pe care ar
existenţa. putea să le aibă asupra armoniei proprii şi
înconjurătoare).
23.9- ceilalţi membrii ai societăţii – „frica de a fi
altfel decât ceilalţi” – în acest caz starea 23.11- boala – „frica de boală” – starea de
(semnalul) de frică apare deoarece nu vrem să-i suferinţă specifică fricii apare în acest caz pentru a
înfruntăm pe ceilalţi, chiar dacă considerăm (ştim) ne avertiza că avem în psihic aşteptări false de
că aceştia greşesc (atentează la armonia sistemului genul: „Ar trebui ca niciodată să nu mă
social). îmbolnăvesc…”
Din „spirit de turmă” nu dorim să avem alte Bineînţeles că întotdeauna trebuie să căutăm să
credinţe, idealuri, moduri de a gândi şi de a fi fim prevăzători şi cu calm şi obiectivitate să
decât cele proprii societăţilor în care trăim, chiar căutăm să cunoaştem sursele de boală şi să ne
dacă constatăm că acestea sunt greşite. ferim de ele şi de asemenea să căutăm să nu
întârziem sau să refuzăm a le înţelege pe acestea
23.9.1 Atunci apare frica menţionată mai sus, datorită unor raţionamente greşite semnalate de
care ca şi semnal ne atenţionează că purtăm în starea de frică deoarece astfel ne punem în pericol
psihic în acele momente ragrese (raţionamente armonia prin prelungirea stării de ignoranţă în
greşite), caracterizate prin aşteptări false legătură cu sursele reale şi modul de manifestare
caracteristice de exemplu: real al unor boli.
a. - non-idealului „lipsei de responsabilitate” –
„Văd că acest aspect al societăţii e greşit, dar ar 23.12- moartea – „frica de moarte”
trebui ca întotdeauna alţii să ia măsuri de semnalizează că atunci când o simţim avem în
corectare a lui…” psihic raţionamente greşite caracterizate prin
b.- non-idealului „lipsei de sinceritate cu ceilalţi aşteptări false de genul:
şi cu noi înşine” – „Ar trebui ca întotdeauna să - „Ar trebui ca eu să nu mor niciodată.”
putem transmite semnale false despre starea - „Ar trebui ca lucrurile să rămână întotdeauna
noastră şi a sistemului celorlalte elemente, fără ca la fel ca acum şi să nu se schimbe niciodată.”
acest lucru să afecteze armonia sistemului.” Ştim că schimbarea este singura constantă a
c.- non-idealului „ignoranţei” – „Ar trebui ca universului fenomenal, iar a ne aştepta la contrariu
întotdeauna ceea ce ştie societatea la un moment înseamnă a susţine în noi aşteptări absurde.
dat să fie suficient pentru păstrarea armoniei ei şi Moartea, transformarea este de asemenea o
a elementelor ei.” constantă a vieţii: tot timpul moare vechiul şi se
„Ar trebui ca elementele sistemului social să naşte noul.
poată să existe întotdeauna în armonie fără a Tot timpul celulele noastre mor şi altele se nasc
depune vreun efort de analiză, înţelegere şi în locul lor (odată la 7 ani toate celulele din corpul
adaptare la noile circumstanţe care s-au creat sau nostru se schimbă).
care se creează în cadrul sistemului la un moment Tot timpul credinţele, dorinţele, modurile
dat.” noastre de a gândi de a fi şi de a acţiona se
d.- non-idealului „imprudenţei şi al credinţei schimbă: unele mor şi altele se nasc în locul lor.
oarbe” – „Ar trebui ca semnalele venite de la toate
celelalte elemente ale sistemului să fie întotdeauna 23.12.1 Dacă observăm atent moartea (ceea ce
corecte şi niciodată să nu fie nevoie să fie am putea înţelege prin acest concept) vedem că
verificate.” etc. noi murim de mii şi mii de ori înaintea morţii
23.9.2 Dacă nu acţionăm la timp împotriva propriu-zise.
celorlalte elemente ale sistemului social atunci Şi să mai conştientizăm că la un moment dat
când vedem clar că acestea greşesc (pun în pericol (mai devreme sau mai târziu) sistemul nostru fizic
armonia şi existenţa sistemului social şi a fiecărui se va distruge (corpul „fizic” va „muri”), elementele
element al acestuia), în anumite atitudini şi acţiuni lui transferându-se în alte sisteme fizice.
pe care le fac, atunci şi noi contribuim la
distrugerea armoniei sistemului, iar acest lucru ne 24. Observaţie: Starea de frică este acea stare
este semnalizat prompt de către supraconştient de suferinţă psihică specifică în care se manifestă
prin semnalul de frică care apare atunci când nu neliniştea, agitaţia, stresul, angoasa etc. (conform
luăm atitudine împotriva celorlalţi, atunci când DEX frica este „o stare de adâncă nelinişte şi
acest lucru se impune. tulburare”).
25. Prevederea dimpotrivă, nu e însoţită de
23.10- necunoscutul – în general, cum am mai stres, agitaţie, nelinişte, angoasă etc., ci doar de
precizat, starea de frică apare deoarece întârziem calm, atenţie sporită, conştiinţă mărită, detaşare,
să ne adaptăm (să înţelegem, să cunoaştem, să analiză obiectivă şi raţională a situaţiei.
asimilăm) unor (unele) circumstanţe (stimuli, 26. Ştiind acestea nu putem nicicând să
fenomene) noi care apar în câmpul nostru confundăm frica cu prevederea.
perceptiv - fapt ce ne pune în pericol armonia ca 27. Sporirea atenţiei, însoţită de o stare de
sistem. alertă percepţie, specifică prevederii, nu poate fi
2.67
Radu Lucian Alexandru
confundată cu agitaţia şi neliniştea necontrolată şi examenelor pot fi date de mai multe ori).
haotică. Indiferent de „examen”, întotdeauna există
28. Mărirea atenţiei însoţită implicit de o uşoară posibilitatea eşecului (care se reduce însă
mărire a bătăilor inimii, specifică prevederii, nu proporţional cu gradul de pregătire pentru acel
poate fi confundată cu intensificarea haotică a examen).
acestor bătăi specifică stării de frică (groază, Dacă acesta chiar survine, ne vom adapta şi
teroare, panică etc.) vom încerca din nou (dacă acest lucru se impune
29. Cum am mai spus, prevăzători e ca necesar), până vom reuşi.
recomandabil să fim tot timpul (mai ales în
circumstanţe noi), „fricoşi” însă niciodată. b.- „Ar trebui ca întotdeauna toţi ceilalţi oameni
30. Când identificăm deci prezenţa semnalului (părinţi, colegi etc.) să mă aprecieze şi să se
specific fricii (cu neliniştile sale exagerate, stresul comporte cu înţelegere faţă de mine.”
crescut, cu angoasele şi spaimele specifice) trebuie Ştim cu toţii că din diferite motive, dependente
să acţionăm prompt pentru eliminarea din psihic a sau independente de ei, diferiţi oameni nu pot sau
raţionamentelor greşite pe care acesta le nu vor să ne înţeleagă şi să ne ajute la greu.
semnalează şi înlocuirea lor cu unele corecte, A ne aştepta la contrariu e o aşteptare absurdă
specifice prevederii şi curajului. (falsă).
31. Prin urmare e important să reţinem că la Indiferent însă de reacţia celorlalţi, dacă noi
contactul cu „noul”, raţionamentele greşite vrem să ne menţinem armonia, e necesar ca noi să
specifice fricii ne ţin departe de acesta şi astfel nu facem acţiuni îndreptate în această direcţie şi astfel
îl putem asimila, nu ne putem adapta lui (şi astfel să evităm să menţinem în psihic ragrese
ne ameninţăm armonia). (raţionamente greşite) semnalate de suferinţe
32. În schimb, raţionamentele corecte specifice psihice specifice transmise de supraconştient.
prevederii (atenţiei mărite, stării de alertă
percepţie etc.) ne determină să ne apropiem de c.- „Ar trebui ca întotdeauna să fim întrebaţi sau
„nou”, însă cu precauţie şi atenţie sporită, astfel că să fim puşi să rezolvăm doar probleme pe care le
în cele din urmă ajungem să-l asimilăm şi să ne ştim rezolva.”
adaptăm lui (refăcând astfel armonia distrusă de d.- „Ar trebui ca întotdeauna să îmi iau
apariţia lui). examenul fără să mă prezint la examen.”
33. Raţionamentele specifice fricii sunt deci Aceasta este o aşteptare falsă ce constă în a ne
însoţite de o stare de adâncă nelinişte, agitaţie, aştepta să câştigăm o bătălie fără a merge la luptă
stres, angoasă, pe când raţionamentele specifice (într-un fel sau altul) – lucru evident imposibil.
prevederii sunt însoţite de o stare de relativ calm Rezistenţele pot fi depăşite doar prin
însoţit de o stare de alertă percepţie (atenţie confruntarea hotărâtă cu ele şi prin depăşirea lor
crescută) îndreptată înspre asimilarea rapidă a una câte una.
„noului”. A ne aştepta să nu existe rezistenţe în ceea ce
34. Frica deci, ne paralizează acţiunile de vrem să facem sau ca acestea să fie depăşite
adaptare (le amână, le stopează), prevederea în întotdeauna de alţii în locul nostru este evident o
schimb ni le ghidează cu atenţie, astfel încât în cele aşteptare absurdă.
din urmă putem să ne adaptăm schimbării care a
avut loc (şi care de altfel are loc tot timpul). Exemplul 2 Ema a avut cu prietenul ei, pe care
*** îl cunoştea relativ de puţin timp, un contact sexual
Exemplul 1 Claudiu urma să aibă examen a neprotejat şi după aceea i-a fost frică că ar fi putut
doua zi. Nu apucase să înveţe toată materia, aşa să fi rămas însărcinată.
că începu să simtă în el frica de a nu-şi pica 1. Starea era de suferinţă psihică specifică fricii.
examenul. 2. Circumstanţele sunt cele descrise anterior.
1. Starea resimţită era de nelinişte, agitaţie, 3. În acele momente (când semnalul de frică se
tulburare, specifice stării de frică. manifesta în psihicul ei) ea avea raţionamente de
2. Circumstanţele sunt cele descrise mai sus. genul:
3. În acele momente (când simţea această stare - „Dacă am rămas însărcinată? Nu ar fi trebuit
specifică fricii), el avea raţionamente de genul: să fac ce am făcut… Ce o să fac acum? Cum voi
creşte copilul? Care va fi reacţia părinţilor? Părinţii
a.- „Ar trebui ca întotdeauna (indiferent de nu mă vor înţelege… Care va fi reacţia lui (a
circumstanţe) să-mi iau toate examenele pe care prietenului)?
le voi da vreodată.” 4. Raţionamentele greşite implicate de cele de
Este evident că dintr-un motiv sau altul mai sus sunt specifice „fricii de repercusiunile
(dependent sau independent de voinţa noastră) propriilor fapte” şi sunt caracterizate de aşteptări
întotdeauna există posibilitatea de a nu trece false de genul:
anumite examene. a.- „Ar trebui să putem schimba ceea ce am
A ne aştepta la contrariu e o aşteptare absurdă. făcut în trecut.”
Trebuie însă să fim prevăzători – să învăţăm cât Aceasta este o aşteptare falsă specifică
mai mult posibil şi să încercăm. regretului.
În eventualitatea eşecului, vom învăţa din nou Este evident că trecutul nu-l mai putem
şi mai bine şi până la urmă vom lua aceste schimba, dar că putem învăţa din greşelile lui,
examene într-o formă sau alta (majoritatea pentru a nu le mai repeta.
2.68
Etica Armoniei
b.- „Ar trebui ca acţiunile noastre niciodată să urmează să ia cuvântul a simţit în sine o stare de
nu aibă vreo repercusiune asupra noastră.” frică, de emotivitate crescândă şi credea că nu va fi
Întotdeauna pentru acţiunile greşite pe care le în stare să ţină acel discurs.
facem vor fi repercusiuni (mai mari sau mai mici, Până la urmă şi-a învins emoţia şi după ce a
de un fel sau altul), care vor veni mai devreme sau început să ţină discursul aceasta a dispărut total.
mai târziu. 1. Starea era de agitaţie şi nelinişte mărită,
A ne aştepta la contrariu e o aşteptare absurdă. specifică fricii („emotivităţii”).
De aceea e necesar să învăţăm din greşelile 2. Circumstanţele sunt cele precizate.
noastre şi a le altora pentru a nu le mai repeta şi 3. În acele momente, el avea raţionamente de
de asemenea să fim prevăzători şi atenţi în tot genul:
ceea ce facem pentru a nu face acţiuni greşite - „Nu voi putea vorbi în faţa atâtor oameni…
(îndreptate mai mult sau mai puţin împotriva Dacă nu voi spune ce trebuie? Dacă mă voi face de
armoniei sistemului). râs în faţa lor? Dacă mă voi încurca din cauza
c.- „Ar trebui ca întotdeauna toţi ceilalţi oameni emoţiei?” etc.
să mă aprecieze şi să se comporte cu înţelegere 4. Raţionamentele greşite implicate de cele de
faţă de mine.” etc. mai sus - semnalate de starea de „emotivitate”
Eliminând aceste aşteptări false din psihic, (formă de manifestare a stării de frică) - sunt de
acceptăm situaţia nou creată aşa cum e ea, o genul următor:
analizăm atent şi ne adaptăm cât mai optim ei, - „Ar trebui ca întotdeauna tot ceea ce spun să
urmărind ca pe viitor să nu repetăm crearea unor fie pe placul tuturor celor ce ascultă.”
astfel de situaţii care puteau fi evitate cu mai multă - „Ar trebui ca niciodată să nu fiu (nici măcar
atenţie. pentru câteva clipe) „încurcat” în ceea ce spun.”
etc.
Exemplul 3 Alex a fost invitat să ţină un Acestea sunt aşteptări false evidente şi nu vom
discurs la o anumită instituţie culturală. mai insista asupra lor.
Cu câtva timp înainte de momentul când ştia că
2.69
Radu Lucian Alexandru
2.70
Etica Armoniei
apară în noi – nu vom mai ezita deloc din acel noi o aşteptare absurdă.
moment în legătură cu ceea ce ar fi de făcut la un b.- „Ar trebui ca niciodată să nu fie nevoie să
moment dat: fac nici o acţiune specifică pentru a-mi întări şi
- cele ce ne ajută la apropierea de obiectivele menţine armonia şi existenţa sistemului propriu.”
pe care ni le-am propus pe termen lung şi scurt Cum am mai precizat, identificarea şi corectarea
(îndreptate înspre armonizarea superioară a acestor aşteptări false duce automat la dispariţia
sistemului) le vom face; semnalului ce le indica prezenţa (a semnalului de
- ceea ce nu ne ajută la atingerea acestor suferinţă psihică specific plictiselii).
obiective nu vom face. ***
24. Indecizia poate să apară doar în cazul celor 30. Lenea, cu diferitele ei forme de manifestare
ce încă mai susţin în ei dogmatisme şi non-idealuri (indecizie, plictiseală, delăsare etc.), este
şi de asemenea nu au stabilite obiective clar favorizată să apară dacă susţinem în noi
delimitate şi realiste pe care să le atingă pe termen raţionamente greşite specifice non-idealurilor:
lung şi scurt (cele pe termen scurt sunt cele care a.- indiferenţa şi lipsa asumării unei
ne ajută la realizarea obiectivelor pe termen lung, responsabilităţi faţă de bunul mers al Sistemului;
iar acestea la rândul lor e necesar cum am mai b.- menţinerea în noi a unei atitudini de
precizat să fie concretizări ale Idealurilor, Porţilor şi nesinceritate cu ceilalţi (ceea ce împiedecă ulterior
Eticii Armoniei). comunicarea – vom fi evitaţi de ceilalţi - şi duce
*** astfel la apariţia plictiselii);
25. Să vorbim acum puţin şi despre plictiseală, c.- menţinerea unei atitudini de distrugere
ca formă de manifestare a lenii. neconstructivă şi de anarhie (concretizată în
26. Conform DEX aceasta este o „uşoară revolte specifice lenii);
depresie morală provocată de singurătate, lipsa de d.- susţinerea unor atitudini de ignoranţă („Nu
ocupaţie, de o ocupaţie neatrăgătoare, de ştiu şi nici nu mă interesează…” etc. – ceea ce
monotonie”. împiedică accesul la informaţii şi percepţii noi);
27. Conştientizăm astfel că semnalul suferinţei e.- etc.
psihice specific plictiselii ne semnalizează că avem
în propriul psihic ragrese (raţionamente greşite) 31. De asemenea, prezenţa în psihic a unor
care: raţionamente greşite specifice lenii (lipsa stabilirii
a.- ne împiedică să comunicăm, ne fac să ne unor obiective clare şi precise, bineînţeles cât mai
izolăm (ne împiedică deci să satisfacem o nevoie a realiste şi mai adaptate momentului, îndreptate
sistemului emoţional - perceptiv –comunicativ); înspre realizarea Idealurilor, Porţilor şi Eticii
b.- ne împiedică să realizăm acţiuni specifice Armoniei) favorizează apariţia şi menţinerea în
necesare pentru păstrarea şi întărirea armoniei psihic a unor depresii specifice tristeţii.
unui sistem (se manifestă sub forma prezenţei
non-idealurilor); 32. Mai e de precizat în continuare că nu trebuie
c.- ne fac să realizăm acţiuni îndreptate înspre să confundăm lenea (starea de agitaţie, nelinişte,
distrugerea armoniei unui sistem (care ne abat de plictiseală, indecizie etc.) cu odihna (cu starea de
la obiectivele noastre îndreptate înspre relaxare, linişte, pace etc.), necesară pentru
armonizarea superioară a sistemului); refacerea sistemelor propriei fiinţe după o
d.- ne determină să facem acţiuni care ne activitate intensă sau mai puţin intensă desfăşurată
împiedică să avem cât mai des acces la percepţii şi de acestea.
informaţii noi, necesare pentru adaptarea la 33. Odihna este necesară periodic pentru
schimbarea necontenită care are loc în Sistem refacerea sistemelor, dar lenea nu e necesară
(nevoie a sistemului emoţional – comunicativ – niciodată pentru buna lor funcţionare.
perceptiv). 34. E necesar ca acţiunile îndreptate înspre
e.- etc. obiectivele stabilite de noi, spre a fi urmărite ca
manifestări concrete ale Idealurilor, să fie
28. Deci, prin susţinerea în psihic a unor racore întrerupte periodic de intervale de odihnă care să
(raţionamente corecte) - îndreptate înspre dureze doar atât cât e necesar pentru refacerea
comunicare şi perceperea de senzaţii şi informaţii fizică, energetică, emoţională şi mentală a
noi, înspre realizarea în cadrul sistemului a propriului sistem (altfel, odihna poate degenera pe
idealurilor şi a acţiunilor îndreptate înspre nesimţite în lene deşi e evident că acestea, după
armonizarea lui superioară – semnalul de suferinţă cum am văzut, nu pot fi confundate de o conştiinţă
psihică specific plictiselii dispare negreşit. lucidă).
29. El semnalează aşteptări false de genul: ***
a.- „Ar trebui ca eu să nu fiu nevoit niciodată să Exemplul 1 Lui Cezar îi plăcea de o vreme de o
fac nici o acţiune specifică pentru a-mi satisface colegă de facultate, fără însă a îndrăzni să se
nevoile de comunicare (să caut şi să întreţin apropie de ea şi eventual să o invite undeva în oraş
prietenii) respectiv de percepţii noi (să călătoresc, spre a se cunoaşte mai bine.
să studiez, să mă informez în legătură cu starea În tot acest timp în psihicul său a apărut şi s-a
sistemului la un moment dat etc.)”. manifestat un semnal de suferinţă psihică specific
Nimeni nu poate satisface aceste nevoi în locul indeciziei.
nostru. 1. Starea resimţită era cea specifică indeciziei
Evident, a ne aştepta la contrariu e a susţine în (ezitării, nesiguranţei, neliniştii, stresului etc.).
2.71
Radu Lucian Alexandru
2. Circumstanţele sunt cele de mai sus. E evident că din diferite motive, unii oameni nu
3. Raţionamentele ce se manifestau în psihicul pot, iar alteori nu vor să ne ajute în proiectele
lui Cezar atunci când acesta resimţea starea de noastre.
suferinţă psihică specifică indeciziei erau de genul: A ne aştepta la contrariu e a susţine în noi
- „Ce bine ar fi dacă ne-am putea apropia aşteptări absurde.
cumva… - „Ar trebui ca întotdeauna în ceea ce vreau să
- Oare mă va refuza dacă o voi invita undeva ? realizez să nu întâmpin nici un fel de rezistenţe.”
- Dacă mă va refuza ce voi face ? Mai bine nu o E evident de asemenea că în tot ceea ce facem
invit şi mai aştept…” etc. întâmpinăm rezistenţe mai mari sau mai mici.
4. Raţionamentele greşite implicate de cele de A nu le aştepta pe acestea e a susţine în noi
mai sus sunt caracterizate de aşteptări false de aşteptări false.
genul: Aşteptându-ne deci la apariţia rezistenţelor (în
a.- „Ar trebui ca niciodată să nu trebuiască să tot ceea ce facem), le analizăm detaşaţi şi le
faci ceva pentru a te apropia de cineva şi ca eliminăm una câte una, astfel că în cele din urmă
lucrurile să se petreacă întotdeauna de la sine.” realizăm ceea ce ne propunem (dacă acel lucru nu
b.- „Ar trebui ca niciodată să nu fiu refuzat în este imposibil de realizat în condiţiile sistemului din
cererile pe care le fac.” acel moment).
Ştim bineînţeles că din diferite motive Gabriel a înţeles că rezistenţele sunt inevitabil
(dependente sau independente de noi) suntem să apară şi a insistat în urmărirea realizării
refuzaţi în diferite cereri pe care le facem celorlalţi. proiectului său (fără a mai lăsa să se manifeste în
A ne aştepta la contrariu e evident absurd. el aşteptări false specifice ignorării rezistenţelor).
În cele din urmă, a reuşit să-şi realizeze
c.- „Ar trebui ca întotdeauna să te poţi proiectul şi s-a bucurat că nu s-a oprit atunci când
împrieteni cu cine vrei tu, fără ca să faci vreodată a intenţionat să o facă.
ceva în acest sens.” etc.
E evident că pentru a obţine anumite consecinţe Exemplul 3 Pe când era la o întrunire socială,
e necesar să facem anumite acţiuni specifice. pe Maria a cuprins-o o stare de plictiseală, apatie,
Lucrurile nu se petrec mai niciodată de la sine. „lipsă de chef” şi drept urmare s-a retras în sine,
Întotdeauna există rezistenţe mai mari sau mai evitând să comunice cu ceilalţi, fiind chiar pe
mici: unele pot fi înlăturate, altele nu. punctul de a părăsi întrunirea.
Înainte de a o cuprinde această stare, ea
5. În urma discuţiei cu un prieten, Cezar a asistase la o discuţie neinteresantă şi
realizat că nu are nimic de pierdut dacă încearcă să neatrăgătoare pentru ea (nu se discutau aspecte
se apropie de fată, în afara bineînţeles a senzaţiei care pe ea o interesau de obicei).
neplăcute specifice indeciziei (care îl chinuia de un 1. Starea e cea precizată mai sus.
timp) şi că în plus dacă fata îi va refuza încercarea 2. Circumstanţele de asemenea au fost arătate.
de apropiere se va putea orienta spre alte fete fără 3. În acele momente, când simţea starea de
a pierde timpul „bătând la porţi închise”. plictiseală, apatie, delăsare, în psihicul Mariei se
Deci a doua zi a încercat să o invite politicos manifestau raţionamente de genul:
undeva în oraş iar ea l-a refuzat (din motive - „Ce întrunire plictisitoare – ce subiecte
independente de el). neinteresante discută şi oamenii aceştia şi în plus
Cu toate acestea, Cezar a putut constata cum sunt şi total lipsite de valoare.
senzaţia de indecizie a dispărut imediat, „ca prin Cu siguranţă că nu pot discuta nimic cu aceşti
minune”, în urma acţiunii întreprinse de el. oameni plictisitori, lipsiţi de valoare…” etc.
A continuat apoi „să bată şi la alte porţi”, fără 4. În spatele acestor raţionamente, implicate de
ezitarea pe care o avea înainte şi în curând a găsit ele, se ascund raţionamente greşite de forma:
ceea ce căuta. a.-„Ar trebui ca întotdeauna oamenii să discute
din propria lor iniţiativă doar subiecte care mă
Exemplul 2 Pe Gabriel l-a cuprins o senzaţie interesează şi pe mine.”
de delăsare, apatie şi revoltă după ce a încercat o Pentru ca o comunicare (discuţie) să satisfacă
perioadă de timp să obţină sprijin, din diferite nevoia noastră de comunicare e nevoie ca noi să
părţi, pentru un proiect de al său fără însă a reuşi ne implicăm în ea – să ne comunicăm propriile
acest lucru şi era pe punctul de a renunţa la valori (informaţii) şi să le ascultăm pe ale celorlalţi,
proiectul său. să iniţiem discuţii sincere, deschise (nedogmatice),
1. Starea resimţită e cea descrisă mai sus. de valorizare pe seama acestora (pentru a stabili în
2. Circumstanţele sunt cele precizate. ce constă utilitatea fiecăreia din informaţiile care
3. În acele momente (când simţea acea stare apar în cursul discuţie şi astfel a putea ţine seama
de delăsare, apatie şi revoltă), în psihicul său se de ele în acţiunile noastre ulterioare).
derulau raţionamente de genul:
- „Nu mai am chef să fac nimic. Toate îmi sunt b.- „Ar trebui ca întotdeauna toţi ceilalţi
împotrivă. Nimeni nu vrea să mă ajute… etc.” parteneri de discuţie să iniţieze discuţia cu mine şi
4. Raţionamentele greşite implicate de cele de în plus să ştie mai multe decât mine despre
mai sus sunt de genul: lucrurile care mă interesează, pentru ca să pot afla
- „Ar trebui ca întotdeauna să fiu ajutat de toţi lucruri noi de la ei” etc.
ceilalţi în tot ceea ce îmi propun să fac.”
2.72
Etica Armoniei
Observaţie: Când observăm că ceilalţi ştiu mai noi nu căutăm să-i ajutăm pe ceilalţi (în măsura în
puţine decât noi în ce priveşte domeniul supus care putem) pentru a înţelege mai bine
discuţiei, este de interesul nostru (pentru a asigura mecanismele de funcţionare ale sistemului (şi
armonia sistemului) să-i ajutăm să-şi completeze astfel a putea să le respecte şi să le întărească)
cunoştinţele în acel domeniu. este evident o aşteptare falsă (care nu se poate
A ne aştepta ca sistemul social să funcţioneze la realiza).
parametrii optimi în condiţiile în care fiecare dintre
2.73
Radu Lucian Alexandru
mai puţine decât e necesar) pentru a ne asigura agitaţii, nelinişti, tulburări, şi confuzii specifice.
armonia suntem atenţionaţi de semnalele de:
agitaţie, nelinişte, stres, confuzie etc. 9. În cazul sistemului mental intuitiv:
Când facem prea puţin pentru a menţine în 9.1- „zgârcenia” constă în a considera că nu poţi
psihic raţionamente corecte şi astfel lăsăm să se cunoaşte nimic (nici măcar în mod relativ) –
manifeste aici raţionamente greşite, suntem atitudine evident greşită semnalizată de angoase,
atenţionaţi de semnale de suferinţă specifice agitaţii inutile, dezorientare, confuzie etc.
mâniei, orgoliului, tristeţii, fricii, lenii etc. 9.2- „risipa” constă în a considera că dimpotrivă
7.2- Când adunăm prea multe cunoştinţe inutile cunoşti totul (în mod absolut) rezultând de aici
(„nedigerate” ci doar stocate), lipsite de atitudinile dogmatice şi fanatismele.
profunzime (de utilitate pentru armonizarea
noastră superioară), neanalizate cu atenţie (doar 10. Pentru sistemul mentalului volitiv:
copiate), care nu ne ajută să ne păstrăm armonia 10.1- „zgârcenia” constă în a dori să facem mult
(atitudini specifice „intelectualismului”), suntem mai puţin decât e necesar pentru armonizarea
atenţionaţi de asemenea de agitaţii, nelinişti, sistemului propriu şi a societăţilor din care facem
confuzii, tulburări specifice. parte, datorită unor aşteptări false specifice,
7.3 Dezechilibrele pe acest nivel apar deci semnalizate fiecare în parte de suferinţe specifice
atunci când fie avem cunoştinţe puţine şi lor;
dogmatice (neverificate, neanalizate) – insuficiente 10.2- „risipa” constă în a susţine în noi dorinţe
pentru demararea unor acţiuni de păstrare şi imposibile, vise, himere, speranţe neîntemeiate, de
întărire a armoniei – fie când avem cunoştinţe a susţine dorinţe fără suport real sau în direcţia
multe, dar superficiale („enciclopedice”) şi de cele realizării cărora nu facem decât paşi declarativi.
mai multe ori aproape în totalitate inutile pentru a ***
asigura cu ajutorul lor păstrarea armoniei. 11. Vedem astfel că zgârcenia şi risipa, ca forme
7.4 Singurele cunoştinţe pe care e util să le de manifestare ale lăcomiei, pot fi prezente în
adunăm (în vederea atingerii scopului de mai sus) fiecare din sistemele fiinţei.
sunt cele care ne ajută să înţelegem în profunzime 12. De aceea e necesar a le sesiza prezenţa
(în mod ştiinţific) mecanismele de funcţionare a atunci când apar (lucru posibil dacă suntem atenţi
sistemelor propriei fiinţe şi astfel să putem să ne la semnalele de suferinţă specifice precizate mai
întărim armonia proprie (cunoştinţele specifice înainte), pentru a putea astfel corecta cu
necesare pentru atingerea Maturităţii Psihice pe promptitudine aşteptările false ce le
fiecare din cele 7 Raze). caracterizează:
12.1- „Ar trebui ca întotdeauna să-mi pot
8. Pentru sistemul mental existenţial – filosofic păstra armonia propriului sistem fără să fac nici o
există: acţiune specifică (sau făcând una insuficientă) în
8.1- o „zgârcenie” în a cerceta prin noi înşine acest sens (fiind „zgârcit”).”
informaţiile primite prin mărturie (dogmele de 12.2- „Ar trebui ca întotdeauna să-mi pot
diferite naturi) sau a manifesta prin noi Idealurile şi păstra armonia făcând mai mult decât e necesar şi
în acest caz apar suferinţe specifice: agitaţii, suficient pentru aceasta (făcând „risipă”).”
confuzii, nelinişti, tulburări etc., care ne 13. Ca să dăm un exemplu elocvent, e ca şi
atenţionează că susţinem în noi ragrese cum în cazul medicamentelor ne-am aştepta să ne
(raţionamente greşite) specifice dogmatismelor şi treacă boala în cazul în care luăm mult mai puţine
non-idealurilor. sau mult mai multe medicamente decât exact
8.2- o „risipă” în a cerceta prin noi înşine ceea cantitatea pe care ne-a prescris-o medicul.
ce ne înconjoară: ne punem o mie şi una de 14. Manifestarea lăcomiei specifică zgârceniei
întrebări fără a o cerceta în profunzime pe nici una, are cauze destul de serioase în lene (de a face
ne risipim atenţia în o mie de probleme şi astfel nu ceva), în frică (de a fi altfel decât ceilalţi), în
mai ajungem să le aprofundăm pe nici una dintre orgoliu (a considera că ştim totul), etc.
ele şi astfel să înţelegem şi să stăpânim 15. Manifestarea specifică risipei are cauze în
mecanismele sistemelor care ne înconjoară şi a orgoliu (a ne mândri cu cât mai multe cunoştinţe
sistemului propriu pentru a ne întări propria chiar dacă superficiale), în lene (de a aprofunda
armonie. cunoştinţele pe care le deţinem), etc.
Această risipă de asemenea ne e semnalizată de
2.74
Etica Armoniei
avem dizarmonii la nivelul emoţional – comunicativ urmaşilor (de multe ori de atmosfera din familie
– perceptiv şi la nivelul integrării sociale şi de depinzând capacitatea de armonizare a acestora).
asemenea că punem în pericol armonia sistemului Membrii unei familii îşi oferă grijă şi protecţie
social din care facem parte şi astfel implicit şi reciprocă şi ajutor la nevoie – de aceea rolul
armonia proprie. acestor două instituţii (al căsătoriei şi al familiei)
4.3.2 Căsătoria ca instituţie socială specifică nu trebuie neglijat când vorbim de armonizarea
societăţii actuale are ca scop realizarea unor unui sistem social.
condiţii optime pentru naşterea şi creşterea
2.76
Etica Armoniei
necesitatea satisfacerii imediate a acelei nevoi (după care urmează fără putinţă de a mai fi
(procesul de hrănire poate fi amânat la voinţă chiar împiedicată ejacularea, respectiv descărcarea).
25-30 de zile, cel de hidratare 3-4 zile, cel de 9. Un astfel de act sexual cu continenţă se
reproducere chiar săptămâni întregi etc.) şi nici aseamănă cu o hrănire cu continenţă: să
necesitatea satisfacerii ei oarbe şi inconştiente presupunem, că după ce nu am mai mâncat de
(nediscriminative) – din multe motive întemeiate câteva zile, începem să mâncăm gustând doar o
nu mâncăm orice, nu bem orice, nu iniţiem actul mică bucăţică de plăcintă – imediat apare un
sexual cu oricine, oricum şi oricând etc.) semnal de plăcere gustativă, care ne indică faptul
4.4.1 Oricum, din momentul apariţiei semnalului „că suntem pe drumul cel bun” (să continuăm să
de suferinţă ce semnalizează necesitatea mâncăm până vom satisface complet nevoia de
satisfacerii unei nevoi oarecare, să fim conştienţi hrană dacă vrem să realizăm armonia sistemului
că aceasta va persista (cu intensitate mai mare sau fizic).
mai mică) până când, mai devreme sau mai târziu, 10. Dar să presupunem că noi ne oprim din
vom satisface sub o formă sau alta acea nevoie mâncat pentru câteva secunde.
(doar atunci va dispare temporar). Reapare astfel imediat senzaţia de foame, care
Dacă refuzăm să satisfacem sub orice formă ne indică faptul că acea bucăţică mică nu e
vreuna din aceste nevoi fiziologice, în cele din suficientă pentru a satisface pe deplin nevoia de
urmă vom distruge armonia şi chiar existenţa hrană pe care o avem în acel moment şi că e cazul
sistemului propriu. să continuăm să mâncăm.
11. Atunci, noi mai luăm o bucăţică mică de
4.5- Ciclul de satisfacere a nevoilor fiziologice plăcintă şi apoi iarăşi ne oprim din mâncat pentru
poate fi perturbat prin două procese: câteva secunde sau zeci de secunde şi tot aşa
4.5.1- nesatisfacerea nevoii (postul, abstinenţa) repetăm procesul descris mai sus, prelungind
– când este amânată pe o anumită perioadă foarte mult (mult mai mult decât ar fi necesar în
satisfacerea nevoii; mod normal) procesul de hrănire.
4.5.2- sub-satisfacerea nevoii (subnutriţia, sub- 12. E evident că dacă vrem să atingem foarte
hidratarea, nerealizarea optimă a confortului repede starea de armonie la acest nivel trebuie să
termic, continenţa etc.) – când este amânată mâncăm atât cât e necesar şi cât mai repede (în
satisfacerea completă a nevoii (o satisfacem dar nu sensul de a nu face pauze prelungite în procesul
complet). normal de asimilare a hranei) cantitatea de hrană
necesară.
5. Revenind la ciclul de satisfacere a nevoii de 13. Dar se poate ca noi să urmărim pe lângă
reproducere mersul lui normal este următorul: procesul de satisfacere a nevoii de hrană şi alte
5.1- Apare „atracţia sexuală”, ca formă a lucruri, ca de exemplu: întărirea voinţei, a puterii
suferinţei ce semnalizează nevoia de reproducere; de concentrare şi de autocontrol etc.
5.2- În condiţii prielnice, ea e urmată de actul 14. În aceste condiţii, putem să facem această
sexual – în momentul începerii acestui act, continenţă alimentară (postul este o astfel de
„atracţia sexuală” e cea mai puternică (ca continenţă), dar atenţie: ne mâncând suficient,
intensitate) – la fel şi semnalul de plăcere ce practicanţii respectivi nu sunt niciodată sătui şi
însoţeşte începerea actului; astfel semnalul suferinţei specifice (de foame)
5.3- Pe măsură ce actul se desfăşoară, se continuă să se manifeste în ei.
manifestă succesiv atât plăcerea sexuală cât şi În cazul postului negru (când nu se mănâncă
suferinţa specifică (sub forma „atracţiei sexuale”) – absolut nimic) vorbim de „abstinenţă alimentară”.
ambele îndemnând la continuarea actului până la 15. La fel ca în cazul hranei este şi în cazul
satisfacerea totală a nevoii (ejacularea bărbatului actului sexual: amânarea finalizării lui (amânarea
în vaginul femeii). satisfacerii complete a nevoii de reproducere) duce
5.4- După satisfacerea nevoii urmează o la menţinerea în noi a unor semnale de suferinţă
perioadă de relaxare, de odihnă, după care specifice (care ne indică acest lucru – nelinişti şi
procesul se va relua din nou. agitaţii specifice „atracţiei sexuale”).
16. Diferite căi spirituale recomandă continenţa
6. În cazul continenţei sexuale, satisfacerea sexuală (prelungirea actului sexual la voinţă prin
deplină a nevoii de reproducere este amânată – amânarea finalizării lui) şi într-adevăr ea poate fi
ejacularea la bărbat şi descărcarea la femeie este un bun exerciţiu de întărire a voinţei, a puterii de
amânată – în aceste condiţii continuă să se concentrare şi autocontrol şi de asemenea ea
manifeste succesiv atât semnalul de suferinţă permite armonizarea superioară şi întărirea relaţiei
psihică specific cât şi cel de plăcere specifică, celor doi (un el şi o ea) care o practică în cadrul
ambele îndemnând la realizarea satisfacerii depline unei relaţii stabile (lucru care nu e de neglijat în
a nevoii de reproducere. realizarea unei mai mari armonii familiale).
7. În aceste condiţii, echilibrarea (armonizarea) 17. Cei care o practică însă nu trebuie să piardă
la nivel fizic în cazul acestei nevoi nu este realizată din vedere mecanismul descris mai sus: aceste
şi astfel semnalul de odihnă, de armonie nu poate antrenamente, acest tip de practică nu aduc pacea
să apară. sufletească, nu duc la apariţia semnalului de
8. Cei doi ar putea continua actul sexual cu armonie – acesta e adus doar de finalizarea actului
continenţă până la epuizare fizică, făcând doar sexual – este bine să se ştie acest lucru şi să fie
efortul de a evita depăşirea punctului de non-retur conştientizat ca atare.
2.77
Radu Lucian Alexandru
20. Bineînţeles că şi postul negru, respectiv apoi imediat după ce e înghiţită se face câte o
abstinenţa sexuală etc. pot fi folosite ca exerciţii de pauză de câteva secunde sau zeci de secunde, apoi
întărire a voinţei şi puterii de autocontrol, precum se mănâncă o altă bucăţică şi tot aşa mai departe
şi pentru purificare fizică şi „spirituală”, dar ele …) sau continenţa „hidratantă” (se bea, după ce
trebuie abordate cu prudenţă, deoarece apare o senzaţie puternică de sete, un pahar de
nesatisfacerea nevoilor duce pe termen lung la apă în decurs de o oră, două – se bea o înghiţitură
dezechilibre importante în sistemul fizic şi psihic. infimă, apoi se aşteaptă câteva secunde bune apoi
21. Pentru amatorii de exerciţii de întărire a se bea o alta şi tot aşa mai departe …) etc.
voinţei şi a puterii de autocontrol se poate 22. Aceştia trebuie însă să aibă în vedere
recomanda nu doar abstinenţa şi/sau continenţa (aşa cum am mai precizat) faptul evident că a ne
sexuală, deoarece la fel de eficiente se pot dovedii aştepta să atingem starea de armonie (de relaxare,
abstinenţa alimentară (postul negru – nu se de bine, de pace etc.) atâta timp cât practicăm
mănâncă nimic, doar se bea apă sau ceai), abstinenţa sau continenţa este o aşteptare falsă.
abstinenţa de la consumul de apă (două - trei zile, Atâta timp cât le vom practica pe acestea vom
nu mai mult) sau continenţa alimentară (de împiedica satisfacerea completă a nevoilor
exemplu, după ce apare senzaţia de foame se fiziologice - cu consecinţele de rigoare – lucru
poate mânca o felie de pâine cu gem în decurs de o semnalat de persistenţa semnalului de suferinţă
oră sau mai mult – se ia câte o bucăţică infimă specific fiecărei nevoi.
2.78
Etica Armoniei
2.79
Radu Lucian Alexandru
(deoarece aşa zice el că trebuie să fiu) şi astfel mă În momentul când avem în psihic mânie,
simt mai bine…”. tristeţe, etc., supraconştientul ne semnalizează
Este evident că această asociere pe care o face prezenţa raţionamentelor greşite specifice acestora
„credinciosul” nu prea e justificată: adevărata prin semnale de suferinţă psihică specifică.
cauză pentru care el se simte mai bine (nu mai Cel care sesizează mânia şi începe rugăciunea
apar diferite semnale de suferinţă psihică în dogmatică, recunoaşte (indirect şi insuficient
psihicul său la fel de des sau la intensitatea pe care conştientizat) că nu e bine pentru el să se mânie,
o aveau înainte) este faptul că nu se mai mânie, întristeze etc. (simte intuitiv că aceste
este mai umil etc. (nu mai susţine în sine raţionamente nu îl ajută să-şi păstreze armonia) şi
raţionamente greşite specifice mentalului concret) astfel începe să susţină în psihic un racor
indiferent în cine crede (în Apollo, sau în Împăratul (raţionament corect).
Cerului, sau în Moş Crăciun, sau în Zâna Pădurii Prin urmare semnalul suferinţei psihice ce îi
etc.). semnaliza prezenţa raţionamentelor greşite
Aceste credinţe au deci la bază aşteptări false specifice mâniei, tristeţii etc. dispare.
de genul dogmatismelor sau a non-idealului 3.2 Deci, formula rugăciunii dogmatice cuprinde
„credinţei oarbe” (despre care am mai discutat) ca nişte racore (raţionamente corecte) – anume că
de exemplu: mânia, tristeţea, orgoliul etc. nu sunt bune pentru
- „Ar trebui ca tot ceea ce cred eu despre lume păstrarea armoniei proprii – care le înlocuiesc pe
la un moment dat să fie adevărat, chiar dacă nu cele anterioare specifice mâniei, tristeţii, etc., care
am verificat ceea ce cred…” astfel încetează să se mai manifeste.
- „Ar trebui ca întotdeauna tot ceea ce îmi spun Dar tot formula rugăciunii devoţionale
ceilalţi despre diferite aspecte ale existenţei pe dogmatice cuprinde şi nişte ragrese (raţionamente
care eu nu le-am verificat (sau nu pot să le verific) greşite) semnalizate de prezenţa în psihic a unor
să fie adevărat”. uşoare nelinişti, îndoieli şi de incapacitatea de a
- „Ar trebui ca nimeni niciodată să nu mă mintă rămâne stabili în susţinerea în psihic a
(voit sau nu).” etc. raţionamentelor corecte opuse mâniei, tristeţii etc.
***
Exemplul 3: – „Mecanismul rugăciunii 4. Aceste raţionamente greşite sunt specifice
dogmatice” mentalului cauzal:
„Osiris (Isuse, Alah, Dumnezeule, Mamă Divină 4.1- „Doar Osiris (Isus, Alah…)mă poate scăpa
etc.) ştiu că doar tu poţi să alungi păcatele mâniei, de mânie, tristeţe etc.”
tristeţii, orgoliului, etc. din mine, aşa că te rog din Trebuie să conştientizăm în profunzime
inimă, distruge-le, deoarece ştiu, că aşa cum zici şi următorul adevăr: ”nimeni nu poate mânca în locul
tu (sau prin gura profetului tău), ele nu sunt bune nostru!” – tot la fel nimeni nu poate restructura în
pentru mântuirea mea!” mod stabil şi cu efecte de durată propriile noastre
Andrei (Mariana, Vasile, Anca etc.) pronunţă cogniţii în locul nostru (fără participarea directă
această rugăciune dacă simte că s-a mâniat sau e sau indirectă a noastră).
trist etc. şi vrea să scape de a manifesta în sine
aceste „păcate” (cum le numeşte el) care îl 4.2- „Osiris (…) mă scapă de mânie, tristeţe
împiedică, zice el, să se „mântuie” (să se etc.”
ilumineze, să-şi trezească conştiinţa etc.). Adevărul e că raţionamentele greşite specifice
1. În acele momente, starea de mânie, tristeţe mâniei dispar când conştientizăm că sunt greşite
etc. se diminuează în intensitate dar nu dispare (nu sunt bune, utile pentru păstrarea propriei
total şi în plus are asociată uşoare îndoieli în existenţe şi armonii), indiferent în cine credem noi
legătură cu faptul dacă „divinitatea” chemată îl va că le înlătură!
scăpa sau nu de stările acestea (cică nu ştie dacă Procesul e simplu: conştientul nostru le-a
merită să i se facă acest „favor”). înlăturat, înlocuindu-le cu nişte raţionamente
2. Când observă că intensitatea stării descreşte, corecte opuse mâniei şi cu nişte raţionamente
consideră că „divinitatea” l-a ascultat şi îi greşite specifice mentalului cauzal.
mulţumeşte pentru aceasta. Doar el poate să facă acest lucru!
3. Raţionamentele implicate de cele specifice 4.2.1 Motivaţiile însă, pentru schimbarea unui
rugăciunii dogmatice (precizate anterior) sunt de raţionament greşit specific mentalului concret cu
genul: un altul corect specific aceluiaşi mental pot fi
- „Mânia, tristeţea, desfrâul, orgoliul etc. nu infinite (pot fi de exemplu raţionamente corecte
sunt bune pentru mine, deoarece mă împiedică să sau greşite specifice nivelului cauzal).
mă simt bine (să dobândesc mântuirea – Pe supraconştient „nu-l interesează” motivul
fericirea).” pentru care nu mai susţinem în psihic un
- „Doar „divinitatea” (Osiris …), doar ea şi raţionament greşit (la fel cum pe sistemul nervos
nimeni altcineva, mă poate scăpa de aceste vegetativ, care ne transmite semnalul de durere
păcate.” fizică, specific de exemplu cazului când avem înfipt
- „Divinitatea” m-a scăpat de mânie, tristeţe, un cuţit în picior, „nu îl interesează” din ce motiv
depresie etc. – îţi mulţumesc Osiris…” scoatem cuţitul din picior – dacă îl scoatem însă el
scade din intensitate semnalul de durere specific),
3.1 De ce şi cum funcţionează uneori acest tip ci doar că nu îl mai susţinem – atunci el încetează
de rugăciune? să mai manifeste semnalele de suferinţă psihică ce
2.80
Etica Armoniei
2.81
Radu Lucian Alexandru
aproapele etc.), dintre care două sunt mai unicul pat bun care există (pe care se doarme
importante: bine) – toate celelalte paturi (de diferite forme sau
- să regret greşelile (păcatele) şi să nu le mai mărimi) nu sunt bune…” – poate afirma de
repet exemplu cineva care nu face distincţiile precizate
- şi să mă rog lui să mi-l dea pe Y. mai sus, deşi dacă ar sta să se gândească mai bine
3. Deci nu mă mai mâniu (sunt umil, iubesc ar vedea că el de fapt nu a verificat niciodată „cum
etc.) pentru că vreau să obţin Y şi ştiu că doar X se doarme pe celelalte paturi”.
mi-l poate da – iar el nu mi-l dă dacă nu
îndeplinesc condiţiile Z.” Obs.: 3. Diferitele credinţe dogmatice pe care
le au diferiţi oameni, de obicei, sunt priviri
Aşteptările false ce apar la fiecare din aceste superficiale aruncate asupra realităţii şi sunt
etape sunt de genul: caracterizate de neînţelegerea pârghiilor, a legilor
1. – „Ar trebui ca întotdeauna tot ceea ce zice de funcţionare a diferitelor sisteme existente în
X-ulescu să fie adevărat, chiar dacă eu nu am manifestare.
verificat sau nu pot să verific afirmaţiile lui.” De exemplu: „Eu cred că dacă mă rog lui X-
- „Ar trebui ca întotdeauna tot ce cred eu că ulescu (Osiris, Hristos, Alah, Krishna etc.) să mă
este adevărat să şi fie adevărat, fără să mai fie ajute să fiu mai calm, mai umil, mai puţin trist etc.
nevoie să verific ceea ce cred (pe baza unor (pentru că ştiu că aceste stări nu sunt bune pentru
mărturii sau raţionamente)” etc. mine), el mă va face să fiu mai calm, mai umil,
2. - „Ar trebui ca întotdeauna tot ce zic alţii că mai puţin trist etc.”
ar trebui să facem pentru binele nostru să ducă După cum am mai tot precizat, indiferent în cine
într-adevăr la dobândirea acestuia.” crede cineva (în Osiris, în Alah, în Hristos sau în
3. „Ar trebui ca întotdeauna când cineva zice că Moş Crăciun, sau în Zâna Pădurii sau în Zeul
doar el ne poate da un lucru anume, acest lucru să Papucilor, etc.), dacă el nu mai susţine în psihic
fie adevărat.” raţionamente greşite (ragrese) specifice mâniei,
orgoliului, tristeţii, etc., se va simţi bine din partea
Obs.: 1. În ce priveşte obţinerea stării de bine semnalelor specifice acestor greşeli de
interior acest lucru am văzut că doar noi ni-l putem raţionament, însă va avea nelinişti şi îndoieli
da prin corectarea raţionamentelor greşite pe care specifice „credinţei sale” dogmatice – prin care
le lăsăm să se manifeste în noi. supraconştientul îi semnalizează că el consideră
Şi la fel cum nimeni nu poate mânca în locul certe lucruri pe care nu le-a verificat şi astfel pune
nostru, tot la fel nimeni nu poate să corecteze în pericol armonia sistemului propriu, prin
propriile raţionamente în locul nostru (fără previziunile false pe care le face asupra evoluţiei
participarea directă sau indirectă a noastră). evenimentelor în viitor pe baza acestor cunoştinţe
„certe”.
Obs.: 2. Aşteptarea falsă în acest caz constă în Supraconştientul ne arată când susţinem în noi
asocierea greşită a unui efect cu o cauză anumită – credinţe neverificate, dogmatisme, atitudini de
mai precis constă în a considera în mod evident încredere oarbă, prin semnale de suferinţă psihică
greşit o manifestare particulară a unei cauze specifice: nelinişti, agitaţii, nehotărâre, neclarităţi,
generale ca fiind singura şi unica manifestare a obsesii, indecizii, instabilitate psihică etc.
acelei cauze generale (obs.: orice cauză are o Depinde doar de noi dacă le luăm în considerare
infinitate de efecte şi orice efect are o infinitate de pentru a alunga din psihic şi diferitele raţionamente
cauze.). greşite specifice mentalului existenţial –filosofic (de
„Eu ştiu că patul meu e bun pentru că am natura credinţelor dogmatice şi a non-idealurilor).
dormit pe el, dar în plus eu ştiu că acesta este
2.82
Etica Armoniei
atenţie pentru a vedea când psihicul vostru e vindecaţi, pentru că senzaţia de durere va persista
tulburat, nemulţumit, stresat, neliniştit; atâta timp cât „cuţitul” va rămâne în rană.
5.2- acestea sunt semnale ale faptului că exact 10. Soluţia cea mai simplă şi cea mai puţin
în acel moment găzduiţi în propriul psihic cel puţin dureroasă este confruntarea directă cu aceste
un mod greşit de gândire (cel puţin o aşteptare moduri greşite de gândire, înţelegerea şi
falsă de o formă sau alta) pe care trebuie să-l corectarea lor imediată - astfel vindecând „rana
identificaţi; psihică” pe care ele au provocat-o şi simţind din
5.3- după ce l-aţi identificat (ca fiind de nou liniştea, pacea şi fericirea (care au fost
exemplu de natura mâniei, sau fricii... sau unei prezente în noi înainte de contactul cu stimulul
credinţe dogmatice, etc.), căutaţi să vedeţi cauzele care a dezechilibrat propriul sistem).
fizice, circumstanţele exterioare exacte care au 11. Acest proces de autoobservare şi
prilejuit manifestarea lui în voi; autoanaliză psihică trebuie să fie continuu pentru
5.4- rememoraţi-le, vizualizaţi şirul că pe parcursul vieţii ne vom confrunta mereu (mai
evenimentelor şi căutaţi să înţelegeţi în ce moment rar sau mai des) cu stimuli noi sau vechi ce pot
v-aţi raportat greşit la acestea, în ce moment aţi genera moduri greşite de raportare la ei şi astfel
creat în psihicul vostru aşteptările false care s-au dezorganizări ale sistemului nostru psihic şi fizic.
menţinut până acum, provocându-vă senzaţia de 12. Fiind astfel în alertă percepţie tot timpul,
suferinţă; vom scurta foarte mult prezenţa semnalului
5.5- odată identificate, corectaţi aceste greşeli suferinţei (până la reducerea aproape totală a lui).
de gândire prin raportarea corectă la realitate. Dacă veţi fi capabili să menţineţi tot timpul
6. Dacă veţi găsi şi veţi identifica modul corect moduri corecte de gândire în psihic, semnalul
de raportare la realitate (modul care permite suferinţei psihice nu va mai apare.
menţinerea şi dezvoltarea armoniei voastre Nu va mai avea motiv să o facă!
interioare şi exterioare), o veţi şti imediat pentru 13. Armonizării Psihice i se adaugă Armonizarea
că veţi simţi cum „vi se ia o piatră de pe suflet”, Fizică şi respectiv cea cu Societatea şi cu Mediul
pentru că veţi simţi imediat senzaţia de linişte, Natural (cu Întregul).
pace, mulţumire. 14. Când suntem armonizaţi concomitent pe
7. Dacă acest semnal nu apare, înseamnă că fiecare din aceste nivele nu mai este nici un
trebuie să mai căutaţi, să mai aprofundaţi obstacol în calea manifestării plenare în noi a
problema în cauză, până veţi identifica modul liniştii şi păcii, a fericirii şi beatitudinii existenţiale.
corect de gândire şi raportare la realitate. 15. Mişcarea Trans-Religioasă ne oferă tot
8. Nu are nici un sens să amânaţi această cadrul ideatic necesar pentru a realiza cu succes
încercare de înţelegere şi de corecţie a greşelilor de această Armonizare Integrală a Fiinţei!
gândire pentru că astfel nu faceţi decât să Mai e necesar doar ca fiecare din noi să
prelungiţi suferinţa pe care o simţiţi care, fiind un profităm la maxim de acesta şi să ne manifestăm
semnal ce vă atenţionează asupra dizarmoniei din astfel ca ceea ce suntem generaţi de Întreg să fim:
voi, va persista până armonia va fi refăcută (până nişte fiinţe trăitoare în Eternitate şi în Infinit,
vă veţi hotărî în cele din urmă să corectaţi navigând pe oceanul schimbător al vieţii, în
raţionamentele greşite pe care le purtaţi în psihic). contemplare şi participare deplină la miraculosul
9. Nu are nici un sens să amânaţi a vă scoate joc al fiinţării.
„cuţitul” din rană, a o coase şi a căuta să o
E-mail: radu.lucian.alexandru@gmail.com
Id Messenger: radu_lucian_alexandru@yahoo.com
YouTube page: www.youtube.com/radulucianalexandru
web1: http://radu-lucian-alexandru.blogspot.com
web2: http://etica-armoniei.blogspot.com
2.83