P. 1
bazele comertului

bazele comertului

|Views: 1,683|Likes:
Published by Octav Moise

More info:

Published by: Octav Moise on Apr 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2013

pdf

text

original

Sections

  • I. ROLUL SI LOCUL COMERTULUI ÎN CADRUL ECONOMIEI NATIONALE
  • II. DISTRIBUTIA MÃRFURILOR
  • III. ORGANIZAREA COMERTULUI SI A APARATULUI COMERCIAL
  • IV. COMERTUL CU RIDICATA
  • V. COMERTUL CU AMÃNUNTUL
  • VI. ALIMENTATIA PUBLICÃ
  • IX. COMERTUL ELECTRONIC
  • X. BAZA TEHNICO-MATERIALÃ A COMERTULUI
  • XI. RESURSELE COMERTULUI
  • XII. RELATIILE COMERTULUI CU PRODUCÃTORII SI CONSUMATORII
  • XIII. PROTECTIA CONSUMATORILOR
  • XIV. EFICIENTA ACTIVITÃTII COMERCIALE

BAZELE COMERTULUI Cuprins Capitolul 1. Locul, rolul şi importanŃa comerŃului în economia naŃională 1.1.

ComerŃul activitate de bază în cadrul economiei 1.2. Actele de comerŃ şi comerciantul Capitolul 2. DistribuŃia mărfurilor 2.1. ConŃinutul, rolul şi funcŃiile distribuŃiei 2.2. Tipologia canalelor de distribuŃie 2.3. ParticularităŃi ale distribuŃiei unor bunuri şi servicii Capitolul 3. Organizarea comerŃului şi a aparatului comercial 3.1. Principii ale organizării activităŃii comerciale 3.2. Sisteme de organizare a aparatului comercial 3.3. Locul şi importanŃa firmei în organizarea comerŃului Capitolul 4. ComerŃul cu ridicata 4.1. ConŃinutul, rolul şi funcŃiile comerŃului cu ridicata 4.2. Tipologia comerŃului cu ridicata 4.3. TendinŃele şi evolutia comerŃului cu ridicata Capitolul 5. Comertul cu amănuntul 5.1. ConŃinutul, importanŃa şi funcŃiile comerŃului cu amănuntul 5.2. Tipologia activităŃii comerciale cu amănuntul 5.3. TendinŃele şi evoluŃia comerŃului cu amănuntul

Capitolul 6. AlimentaŃia publică
6.1. 6.2. 6.3. 6.4.

Continutul şi particularităŃile alimentaŃiei publice Tipologia unităŃilor de alimentaŃie publică Baza tehnico – materială a sectorului de alimentaŃie publică MutaŃii şi orientări în organizarea şi modernizarea activităŃii de alimentaŃie publică

Capitolul 7. Serviciile comerciale 7.1 ConŃinutul serviciilor comerciale 7.2 Locul serviciilor comerciale în cadrul comerŃului actual 7.3 Tipologia serviciilor comerciale 7.4 TendinŃe pe plan mondial în dezvoltarea serviciilor comerciale Capitolul 8. ComerŃul cooperatist 8.1. Organizarea şi funcŃionarea cooperaŃiei de consum 8.2. MutaŃii în viaŃa şi activitatea cooperaŃiei de comsum în etapa actuală Capitolul 9. ComerŃul electronic 9.1. Conceptul de comerŃ electronic şi sfera sa de cuprindere 9.2. ComerŃul electronic pe Internet 9.3. ComerŃul electronic în România Capitolul 10. Baza tehnico- materială a comerŃului 10.1. Conceptul de bază tehnico-materială a comerŃului 10.2. Baza tehnico-materială a comerŃului cu amănuntul 10.3. Baza tehnico-materială a comerŃului cu ridicata 10.4. Progresul tehnic în comerŃ Capitolul 11. Resursele comerŃului 11.1. Resursele umane în comerŃ 11.2. Patrimoniul agenŃilor economici în comerŃ 11.3. Resursele financiare în comerŃ Capitolul 12. RelaŃiile comerŃului cu producătorii şi consumatorii
1

12.1. RelaŃiile comerŃului cu producătorii 12.2. RelaŃiile comerŃului cu consumatorii Capitolul 13. ProtecŃia consumatorilor 13.1. Conceptul şi structura de acŃiune a protecŃiei consumatorului 13.2. Implicarea puterii publice în protecŃia consumatorilor 13.3. Organizarea consumatorilor în vederea apărării drepturilor proprii 13.4. Politica de protecŃie a consumatorilor în România Capitolul 14. 14.1. 14.2. 14.3. 14.4. EficienŃa activităŃii comerciale Conceptul şi conŃinutul eficienŃei activităŃii comerciale EficienŃa economică a activităŃii comerciale EficienŃa socială a comerŃului Căi de creştere a eficienŃei activităŃii comerciale

Bibliografie obligatorie 1. Gheorghe Pistol 2. Gheorghe Pistol
LuminiŃa Pistol (coordonatori) 3. LuminiŃa Pistol

Bazele comertului, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. ComerŃul interior .Teoria şi practică, Editura Economică, Bucureşti, 2004.

Concepte, mecanisme si politici, Editura FundaŃiei România de Mâine, Bucureşti, 2001. Bazele comertului, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995.

4. Dumitru Patriche
(coordonator),

Bibliografie facultativă 1. Kotler, Ph. 2. Dumitru Patriche 3. Dumitru Patriche, Gheorghe
Pistol.(coordonatori)

Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1997 Tratat de economia comertului, Editura Eficient, Bucureşti, 1998 Protectia Consumatorilor, Editura Monitorul Oficial, Bucuresti, 1998.

Disciplina “Bazele ComerŃului” abordeazã fenomenele si procesele economice sub aspectul esentei si formelor de manifestare, conexiunilor cu celelalte procese din economie, metodologiei de cuantificare a mãrimii si dinamicii acestora, precum si al eficientei. Disciplina are un rol esential în a pune bazele pregãtirii în domeniu a viitorilor specialisti în comert, în general, în marketing, în particular, întregind cunostintele teoretice si practice cãpãtate în primii doi ani de studiu. I. ROLUL SI LOCUL COMERTULUI ÎN CADRUL ECONOMIEI NATIONALE Comertul – NoŃiunea de comerŃ are un continut complex, determinând o funcŃie economică ce constă în a cumpăra mateconcept, rii prime sau produse pentru a le revinde. continut, Sub aspect juridic, comerŃul reprezintă transferul titlufunctii si lui de proprietate, respectiv înstrăinarea rezultatelor forme propriei activităŃi, pentru a primi, în schimb, alte bunuri (bani) sau servicii.
2

Obiective

Actele de comert

NoŃiunea de comerŃ trebuie privită sub o dublă accepŃiune: • categorie economică, concept folosit de teorie; • ramură a economiei naŃionale. Continutul activităŃii de comerŃ este complex. Astfel, alături de activitatea de intermediere, comerŃul cuprinde şi alte activităŃi, precum cercetarea pieŃei, informarea populaŃiei, educarea consumatorilor, publicitatea, promovarea, crearea cadrului ambiental necesar actului de vânzare-cumpărare etc. ÎnŃelegerea importanŃei activităŃii desfăşurate de comerŃ este legată de functiie acestuia, funcŃii destinate să asigure un flux normal al producŃiei spre consum. În acest sens, principalele funcŃii ale comerŃului sunt: a) cumpărarea mărfurilor de la producător sau de la colector în vederea revânzării către intermediari sau utilizatorii finali; b) stocarea mărfurilor, funcŃie datorată locului de intermediar pe care comerŃul îl ocupă între producŃie şi consum; c) fracŃionarea cantităŃilor mari de mărfuri livrate de către producŃie, asortarea loturilor respective, formarea sortimentelor comerciale şi asigurarea unor partizi mici, care urmează să fie puse la dispoziŃia consumatorilor; d) transferul mărfurilor către zonele şi punctele cele mai îndepărtate şi izolate, pentru a fi vândute consumatorilor; e) crearea condiŃiilor de realizare efectivă a actului de vânzarecumpărare; f) informarea atentă a consumatorilor potenŃiali şi a intermediarilor şi, în acest context, promovarea produselor şi serviciilor prin tehnici şi metode diverse; g) cercetarea cerinŃelor consumatorilor şi a sugestiilor acestora. În concluzie, este vorba de funcŃii importante ale comerŃului, de natură economică şi socială. Principalele forme ale comerŃului sunt: – comerŃul interior – ce face obiectul cursului nostru; – comerŃul exterior. Corespunzător formelor de circulaŃie a mărfurilor, se disting două forme de comerŃ: • ComerŃul cu ridicata (de gros sau en gros); • ComerŃul cu amănuntul (de detail sau en detail). Actul de comerŃ = o activitate efectuată în procesul realizării unei profesiuni comerciale. Aşadar, actul de comerŃ este o activitate specializată în intermedierea schimbului, desfăşurată de persoane juridice sau fizice. Asemenea acte de comerŃ prezintă o serie de caracteristici referitoare la: • scopul relaŃiilor comerciale este profitul; • existenŃa unei baze tehnico-materiale adecvate; • o problematică comună a pieŃei (ofertă, cerere, negocieri, logistică etc.); • probleme comune de gestiune a resurselor (pregătirea personalului, evidenŃă contabilă etc.).
3

Comerciantul

Actele comerciale se diferenŃiază în funcŃie de destinaŃia pe care bunurile o au în activitatea economică şi după modul lor de însuşire a în procesul de repartiŃie din economie. În funcŃie de bunurile care fac obiectul actului de comerŃ, se poate vorbi despre: • acte de comerŃ cu bunuri intermediare, industriale şi de echipament; • acte de comerŃ cu produse agricole; • acte de comerŃ cu bunuri de larg consum (industriale şi agricole). Există însă şi acte de comerŃ cu servicii – de producŃie şi consum – respectiv: • acte de comerŃ cu servicii turistice; • acte de comerŃ cu servicii bancare şi de asigurări; • acte de comerŃ cu titluri financiare. Actele de comerŃ sunt efectuate de comercianŃi, având acest statut orice persoană juridică sau fizică a cărei profesie este comerŃul. Pentru a fi comerciant, persoana în cauză trebuie să îndeplinească în totalitate şi în aceleaşi timp următoarele condiŃii: • să facă acte de comerŃ; • să realizeze asemenea acte în mod obişnuit, acest lucru presupunând repetabilitatea operaŃiilor respective; • să transforme realizarea actelor respective în profesia de bază sau accesorii; • să acŃioneze în nume personal. Există o serie de restricŃii privind desfăşurarea activităŃii de comerŃ, ele referindu-se la: a) persoana comerciantului (persoane incapabile, persoane incompatibile); b) modul de organizare a diferitelor tipuri de comerŃ (activităŃi interzise în mod expres întreprinzătorilor, fiind monopol de stat, sectoare de comerŃ reglementate în cadrul cărora activitatea comercială poate fi desfăşurată sub restricŃia respectării unor condiŃii speciale, acte de comerŃ care presupun o autorizaŃie specială etc.). Orice comerciant are o serie de obligaŃii şi prerogative. ObligaŃiile comerciantului se referă la: • respectarea sistemului de relaŃii specifice fiecărei ramuri şi a modului de desfăşurare a activităŃii comerciale, ce Ńin de conducerea unor evidenŃe contabile şi de conservarea unor documente sau de deschiderea unui cont bancar etc.; • obligaŃii fiscale – plata impozitelor şi taxelor legale; • obligaŃii ce revin comerciantului în calitatea sa de patron (cunoaşterea legislaŃiei în domeniul comercial şi al muncii, a regulilor de igienă şi securitate socială). Prerogativele comerciantului (avantaje, privilegii) se referă la o serie de drepturi, precum acela de a fi membru al Camerei de ComerŃ, posibilitatea de a beneficia de o serie de măsuri speciale cu privire la activitatea desfăşurată etc.
4

CUVINTE CHEIE: comert exterior; comert interior; comert cu ridicata; comert cu amanuntul; comerciant; acte de comert. TESTE GRILA • Activitatile de transport sunt prin natura lor: a. acte de comert formale b. acte de comert naturale c. acte de schimb in virtutea teoriei accesorii d. acte civile Raspuns: B • Clasificati activitatile de comert in functie de obiectul afacerilor a. comertul propriu-zis, comertul cu servicii, comertul exterior, tranzitul. b. comertul interior, comertul exterior, tranzitul. c. comertul propriu-zis, comertul bancar, comertul transporturilor, comertul de asigurari. d. comertul cu produse de baza, comertul cu produse manufacturate, comertul cu servicii. Raspuns: C • Comertul ofera consumatorilor finali sau intermediari posibilitatea de a evita efectuarea unor cumparaturi mari si foarte mari, care sa le imobilizeze sume importante de bani, contribuind astfel la reducerea cheltuielilor consumatorilor legate de achizitionarea celor necesare, determinate de deplasari costisitoare. Raspuns: ADEVARAT • Actele de comert formale, numite si proforma, sunt acele acte de comert ce au ca obiect_______________________________________. Raspuns: operatiuni realizate sub acoperire sau prin intermediul scrisorii de schimb. II. DISTRIBUTIA MÃRFURILOR DistribuŃie = ansamblul mijloacelor şi operaŃiunilor ce Continutul, rolul si asigură punerea la dispoziŃia utilizatorilor sau consumatorilor finali a bunurilor şi serviciilor realizate de functiile distributiei producători. În acest context, se poate vorbi despre: • distribuŃia comercială = transferul titlului de proprietate asupra produsului de la producător la consumator; • distribuŃia fizică (logistica) = punerea la dispoziŃia consumatorilor a bunurilor şi serviciilor, cu ajutorul mijloacelor de transport şi a stocajului. DistribuŃiei îi revine rolul de a regulariza mişcarea bunurilor şi serviciilor între producŃie şi consum şi de a satisface nevoile consumatorilor, furnizându-le o serie de servicii. Principalele funcŃii ale distribuŃiei sunt: • schimbarea proprietăŃii asupra produsului, prin intermediul actului de vânzare-cumpărare; • deplasarea produselor de la producător la consumator; • informarea, consilierea şi organizarea service-ului după vânzare; • finanŃarea unor operaŃiuni comerciale. Canale de ModalităŃile de trecere ale unui produs din sfera distributie producŃiei în procesul de consum formează circuitul de distribuŃie = circuitul comercial (canal de distribuŃie).
5

fără intermediari (prin magazine proprii ale producătorilor). respectiv gradul de apropiere a circuitului de punctele în care au loc procesele de consum ale produselor. Ele se pot grupa în funcŃie de mai multe criterii. dar în urma selectării detailiştilor şi al nominalizării acestora prin mijloace specifice. • lăŃimea (amploarea) canalului = numărul de unităŃi prin care se asigură circulaŃia unui produs în cadrul aceleiaşi etape din structura circuitului respectiv. în evolutia În evoluŃia viitoare a distribuŃiei se conturează. Bunurile cu caracter de noutate se distribuie prin toate categoriile de canale. dar şi prin canale scurte. canale scurte. d) DistribuŃia serviciilor se face prin excelenŃă prin canale directe. bunurile de bunuri si consum curent se comercializează prin circuite scurte servicii sau medii. fără intermediari. dar mai ales perisabilităŃii unor asemenea produse. c) Produsele agricole se comercializează în condiŃii specifice datorate localizării neregulate şi dispersate a producŃiei agricole în spaŃiu şi timp. Astfel. distribuŃia produselor agricole se face prin canale directe sau foarte scurte.Dimensiunile circuitului (canalului) de distribuŃie sunt: • lungimea canalului. apelându-se la canale directe. Bunurile de folosinŃă îndelungată solicită o distribuŃie specifică. a) În cazul distribuŃiei bunurilor de consum. facilitate. canale de lungime mică sau chiar prin canale lungi. Într-o economie de piaŃă. privită ca un caz 6 . deoarece ele trebuie să asigure cumpărătorilor proximitate. dată de numărul verigilor intermediare care participă la realizarea fluxului. în distributiei principal.). următoarele tendinŃe: a) Concentrarea distribuŃiei. În aceste condiŃii. rapiditate. cele mai importante fiind însă categoria de produse sau servicii şi tipul de piaŃă în cadrul căreia se realizează distribuŃia acestora. există circuite directe (producător – consumator). atunci când producătorul livrează direct produsul în baza unor comenzi individuale. cu un singur intermediar (aşa-zişii „agenŃi de fabrică”) sau chiar canale lungi cu doi sau mai mulŃi intermediari. tipologia canalelor de distribuŃie este una complexă. În acest context. circuite lungi şi circuite foarte lungi (cu mai mulŃi intermediari). circuite scurte (producător – intermediar – consumator). procesului larg şi costisitor de aprovizionare. fiind însă nevoie de o reŃea de distribuŃie (de prestări de servicii) foarte întinsă (de exemplu băncile. b) În cazul distribuŃiei bunurilor de utilizare productivă sunt necesare canale de distribuŃie specifice. societăŃile de asigurări Tendinte etc. Particula. canalele unor de distribuŃie iau forme diferite. • adâncimea canalului. de regulă prin canale directe.ParticularităŃile canalelor de distribuŃie sunt determinate în primul rând de natura produselor ce fac ritãti ale distributiei obiectul distribuŃiei.

De menŃionat însă că gradul de concentrare a distribuŃiei este mult mai redus decât în sfera producŃiei.particular al concentrării activităŃii. sub forma integrării verticale. distributia selectiva c. deci fenomenul de „franchising”. ce constă în asocierea unor participanŃi de-a lungul canalului de distribuŃie. fie a circuitelor lungi. medii si lungi Raspuns: B • Ce tipuri de canale de distributie pot fi avute in vedere in cazul comercializarii bunurilor cu caracter 7 . d) Scumpirea distribuŃiei. expunere si vanzare. scurte b. amploarea canalului. fie în favoarea circuitelor directe. CUVINTE CHEIE: distributie. TESTE GRILA • Ce forma de distributie este specifica marfurilor care reclama anumite conditii pentru pastrare. distributia exclusiva Raspuns: B • Ce tipuri de canale de distributie pot fi avute in vedere in cazul comercializarii bunurilor de consum curent? a. orizontale şi cu mai multe canale. adancimea canalului. reducerea costurilor distribuŃiei fizice şi o mai bună corelare a acŃiunilor întreprinderilor asociate. De asemenea. De asemenea. distributia extensiva b. dar care va cunoaşte totuşi o anumită accelerare. integrarea va mai lua forma integrări orizontale. • dezvoltarea puternică a comerŃului prin franciză. având ca scop fluidizarea mişcării produsului spre cumpărător. • modificarea amplorii şi a gradului de apropiere a circuitelor comerciale de punctele în care au loc procesele de consum. urmare în principal a evoluŃiei serviciilor comerciale în cadrul procesului de distribuŃie. concentrarea distributiei. • extinderea sistemelor integrate de distribuŃie. • creşterea amplorii distribuŃiei verticale. medii si lungi d. scurte si medii c. alături de aceste patru tendinŃe de bază se va mai manifesta şi altele precum: • diminuarea canalelor scurte. ce constă în asocierea unor intermediari din cadrul aceleaşi verigi a canalului de distribuŃie. dar si eventual de incercare a lor de catre clienti ori de verificare a modului lor de functionare? a. în diferite forme. b) Integrarea. canale de distri-butie. iar o asemenea concentrare ce se va realiza diferit la nivelul structurilor organizatorice şi al activităŃilor practice propriu-zise. scurte. c) Specializarea este în cadrul distribuŃiei un proces contradictoriu. lungimea canalului.

ce desfăşoară activităŃi comerciale sedentare sau mobile. comertul a asociat şi comertul integrat. hipermagazine. proprietatea cooperatistă). e) specializarea comerŃului. • un set de principii de uz intern asimilate practicilor economice. g) ocrotirea mediului înconjurător. f) pluralismul formelor organizatorice. aparatului a) Comertul independent. scurte b. În această formă de comercial organizare. • marele comerŃ independent. i) obŃinerea de profit. scurte. consilierea şi organizarea service-lui după vânzare. Principalele asemenea principii au în vedere: a) legalitatea – întreaga activitate comercială se desfăşoară în concordanŃă cu reglementările legale în domeniu. • informarea. ce cuprinde: activitãtii comerciale • un ansamblu de acte normative specifice. d) asocierea şi combinarea. care să aibă în vedere un sistem coerent şi eficient de reguli. medii si lungi d. h) asigurarea protecŃiei consumatorului. Raspuns: • schimbarea proprietăŃii asupra produsului. social politice şi juridico-internaŃionale. • finanŃarea unor operaŃiuni comerciale III. firma de comerŃ nu are nici un fel de legătură în organismele coordonatoare ale activităŃilor în acest domeniu. ORGANIZAREA COMERTULUI SI A APARATULUI COMERCIAL Principiile Pentru realizarea obiectivelor sale. proprietatea privată. în comerŃ este organizãrii nevoie de o anumită organizare. prin intermediul actului de vânzarecumpărare. deci nu este asociată sau integrată. Sisteme de Principalele sisteme de organizare a aparatului organizare comercial sunt: comertul independent. refacerea şi menŃinerea echilibrului ecologic. proprietatea mixtă. ce se realizează prin superete şi autoserviri situate în centrul oraşului. Într-o asemenea formă de organizare se disting două categorii de firme independente: • micul comerciant independent. c) libera iniŃiativă şi concurenŃa. • deplasarea produselor de la producător la consumator. supermagazine (magazine cu autoservire). 8 . centre comerciale şi magazinele tip franciză. Principiile în cauză constituie un cadru favorabil iniŃierii şi desfăşurării de activităŃi economice. medii si lungi Raspuns: D • Enumerati principalele functii ale distributiei. scurte si medii c.de noutate? a. • recunoaşterea unor norme internaŃionale convenite. b) pluralismul formelor de proprietate (proprietatea publică.

organizate pe raioane specializate. • magazinele colective ale independenŃilor sunt axate pe vânzarea mărfurilor cu amănuntul. b) Comertul asociat urmăreşte o aprovizionare comună. Principiile de funcŃionare a acestor grupări sunt libertatea de a cumpăra independent şi neîngrădit orice cantitate de marfă de la furnizor existent pe piaŃă. acestea fiind formate din detailişti care îşi asumă şi funcŃia de angrosist. exploatate de comercianŃi independenŃi din punct de vedere economic şi juridic şi care îşi asumă responsabilitatea directă în organizarea şi conducerea propriilor afaceri. Acest sistem de organizare a aparatului comercial îmbracă. libertatea ambilor asociaŃi de a se retrage în orice moment. organizarea în comun a cumpărării şi vânzării mărfurilor şi adaptarea procesului managerial şi a gestiunii firmelor asociate (cu ridicata şi cu amănuntul) la o serie de condiŃii de acŃiune cu respectarea independenŃei juridice şi economice a acestora. asigurarea unui sortiment mai larg de produse. centre comerciale şi magazinele tip franciză. dispunând de mari suprafeŃe comerciale. remunerarea serviciilor financiare furnizate de asociaŃi şi utilizarea unor mărci comune pentru produsele comercializate. aici cuprinzându-se marile magazine. renumerarea serviciilor furnizate de asociaŃi şi posibilitatea acestora de a realiza comenzi în avans. Conducerea magazinului se poate realiza fie sub formă colectivă. Are aceleaşi principii ca şi cele specifice grupărilor de cumpărare ale detailiştilor. Acest comerŃ se structurează în: • formele capitaliste ale comerŃului integrat. indiferent de motiv. formată din reprezentanŃi ai acestor comercianŃi. • lanŃurile voluntare au în vedere asigurarea coordonării funcŃiilor comerŃului cu ridicata şi cu amănuntul. c) Comertul integrat este acel sistem de organizare a activităŃii comerciale în cadrul căruia întreprinderile cumulează atât funcŃiile comerŃului cu ridicata. în principal. Principalele principii ale lanŃurilor voluntare sunt: libertatea comercianŃilor cu amănuntul de a se retrage oricând din cadrul lanŃului.gazine. asigurând aprovizionarea tehnico-materială aîntreprinzătorilor. magazinele cu sucursale şi magazinele populare. cât şi ale celui cu amănuntul. exclusivitate acordată fiecărui asociat pentru un sector determinat. precum şi în ceea ce priveşte gestionarea şi conducerea întregului magazin. fie printr-o conducere executivă. • grupările de cumpărare ale comercianŃilor cu ridicata se întâlnesc mai ales în comerŃul cu ridicata cu bunuri destinate consumului intermediar. libertatea de cumpărare pentru toŃi aderenŃii din rândul comercianŃilor. 9 . plătită. obŃinerea unor condiŃii mai bune de preŃ. forma: • grupărilor de cumpărare sau cooperativelor comercianŃilor cu amănuntul.

CUVINTE CHEIE: comertul independent. comertul independent b. cometul integrat. respectiv franciza produselor şi a mărcilor de fabrică şi franciza de distribuŃie. comertului independent c. comertului asociat b. comertul asociat c. franciza. • activitatea cu ridicata nu încheie ciclul economic al mărfurilor.• formele cooperatiste ale comerŃului integrat. magazine colective. grupari de cumparare. respectiv acea formă de contract încheiat între „francizori” (persoana care acordă anumite drepturi de folosire ale unei firme mai cunoscute) şi. Raspuns: comerŃul cu ridicata Continutul. comertului integrat Raspuns: A • Comertul integrat este acel sistem de organizare a activităŃii comerciale în cadrul căruia întreprinderile cumulează atât funcŃiile comerŃului cu ridicata. comertul asociat. ce cuprinde două principale forme: comerŃul realizat de cooperativa de consum şi comerŃul organizat de cooperativele marilor întreprinderi sau ale administraŃiei. În practică. COMERTUL CU RIDICATA ComerŃul cu ridicata reprezintă un stadiu al circulaŃiei mărfurilor. în scopul revânzării ulterioare. lanturi voluntare. Raspuns: ADEVARAT • Grupările de cumpărare ale comercianŃilor cu ridicata se întâlnesc mai ales în ______________cu bunuri destinate consumului intermediar. comertul integrat Raspuns: C • Lanturile voluntare sunt o structura organizatirica existenta in cadrul: a. cat si functiile comertului cu amanuntul a. în cadrul căruia au loc operaŃiuni de vânzare cumpărare a mărfurilor. C R prezintă următoarele trăsături specifice: • actele de vânzare-cumpărare au loc între agenŃi economici. cât şi ale celui cu amănuntul. • sistemul acordurilor în franciză. există două tipuri de franciză. • actele de vânzare-cumpărare se realizează în partizi mari. TESTE GRILA • In cadrul acestui sistem de organizare a aparatului comercial intreprinderile cumuleaza atat functiile comertului cu ridicata. 10 . asigurând aprovizionarea tehnico-materială a întreprinzătorilor. ci doar mijloceşte legătura între producŃie şi comerŃul cu amănuntul. „franciz” (comerciantul care cumpără dreptul respectiv). rolul si functiile comertului cu ridicata IV.

mai ales referitoare la depozitare. • sunt specializaŃi pe familii de produse (comerŃ cu ridicata de mărfuri alimentare. încălŃăminte etc. a) În raport cu producătorii.).: • joacă un rol de seamă în informarea acestuia. b) În raport cu comerŃul cu amănuntul. • le oferă informaŃii privind comportarea produselor în consum sau în procesul de utilizare.R. făcând posibilă găsirea mai multor sortimente de mărfuri la acelaşi furnizor. C. respectiv: • sunt firme puternice. comerŃ cu ridicata de mărfuri metalo-chimice. b) Stocarea unor mari cantităŃi de mărfuri. • fracŃionează partizile mari în loturi mici. urmare sistemului de facilităŃi acordate pentru achiziŃionarea unor cantităŃi foarte mari. cât şi cu comerŃul cu amănuntul.R. în cadrul circuitelor comerciale. acestuia îi revin următoarele funcŃii specifice: a) Cumpărarea unor partizi mari de produse şi concentrarea unor fonduri de mărfuri de la un număr mare şi divers de producători. comerŃ cu ridicata de mărfuri textile. • uşurează munca şi cheltuielile detailiştilor. cât şi de la rolul său economic. Pornind de la locul C. • le asigură o serie de servicii logistice. permiŃând astfel armonizarea rapidă a actelor de vânzarecumpărare. studierea cererii de mărfuri a populaŃiei şi a utilizatorilor industriali. cu mare acoperire financiară şi cu independenŃă economică.AgenŃii economici ce-şi desfăşoară activitatea în acest domeniu se caracterizează printr-o serie de trăsături. • realizează campanii publicitare în favoarea producătorilor. în vederea eşalonării normale a fluxului de produse către detailişti.R. potrivit cerinŃelor populaŃiei.: • permite producătorilor să-şi continue neîntrerupt activitatea. Rolul economic al comerŃului cu ridicata trebuie analizat pe ansamblul economiei şi văzut atât în raport cu producătorii. cât şi de cei externi. mai ales. c) Transformarea sortimentului industrial. • intervin în cadrul fluxului produselor realizate atât de producătorii interni. e) Cercetarea permanentă a pieŃei şi. format din partizi mari de produse livrate de producător. C. • le regularizează producŃia. în sortiment comercial. în vederea aprovizionării comerŃului cu amănuntul. • permite detailiştilor să beneficieze uneori de preŃuri mai mici decât dacă s-ar aproviziona direct de la producător. • prestează o serie de servicii comerciale. evitând astfel ruperile de stoc sau suprasolicitările de producŃie. d) Revânzarea mărfurilor în cantităŃi mai mici către comercianŃii cu amănuntul. 11 .

auxiliari 12 . care sunt mijlocitori ce aparŃin producătorilor. soles offices. b) AgenŃii mijlocitori includ agenŃii producătorului. precum şi birourile de vânzări (soles offices). respectiv cei de tip „cash and carry”. agenŃii de expediŃie („desk jobbers”) şi comercianŃii cu ridicata care lucrează pe bază de comenzi trimise prin poştă „mailorder”. capabile a prelua fluxul de mărfuri generat de asumarea prefaceri. ComerŃul cu ridicata va cunoaşte transformări structurale. • comercianŃi care aprovizionează rafturile detailiştilor. agenŃii de vânzări. „truck jobber”. b) căutarea unor soluŃii noi privind perfecŃionarea circulaŃiei mărfurilor cu ridicata şi asigurarea unei periodicităŃi raŃionale a fluxului de produse de la producător la consumator. Aici se au în vedere mai ales problemele legate de sistemele de funcŃionare a activităŃii comerŃului cu ridicata. rack jobbers. mail-order. ruck jobber. Astfel: a) ComercianŃii cu ridicata clasici. Raspuns: ADEVARAT • Agentii de vanzari sunt: a. care la rândul lor pot fi: • comercianŃi care oferă servicii complete sau limitate. cash and carry. comercianti cu ridicata clasici b. brokerii. TESTE GRILA • Agentii economici ce-si desfasoara activitatea in comertul cu ridicata trebuie sa fie specializati in anumite produse sau familii de produse. rolul de intermediar revenindu-i prin excelenŃă comerŃului cu ridicata. desk jobbers. se materializează în preocupările pentru menŃinerea ciclului clasic al circuitelor lungi de distribuŃie. brokerii. ComerŃul cu ridicata se poate structura în funcŃie de o serie de criterii. comisionari/ şi agenŃii de vânzări. c) Auxiliarii producătorilor. concomitent cu organizarea unor depozite de mic-gros. CUVINTE CHEIE: partizi mari de produse. aici fiind cuprinse filialele de vânzări (sales branches). c) antrenarea comerŃului cu ridicata în marile prefaceri ce urmează a avea loc în economia europeană în general şi crearea unor mari întreprinderi de comerŃ cu ridicata. evoluŃia sa viitoare urmând a se încadra în următoarele tendinŃe: a) consolidarea actualelor poziŃii de intermediar. respectiv agenŃi economici independenŃi. numiŃi şi „rack jobbers”. iar apoi realizarea logisticii comerciale specifice fiecărui produs în parte. comisionari. De asemenea se profilează ca tendinŃă crearea unor firme de comerŃ cu ridicata strict specializate.Tipologia activitãtii comerciale cu ridicata Tendinte în evolutia comertului cu ridicata În ceea ce priveşte grosiştii industriali – funcŃia lor principală constă în a asigura circuitul de distribuŃie al produselor în cauză. sales branches. agenti mijlocitori c. agenŃii producătorului. comercianŃi camionagii.

în scopul ______________________. auxiliari Raspuns: B • Agentii de expeditie sunt: a.A.A. consumului individual. corespunzător consumului normal al unei persoane sau familii. • mărfurile se desfac în partizi mici. b) Stocarea unor mari cantităŃi de mărfuri. d) Revânzarea mărfurilor în cantităŃi mai mici către comercianŃii cu amănuntul. în vederea eşalonării normale a fluxului de produse către detailişti. într-o anumită perioadă de timp. regii autonome. c) Transformarea sortimentului industrial. cu El reprezintă un ansamblu de activităŃi şi de relaŃii amãnuntul organizate şi desfăşurate de unităŃi specializate în circulaŃia mărfurilor. comercianti cu ridicata clasici b. C.A. dată de următoarele elemente: • mărfurile vândute sunt destinate. de comertului regulă în cantităŃi mici şi în stare de a fi întrebuinŃate. mai ales. în sortiment comercial. COMERTUL CU AMÃNUNTUL Continutul. În sfera desfacerilor cu amănuntul se cuprind următoarele activităŃi comerciale: • vânzările de mărfuri cu plata în numerar sau pe 13 . Raspuns: a) Cumpărarea unor partizi mari de produse şi concentrarea unor fonduri de mărfuri de la un număr mare şi divers de producători. unităŃi proprii ale producătorilor. societăŃi comerciale. în vederea aprovizionării comerŃului cu amănuntul. Raspuns: revânzării ulterioare • Enumerati functiile comertului cu ridicata. C. • actele de vânzare-cumpărare se realizează prin intermediul relaŃiilor băneşti. • după vânzare. este realizat de agenŃi economici cu capital public sau privat. studierea cererii de mărfuri a populaŃiei şi a utilizatorilor industriali. diverse organizaŃii obşteşti. potrivit cerinŃelor populaŃiei. reprezintă acea formă a circulaŃiei mărfurilor care importanta are drept funcŃie cumpărarea de mărfuri pentru a le si functiile revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali. asociaŃii etc. cooperative. intrând în cea a consumului. are o anumită specificitate.în scopul aprovizionării consumatorilor sau utilizatorilor finali. în cadrul căruia au loc operaŃiuni de vânzare cumpărare a mărfurilor. V. C. auxiliari Raspuns: A • ComerŃul cu ridicata reprezintă un stadiu al circulaŃiei mărfurilor. agenti mijlocitori c. mărfurile părăsesc sfera circulaŃiei mărfurilor. format din partizi mari de produse livrate de producător. în cea mai mare parte. e) Cercetarea permanentă a pieŃei şi.c.

consumului individual. care au în vedere o serie de produse destinate consumurilor sociale (cantine. Analiza rolului economic al C. societăŃi comerciale.A. localităŃile şi punctele populate prin: • marile magazine universale. Principalele funcŃii ale comerŃului cu amănuntul sunt: a) C. asigură prezenŃa unităŃilor sale în toate zonele. în scopul aprovizionării consumatorilor sau utilizatorilor finali. spitale etc. deoarece. în cea mai mare parte. asigură un sortiment foarte larg şi complex de mărfuri. b) C.). C. prin intermediul acesteia. asociaŃii etc. dată de următoarele elemente: • mărfurile vândute sunt destinate.A. cooperative. trebuie să plece de la ideea că vânzarea cu amănuntul este indispensabilă în activitatea economică a societăŃii. C. funcŃie cumpărarea de mărfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali.A. unităŃi proprii ale producătorilor. • vânzările de tipărituri pe bază de abonament. C. într-o anumită perioadă de timp. deŃine un loc important în cadrul mecanismului economic al societăŃii. cumpără mărfuri pe care apoi la revinde în cantităŃi mici şi foarte mici. • comerŃul mobil sau cel prin corespondenŃă.credit. El reprezintă un ansamblu de activităŃi şi de relaŃii organizate şi desfăşurate de unităŃi specializate în circulaŃia mărfurilor.A.). regii autonome.A. • livrările de energie electrică şi termică prin intermediul unităŃilor specializate în distribuŃia unor asemenea servicii. are o anumită specificitate. c) C. de regulă în cantităŃi mici şi în stare de a fi întrebuinŃate. Prin conŃinutul activităŃii sale extrem de eterogen. • vânzările către unele instituŃii şi întreprinderi pentru consumul lor gospodăresc (furnituri de birou. • actele de vânzare-cumpărare se realizează prin intermediul relaŃiilor băneşti. creşe.A. • vânzările unor produse specifice aprovizionării unor categorii de meşteşugari sau în regim special de aprovizionare. potrivit consumului obişnuit al unei persoane sau al unei familii. acolo unde aceştia se găsesc. materiale de întreŃinere etc.A. • unele vânzări ocazionale realizate de diferite tipuri de instituŃii şi întreprinderi publice sau private. • mărfurile se desfac în partizi mici. diverse organizaŃii obşteşti. dar şi din sate izolate sau cabane din munŃi. este realizat de agenŃi economici cu capital public sau privat. corespunzător 14 . • vânzările prin sistemul de consignaŃie. • micile magazine din cartiere. punând la dispoziŃia populaŃiei absolut toate produsele realizate de producătorii industriali şi agricoli. produsele sunt puse la dispoziŃia consumatorilor.

creşe. deoarece. trebuie să plece de la ideea că vânzarea cu amănuntul este indispensabilă în activitatea economică a societăŃii. Analiza rolului economic al C. deŃine un loc important în cadrul mecanismului economic al societăŃii. cu existenŃa unor mici unităŃi specializate şi de completare. • livrările de energie electrică şi termică prin intermediul unităŃilor specializate în distribuŃia unor asemenea servicii. atât din punctul de vedere al formelor de comercializare. Pornind de la caracteristicile merceologice ale grupelor de mărfuri ce formează obiectul comerŃului cu amănuntul. într-o anumită perioadă de timp. El satisface cele mai variate cerinŃe. care au în vedere o serie de produse destinate consumurilor sociale (cantine. În sfera desfacerilor cu amănuntul se cuprind următoarele activităŃi comerciale: • vânzările de mărfuri cu plata în numerar sau pe credit. mărfurile părăsesc sfera circulaŃiei mărfurilor. prin intermediul acesteia.A. • vânzările de tipărituri pe bază de abonament.). materiale de întreŃinere etc.A. b) alimentaŃia publică reprezintă o formă de activitate mai complexă. Structura C.Tipologia activitãtii comerciale cu amãnuntul consumului normal al unei persoane sau familii. acolo unde aceştia se găsesc. cu următoarele caracteristici: • cerere curentă. prezintă o tipologie complexă. este sectorul cel mai important ca dimensiune şi structură. care să comercializeze întregul univers de mărfuri alimentare. • majoritatea mărfurilor sunt uşor alterabile. Prin conŃinutul activităŃii sale extrem de eterogen. produsele sunt puse la dispoziŃia consumatorilor. • vânzările prin sistemul de consignaŃie. • vânzările către unele instituŃii şi întreprinderi pentru consumul lor gospodăresc (furnituri de birou. C. cererea fiind de o mare mobilitate 15 . • unele vânzări ocazionale realizate de diferite tipuri de instituŃii şi întreprinderi publice sau private. spitale etc. • mărfurile se asociază în consum. • vânzările unor produse specifice aprovizionării unor categorii de meşteşugari sau în regim special de aprovizionare. comerŃul alimentar presupune: – existenŃa unei reŃele mari de unităŃi. a unor mărfuri complementare sau a unor produse prelucrate industrial.). c) comerŃul nealimentar. cât şi sub aspectul procesului de vânzare a mărfurilor. activitatea acestuia se structurează în trei domenii distincte: a) comerŃul alimentar. – desfacerea. – o combinare raŃională a diferitelor tipuri de suprafeŃe comerciale. intrând în cea a consumului. ce îmbină procesul de producŃie cu cel de vânzare către consumatorii finali. • după vânzare. pe lângă sortimentul general de mărfuri alimentare în stare naturală. de frecvenŃă constantă.A. În acest context.

• specializarea monotemă. respectiv vânzarea la domiciliu. ComerŃul stabil se realizează prin intermediul unităŃilor clasice. c) comerŃul fără magazine. • comerŃul cu produse metalo-chimice. se vând produse cu un grad foarte mare de înnoire. Prin această formă de comerŃ. • comerŃul cu articole electro-casnice. concentrarea unităŃilor mobile în anumite zone.mai variate cerinŃe. în general. vânzare electronică etc. gruparea unor unităŃi mobile de diferite specializări în cadrul pieŃelor. Ca tendinŃă este evident faptul că. • comerŃul cu mobilă etc. Marea varietate a sortimentelor de mărfuri nealimentare a condus la structurarea acestui tip de comerŃ în: • comerŃul cu textile-încălŃăminte. vânzare prin corespondenŃă. cererea fiind de o mare mobilitate şi în primul rând pentru mărfuri substituibile. Dacă se au în vedere formele de vânzare utilizate în comerŃul cu amănuntul. • creşterea puterii de cumpărare. ComerŃul fără magazine este un sistem de comerŃ cu amănuntul ce se prezintă sub diferite forme. ce Ńin fie de cumpărător. b) comerŃul mobil. • profundele transformări în modul şi stilul de viaŃă al oamenilor. respectiv: • specializarea monoprodus. InfluenŃele venite din partea cumpărătorilor sunt generate de următoarele trei aspecte: • modificarea structurii pe vârste a populaŃiei. se poate vorbi despre: a) comerŃul stabil. • specializarea monoclientelă. se manifestă o puternică tendinŃă de specializare a comerŃului cu amănuntul nealimentar. fie de însăşi activitatea comercială propriu-zisă. • specializarea monosector. InfluenŃele generale ale însăşi activităŃii comerciale se referă la: 16 . în evolutia manifestând o creştere a sensibilităŃii sale la evoluŃia comertului mediului ambiant şi o mare capacitate de a se adapta la cu noile condiŃii ale pieŃei. • specializarea multisectorială. ComerŃul mobil se realizează prin diferite forme. În ultimii ani. reprezentând forma cea mai obişnuită de comerŃ (vânzarea clasică. în zilele de târg sau cu ocazia unor evenimente sau comerŃul mobil itinerant. comerŃul Tendinte cu amănuntul a devenit un sector foarte dinamic. respectiv deplasarea itinerantă. prin intermediul unor mijloace de transport speciale. vânzarea prin sistemul liber-servici-ului şi prin intermediul automatelor). amãnuntul Asemenea tendinŃă este urmarea unor factori de influenŃă asupra comerŃului cu amănuntul.

Raspuns: FALS • Caracteristicile sistemului de organizare a magazinelor cu sucursale sunt date de modul in care sunt imbinate si realizate cele doua functii. raŃionalizarea muncii fizice. • promovarea unor practici şi tehnologii comerciale noi. de comert en-gros si de comert de mic-gros. Raspuns: D • Acest tip de magazine va fi amplasat in afara centrelor comerciale traditionale sau in cartierele oraselor si va fi format din patru tipuri de unitati comerciale: supermagazine cu marfuri de larg consum. alimentatia publica. a metodelor moderne de calcul şi evidenŃă. vânzări tehnico informatizate.). comert stabil.• aspectele de natură managerială. comert alimentar. promovarea unor metode noi de vânzare. modernizarea vânzărilor prin corespondenŃă şi a celor electronice etc. a informaŃiei etc. comert fara magazine. • noi tehnici şi metode de vânzare în comerŃul mobil (vânzarea pe baza unui program organizat. mecanizarea sau chiar automatizarea manipulării mărfurilor. marile magazine specializate din categoria killer si marile magazine de 17 . • aspectele de natură materială.. respectiv aplicarea pe scară mai largă a tehnicilor şi metodelor de marketing şi perfecŃionarea sistemului de prezentare a mărfurilor. dezvoltarea comerŃului prin automate etc. utilizarea tehnicilor moderne de design şi merchandesign. metode de vânzare practice şi rapide care să transforme magazinul în săli de expoziŃie. ce au în vedere perfecŃionarea sistemelor şi mijloacelor de transport. comert mobil. • profunde transformări în desfăşurarea activităŃii prin comerŃul stabil (acŃiuni de vânzare-cumpărare de tip spectacol. În acest context. de gestiune a stocurilor. de comert en-gros si de comert de mic-gros. comert nealimentar.). TESTE GRILA • Caracteristicile sistemului de organizare a magazinelor cu sucursale sunt date de modul in care sunt imbinate si realizate cele doua functii. apariŃia unor noi tipuri şi materiale de ambalare etc. partizi mici. CUVINTE CHEIE: comert cu amanuntul. • centralizarea puternică a sectorului de conducere. magazine discount cu marja limitata. • integrarea unor funcŃii caracteristice comerŃului cu amănuntul.. principalele tendinŃe cu privire la evoluŃia de ansamblu a activităŃii comerciale se referă la: • dezvoltarea şi perfecŃionarea conceptelor manageriale. respectiv pătrunderea şi extinderea unor noi metode de aprovizionare. care să atragă clientela. să o permanetizeze. • aspectele de ordin comercial.

stabilind formarea unor obiceiuri de consum alimentar al populaŃiei. VI. localităŃile şi punctele populate prin: • marile magazine universale. grupul magazinelor de inalta performanta b.A. într-o anumită perioadă de timp. în mod evident. cât şi la domiciliu. într-o gamă sortimentală variată din punct de vedere cantitativ şi calitativ. c) asigurarea unei mai bune folosiri şi valorificări a resurselor materiale. e) se asigură uşurarea muncii şi implicit reducerea costurilor de producŃie şi.tipul Universe Exploders. în principal agricole. a. atât tãtile alimentati. În acest domeniu alimentaŃia publică are un dublu rol: • de satisfacere a cerinŃelor de hrană. funcŃie cumpărarea de mărfuri pentru a le revinde consumatorilor sau utilizatorilor finali.A. având un rol de bază în si particulari. punând la dispoziŃia populaŃiei absolut toate produsele realizate de producătorii industriali şi agricoli. Rolul şi importanŃa sectorului de alimentaŃie publică este cu atât mai mare în condiŃiile creşterii timpului liber şi a intensificării activităŃii turistice. supermagistralele informationale Raspuns: A • Enumerati principalele functii ale comertului cu amanuntul. respectiv pregătirea hranei în familie. 18 . cumpără mărfuri pe care apoi la revinde în cantităŃi mici şi foarte mici. • de asigurare a condiŃiilor de ambianŃă şi agrement. asigură un sortiment foarte larg şi complex de mărfuri.pentru consumul pe loc. de aici. de regulă în cantităŃi mici şi în stare de a fi întrebuinŃate. eliberând-o de o importantă activitate. oferind condiŃii de folosire plăcută a timpului liber al acestora. c) C. f) uşurează. b) C. Raspuns: a) C. asigură prezenŃa unităŃilor sale în toate zonele. • micile magazine din cartiere. dar şi din sate izolate sau cabane din munŃi. obŃinerea unei cote înalte de profit . d) orientează şi dezvoltă gustul consumatorilor. ImportanŃa sectorului de alimentaŃie publică derivă ei publice din: a) funcŃia sa de transformare a modului de viaŃă al oamenilor.organizarea producŃiei de preparate culinare şi de cofetărie şi desfacerea acestora către populaŃie. potrivit consumului obişnuit al unei persoane sau al unei familii. • comerŃul mobil sau cel prin corespondenŃă. b) participarea sa la îmbunătăŃirea aprovizionării populaŃiei cu produse şi preparate culinare.A. ALIMENTATIA PUBLICà Continutul AlimentaŃia publică se circumscrie organic ramurilor circulaŃiei mărfurilor. grupul magazinelor performante c. munca femeii.

• agenŃi economici cu capital privat (cei mai mulŃi). • agenŃi economici cu capital mixt.). Sectorul de alimentaŃie publică este un sector aproape prin excelenŃă privat. de comercializare şi de prestări servicii).Principalele particularităŃi ale activităŃii de alimentaŃie publică sunt: a) consumul este prin excelenŃă un consum în afara gospodăriei (există. cofetari. Cunoaşterea acestor particularităŃi. formale de organizare a sectorului de alimentaŃie publică se prezintă astfel: a) În funcŃie de forma de proprietate există: • agenŃi economici cu capital de stat (foarte puŃini). în principal cu fonduri fixe. manifestându-se o diversificare accentuată a profilului unităŃilor. i) prin structura şi volumul său de activitate. există mai multe categorii de personal etc. de preŃurile practicate. c) alimentaŃia publică are un caracter pronunŃat sezonier. cât şi al prestaŃiilor de servicii. de promovare a progresului tehnic. formate prin reorganizarea fostei cooperaŃii de consum. bine organizat. barmani. a modului lor de manifestare are o importanŃă deosebită în desfăşurarea activităŃii de alimentaŃie publică. dar şi un personal de înaltă pregătire profesională (bucătari. o organizare şi conducere eficientă a activităŃii de producŃie. b) activitatea de alimentaŃie publică este influenŃată sugestiv de fenomenul turistic. comercializare şi de prestări servicii. de categoria de încadrare şi calitatea serviciilor prestate. În prezent.). desigur. ospătari etc. f) în sectorul de alimentaŃie publică există un grad de dotare ridicat. e) alimentaŃia publică asigură un câmp mai larg. • unităŃi comerciale cooperatiste. în funcŃie de categoria de încadrare. deosebinduse de restul activităŃilor de comerŃ (se lucrează seara şi noaptea. g) se manifestă o diferenŃiere sensibilă a categoriilor de personal pe profesii. d) la baza politicii preŃurilor din sectorul de alimentaŃie publică stă atât complexitatea activităŃii (proces de producŃie. faŃă de celelalte ramuri ale comerŃului. 19 . h) stabilirea programelor de funcŃionare şi a formaŃiilor de lucru are un specific aparte. ele reflectându-se pregnant asupra tuturor indicatorilor de eficienŃă economică şi socială. atât în domeniul producŃiei. de amplasarea unităŃilor şi dimensiunea acestora. şi excepŃii). alimentaŃia publică oferă cele mai favorabile premise de promovare a liberei iniŃiative şi de manifestare a concurenŃei. principiilor şi criteriilor de conducere şi organizare a acestei activităŃi. în stabilirea obiectivelor. cât şi necesitatea diferenŃierii preŃurilor în funcŃie de specificul unităŃilor de alimentaŃie publică.

baruri. Baza tehnico materială a sectorului de alimentaŃie publică se caracterizează prin următoarele elemente: • numărul unităŃilor de care se dispune.T. • laboratoare de cofetărie-patiserie. b) unităŃi de producŃie culinară • complexe independente de producŃie culinară. Elementul principal al bazei tehnico materiale a alimentaŃiei publice îl constituie unităŃile de servire şi de producŃie. Indiferent de natura lor. • laboratoare de carmangerie. • recreative (restaurante clasice. cafenele etc. a alimentaŃiei publice este tehnicomateriale a condiŃionată de particularităŃile procesului de muncă din acest sector. • tipul clădirilor (construcŃii independente sau la parterul blocurilor. braserii. • profilarea unităŃilor de alimentaŃie publică. birturi publicã etc. moteluri. • bucătării integrate de alimentaŃie publică. conservare şi păstrare a mărfurilor Modernizarea activităŃii de alimentaŃie publică presupune existenŃa unei baze tehnico-materiale adecvate. • laboratoare integrate de alimentaŃie publică. rotiserii. • unităŃi turistice: hoteluri.b) În funcŃie de obiectul de activitate există: • unităŃi de alimentaŃie publică(restaurante. • unităŃi de incintă. cabane etc. sortare. • gradul de dotare al unităŃilor de alimentaŃie publică.). utilajele şi instalaŃiile de alimentatie din sectorul de alimentaŃie publică. sectorului În ceea ce priveşte inventarul. restaurante cu destinaŃie specială. acestea trebuie să asigure servirea corespunzătoare a consumatorilor.M.). numărul acestora crescând foarte mult după anul 1990. • unităŃi de cofetărie şi patiserie. să creeze condiŃiile obŃinerii unor cantităŃi sporite de preparate culinare într-un timp scurt şi cu eforturi cât mai reduse. utilajele şi instalaŃiile folosite în sectorul de alimentaŃie publică trebuie să răspundă următoarelor cerinŃe: 20 .). înzidite sau improvizate. c) unităŃi de depozitare. • dimensiunea unităŃilor de alimentaŃie publică.). inventarul. din diferite materiale de construcŃie etc. Tipologia ActivităŃile de alimentaŃie publică se desfăşoară prin unitãtilor următoarele categorii de unităŃi: de a) pentru servirea consumatorilor alimentatie • cu preparate culinare (restaurante. să publicã realizeze o productivitate a muncii înalte. Baze Modernizarea B. • laboratoare independente. bufete. baruri etc. Aceasta cuprinde totalitatea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar necesare desfăşurării activităŃii de producŃie şi de servire. • locul de amplasare a unităŃilor de alimentaŃie publică. • cofetării şi patiserii.

unitati turistice. se poate spune că în sectorul de alimentaŃie publică din Ńara noastră s-au produs şi mai ales se vor produce mutaŃii profunde în modernizarea activităŃii. Raspuns: ADEVARAT • La baza politicii preŃurilor din sectorul de 21 . continuarea procesului de dezvoltare şi modernizare a laboratoarelor de producŃie. • reaşezarea raporturilor de competenŃă şi responsabilitate între conducerea unităŃilor şi personalul operativ. prin respectarea regulilor de urbanism comercial referitoare la amplasarea. dimensionarea şi profilarea unităŃilor. concomitent însă cu cea a proceselor de servire a consumatorilor. atât pentru consumul pe loc. • îmbunătăŃirea distribuŃiei. • să fie multifuncŃionale. cu o economie cu adevărat de piaŃă.Mutatii si orientãri în organizarea si moderniza -rea activitãtii de alimentatie publicã • să fie moderne şi rezistente la o utilizare intensivă. TESTE GRILA • AlimentaŃia publică se circumscrie organic ramurilor circulaŃiei mărfurilor. cât şi la domiciliu. CUVINTE CHEIE: alimentatie publica. • perfecŃionarea sistemului informaŃional. găsirea celor mai eficiente canale de distribuŃie. distribuŃie şi expunere a mărfurilor. moderne şi de înaltă productivitate. manipulare. depozitare.. ajungându-se chiar. În următoarea perioadă este necesar ca în sectorul de alimentaŃie publică să se acŃioneze în principal în următoarele direcŃii: • perfecŃionarea cadrului legislativ şi instituŃional. • introducerea şi lărgirea tehnicilor moderne de organizare. analiza posibilităŃilor de schimbare a profilurilor unor unităŃi ce se dovedesc neviabile în noile condiŃii ale pieŃei. • revitalizarea politicii de investiŃii. • să aibă dimensiuni cât mai mici. în condiŃiile unor costuri de exploatare cât mai mici. uşor de exploatat şi de întreŃinut. timp liber. adaptabile spaŃiilor şi condiŃiilor de prelucrare într-un cadru normal. având un rol de bază în organizarea producŃiei de preparate culinare şi de cofetărie şi desfacerea acestora către populaŃie. creşterea rolului activităŃii de marketing etc. În prezent. baza tehnicomateriala. • să aibă o capacitate mare de producŃie. la nivelul şi metodele existente în Ńările dezvoltate. automatizarea operaŃiunilor de transport. menit să susŃină ajustarea structurală a activităŃii de alimentaŃie publică. în unele cazuri. de management. de vânzare a mărfurilor. prin finalizarea celor neterminate. • atenuarea dezechilibrelor de structură în tipologia unităŃilor de alimentaŃie publică. productie culinara. • modernizarea bazei tehnico-materiale a sectorului de alimentaŃie publică. prin introducerea de tehnologii noi.

dar şi un personal de înaltă pregătire profesională (bucătari. şi excepŃii). alimentaŃia publică oferă cele mai favorabile premise de promovare a liberei iniŃiative şi de manifestare a concurenŃei. de categoria de încadrare şi calitatea serviciilor prestate. ospătari etc. de categoria de încadrare şi calitatea serviciilor prestate.comerciale. fără a antrena un schimb fizic sub forma unui bun (AsociaŃia americană de marketing). care asigură avantaje şi satisfacŃii comerciale cumpărătorului. f) în sectorul de alimentaŃie publică există un grad de dotare ridicat. • suma satisfacŃiilor sau utilităŃilor pe care le oferă un magazin clientelei sale (A.alimentaŃie publică stă atât. deosebinduse de restul activităŃilor de comerŃ (se lucrează seara şi noaptea. respectiv: risticile • activitatea oferită cu ocazia actului de vânzareserviciilor cumpărare. Raspuns: unităŃile de servire şi de producŃie • Enumerati principalele particularităŃi ale activităŃii de alimentaŃie publică. h) stabilirea programelor de funcŃionare şi a formaŃiilor de lucru are un specific aparte. există mai multe categorii de personal etc. c) alimentaŃia publică are un caracter pronunŃat sezonier. barmani. comercializare şi de prestări servicii. b) activitatea de alimentaŃie publică este influenŃată sugestiv de fenomenul turistic. desigur. i) prin structura şi volumul său de activitate.). atât în domeniul producŃiei.). Raspuns: a) consumul este prin excelenŃă un consum în afara gospodăriei (există. Tordjman). VII . faŃă de celelalte ramuri ale comerŃului. cofetari. cât şi necesitatea diferenŃierii preŃurilor în funcŃie de specificul unităŃilor de alimentaŃie publică. de promovare a progresului tehnic. de comercializare şi de prestări servicii). de comercializare şi de prestări servicii) -necesitatea diferenŃierii preŃurilor în funcŃie de specificul unităŃilor de alimentaŃie publică • Elementul principal al bazei tehnico materiale a alimentaŃiei publice îl constituie ________________. în principal cu fonduri fixe. e) alimentaŃia publică asigură un câmp mai larg. g) se manifestă o diferenŃiere sensibilă a categoriilor de personal pe profesii. cât şi al prestaŃiilor de servicii. Raspuns: -complexitatea activităŃii (proces de producŃie. 22 . d) la baza politicii preŃurilor din sectorul de alimentaŃie publică stă atât complexitatea activităŃii (proces de producŃie. SERVICIILE COMERCIALE Continutul Există mai multe concepŃii privind definirea serviciilor si caracte. __________________ cât şi __________________. o organizare şi conducere eficientă a activităŃii de producŃie.

b) element al politicii de marketing a întreprinderilor producătoare şi comerciale. respectiv: a) sector integrat în cadrul activităŃii comerciale – serviciile grupând ansamblul activităŃilor terŃiare înglobate în procesul de vânzare amărfurilor (servicii bancare. şi cumpărătorii finali. respectiv: a) realizarea şi consumul serviciilor comerciale nu pot fi stocate pentru a fi valorificate ulterior. Toate aceste aspecte au condus la creşterea volumului serviciilor comerciale în activitatea de distribuŃie a produselor. asigurări. c) preŃul serviciilor comerciale reprezintă un preŃ al cererii. preocupate să ofere cumpărătorilor utilităŃi adiŃionale produsului sau actului de vânzare. există servicii comerciale legate direct de vânzarea produsului – servicii exogene –. cu cât: • există situaŃii în care veniturile asigurate prin serviciile comerciale prestate reprezintă unica sursă generatoare de profit. retuş etc. ConŃinutul serviciilor comerciale iese în evidenŃă în mod pregnant atunci când se analizează caracteristicile acestuia. în sensul că orice client ce doreşte utilizarea unui serviciu procedează la anumite raŃionamente ce vor avea în vedere raportul dintre avantajul pe care-l oferă serviciul posibil şi costul procurării sale. coafură. Aceasta.Locul serviciilor comerciale în cadrul comertului actual În acest context. cu atât mai mult. serviciile comerciale nu pot fi returnate şi nici înlocuite. Această caracteristică este urmarea faptului că asigurarea unui serviciu implică existenŃa unui contact direct între ofertant şi consumator şi că la utilizarea serviciului consumatorul participă în mod activ. b) utilizatorul serviciului participă la realizarea acestuia. urmând ca în viitor creşterea vânzărilor să se sprijine pe o mai mare exploatare a serviciilor. Ultima definiŃie implică o abordare dublă a noŃiunii de servicii comerciale. • imaginea calităŃii serviciilor acŃionează puternic asupra comportamentului de cumpărare al potenŃialilor cumpărători. a căror valoare adăugată va permite o diminuare a 23 . • serviciile comerciale constituie cel mai bun vector prin intermediul căruia poate fi fondat şi dezvoltat un sistem puternic de relaŃii între producători şi comercianŃi. În prezent. pe de alta. serviciile comerciale devin o oportunitate pentru agenŃii economici – producători sau comercianŃi – ele dovedindu-se a fi mijloace ce contribuie direct la creşterea profitabilităŃii. pe de o parte. De aici rezultă faptul că nivelul preŃului unui serviciu va fi determinat mai mult în funcŃie de preferinŃele pentru utilitatea sa şi de frecvenŃa de solicitări şi mai puŃin este un rezultat al unui proces de analiză a costurilor comparate.). dar şi servicii care Ńin de organizarea magazinului – servicii endogene. De asemenea.

va depinde. indiferent de domeniu. servicii vândute împreună cu produsul). următoarele aspecte: • cunoaşterea naturii serviciilor oferă numeroase variabile ce pot fi utilizate în dimensionarea capacităŃii concurenŃiale a diferitelor tipuri de întreprinderi comerciale. Problematica utilizării serviciilor în fundamentarea strategiilor comerciale scoate în evidenŃă. de . c) originea serviciilor (legate de producŃie sau legate de comercializare). substituirea obiectului material cu Tendinte serviciul pe care acesta îl oferă. de desfăşurare corespunzătoare a procesului de vânzare). Principalele tendinŃe în dezvoltarea viitoare a pe plan mondial în serviciilor comerciale se referă la: dezvoltarea a) trecerea la o gestiune strategică a serviciilor serviciilor comerciale. • gruparea serviciilor în funcŃie de originea realizării acestora prezintă importanŃă pentru redistribuirea sarcinilor şi asigurarea echilibrului între responsabilităŃile producătorilor şi cele ale comercianŃilor. În concluzie. dat de o gamă foarte largă de operaŃiuni. e) sistemul de integrare a serviciilor (servicii endogene şi servicii exogene). complementare. sub aspectul costurilor şi al riscurilor specifice fiecărei categorii de servicii. în multe cazuri.căror valoare adăugată va permite o diminuare a ponderii ce revine activităŃii industriale şi o limitare a vulnerabilităŃii acesteia pe diverse pieŃe. modificarea proceselor de realizare a acestora. • ultima grupare. succesul afacerii. bazată pe un transfer ce vizează.adecvate şi utile. prin crearea unor noi sisteme24 conducere. în bună măsură. servicii extracomerciale). d) funcŃiile serviciilor (servicii de confort sau psihologie. serviciilor Serviciile comerciale au un conŃinut deosebit de comerciale complex. în plus. b) locul serviciilor în procesul vânzării (servicii vândute singure. de reparaŃii. şi de serviciile comerciale Tipologia adiacente. servicii financiare. precum: a) natura serviciilor (servicii de închiriere. ce are în vedere sistemul de integrare a serviciilor. bazată pe mai multe criterii specifice. servicii tehnice. conduce la ideea că în sistemul de comercializare a produselor a apărut în timp o anumită complementaritate. Pentru surprinderea întregii tipologii a serviciilor comerciale este necesară o grupare a lor. • gruparea în funcŃie de locul ce revine serviciilor în procesul de satisfacere a diferitelor sisteme de nevoi ale populaŃiei prezintă liste largi de operaŃiuni şi utilităŃi ce formează totalitatea serviciilor ce pot fi oferite de către întreprinzătorii privaŃi în cadrul pieŃei. • în baza grupării serviciilor în funcŃie de locul lor în procesul vânzării se poate alcătui o politică eficientă de comercializare în cadrul punctelor comerciale.

servicii psihologice b. Raspuns: utilităŃi adiŃionale VIII COMERTUL COOPERATIST Rolul si În activitatea comercială. este necesară o nouă abordare. servicii de confort.comerciale acestora. preŃul serviciilor comerciale. • creşterea numărului de servicii complementare ce pot fi puse la dispoziŃia consumatorilor şi diversificarea continuă a domeniilor de realizare a acestora. preocupate să ofere cumpărătorilor______ _______ produsului sau actului de vânzare. TESTE GRILA • Serviciile endogene sunt legate de punctul de vanzare si cuprind servicii de confort sau psihologice. servicii legate de buna desfasurare a procesului de vanzare b. modelul strategic al servicemixului. servicii tehnice c. instalarea si punerea in functiune a diverselor produse achizitionate. Raspuns: FALS • Livrarile la domiciliu. servicii tehnice. servicii extracomerciale Raspuns: B • Serviciile comerciale reprezinta un element al politicii de marketing a întreprinderilor producătoare şi comerciale. servicii financiare Raspuns: B • In functie de locul serviciilor in procesul vanzarii. servicii financiare extracomerciale. exista urmatoarea grupare a serviciilor comerciale: a. • apariŃia unor tendinŃe contradictorii în dezvoltarea serviciilor. cooperaŃia ocupă un loc importanta însemnat. pentru găsirea celor mai eficiente combinaŃii posibile ale serviciilor. sevicii vandute singure. servicii exogene. prin crearea unor noi sisteme de conducere. servicii financiare. servicii de reparare si redare a propietatilor specifice. cu implicaŃii serioase în conŃinutul mediului de afaceri. CUVINTE CHEIE: servicii comerciale. cel puŃin din două considerente: cooperatiei • este sursa de aprovizionare a mai mult de jumătate de consum din populaŃia Ńării ce are domiciliul în mediul rural. fiind de menŃionat aici modelul strategic al service-mixului. tot mai des vorbindu-se de „o limitare a expansiunii şi penetrării în consum a serviciilor în general. în 25 . servicii endogene. garantiile acordate sunt: a. În acest sens. dar care îşi pun amprenta şi asupra evoluŃiei serviciilor comerciale”. servicii de inchiriere. tipologia serviciilor. servicii legate de productie (integrate produsului sau generate de o serie de metode noi de vanzare) d. generate de evoluŃia unor fenomene socialeconomice. • o nouă abordare în planul serviciilor post-vânzare. • perfecŃionarea modalităŃilor de dialog cu consumatorii. gararea autoturismelor etc. servicii vandute impreuna cu produsul c. cunoaşterea criteriilor şi comportamentului acestora sub toate aspectele.

g) preocuparea pentru comunitate presupune acordarea atenŃiei necesare dezvoltării durabile a comunităŃilor 26 . • alimentaŃie publică. rezultă în mod clar că scopul social al cooperaŃiei de consum constă în aprovizionarea şi desfacerea de mărfuri. cooperativele asigurând asemenea valori tuturor membrilor cooperatori. • organizarea pentru proprietarii de terenuri şi agenŃii economici a unor servicii agro-zooveterinare. chiar dacă nu se mai situează la nivelul celei înregistrate până în anul 1989. cele mai multe fiind legiferate prin Legea nr. activitate hotelieră. • producŃie industrială şi de prestări servicii. După anul 1989. o cooperare reciprocă. iar mai apoi măsurile stabilite la congresele cooperaŃiei de consum. riguroasă în cadrul structurilor locale. Potrivit acestui act normativ. 109 /octombrie 1996. Potrivit declaraŃiei Congresului AlianŃei Cooperatiste InternaŃionale din anul 1995. naŃionale şi internaŃionale. inclusiv a celor de strictă necesitate. b) controlul democratic al membrilor cooperatori. c) educaŃia. urmare a mutaŃiilor din societatea şi economia românească şi în domeniul cooperaŃiei de consum a fost nevoie să se întreprindă o serie de măsuri organizatorice şi de conŃinut. articole de uz casnic. Asemenea modificări s-au realizat printr-o serie de măsuri legislative. este vorba de următoarele şapte principii: a) asocierea membrilor cooperatori este voluntară şi deschisă. • cumpărări de produse de la populaŃie şi de la agenŃi economici şi valorificarea acestora prin prelucrare sau prin comercializarea ca atare.. societăŃile cooperatiste constituindu-se pe baza liberului consimŃământ al acestora. d) autonomia şi independenŃa societăŃilor cooperatiste. c) participarea economică a membrilor cooperatori. precum Decretul-Lege nr. f) cooperarea între cooperative. maşini şi unelte agricole. 67/1990. aceştia contribuind în mod echitabil la constituirea societăŃii cooperatiste. turism extern şi intern. instruirea şi informarea. proprii mişcării cooperatiste internaŃionale. obiectul de activitate al cooperaŃiei de consum se realizează în principal prin: • comerŃ cu ridicata şi cu amănuntul. îngrăşăminte etc. democraŃia în cooperaŃie incluzând atât drepturi. cât şi responsabilităŃi. Principiile CooperaŃia de consum are la bază un ansamblu de cooperatiste principii specifice. acestea neaflându-se sub nici un fel de relaŃii de subordonare faŃă de alte instituŃii publice sau private. În acest context.în România • ponderea vânzărilor cu amănuntul realizate de cooperaŃia de consum în totalul vânzărilor este în continuare relativ mare. • vânzări de materiale de construcŃie. inclusiv închirierea de maşini şi unelte agricole etc.. regionale.

creşterea acŃiunilor de promovare şi popularizare a mişcării cooperatiste în România. prin activizarea depozitelor şi unităŃilor adecvate ale cooperaŃiei. în principal. reprezintă forŃa motrice a mişcării cooperatiste. • creşterea ponderii aprovizionării magazinelor din depozitele proprii ale cooperaŃiei. a stabilităŃii locurilor de muncă. TESTE GRILA 27 . • menŃinerea şi diversificarea raporturilor de colaborare cu organizaŃii similare din lume. despre: • asigurarea bunurilor de primă necesitate pentru consumul populaŃiei. c) modernizarea structurilor economice ale cooperaŃiei de consum. direcŃii de acŃiune ale cooperaŃiei de consum. cât şi pe piaŃa internă. în concordanŃă cu cerinŃele pieŃei şi cu orientarea dezvoltării spre domenii cu o dinamică accelerată. b) asigurarea unui cadru legislativ şi instituŃional modern. e) asigurarea unei protecŃii sociale reale a membrilor cooperatori. următoarele direcŃii de acŃiune: a) consolidarea şi dezvoltarea proprietăŃii cooperatiste. • îmbunătăŃirea calităŃii mărfurilor şi serviciilor. Aceste principii ale cooperaŃiei. cât şi pentru beneficiarii activităŃii acestora. garanŃie sigură a continuităŃii sistemului. astfel încât cooperaŃia de consum să funcŃioneze ca un sistem economic-osocial cu valenŃe profund umaniste. prelucrarea acestora în unităŃile proprii ale cooperaŃiei şi apoi comercializarea lor atât la export.Principale le directii de actiune ale cooperatiei de consum în etapa de tranzitie din care fac parte cooperativele. printre altele. cooperaŃia de consum va avea în vedere. în vederea afirmării principiilor de organizare şi funcŃionare. principii specifice ale cooperaŃiei de consum. CUVINTE CHEIE: cooperaŃia de consum. În înfăptuirea unui asemenea obiectiv strategic. în acelaşi timp însă cu protejarea patrimoniului cooperaŃiei de consum. d) promovarea şi dezvoltarea culturii cooperatiste. a valorilor morale şi sociale proprii acestui sistem economico-social. • intensificarea achiziŃiilor de produse agroalimentare de la producători. Totodată. cooperaŃia de consum are în vedere realizarea unor măsuri care să creeze condiŃiile desfăşurării unei activităŃi benefice atât pentru fiecare organizaŃie în parte. • creşterea masivă a comerŃului cu ridicata. obiectul de activitate al cooperaŃiei de consum. şi în anii viitori. Obiectivul principal al strategiei dezvoltării cooperaŃiei de consum rămâne consolidarea şi evoluŃia calitativă a activităŃii tuturor structurilor organizatorice ale acestui sector. mai ales din mediul rural. privite într-o viziune sistemică. Este vorba.

Acest gen modern de comerŃ cuprinde o sferă largă de activităŃi. urmare a eliminării barierelor geografice dintre aceştia şi comercianŃi. utilizând în acest scop tehnologii electronice şi informatice. cât şi pentru beneficiarii activităŃii acestora. Internet etc. În acest context. voice-mail. • creşterea masivă a comerŃului cu ridicata. COMERTUL ELECTRONIC O definiŃie a comerŃului electronic este destul de dificil de dat. prelucrarea acestora în unităŃile proprii ale cooperaŃiei şi apoi comercializarea lor atât la export. Raspuns: ADEVARAT • Obiectul de activitate al cooperaŃiei de consum se realizează doar prin comerŃul cu ridicata şi cu amănuntul.• În activitatea comercială. Conceptul de comert electronic si sfera sa de cuprindere IX. • ponderea vânzărilor cu amănuntul realizate de cooperaŃia de consum în totalul vânzărilor este relativ mare. ComerŃul electronic oferă oportunitatea de a comercializa produse în întreaga lume. sporind numărul de clienŃi. inclusiv a celor de strictă necesitate. • menŃinerea şi diversificarea raporturilor de colaborare cu organizaŃii similare din lume. mai ales din mediul rural. Raspuns: FALS • Scopul social al cooperaŃiei de consum constă în ___________________de mărfuri. externet. acest lucru nu este un lucru uşor. Raspuns: aprovizionarea şi desfacerea Enumerati măsurile care creaza condiŃiile desfăşurării unei activităŃi benefice atât pentru fiecare organizaŃie în parte. prin activizarea depozitelor şi unităŃilor adecvate ale cooperaŃiei. comerŃul electronic reprezintă schimbul de informaŃii de afaceri prin reŃele informatice. cel puŃin din două considerente: • este sursa de aprovizionare a mai mult de jumătate din populaŃia Ńării ce are domiciliul în mediul rural. marketing. creşterea acŃiunilor de promovare şi popularizare a mişcării cooperatiste în România. se poate spune că prin comerŃ electronic (ecommerce) se înŃelege distribuŃie. Raspuns: • asigurarea bunurilor de primă necesitate pentru consumul populaŃiei. • îmbunătăŃirea calităŃii mărfurilor şi serviciilor. telefon. • intensificarea achiziŃiilor de produse agroalimentare de la producători. • creşterea ponderii aprovizionării magazinelor din depozitele proprii ale cooperaŃiei. a serviciilor şi a bunurilor netangibile. cooperaŃia ocupă un loc însemnat. 28 . precum: • comercializarea bunurilor fizice (tangibile). vânzare sau livrare de mărfuri şi servicii prin mijloace electronice: fax. e-mail. Cu toate acestea. cât şi pe piaŃa internă.

• publicitate şi alte acŃiuni promoŃionale. Pentru a înŃelege problematica complexă pe care o presupune comerŃul electronic. care prestează un serviciu specific societăŃii informaŃionale. d) piaŃa unui terŃ (3rd party market place). cât şi la nivel naŃional. g) platformele de colaborare cuprind un set de instrumente şi un mediu informaŃional necesar colaborării între compartimente. reunite sub o umbrelă comună. f) furnizorul de servicii cu valoare pentru canalele de comerŃ electronic (value chain service provider) reprezintă orice fel de persoană fizică sau juridică. atât ziua. o marcă bine cunoscută. privită atât la nivel mondial. • contact virtual între consumator şi comerciant sau între comercianŃi. pentru a putea fi contactat de către vânzător. • crearea condiŃiilor de practicare a marketingului direct (one-to-one). • facilitarea intrării pe pieŃele internaŃionale. care adaugă propriile informaŃii peste un mediu de baze furnizat de companie.Avantajele si dezavantajele cometului electronic fatã de comertul clasic • stabilirea strategiilor de piaŃă. cât şi în raport cu cumpărătorii. de exemplu. c) aprovizionarea electronică (e-procurement). • creşterea veniturilor micilor comercianŃi. • acces uşor la studiile de piaŃă. în toate zilele săptămânii. Avantajele comerŃului electronic în raport cu comercianŃii se referă la: • contact permanent cu clienŃii. • integrarea mai uşoară a furnizorilor locali şi străini în cadrul lanŃului de aprovizionare. • include un sistem de prelucrare şi transmitere a datelor personal cumpărătorului. deci acces permanent la produsele şi serviciile furnizorilor din întreaga lume. b) Magazinul universal electronic (e-mail) reprezintă o colecŃie de magazine electronice. cât şi noaptea. e) comunităŃi virtuale (virtual comunites) formate din mai mulŃi membri. • include un sistem prin care vizitatorii paginii pot selecta produsul dorit. • licitarea pentru o mare varietate de produse şi servicii. global. • include un sistem de plată prin care vânzătorul poate încasa banii de la clientul virtual. inclusiv preŃul. studii referitoare la întreaga problematică pe care o presupune piaŃa. prin 29 . Avantajele şi dezavantajele comerŃului electronic trebuie analizate atât în raport cu comercianŃii. este necesară o prezentare succintă a principalelor concepte cu care acesta operează: a) Magazinul electronic (e-shop) este o pagină de Internet care întruneşte un minimum de condiŃii: • prezintă informaŃii despre produse sau servicii.

dezavantajele principale sunt: • securitate – teama de a furniza on-line informaŃii legate de cartea de credit personală. creşte interesul privat. denumite şi brochureware. • site-urile cu pagini dinamice cer o actualizare periodică a elementelor specifice. pe de altă parte. chiar dacă ele sunt mai mici în raport cu cele presupuse de deschiderea unui magazin clasic. care servesc drept panouri publicitare. respectiv gradul încă redus de răspândire a calculatoarelor şi a cunoştinŃelor de specialitate. datorită în principal următoarelor aspecte: • globalizarea afacerilor. dezavantajele se referă la: • posibilitatea unor fraude. Există însă şi unele dezavantaje ale comerŃului electronic în raport cu cel clasic. cu tot ce înseamnă acest lucru. în sine. În raport cu cumpărătorii. Internetul îşi găseşte în comerŃ un teren propice de dezvoltare. • lipsa contactului uman direct este poate cel mai evident inconvenient al e-comerŃului. În raport cu comercianŃii. • acces neîngrădit la produse şi informaŃii diferite. • accesul la tehnologie. • reducerea şi chiar eliminarea intermediarilor. clienŃii putând să-şi declare identităŃi false. În prezent. un site web bine conceput contribuind la atingerea unui asemenea obiectiv. • comoditate.Comertul electronic prin Internet parteneriate la afacerile mai mari. recomandând unul din următoarele tipuri de site-uri web: • site-urile cu pagini statice. • se schimbă natura pieŃei dintr-o locaŃie fizică în una virtuală. firmele în domeniu apelează la web. schimbând tipul şi forma relaŃiilor comerciale. • intimitate. În raport cu cumpărătorii. Imensa expansiune a Internetului şi mai ales a reŃelei internaŃionale www a condus la o participare masivă din partea consumatorilor şi a firmelor la o piaŃă globală on-line. Este un site relativ uşor de pus la punct. clienŃii având astfel posibilitatea să-şi facă cumpărături oricând doresc. comerŃul electronic prezintă următoarele avantaje: • disponibilitate permanentă faŃă de toŃi cei interesaŃi. • costuri relativ ridicate de lansare şi integrare. concomitent cu reducerea influenŃei statului. făcând posibil contactul direct între furnizori şi clienŃi. pe de o parte şi de penetrare a Internetului. • neasigurarea securităŃii datelor. • oferă noi oportunităŃi de afaceri. Pentru a-şi face cunoscute produsele şi pentru a putea fi contactate de potenŃialii clienŃi. aşa cum fac de 30 . Un site eficient presupune să se apeleze la un consultant care să facă o analiză de ansamblu a activităŃilor desfăşurate de firme.

comunităŃi virtuale (virtual comunites). Cele mai cunoscute sunt sistemul de plata Cyber Cash si First virtual. fără a da posibilitatea de a comanda produse on-line. comerciantul trebuie să semneze un angajament cu unul sau mai mulŃi furnizori de sisteme de plată digitale. marketing. Pe măsură ce piaŃa în general. Acest sistem nu poate fi deci folosit pentru vânzarea-cumpărarea de produse sau servicii. platformele de colaborare. • site-urile dezvoltate pe baze de date necesită actualizări frecvente ale elementelor componente. activitatea comercială propriu-zisă. capătă o complexitate tot mai mare. fiind destul de greu de administrat. Magazinele virtuale au în spate informaŃiile stocate într-o bancă de date care dă posibilitatea vizitatorilor să poată achiziŃiona în siguranŃă produse sau servicii on-line cu ajutorul cărŃilor de credit sau al banilor virtuali. plătind produsele achiziŃionate cash sau cu orice carte de credit acceptată de magazinul respectiv. astfel încât să aibă posibilitatea de a avea contact cu furnizorul de sistem de plată digital. aprovizionarea electronică (e-procurement). agenŃii economici nu mai pot să se situeze în afara acestuia. consumatorul va trebui să-şi procure şi să-şi instaleze anumite programe. • magazinul virtual este cel mai complicat tip de site. vanzare sau livrare de marfuri sau servicii prin mijloace electronice. TESTE GRILA • Prin comertul electronic sau e-comert se intelege distributie. iar Internetul se dezvoltă şi se extinde întrun ritm rapid. existând doar puŃine magazine virtuale în adevăratul sens al cuvântului. cele mai multe site-uri de comerŃ electronic nefăcând altceva decât să descrie oferta campaniei şi să ofere datele necesare contactării ulterioare a firmei. furnizorul de servicii cu valoare pentru canalele de comerŃ electronic (value chain service provider). Pentru a beneficia de sistemul digital de plată Cyber Cash. consumatorul comportându-se la fel ca într-un magazin clasic. În comerŃul electronic se folosesc mai multe sisteme de plată.exemplu companiile imobiliare. Raspuns: ADEVARAT 31 . La fel şi cumpărătorii individuali. magazinul universal electronic (email). piaŃa unui terŃ (3rd party market place). comerŃul electronic nu cunoaşte încă o dezvoltare pe măsura aşteptărilor. magazinul electronic (e-shop). în timp ce consumatorilor le oferă posibilitatea „încercării” acestora o singură dată. În acelaşi timp. CUVINTE CHEIE: comerŃ electronic. în particular. În România. Sistemul digital de plată First virtual oferă o metodă specială de cumpărare şi vânzare a informaŃiilor pe Internet. permiŃând distribuitorilor de informaŃii pe Internet să-şi ofere informaŃiile pentru un preŃ corect.

de regulă. Valoarea obiectelor de inventar se recuperează integral la darea în folosinŃă sau eşalonat pe mai mulŃi ani. Dezvoltarea B. BAZA TEHNICO-MATERIALà A COMERTULUI Conceptul Baza tehnico-materială a comerŃului cuprinde de bazã totalitatea mijloacelor fixe (inclusiv terenurile) şi a tehnico. indiferent de valoarea acestora. b) Mijloacele fixe sunt bunuri materiale de valoare mare şi durată de funcŃionare îndelungată. aparate şi instalaŃii de măsurare. a. pe seama cheltuielilor de circulaŃie. se includ în această categorie: utilajul mărunt. construcŃii speciale.M. animale de muncă. magazinul electronic (e-shop) b. materialele de uz gospodăresc. magazinul universal electronic (e-mail) c. În structură. site tip brosura b. În comerŃ. nefiind însă. unele ambalaje cu un număr mic de circuite etc. magazinele care le comercializeaza. a) Terenurile sunt evaluate în patrimoniul unităŃilor. site precomercial c. în afară de cazurile în care. control şi reglare. atât la nivel macro.• Acest model de afaceri inclus in comertul electronic este gestionat de catre o companie pentru marketingul si vanzarile propriilor produse sau servicii a. mijloace de transport. supuse amortizării. comunitati virtuale d.T. c) Obiectele de inventar sunt bunuri de valoare mică. mijloacele fixe cuprind: clădiri.obiectelor de inventar necesare efectuării operaŃiunilor materialã a comerciale. În contabilitate. furnizorul de servicii cu valoare pentru canalele de comert electronic Raspuns: A • Acest tip de site-uri se limiteaza in a prezenta firma si produsele acesteia. plantaŃii. site de comert electronic Raspuns: A • Cele mai cunoscute sisteme de plată in comerŃul electronic sunt_________________. cât şi la nivel microeconomic. echipamentul de protecŃie a salariaŃilor. mijloacele fixe şi comertului terenurile sunt denumite imobilizări corporale. unelte de inventar gospodăresc şi alte mijloace fixe. a comerŃului rămâne o cerinŃă prioritară pentru creşterea nivelului calităŃii acestuia. pentru amenajarea lor. Ele îşi transmit valoarea în mod treptat asupra mărfurilor vândute şi sunt recuperate pe seama amortizărilor cuprinse în cheltuielile de circulaŃie. iar in unele cazuri pun la dispozitia vizitatorului formulare prin intermediul carora acesta poate solicita diverse informatii. maşini. indiferent de durata de serviciu sau cu o durată mai mică de un an. CerinŃele raŃionalizării circulaŃiei mijloacelor fixe impun o concordanŃă între nivelul dezvoltării bazei tehnico-materiale şi volumul activităŃii desfăşurate. Raspuns: sistemul de plata Cyber Cash si First virtual X. s-au făcut investiŃii. utilaje şi instalaŃii de lucru. Baza 32 .

Baza tehnico-materială a comerŃului cu ridicata este formată din: a) ReŃeaua de depozite. • gradul de organizare şi depozitare a transporturilor. acestea făcând parte din sistemul de manutenŃiune al sistemului. amenajarea şi exploatarea depozitelor trebuie să se Ńină seama de o serie de factori. tonete etc. În acest context. precum: • volumul şi structura oscilaŃiilor sezoniere ale mărfurilor. ReŃeaua în cauză aparŃine. cu următoarele categorii: • depozite industriale. • centrul comercial al localităŃii b) Mobilierul si utilajul comercial trebuie să răspundă cerinŃelor prezentării (etalării) mărfurilor. • restaurante. • depozite de păstrare (însilozare) a produselor agricole. statului. asigurării stocurilor de rezervă. • natura produselor ce urmează a fi depozitate. • depozite de expediŃie. • gradul de dezvoltare a utilajelor şi instalaŃiilor din depozit.tehnicomaterialã a comertului cu amãnuntul Baza tehnicomaterialã a comertului cu ridicata a) Reteaua de unitãti de desfacere cu amãnuntul cuprinde: • magazine. În cadrul utilajului comercial trebuie inclus şi echipamentul electronic de birou necesar prelucrării şi transmiterii informaŃiilor. tipurile de unităŃi corespund următoarelor trepte de amplasare: • centrul comercial pentru ansamblul de locuinŃe. • particularităŃile constructive ale depozitului. b) mobilierul şi utilajul comercial din depozitele cu ridicata. În teritoriu. • depozite comerciale. Din aceste cerinŃe rezultă marea varietate a tipurilor de mobilier şi utilaj comercial. Mobilierul şi utilajul comercial trebuie să răspundă procedurilor de stocare. cooperaŃiei (de consum sau meşteşugăreşti) şi. Un loc aparte în cadrul utilajului comercial îl deŃine utilajul frigorific necesar distribuirii produselor alimentare. în construirea. Pentru a fi cu adevărat eficient. echipament ce a cunoscut o dezvoltare calitativă şi cantitativă apreciabilă. reŃeaua comercială cu amănuntul este amplasată potrivit unor principii definite de urbanismul comercial. respectiv: stocarea în vrac 33 . foarte puŃin. Gradul de dezvoltare a reŃelei comerciale cu amănuntul reflectă nivelul calitativ al comerŃului în domeniu. • centrul comercial de cartier. agenŃilor economici cu capital privat. • depozite de serviciu. mişcării mărfurilor în magazin şi înzestrării tehnice a muncii lucrătorilor. • chioşcuri. • nivelul de înzestrare tehnică existent şi cel preconizat. • volumul stocurilor de mărfuri ce urmează a fi păstrat. în cea mai mare parte.

respectiv a ansamblului de procese. printre care şi existenŃa multor activităŃi cu caracter preponderent manual. metode şi procedee ştiinŃifice folosite pentru distribuirea comercială a produselor. Modernizarea constă în raŃionalizarea lanŃurilor de procese tehnico-economice care definesc tehnologiile comerciale şi promovarea progresului tehnic sub aspectul condiŃiilor materiale de înfăptuire a acestora. respectiv a procesului de adaptare continuă a construcŃiilor. • este impus de schimbările pe care le-a adus în management tehnica modernă a comunicaŃiilor şi informatica. urmare politicii de investiŃii din anii socialismului. respectiv: stocarea în vrac (fără ambalaj). Progresul tehnic în comerŃ înseamnă procesul de perfecŃionare a tehnicii şi tehnologiei comerciale şi a sistemului de organizare a activităŃii în vederea creşterii productivităŃii muncii. progresul tehnic în comerŃ a pătruns mai lent decât în alte ramuri economice. Principalele direcŃii ale progresului tehnic în comerŃul românesc sunt: a) modernizarea bazei tehnico-materiale. b) perfecŃionarea tehnologiilor comerciale. când cea mai mare parte a acestora a fost dirijată spre industrie. urmare a unor fenomene comerciale complexe. la parterul blocurilor. O eventuală rămânere în urmă a progresului tehnic în comerŃ ar influenŃa în mod negativ întreg circuitul mişcării mărfurilor. • este o condiŃie a creşterii eficienŃei întregii activităŃi comerciale. amenajării şi dotării magazinelor şi depozitelor la progresele realizate în creşterea şi diversificarea ofertei şi la tehnica din ramurile economice cu care comerŃul intră în relaŃii. stocarea în încărcături unitare. Cu toate acestea. fiind factorul principal al creşterii productivităŃii muncii. Există trei principale direcŃii ale modernizării tehnologiilor comerciale: • amplificarea conŃinutului acestora. Factor care determină progresul tehnic în comerŃ sunt strâns legaŃi de particularităŃile procesului de muncă din acest domeniu.Progresul tehnic în comert procedurilor de stocare. Necesitatea promovării progresului tehnic în comerŃ este data de: • interdependenŃa dintre comerŃ şi celelalte ramuri economice mult mai receptive la acest proces. • tendinŃa de simplificare a unor tehnologii. mai ales în mediul urban. stocarea în alte încărcături diverse. este de apreciat existenŃa unei reŃele destul de diversificate de unităŃi comerciale. În România. prin preluarea de către industrie a unor operaŃiuni de 34 . De asemenea. dotarea tehnică nu răspunde cerinŃelor reale ale comerŃului. a accelerării vitezei de circulaŃie a mărfurilor şi a reducerii cheltuielilor de circulaŃie.

gradul de înzestrare tehnică a muncii. • organizarea activităŃii şi a muncii după principii ergonomice şi folosirea unor procedee raŃionale de desfăşurare a lor. De aici rezultă creşterea productivităŃii muncii. cu durata de functionare indelungata. în principal.pregătire prealabilă a mărfurilor pentru vânzare. desfăşurarea lor după procedee ştiinŃifice care duc la micşorarea costului de distribuŃie. respectiv. consumul specific de capital fix pe unitatea valorică de activitate economică. • indicatorii economici evidenŃiază efectul economic obŃinut prin utilizarea tehnicii noi şi se referă la productivitatea globală a factorilor tehnici. • raŃionalizarea. obiecte de inventar. gradul de mecanizare a operaŃiunilor. Progresul tehnic din comerŃ se evaluează printr-o multitudine de indicatori de natură tehnică şi economică. de tehnica utilizată. cu următoarele categorii: 35 . formele şi mijloacele cu caracter economic şi tehnico-organizatoric folosite la nivelul unităŃilor operative pentru desfăşurarea activităŃii. rata difuzării tehnologiilor moderne etc. care să conducă la indicatori superiori de eficienŃă. CUVINTE CHEIE: baza tehnico-materială a comerŃului. mijloace fixe. costul marginal al folosirii unui utilaj nou. urmărindu-se asigurarea condiŃiilor necesare pentru folosirea deplină a capacităŃii mijloacelor utilizate. fara a exista insa o separareneta a acestora. mobilierul si utilajul comercial. • indicatorii tehnici se obŃin prin raportarea componentelor progresului tehnic la factorii de producŃie sau la activitatea economică. Raspuns: FALS Indicatorii de evaluare a progresului tehnic in comert sunt de natura tehnica si economica. productivitatea unui mijloc fix. progresul tehnic. Raspuns: mijloacelor fixe (inclusiv terenurile) şi a obiectelor de inventar Descrieti baza tehnico-materială a comerŃului cu ridicata. TESTE GRILA Obiectele de inventar reprezinta bunuri materiale de valoare mare. metodele. Raspuns: a) ReŃeaua de depozite. Raspuns: ADEVARAT Baza tehnico-materială a comerŃului cuprinde totalitatea ____________________________ necesare efectuării operaŃiunilor comerciale. reteaua de unitãti de desfacere cu amãnuntul. O astfel de organizare raŃională cuprinde: • măsurile. rentabilitatea în raport cu capitalul fix utilizat etc. Este vorba. fiecare categorie implicando pe cealalta. c) organizarea raŃională a activităŃii comerciale.

comerŃul făcând parte din sectorul terŃiar. • natura produselor ce urmează a fi depozitate. De remarcat faptul că procesul de muncă al vânzătorului se încheie numai atunci când cumpărătorul a acceptat marfa. de o intensitate medie. în construirea. • psihologic = este necesară o pregătire psihologică cu totul specială. • gradul de organizare şi depozitare a transporturilor. stocare etc. existând o relaŃie socială între vânzător şi cumpărători. deoarece procesul de vânzarecumpărare presupune un dialog continuu între vânzător şi cumpărător. Personalul din comerŃ deŃine o pondere importantă şi în continuă creştere în totalul populaŃiei active în Ńările cu economie de piaŃă dezvoltată. în activitatea de aprovizionare. care în comerŃ are anumite caracteristici specifice activităŃii de schimb. • depozite de păstrare (însilozare) a produselor agricole. • gradul de dezvoltare a utilajelor şi instalaŃiilor din depozit. În comerŃ îşi desfăşoară activitatea personal de diferite categorii: • personal specific. b) mobilierul şi utilajul comercial din depozitele cu ridicata.• depozite industriale. iar formaŃiile de muncă sunt relativ restrânse. o asemenea muncă fiind deosebită din punct de vedere: • economic. XI. • depozite de expediŃie. amenajarea şi exploatarea depozitelor trebuie să se Ńină seama de o serie de factori. • capacitatea de muncă – totalitatea aptitudinilor fizice şi intelectuale necesare pentru exercitarea profesiei. Astfel. • munca propriu-zisă. precum: • volumul şi structura oscilaŃiilor sezoniere ale mărfurilor. Pentru a fi cu adevărat eficient. acestea făcând parte din sistemul de manutenŃiune al sistemului. • particularităŃile constructive ale depozitului. • depozite comerciale. fiind creatoare de servicii economice. • depozite de serviciu. a cărui pondere este tot mai mare.. • sociologic – în comerŃ munca este prin excelenŃă colectivă. 36 . conŃinutul muncii desfăşurate în comerŃ este mai complex decât simpla cheltuire de forŃă de muncă. • fiziologic = eforturi fizice şi intelectuale cu totul deosebite. vânzare. personalul comercial este de muncã definit de următoarele elemente: în comert • numărul şi structura personalului comercial. RESURSELE COMERTULUI Resursele Ca factor de producŃie. • nivelul de înzestrare tehnică existent şi cel preconizat. • volumul stocurilor de mărfuri ce urmează a fi păstrat.

care trebuie să stăpânească foarte bine tehnicile de negociere şi procesul de adoptare a deciziilor. b) Personalul tehnico-administrativ (TESA) desfăşoară activităŃi de conducere sau de execuŃie. bucătari. birourilor. casieri.. productivitatea muncii în comerŃ va trebui asociată şi cu alŃi indicatori. bufetieri. pe personal operativ. dar şi pe ramuri de comerŃ. respectiv prin şcoli profesionale. ospătari. vânzători. întreŃinere etc. magazioneri. respectiv cantitatea sau valoarea mărfurilor vândute de un lucrător într-o unitate de timp: W unde: W = productivitatea muncii D = desfacerile de mărfuri Np = numărul de lucrători • metoda indirectă – consumul de muncă (ore sau zile muncă) pentru vânzarea unei unităŃi cantitative sau valorice dintr-un produs: unde: T = fondul de timp Există şi alte expresii ale productivităŃii muncii (calculată pe vânzător. În acest sector. productivitatea muncii se calculează prin două metode: • metoda directă. personalul din comerŃ se grupează în două mari categorii: a) Personalul operativ: şef de unităŃi. pe 37 .Productivitea muncii în comert • personal nespecific – în transporturi. licee economice. mai ales pentru cel de conducere. facultăŃi etc. Natura activităŃii comerciale determină particularităŃi în modul de participare a factorilor de producŃie la crearea produsului şi implicit în măsurarea productivităŃii muncii. în cadrul compartimentelor. există şi o serie de cerinŃe speciale. În funcŃie de natura muncii prestate. privind însuşirile psihice şi morale. O caracteristică de primă însemnătate a personalului din comerŃ rămâne ponderea mare a numărului de femei (57-58%) în totalul personalului. În comerŃ. respectiv 83-84%. specifice pentru personalul TESA. Numărul posturilor şi locurilor de muncă se stabileşte prin organigrama întreprinderii. De asemenea. Ca indicator calitativ. Această categorie deŃine ponderea cea mai mare din totalul personalului. serviciilor etc. cunoaşterea însuşirilor merceologice ale mărfurilor. barmani etc. a modului de păstrare şi utilizare a lor. productivitatea muncii este diferenŃiată faŃă de celelalte ramuri. colegii. un nivel de cultură peste medie. ce caracterizează eficienŃa activităŃii. Recrutarea şi pregătirea profesională a personalului din comerŃ se realizează prin unităŃi şcolare preuniversitare sau universitare. Personalul din comerŃ trebuie să răspundă la o serie de cerinŃe specifice.

calculat pe principalele lui componente (fond salarii tarifar. proprietăŃile mărfurilor. • perfecŃionarea pregătirii profesionale. Creşterea productivităŃii muncii în comerŃ (W)este condiŃionată semnificativ de folosirea raŃională a personalului. D NS = W La nivelul întregului comerŃ. productivitatea muncii se calculează valoric. • cercetarea permanentă şi atentă a pieŃei. • organizarea ştiinŃifică a muncii. În principiu. d) Salariul mediu e) Nivelul relativ al fondului de salarii (fondul de salarii la un milion de lei desfaceri) se obŃine prin raportarea fondului de salarii la volumul desfacerilor Este un indicator valoric calitativ ce reflectă în dinamică respectarea corelaŃiilor normale dintre 38 . nivelul şi dinamica preŃurilor. Fondul de salarii este produsul dintre numărul mediu de salariaŃi şi salariul mediu. O asemenea corelare se realizează prin urmărirea unui sistem de indicatori de sinteză. fond salarii suplimentar. cei din urmă fiind profilul economico-social al zonei. Factorii care influenŃează productivitatea munci sunt factori direcŃi (procesul tehnic.operaŃii. Principalele căi ce duc la creşterea productivităŃii muncii în comerŃ sunt: • promovarea progresului tehnic. cu consumatorii potenŃiali. de corelarea acestuia cu volumul activităŃii economice desfăşurate. în acest caz fiind însă influenŃată semnificativ de preŃuri. cointeresarea acestuia etc. numărul de salariaŃi se analizează în raport cu totalul populaŃiei active şi cu numărul de salariaŃi din economie. mărimea unităŃilor comerciale etc.). structurat pe categorii. pe total personal etc. calificarea personalului. pe nivele de pregătire sau vechime în muncă. pe profesii. premii etc. c) Fondul de salarii (Fs).) sau indirecŃi (în comerŃ aceştia exprimă condiŃiile în care se desfăşoară munca). a cerinŃelor de consum şi perfecŃionarea comunicării cu piaŃa.). respectiv: a) numărul mediu de salariaŃi ( ). prin raportarea volumului activităŃii la numărul mediu de salariaŃi. b) Productivitatea muncii (W) se evidenŃiază pe categoriile cuprinse în numărul de salariaŃi.

• disponibilităŃile băneşti. • activele financiare – titluri de participare (acŃiuni şi obligaŃiuni) ale unei societăŃi comerciale şi creanŃe acordate altor agenŃi economici. • titlurile de plasament – obligaŃiuni şi acŃiuni. 39 . Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor ce pot fi exprimate în bani. mai ales datorită posibilităŃilor reduse de creştere a progresului tehnic.indicatorii forŃei de muncă. patrimoniul (care în contabilitate = se exprimă ca mijloace economice în activul bilanŃului – sau ca surse de constituire – la pasiv) este format din: • active imobilizate. Există două moduri de abordare a noŃiunii de patrimoniu: economic şi juridic. • capitalul subscris. • drepturile (creanŃele) şi obligaŃiile rezultate din relaŃiile cu furnizorii şi clienŃii. • active circulante. Patrimoniul agentilor economici În comerŃ. Din punct de vedere economic. Ele sunt: • necorporale – cheltuielile de constituire şi dezvoltare. • corporale – terenuri şi mijloace fixe. Astfel: • Indicele creşterii productivităŃii muncii să depăşească indicele de creştere a salariului mediu • Indicele creşterii desfacerilor să depăşească media de creştere a fondului de salarii. trecând din forma bănească în cea materială şi din nou în cea bănească. • mijloace în curs de regularizare a) Activele imobilizate sunt valori de patrimoniu ce deservesc activitatea economică şi se amortizează în mai mulŃi ani. ce depinde de alte ramuri ale economiei naŃionale. cu personalul. creşterea productivităŃii muncii este practic limitată. cu bugetul statului. De remarcat şi faptul că în România productivitatea muncii în comerŃ este mult inferioară faŃă de alte Ńări. precum şi bunurile la care acestea se referă. b) Activele circulante – reprezintă valorile materiale şi băneşti ce îşi schimbă permanent forma în circuitul economic. dar neachitat. din bancă şi din casierie c) Mijloacele în curs de regularizare se referă la cheltuielile efectuate în avans şi care urmează să fie repartizate la alte grupe de cheltuieli. Ele cuprind: • stocurile de mărfuri şi ambalaje. Între indicatorii de mai sus trebuie să existe o serie de corelaŃii. diminuarea lui fiind o condiŃie a creşterii eficienŃei acestora. precum şi diferenŃele nefavorabile de conversie.

financiare În procesul de formare şi utilizare. clienŃi credibili. resursele în comert financiare sunt identificate ca fluxuri monetare în operaŃiunile la care participă şi ca stocuri de valori în patrimoniul agenŃilor economici. datorii rezultate din decontările cu furnizorii. pentru a fi valorificate oportun la apariŃia nevoilor de capital. ale comerŃului în general. Resursele financiare ale comerŃului reprezintă mijloacele băneşti atrase în procesul de formare şi modificare a capitalului şi utilizate pentru efectuarea încasărilor şi plăŃilor în relaŃiile cu instituŃiile care participă la asemenea procese. folosit pentru efectuarea încasărilor şi plăŃilor. agenŃii economici îşi constituie capitalul prin aportul în bani (sau în natură) al celor care se asociază sau prin emiterea de acŃiuni pentru atragerea disponibilităŃilor băneşti ale unor persoane juridice sau fizice. Alături de acest capital financiar. valoarea acŃiunilor emise şi vândute şi diferenŃele favorabile de evaluare a patrimoniului).Din punctul de vedere al pasivului bilanŃului contabil. Politica Politica financiară este o componentă a politicii financiarã economice din comerŃ. b) Provizioanele (rezervele) pentru riscuri şi cheltuieli – se constituie din profit. SemnificaŃia şi mai ales importanŃa relaŃiilor financiare şi de credit rămân legate de funcŃiile acestora în formarea şi creşterea capitalului şi de sursele lor de provenienŃă.). prin vânzarea de mărfuri se obŃin venituri (încasări). c) Datoriile (împrumuturi din emisiuni de obligaŃiuni. O asemenea politică prezintă două aspecte: 40 . sumele datorate personalului propriu etc. de Resursele rotaŃiile capitalurilor independente. determinat. Resursele financiare ale unui agent economic. Patrimoniul unui agent economic este supus în permanenŃă modificării. Sfera de cuprindere a resurselor financiare poate fi extinsă la întregul capital bănesc al unui agent economic. dimensiunea capitalului comercial este dată de raportul dintre mărimea Produsului Intern Brut ce intră în sfera schimbului şi numărul de rotaŃii ale capitalului comercial care deserveşte schimbul. în principal prin creşterea acestuia. trebuie să fie în permanentă corelare cu volumul activităŃii desfăşurate. la rândul lui. fiecare acŃiune comercială fiind în comert însoŃită de utilizarea unor resurse financiare şi obŃinerea de rezultate evaluate financiar. credite bancare. La înfiinŃare. folosite pentru acoperirea cheltuielilor efective. asigurându-se şi cu un anumit profit. Deci în activitatea comercială apar două fluxuri de valori: • un flux material. sursele de formare a patrimoniului sunt: a) Capitalul propriu (capitalul social. La nivel macroeconomic. efecte de plătit. • un flux monetar.

EficienŃa economică a investiŃiilor se apreciază prin efectele economice pe care acestea le aduc. reglementarea activităŃii comerciale. creşterea şi modernizarea acesteia. urmăresc valorificarea şi creşterea acestora într-un timp relativ scurt. cheltuielile şi profitul. Mai mult. precum şi prin cerinŃele de modernizare a acesteia. capitalul comercial se caracterizează prin limite largi de dimensionare. veniturile. investitiilor a) InvestiŃiile reprezintă prima destinaŃie care este dată si capitalului comercial. creşterea valorii nominale a unei acŃiuni. pentru a încorpora progresul tehnic şi a face faŃă concurenŃei. impozite. Asemenea particularităŃi ale capitalului comercial şi posibilităŃile largi de folosire a lui determină atracŃia spre comerŃ a multor întreprinzători care. Din politica economico-financiară a întreprinderii comerciale fac parte şi aspecte precum: • constituirea capitalului propriu. economisirea unor cheltuieli sau ridicarea nivelului deservirii comerciale. la peste 100 zile la mărfurile de sortiment larg).• Aspectul macroeconomic constă în măsurile legislativ-financiare luate de stat pentru dezvoltarea şi modernizarea comerŃului.). capitalul comercial încorporat în mijloacele circulante are o viteză de rotaŃie diferită pe grupe de mărfuri (de la o zi. capitalul are o serie de particularităŃi. sporul de vânzări. acest lucru explicând posibilitatea utilizării lui la orice scară a activităŃii economice. ce se reflectă în politica financiară a agenŃilor economici cu privire la formarea. circulante În condiŃiile în care investiŃiile reprezintă imobilizări de fonduri pe termen lung. ele asigurând formarea bazei mijloacelor tehnico-materiale. Necesitatea şi oportunitatea unei investiŃii se motivează prin creşterea volumului activităŃii economice. În acest scop. • Aspectul microeconomic are în vedere agentul economic şi vizează probleme precum formarea şi creşterea capitalului. la produsele perisabile. efectuarea acestora trebuie bine fundamentată. Rentabilitatea investiŃiei (Ri) este criteriul de bază al eficienŃei acesteia. precum profitul. protecŃia consumatorilor etc. • modificarea capitalului social (dezvoltarea activităŃii proprii. În comerŃ. asigurarea participării comerŃului la formarea veniturilor bugetului. • atragerea de capital nou prin împrumuturi de genul creditelor bancare sau lansarea de noi obligaŃiuni sau Finantarea acŃiuni etc. iar structura acestuia pe elemente este în favoarea mijloacelor circulante. emiterea de noi acŃiuni. Astfel. dispunând de capitaluri mici. capitalizarea unei părŃi din profit). Indicatorul se calculează prin suma utilităŃilor de profit (P) obŃinută în perioada de funcŃionare (amortizare) a investiŃiei. se utilizează pârghii economico-financiare (taxe. dobânzi etc. dimensionarea şi utilizarea resurselor financiare. utilizarea profitului. raportată la mărimea investiŃiei: 41 .

munca propriu-zisă. resursele financiare în comert. Necesarul de mijloace circulante depinde de volumul desfacerilor şi de numărul de rotaŃii (de circuite) pe care îl realizează stocurile într-un an unde: Mc = volumul mijloacelor circulante. finantarea investitiilor. componentă a activităŃii financiar-contabile a acesteia. TESTE GRILA • Resursele financiare din comert se identifica in doua componente de baza: fluxuri monetare in cadrul operatiunilor la care participa si stocuri de valori aflate in patrimoniul agentilor economici. CUVINTE CHEIE: numărul şi structura personalului comercial. reprezentată de raportul dintre investiŃie (I) şi efectul economic (E) adus: InvestiŃiile se finanŃează din capitalul propriu şi. patrimoniul agentilor economici. Raspuns: ADEVARAT • Exprimati productivitatea muncii in comert prin metoda directa (formula de calcul) 42 . finantarea mijloacelor circulante. politica financiarã în comert. Aceiaşi atenŃie se acordă şi fundamentării celorlalte mijloace circulante (mărfuri. DisponibilităŃile în numerar apărute în evoluŃia curentă a încasărilor şi plăŃilor formează trezoreria societăŃii. La stabilirea nivelului acestora şi la finanŃarea lor se are în vedere specificul fiecărui gen de active circulante (stocuri. b) Asigurarea volumului de mijloace circulante la înfiinŃarea societăŃii comerciale şi creşterea acestui volum este cea de-a doua destinaŃie pe care o capătă capitalul propriu constituit. calculat ca raport între investiŃie şi profitul anual adus: Economicitatea investiŃiei se exprimă prin investiŃia specifică (Is).) O parte a activelor circulante este formată din mijloacele băneşti care se află ca sold de numerar în casă şi în conturile bancare ale societăŃii comerciale pentru efectuarea plăŃilor curente. ambalaje. obiecte de inventar. D = volumul desfacerilor. în completare.). productivitatea muncii în comerŃ. capacitatea de muncă . din surse împrumutate. Vr = numărul de rotaŃii în cursul unui an. echipament de protecŃie. materiale de întreŃinere etc. obiecte de inventar etc.O altă expresie a rentabilităŃii o reprezintă termenul de recuperare (în ani) a investiŃiei (Tr).

reducerea costului distribuŃiei etc. de forma politicilor de produs. formele relaŃiilor între comercianŃi şi producători sunt restrânse.). actele de vânzare-cumpărare realizându-se prin acceptarea pe loc a preŃului şi a condiŃiilor de circulaŃie a produselor. având loc o permanentă informare reciprocă. În perioada de tranziŃie. transmiŃând apoi informaŃiile culese şi producătorilor.) Complexitatea şi formele relaŃiilor comercianŃilor cu producătorii depind de tipul de piaŃă în care au loc relaŃiile de schimb. pe măsura realizării reformei şi a schimbării concepŃiei vechi care a dominat raporturile dintre întreprinderile economice (plan centralizat. de preŃ şi de distribuŃie. b) Pe piaŃa cu concurenŃă imperfectă există forme complexe de legătură între parteneri. Raspuns: Ri = • Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor şi obligaŃiilor ce pot fi exprimate în _____.asociate actelor de vânzare-cumpărare desfăşurate de fiecare partener (studierea cererii. RELATIILE COMERTULUI CU PRODUCÃTORII SI CONSUMATORII Necesitatea Ansamblul formelor organizatorice. Raspuns: bani XII.care pregătesc sau asigură înfăptuirea actelor de tul relatii. negocierea etc. 43 . reglementări unitare etc. respectiv piaŃa cu concurenŃă perfectă sau cea cu concurenŃă imperfectă. si continu. de regulă. De aici rezultă şi faptul că.schimb între producători şi consumatori formează lor comer.). Baza noilor relaŃii dintre comercianŃi şi producători este dată de proprietatea privată şi libertatea de acŃiune a agenŃilor economici în politica lor de piaŃă. rii Necesitatea relaŃiilor comercianŃilor cu producătorii rezultă din: a) caracterul complex al pieŃei în economia concurenŃială. tehnice şi juridice.Raspuns: W • Scrieti formula de calcul a rentabilitatii investitiilor in comert.relaŃiile comerŃului cu producătorii. preŃuri stabilite. comerŃul este acela ce cercetează mai mult piaŃa. Acestea pot fi de sine stătătoare (contractul economic) sau acŃiuni tului cu producãto. relaŃiile de schimb dintre actorii pieŃei neputând să aibă doar caracter spontan. precum şi bunurile la care acestea se referă. b) efortul continuu al producătorilor de a apropia de piaŃă produsele lor şi de extindere a acestora. c) necesitatea armonizării intereselor economice ale partenerilor în relaŃiile de schimb (creşterea volumului activităŃii fiecăruia. relaŃiile dintre comercianŃi şi producători cunosc aspecte specifice. a) Pe piaŃa cu concurenŃă perfectă. fiind în curs de formare. mai ales în condiŃiile specializării adânci a producŃiei şi separării ei de consum.

argumente şi contra argumente etc. Privite ca modalităŃi de înlesnire a negocierilor între participanŃii la relaŃiile de schimb. • aprovizionarea propriu-zisă.. • activitatea de creare a noi produse. acest lucru constituind o expresie a libertăŃii de acŃiune a agenŃilor economici. obiectul contractului. RelaŃiile comerŃului cu consumatorii fac parte din sistemul de relaŃii interne angajate de unităŃile din aparatul comercial. • se încheie prin semnarea contractului. • informarea permanentă de către producători a comercianŃilor şi a consumatorilor. Ele îmbracă mai multe forme. • dezvoltării şi modernizării reŃelei comerciale. jurişti. conŃinutul acestor acŃiuni diferă în funcŃie de natura produsului şi formele de comerŃ în care acestea se desfăşoară. condiŃiile de livrare. Contractul va conŃine clauze privind drepturile şi obligaŃiile părŃilor. acest lucru presupunând: • emiterea de comenzi. fiind de o deosebită importanŃă datorită: • sporirii dimensiunilor comerŃului interior şi a ariei sale de preocupări. 44 . Teoria negocierilor este creaŃia a mai multor discipline. O formă concretă. ingineri. de o mare importanŃă. de fapt. a relaŃiilor dintre comercianŃi şi producători o reprezintă negocierea preŃurilor. principala legătură dintre agenŃii economici. • cele două părŃi sunt angajate în relaŃii voluntare privind vânzarea şi cumpărarea unor bunuri. psihologi. • introducerii şi extinderii unor forme de vânzare noi şi moderne. modalităŃile de plată şi răspunderea părŃilor. concesii. Contractul economic reprezintă un acord de voinŃă intervenitîntre două sau mai multe persoane fizice sau juridice cu privire la desfăşurarea relaŃiilor economice dintre ele. Statul este obligat să asigure regulile de desfăşurare a relaŃiilor dintre producători şi comercianŃi. d) RelaŃiile post contractuale concretizează actele de vânzarecumpărare şi constau în realizarea aprovizionării curente cu mărfuri a unităŃilor comerciale. sociologi etc.Formele relatiilor comerciantului cu producãtorii Locul si continutul relatiilor comertului cu consumatorii a agenŃilor economici în politica lor de piaŃă. De asemenea. c) RelaŃiile contractuale constituie. • recepŃia mărfurilor. respectiv reglementările juridice în domeniu. iar echipa de negociere trebuie să cuprindă economişti. b) RelaŃiile precontractuale presupun: • studierea sistematică a pieŃei. RelaŃiile în cauză îmbracă următoarele forme: a) Negocierea presupune: • existenŃa a cel puŃin doi parteneri cu interese diferite. preŃul. relaŃiile comercianŃilor cu producătorii se concretizează în forme specifice fiecărei etape de derulare a schimbului. • o serie de compromisuri.

Sistemul de relaŃii ale comerŃului cu consumatorii poate fi structurat în trei principale domenii: • organizarea unui cadru eficient de dialog cu cumpărătorii. de natură emotiv-psihologică. Atunci când adoptă decizia de cumpărare. Pentru comerŃ. care se va lua în baza tuturor informaŃiilor de care consumatorul dispune şi a factorilor de alegere. orientându-l şi determinându-i noi dimensiuni. consumatorul trece prin trei etape distincte: • întâlnirea dintre nevoie şi produs. a factorilor de influenŃă a acestuia. De aici rezultă necesitatea cercetării motivaŃiei consumatorilor atunci când aceştia adoptă decizia de cumpărare. comerŃul acŃionează în două direcŃii: • utilizarea în organizarea diferitelor acŃiuni comerciale a caracteristicilor psihologice şi psihosociologice ale consumatorilor. În acest sens. economice. în cadrul căruia intervin atât motivaŃii raŃionale. O asemenea decizie trebuie privită ca fiind un act de alocare a resurselor. Analiza principalelor elemente ce dau conŃinutul relaŃiilor comert consumatori evidenŃiază faptul că rolul activ al comerŃului este condiŃionat de cunoaşterea corespunzătoare a celor doi parteneriproducător şi consumator – de asigurarea unor condiŃii adecvate de manifestare a posibilităŃilor şi intereselor acestora. când se creează o stare de tensiune ce va dispare numai în momentul satisfacerii nevoii în cauză. când consumatorul va compara satisfacŃia anticipată cu utilitatea produsului achiziŃionat. diferenŃiate în raport cu locul pe care fiecare individ îl ocupă în societate. comportamentul nu trebuie privit doar ca o însuşire sau o îmbinare de acŃiuni independente separate. • faza posterioară cumpărării. • faza deciziei. 45 . o stare anterioară procesului de cumpărare. În procesul de organizare a sistemului de colaborare comerŃ-consumatori. • asigurarea unor raporturi corespunzătoare între personalul comercial şi cumpărători. precum şi de utilizarea unor mijloace care să faciliteze comunicaŃia în ambele direcŃii.Baza motivationalã a relatiilor comert consumatori • regândirii sistemului de informare a consumatorilor şi operaŃionalizării unor politici promoŃionale moderne. Organizarea sistemului de relaŃii comerŃ-consumatori presupune buna cunoaştere a comportamentului consumatorului. cu gradul său de instruire etc. ci ca rezultatul unei experienŃe de viaŃă. • iniŃierea unor programe de măsuri menite să influenŃeze comportamentul respectiv. • crearea unei ambianŃe favorabile realizării actului de vânzarecumpărare. această a treia fază are o importanŃă deosebită pentru asigurarea continuităŃii şi perspectivei activităŃii sale. cât şi motivaŃii aparent neraŃionale.

relatiile pe care le au comerciantii in cadrul pietei. Raspuns: .comertul participa la diminuarea eforturilor financiare ale producatorilor. produsele solicitate. • Care sunt formele relatiilor comertului cu producatorii.comertul asigura informarea consumatorilor. in cantitatea si calitatea dorite si la pretul pietei. relatiile contractuale 3. contribuind astfel la reducerea cheltuielilor consumatorilor legate de achizitionarea celor necesare.) XIII. PROTECTIA CONSUMATORILOR 46 .comertul permite producatorilor sa-si orienteze productia in orice zona. relaŃiile comerŃului cu consumatorii. permitand o esalonare a productiei pe intreg anul calendaristic. care pregătesc sau asigură înfăptuirea actelor de schimb între producători şi consumatori formează relaŃiile comerŃului cu producătorii. acŃiuni asociate actelor de vânzare-cumpărare desfăşurate de fiecare partener (studierea cererii. contractul economic. Raspuns: . ca si actiuni publicitare destinate sustinerii si realizarii unei bune vanzari a produselor si serviciilor oferite. folosind reteaua de distributie. chiar daca nu are certitudinea vanzarii lor. TESTE GRILA • Enumerati aspectele rezultate din analiza rolului comertului in raport cu producatorii. acolo unde acestia se gasesc si atunci cand este nevoie. specifice fiecarei etape de derulare a schimbului. • Enumerati aspectele rezultate din analiza rolului comertului in raport cu consumatorii.comertul pune la dispozitia consumatorilor. . tehnice şi juridice. comportamentul consumatorului.CUVINTE CHEIE: relaŃiile comercianŃilor cu producătorii.comertul asigura o regularizare a procesului de fabricatie. negocierea.comettul ofera consumatorilor finali sau intermediari posibilitatea de a evita efectuarea unor cumparaturi mari si foarte mari. care sa le imobiizeze sume importante de bani. . Raspuns: de sine stătătoare (contractul economic). . achitand contravaloarea marfurilor pe care le stocheaza. negocierea etc. Acestea pot fi __________________ sau ______________________.relatiile postcontractuale • Ansamblul formelor organizatorice. Raspuns: 1. relatiile precontractuale 2. decizia de cumpărare.. . determinate de deplasari costisitoare.

sistem generat de confruntarea consumului cu obiectul său. cu privire la următoarele aspecte: • îmbunătăŃirea consumului populaŃiei. cât şi consumatorii. în principal. Drepturile consumatorilor comportă următoarele elemente: • dreptul la liberă alegere. atât sub aspect cantitativ. după 1990 în România s-au luat o serie de măsuri în domeniul producŃiei consumatorilor. în economie. aspecte referitoare la un sistem de relaŃii creat în cadrul pieŃei. ProtecŃia consumatorilor trebuie organizată sub forma unui proces complex. fie sub egida marilor centrale sindicale sau cooperatiste. fie independente. b) Organizarea consumatorilor pentru apărarea dreptului lor de protecŃie presupune: • constituirea unor organizaŃii sau asociaŃii. Pornind de la prevederile RezoluŃiei ONU nr. De altfel. ce priveşte în principal.Conceptul si structura protectiei consumatorilor Politica de protectie a consumatorilor în România În cadrul strategiilor şi politicilor de protecŃie socială se înscrie şi politica de protecŃie a consumatorilor. cât şi structural-calitativ. • dreptul la petiŃie şi ascultare. • dreptul la protecŃie. aşa cum în politică democraŃia constă în asigurarea drepturilor alegătorilor. care să urmărească asigurarea unei protecŃii reale a consumatorilor. în care să fie implicată atât puterea publică. • asigurarea unui sistem de preŃuri în concordanŃă cu cerinŃele pieŃei şi calitatea produselor şi serviciilor oferite. • constituirea unor organizaŃii internaŃionale de protecŃie a consumatorilor. care converg. 47 . În contextul de mai sus. a) Implicarea statului în procesul de protecŃie a consumatorilor se concretizează în: • existenŃa unei legislaŃii care să răspundă necesităŃilor generate de apărarea şi asigurarea protecŃiei consumatorilor. Politica de protecŃie a consumatorului se regăseşte într-un complex de intervenŃii social-guvernamentale sau neguvernamentale. o asemenea democraŃie înseamnă asigurarea drepturilor consumatorilor de a-şi alege bunurile şi serviciile de care au nevoie. în trei direcŃii: • crearea cadrului legislativ. apărarea drepturilor consumatorilor se constituie într-un obiectiv de primă însemnătate al protecŃiei sociale. • dreptul la informare. • organizarea cadrului instituŃional de specialitate. statul. 39/248/1985. • organizarea unui sistem de informare eficient şi util pentru consumatori. • asigurarea calităŃii bunurilor şi serviciilor oferite spre vânzare. respectiv cu produsul oferit de producător. potrivit dorinŃelor şi posibilităŃilor de care aceştia dispun.

fiind necesare însă şi alte măsuri de perfecŃionare a cadrului legislativ şi instituŃional în ceea ce priveşte protecŃia consumatorilor. devenită Legea nr. care funcŃionează la nivelul fiecărui judeŃ. oraş sau comună. • informarea permanentă a consumatorilor asupra caracteristicilor esenŃiale ale produselor şi serviciilor. • informarea şi educarea consumatorilor. • În România. În temeiul OrdonanŃei nr. municipiu. Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Consumatorilor. În acest sens: • se pleacă de la ideea că legislaŃia Uniunii Europene se constituie într-un cadru comun pe care fiecare stat aspirant trebuie să-l adopte înainte de aderare sau o dată cu aderarea. • alimentaŃiei publice. organizarea consumatorilor. LegislaŃia în vigoare conŃine prevederi referitoare la răspunderea şi sancŃionarea încălcării sale. 11/1994 privind protecŃia consumatorilor. 48 . Ca organe neguvernamentale funcŃionează: • AsociaŃiile pentru protecŃia consumatorilor. CUVINTE CHEIE: politica de protecŃie a consumatorilor.• crearea cadrului instituŃional. • protecŃia intereselor economice ale consumatorilor. • Există o serie de realizări notabile în domeniu. Principalul act normativ în domeniul protecŃiei consumatorilor este OrdonanŃa Guvernului nr. care are unităŃi subordonate în teritoriu. O preocupare de prim ordin a puterii publice rămâne armonizarea cadrului juridic şi instituŃional cu cel al Uniunii Europene. Principala instituŃie guvernamentală în domeniul protecŃiei consumatorilor este Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Consumatorilor. modificată şi completată de mai multe ori. în România protecŃia consumatorilor presupune: • asigurarea accesului neîngrădit la produse şi servicii. LegislaŃia în domeniul protecŃiei consumatorilor se referă la: • protecŃia vieŃii. drepturile consumatorilor. 21/august 1992. • o continuă preocupare pentru armonizarea legislaŃiei naŃionale cu cea a Uniunii Europene. sănătăŃii şi securităŃii consumatorilor. se urmăreşte combinarea tranziŃiei la economia de piaŃă cu adoptarea legislaŃiei comunitare în domeniul protecŃiei consumatorilor. • asigurarea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale consumatorilor împotriva unor practici abuzive. • calităŃii mărfurilor. • Consiliile consultative pentru protecŃia consumatorilor. Potrivit acestui act normativ. • participarea consumatorilor la fundamentarea şi luarea deciziilor în domeniu. 21/1992 au fost adoptate şi alte acte normative în domeniul: • standardizării şi metrologiei.implicarea statului.

• dreptul la protecŃie. 39/248/1985. financiare şi umane). • implicarea statului. eficienŃa trebuie privită atât la nivelul fiecărui agent economic în parte. • Principala instituŃie guvernamentală în domeniul protecŃiei consumatorilor este ___________ ___________. Raspuns: Autoritatea NaŃională pentru ProtecŃia Consumatorilor XIV. • dreptul la informare. eficienŃa comerŃului fiind condiŃionată de activitatea desfăşurată în ramurile cu care acesta intră în relaŃii şi invers. • armonizarea legislaŃiei naŃionale cu cea a Uniunii Europene. EFICIENTA ACTIVITÃTII COMERCIALE Continutul Prin eficienŃa activităŃii comerciale se înŃelege raportul si indica. cât şi pe ansamblul ramurii. cum sunt: comert rentabilitatea.dintre efortul economic depus şi rezultatele obŃinute de torii efici. care evidenŃiază asemenea raporturi la nivelul ramurii şi al fiecărui 49 . după 1990 în România s-au luat o serie de măsuri în domeniul producŃiei consumatorilor. • protecŃia intereselor economice ale consumatorilor.un agent economic. eficacitatea capitalului.său sau raportul dintre rezultate şi efort.TESTE GRILA • Enumerati elementele drepturilor consumatorilor. care are unităŃi subordonate în teritoriu. în ansamblul entei eco. respectiv de comerŃ. în trei direcŃii: • crearea de asociatii ale consumatorilor. care converg. sănătăŃii şi securităŃii consumatorilor. InterdependenŃa dintre comerŃ şi alte ramuri ale economiei naŃionale determină o intercondiŃionare între eficienŃa comerŃului şi eficienŃa acestora din urmă. iar rezultatele reprezintă volumul desfacerilor sau alte efecte calitative ale activităŃii economice desfăşurate. Pentru exprimarea eficienŃei economice a comerŃului se foloseşte un complex de indicatori. eficienŃa economică este expresia cerinŃelor unor legi obiective. Efortul în comerŃ este dat de consumul de resurse economice (materiale. Raspuns: FALS • LegislaŃia în domeniul protecŃiei consumatorilor se referă la: • protecŃia vieŃii. Şi în interiorul ramurii ca atare. în primul rând a legii economiei de timp. • dreptul la petiŃie şi ascultare. în principal. • Pornind de la prevederile RezoluŃiei ONU nr. Raspuns: • dreptul la liberă alegere. Şi în comerŃ. productivitatea factorilor de producŃie. a comerŃului. • informarea şi educarea consumatorilor. nomice în Conceptul de eficienŃă este asimilat cu diversele forme de manifestare a rezultatelor obŃinute. economisirea costurilor etc. care dirijează raŃionalitatea şi comportamentul agenŃilor economici.

dar mai ales de cererea populaŃiei. din operaŃiuni de gestiune sau din subvenŃii pentru investiŃii. de politica de aprovizionare a firmei. încasări din participaŃii. • venituri financiare = încasări din dobânzi. la rândul său. b) EficienŃa activităŃii unui agent economic. se apreciază pe baza următoarelor criterii: • eficienŃa utilizării resurselor (materiale.. Volumul veniturilor obŃinute de o firmă depinde de o serie de factori exogeni sau endogeni. calculată ca raport între volumul activităŃii şi fiecare din factorii respectivi (capital social. evaluate în bani. Principalul factor care determină eficienŃa economică Veniturile în comert a comerŃului este venitul obŃinut de agentul economic. Prin calcularea raportului invers. • venituri excepŃionale = obŃinute din reevaluarea activelor. • Veniturile aduse la bugetul de stat de către comerŃ. deci eficienŃa la nivel microeconomic. • Nivelul relativ al cheltuielilor de circulaŃie. din diferenŃe de curs valutar. în principal cele din impozitul pe profit şi din taxa pe valoarea adăugată. • costul circulaŃiei (cheltuielile de circulaŃie). de efectele inflaŃiei etc. se obŃin rezultatele la o unitate de efort.agent economic în parte. ce caracterizează complexitatea şi raŃionalitatea distribuŃiei. acest nivel fiind diferenŃiat pe agenŃi economici de acelaşi profil. preŃ care este dependent de adaosul comercial practicat. venituri obŃinute din obligaŃiunile sau acŃiunile deŃinute la alte firme etc. necesar pentru de circulatie realizarea circulaŃiei mărfurilor de la producător la 50 . număr personal etc. Cheltuielile de circulaŃie reprezintă consumul de Cheltuielile resurse economice.). • Numărul de personal din comerŃ faŃă de total populaŃie activă sau faŃă de total salariaŃi. de costurile aprovizionării. • rentabilitatea. • nivelul cheltuielilor firmei.. umane şi financiare) se exprimă prin indicatori în care resursele economice (ca efort) se raportează la rezultate (efect). • Timpul mediu de circulaŃie a mărfurilor. cei mai importanŃii fiind: • volumul vânzărilor – indicator ce depinde. în special cele de circulaŃie. • preŃul mărfurilor vândute. a) EficienŃa de ansamblu a comerŃului se calculează prin intermediul următorilor indicatori: • Productivitatea factorilor de producŃie. În comerŃ se evidenŃiază trei categorii de venituri: • venituri din exploatare = încasările din activitatea de bază şi din alte activităŃi. calculat ca raport între stocurile medii la diferitele grupe de mărfuri şi desfacerile medii zilnice. de concurenŃă. obŃinându-se consumul de resurse la o unitate de rezultat (exemplu valoarea fondurilor fixe la un milion lei desfaceri).

cu produse agricole. b) În funcŃie de dependenŃa de volumul activităŃii economice. mişcarea directă fiind cea mai economicoasă. astfel încât acestea să asigure condiŃiile de eficienŃă în comercializarea normală a oricărei grupe de mărfuri. apă etc. cât şi de comercianŃi (angrosişti şi detailişti) şi de consumatori. • cheltuieli excepŃionale (amenzi. sponsorizări etc. alimentaŃie publică) şi stadiile de circulaŃie a mărfurilor (cu ridicata. nealimentare. Principalii factori care acŃionează asupra ansamblului cheltuielilor de circulaŃie sunt: a) Volumul desfacerilor – creşterea acestuia determinând în mod obiectiv volumul cheltuielilor. Astfel: a) O primă clasificare structurează cheltuielile după forma de comerŃ (cu materii prime şi echipament industrial. despăgubiri. • cheltuieli cu amortizarea. În categoria cheltuielilor de circulaŃie intră: • cheltuieli materiale (combustibil. definit prin costul (cheltuielile) cu care se realizează o unitate valorică suplimentară dintr-un produs. pierderi din calamităŃi.). dar nu proporŃional. • provizioane. Deci volumul absolut al cheltuielilor creşte proporŃional cu desfacerile. • cheltuieli cu personalul. există două categorii de cheltuieli: variabile (ce se modifică o dată cu evoluŃia volumului activităŃii) şi constante. b) Structura desfacerilor pe grupe de mărfuri şi schimbarea acesteia în timp determină o modificare a volumului total al cheltuielilor.). • lucrări şi servicii executate de către terŃi (reparaŃii. chirii etc. Ele sunt efectuate atât de producători. grupele de produse (alimentare. cu bunuri de consum individual). 51 . cu amănuntul) în care se efectuează. O asemenea clasificare permite determinarea costului marginal al comercializării. independente de volumul activităŃii (ex. O asemenea clasificare răspunde cerinŃelor unei politici de diferenŃiere a cotelor de adaos comercial pe forme de comerŃ şi pe grupe de mărfuri. c) În vederea urmăririi eficienŃei economice pe fiecare unitate operativă. întreŃinere. transport. telefon etc. • impozite şi taxe (altele decât impozitul pe profit). aceasta însemnând. ea evitând cheltuielile de depozitare făcute de intermediari.) şi indirecte (în acest caz repartizarea lor pe fiecare unitate în parte se face în funcŃie de o serie de criterii). poştă. chiria). chirii. energie.în comert Factorii care influentezã mãrimea si dinamica cheltuielilor de circulatie consumator.). de fapt. cheltuielile se grupează în directe (cheltuielile cu salarii. reducerea nivelului lor relativ. chiar dacă celelalte condiŃii rămân neschimbate. Clasificarea cheltuielilor de circulaŃie se face având în vedere mai multe criterii. c) Modul de distribuŃie a mărfurilor (directă sau prin intermediari).

Indicatorii cheltuielilor de circulatie d) Viteza de circulaŃie a mărfurilor. servind la calcularea tuturor indicatorilor economici de rezultate. varietatea sortimentului oferit. de nivel şi dinamică. respectiv timpul în care mărfurile parcurg sfera circulaŃiei. absoluŃi sau relativi. e) Economia (creşterea) relativă de cheltuieli (Eche) datorată reducerii (creşterii) nivelului relativ al cheltuielilor de circulaŃie se calculează prin înmulŃirea cuantumului de reducere (creştere) a nivelului relativ al cheltuielilor cu volumul desfacerilor din perioada curentă şi împărŃit la 100. legaŃi de mediul economico-social. Asemenea factori conduc la creşterea cheltuielilor de circulaŃie. c) Cuantumul reducerii (creşterii) nivelului relativ al cheltuielilor de circulaŃie (Q) reprezintă diferenŃa dintre nivelul relativ al cheltuielilor din perioada curentă şi cel din perioada de bază sau dintre nivelul relativ estimat şi cel efectiv realizat. pentru a urmări dinamica lor şi a le corela cu volumul activităŃii economice se folosesc diferiŃi indicatori. nivelul de dezvoltare a reŃelei. Astfel: a) Nivelul (volumul) absolut al cheltuielilor (Che) reprezintă expresia bănească a fiecărei cheltuieli. acest spor fiind însă în mare parte compensat prin creşterea volumului desfacerilor. Indicatorul semnifică eficienŃa activităŃii economice. e) Productivitatea muncii este un factor cu acŃiune directă asupra cheltuielilor. numărul de personal etc. expresie a eficienŃei acesteia. Pentru a măsura cheltuielile de circulaŃie. în principal a celor cu salariile. g) AlŃi factori externi activităŃii comerciale. în valoarea lui concretizându-se rezultatele obŃinute ca 52 . juridic şi administrativ în care funcŃionează unităŃile comerciale. f) Complexitatea activităŃi comerciale. pe o anumită perioadă: Q = Nche1 + Ncheo d) Ritmul reducerii (creşterii) nivelului relativ al cheltuielilor de circulaŃie (Rche) este dat de raportul procentual dintre cuantumul reducerii (creşterii) şi nivelul relativ al cheltuielilor din perioadă de bază. în primul rând a profitului. b) Nivelul relativ al cheltuielilor de circulaŃie (Nche) este raportul procentual dintre nivelul absolut al cheltuielilor şi volumul desfacerilor Este un indicator calitativ al activităŃii economice. Acest indicator măsoară efortul depus pentru reducerea nivelului relativ al cheltuielilor de către un agent economic.

stabilit prin reglementări legale. Indicatorul în cauză permite o apreciere exactă a efortului depus pentru obŃinerea profitului. Între rata rentabilităŃii capitalului şi rata rentabilităŃii economice există următoarea relaŃie: Rata rentabilităŃii mai poate fi calculată şi în raport cu 53 . mărimea acestuia fiind însă limitată. sau a diferitelor elemente ce compun patrimoniul.Rentabilitatea activitãtii comerciale în valoarea lui concretizându-se rezultatele obŃinute ca urmare a efortului depus sub forma consumului de resurse. inclusiv taxa pe valoarea adăugată şi accizele percepute la vânzarea mărfurilor. a) Profitul la nivelul unui agent economic se determină ca diferenŃă între suma veniturilor şi cea a cheltuielilor efectuate. defininduse prin capacitatea unui agent economic de a obŃine din activitatea desfăşurată un profit sau beneficiu. în funcŃie de o serie de factori. Cheltuielile se referă la costul mărfurilor vândute. în principal datorită concurenŃei. cheltuielile financiare şi cheltuielile excepŃionale. În practică se disting trei forme de profit: • profitul câştigat prin iniŃiativa proprie a agentului economic. Baza profitului o constituie adaosul comercial. Principalele categorii de venituri sunt obŃinute din vânzarea mărfurilor. în condiŃiile folosirii unor resurse economice limitate. Cele două elemente determinante ale profitului (veniturile şi cheltuielile) definesc starea de rentabilitate ca fiind expresia comportamentului raŃional al agentului economic de maximizare a rezultatelor. cheltuielile pentru alte activităŃi. • profitul admis. Rentabilitatea reprezintă criteriul principal de apreciere a eficienŃei activităŃii comerciale. obiectivi sau subiectivi. b) Rata rentabilităŃii (Rr) se determină ca raport procentual între mărimea profitului (P) şi volumul desfacerilor. • profitul primit datorită unor împrejurări favorabile. putând fi exprimat şi ca raport între profit şi mărimea fiecărui factor de producŃie în parte. cheltuielile de circulaŃie. din alte activităŃi. Profitul comercial reprezintă în cea mai mare parte forma proprie de valorificare a factorilor de producŃie din interiorul comerŃului. Rentabilitatea în comerŃ se exprimă prin doi indicatori: profitul şi rata profitului. Gradul de rentabilitate este diferit pe ramuri ale comerŃului şi pe fiecare unitate în parte. venituri financiare şi venituri excepŃionale.

cu activul total al agentului economic sau cu investiŃiile care au creat profitul. • modernizarea bazei tehnico-materiale a comerŃului. Mc rprezintă aspecte referitoare la modernizarea comerŃului. În ceea ce priveşte cheltuielile de circulaŃie. respectiv sporirea funcŃionalităŃii acesteia. cu condiŃia ca ritmul de creştere a profitului obŃinut din aceste desfaceri să fie superior ritmului de creştere al desfacerilor. Che. social şi ecologic. folosirea ei intensivă. Acest factor este neexploatat încă la maximum posibil. eficienŃa socială a comerŃului va depinde de o serie de elemente de bază. S. b) Creşterea adaosului comercial în mărime absolută. Che = costurile de consumaŃie iar E include alŃi factori importanŃi care definesc eficienŃa socială a comerŃului. • calitatea actului de vânzare-cumpărare. • costuri reduse de consum. unde Es reprezintă eficienŃa socială a comerŃului. • asigurarea unei structuri sortimentale diversificate. altele subiective. 54 . înŃelegând prin aceasta calitatea deservirii consumatorului. perfecŃionarea organizării activităŃii şi a managementului firmei. EficienŃa socială a comerŃului poate fi privită ca eficienŃa cumpărătorului. altfel spus – raŃionalizarea cheltuielilor prin: • accelerarea vitezei de rotaŃie a mărfurilor. Ambele elemente sunt mărimi variabile. Conceptul de eficienŃă trebuie analizat prin prisma celor două coordonate – efort şi efect – un asemenea concept implicând un triplu aspect: economic. O asemenea creştere va fi dependentă de volumul şi structura aprovizionărilor şi de cotele de adaos comercial pe grupe de mărfuri. acestea vor fi influenŃate de: • volumul şi structura desfacerilor. c) Minimizarea consumului de resurse la un anumit rezultat. principalele căi de creştere a eficienŃei activităŃii economice sunt: a) Creşterea volumului desfacerilor. respectiv: • modernizarea activităŃii comerciale. Un model al eficienŃei sociale a comerŃului poate să ia forma unei funcŃii multifuncŃionale. acestea reprezentând ansamblul cheltuielilor materiale şi de timp efectuate de cumpărător pentru procurarea mărfurilor şi pregătirea acestora în vederea consumului. dar mai ales relativă. limite impuse de piaŃă. În comerŃ. de veniturile acesteia. de concurenŃă. de numărul populaŃiei. unele obiective. • creşterea productivităŃii factorilor de producŃie. E). de genul: Es = f(Mc. influenŃate de factori obiectivi şi subiectivi. prezentând însă o serie de limite maxime. În ultimă instanŃă.Cãile de crestere a eficientei activitãtii comerciale Eficienta socialã a comertului resursele umane folosite. • nivelul relativ al cheltuielilor pe grupe de mărfuri. Creşterea eficienŃei economice constă în maximizarea rezultatelor la un anumit efort economic. de gradul de saturaŃie a nevoilor etc. S = varietatea sortimentelor.

timpul cheltuit pentru deplasarea clientului de la domiciliu la unitatea comercială şi timpul cheltuit pentru realizarea efectivă a actului de cumpărare. rentabilitatea activitãtii comerciale. respectiv: a) indicele satisfacerii cererii cumpărătorului se determină ca raport între calitatea şi structura sortimentală a ofertei (Of) şi volumul cererii (C) pentru produsul în cauză. Raspuns: Isv = • Scrieti formula de calcul pentru indicele satisfacerii cererii cumparatorului. cuprinzând trei componente. Conceptul de comerŃ. factorii care influentezã mãrimea si dinamica cheltuielilor de circulatie. Raspuns: Isc = Lista subliectelor pentru pregătirea în vederea evaluării finale 1. TESTE GRILA • Scrieti formula de calcul a indicatorului “nivelul relativ al cheltuielilor de circulatie. cãile de crestere a eficientei activitãtii comerciale. se pot determina o serie de indicatori care să cuantifice această eficienŃă. CUVINTE CHEIE: indicatorii eficientei economice în comert. Raspuns: Rr = • Scrieti formula de calcul pentru indicele satisfacerii serviciului vanzatorului. indicatorii cheltuielilor de circulatie. calculat ca raport între numărul de cumpărători satisfăcuŃi de serviciile comerciale (Cs) şi totalul cumpărătorilor c) timpul cheltuit de cumpărători pentru achiziŃionarea mărfurilor. ConŃinutul activităŃii comerciale 55 . respectiv timpul cheltuit pentru informare.• alte elemente ce Ńin de unele condiŃii ale pieŃei. eficienta socialã a comertului. veniturile în comert. Este destul de dificil de cuantificat eficienŃa socială a comerŃului. rentabilitatea activitãtii comerciale. b) indicele satisfacerii serviciului vânzătorului (Isv) ce exprimă nivelul de deservire a cumpărătorului. Raspuns: Nche = • Scrieti formula de calcul a ratei rentabilitatii activitatii comerciale. Cu toate acestea.

rolul şi importanŃa cooperaŃiei de consum în etapa actuală 43. Caracteristicile serviciilor comerciale 38. ComerŃul asociat 17. Organizarea activităŃii de alimentaŃie publică 32. Baza tehnico-materială a sectorului de alimentaŃie publică 34. ComerŃul electronic prin Internet 48. formele şi funcŃiile distribuŃiei 8. TendinŃe în evoluŃia comerŃului cu amănuntul 27.2. Avantajele şi dezavantajele comerŃului electronic faŃă de comerŃul clasic 47. ComerŃul electronic în România 49. Sistemul de organizare a cooperaŃiei de consum 45. Concept şi tipologie 15. ParticularităŃile distribuŃiei produselor agricole 12. ComerŃul stabil 28. Conceptul şi importanŃa alimentaŃiei publice 31. ComerŃul integrat 18. Conceptul de canal de distribuŃie. ComerŃul fără magazine 30. ConŃinutul. Tipologia canalelor de distribuŃie 10. TendinŃe în evoluŃia comerŃului cu ridicata 23. Rolul. MutaŃii în organizarea şi desfăşurarea activităŃii cooperaŃiei de consum 42. Principiile cooperatiste 44. Dimensiunile acestuia 9. Principiile organizării activităŃii comerciale 14. Firma comercială. Conceptul şi conŃinutul comerŃului cu amănuntul 24. TendinŃe în dezvoltarea serviciilor comerciale 41. NoŃiunea de comerŃ electronic. NoŃiunea de act de comerŃ 4. Conceptul şi conŃinutul distribuŃiei 7. Principalele restricŃii privind desfăşurarea de activităŃi comerciale 5. Conceptul de serviciu comercial 37. Conceptul de bază tehnico-materială a comerŃului 50. Sectorizarea activităŃii comerciale cu amănuntul 26. Tipologia activităŃii comerciale cu ridicata 22. Rolul economic al comerŃului cu ridicata 20. ParticularităŃile distribuŃiei serviciilor 13. Rolul şi funcŃiile comerŃului 3. Progresul tehnic în comerŃ 56 . ObligaŃiile şi prerogativele comerciantului 6. Baza tehnico-materială a comerŃului cu ridicata 52. Tipologia unităŃilor de alimentaŃie publică 33. ComerŃul mobil 29. MutaŃii şi orientări în organizarea şi modernizarea activităŃii de alimentaŃie publică 36. Locul serviciilor comerciale în cadrul comerŃului actual 39. FuncŃiile comerŃului cu ridicata 21. Rolul şi funcŃiile comerŃului cu amănuntul 25. ParticularităŃile distribuŃiei bunurilor de consum 11. ComerŃul independent 16. Baza tehnico-materială a comerŃului cu amănuntul 51. Tipologia serviciilor comerciale 40. Progresul tehnic în activitatea de alimentaŃie publică 35. ConŃinutul activităŃii de comerŃ cu ridicata 19. Sfera sa de cuprindere 46.

ConŃinutul şi formele acesteia 79. Calculul eficienŃei economice în comerŃ 67. Caracteristicile procesului de muncă în comerŃ 54. Productivitatea muncii în comerŃ 55. ConŃinutul relaŃiilor comerŃului cu consumatorii 61. Căile de creştere a eficienŃei activităŃii comerciale 73. Cadrul legislativ privind protecŃia consumatorilor în România 64. ConŃinutul şi indicatorii rentabilităŃii activităŃii comerciale 70. Comportamentul de consum 78. Implicarea puterii publice în protecŃia consumatorilor 63. Cadrul instituŃional privind protecŃia consumatorilor în România 65. Rolul şi obiectivele politicii de aprovizionare cu mărfuri în comerŃ 84. EficienŃa socială a comerŃului 72. ConŃinutul şi structura pieŃei bunurilor şi serviciilor 75. Patrimoniul agenŃilor economici în comerŃ 56. Conceptul şi conŃinutul eficienŃei activităŃii comerciale 66. Structura câmpului său de acŃiune 62. ConŃinutul şi natura preŃurilor din comerŃ 81. Conceptul de cerere de mărfuri. AgenŃii economici care activează în cadrul pieŃei 76. Tipurile de preŃuri practicate în comerŃ 82. ConŃinutul şi formele acesteia 80. Rolul stocurilor în activitatea comercianŃilor 57 . Politica financiară în comerŃ 58. Stabilirea strategiilor de preŃ în domeniul comerŃului 83. Indicatorii cheltuielilor de circulaŃie 69. Conceptul de consum.53. Resursele financiare din comerŃ 57. RelaŃiile comerŃului cu producătorii 59. Conceptul de ofertă de mărfuri. Conceptul de protecŃie a consumatorilor. Structura acestuia 77. Veniturile şi cheltuielile în comerŃ 68. Factorii care determină mărimea profitului în comerŃ 71. PiaŃa bunurilor şi serviciilor – componentă de bază a pieŃei globale 74. Formele relaŃiilor comerŃului cu producătorii 60.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->