http://www.revista-ferma.ro/ http://www.agroinfo.

ro/
http://www.anunturi-agricole.ro/ http://www.agroshop.ro/

De ce, când şi cum tăiem viţa de vie?

Alin DOBREI

La viţa de vie tăierile sunt necesare pentru a menţine un permanent echilibru între
creştere şi fructificare. Lăsată în stare liberă (netăiată), datorită caracterului de liană, viţa de vie
s-ar degarnisi la bază, împingând vegetaţia spre exterior. Tăierile s-au practicat din cele mai
vechi timpuri, în decursul anilor tehnica acestora perfecţionându-se, ceea ce a dus la apariţia
mai multor tipuri de tăiere (Cordon speronat, Cordon Cazenave, Guyot cu cap înălţat, pergolă
etc.).
Viţa de vie poate fi tăiată în perioada repausului fiziologic (de la căderea frunzelor şi
până la declanşarea plânsului), totuşi în cazul plantaţiilor de mici dimensiuni, sau a viţelor
plantate în jurul locuinţei, este indicat ca tăierile să se execute după ce au trecut marile geruri
(sfârşit de februarie - început de martie), pentru a putea vedea efectele acestora asupra viţei de
vie. În funcţie de gradul de afectare a viţei de vie de către ger, se execută tăierile în mod
diferenţiat, lăsând încărcături de rodire mai mari sau mai mici sau combinând tăierile de rodire
cu cele de regenerare.
Este bine ca înainte de executarea tăierii să se recolteze probe de coarde, care se ţin
câteva zile în încăperi la temperaturi de 18-200C, după care cu o lamă se secţionează
longitudinal mugurii, pentru a vedea dacă sunt viabili sau afectaţi de ger. Mugurii viabili
prezintă în secţiune o culoare verde, vie, iar cei afectaţi o culoare brună sau chiar neagră. În
funcţie de procentul de ochi afectaţi de ger, se stabileşte încărcătura de rodire care se lasă pe
butuc la tăiere. Prin încărcătură de rodire se înţelege numărul de ochi care se lasă pe butuc,
acest număr se poate raporta şi la m2 suprafaţă de nutriţie care revine fiecărui butuc.
Încărcătura de rodire se stabileşte ţinând cont şi de soiul cultivat, vigoarea fiecărui
butuc, producţia planificată şi posibilităţile tehnologice (tabel).

Diferenţierea încărcăturii de rodire

Încărcătura de Număr de
Grupa de soiuri
ochi pe butuc ochi la m2
A. Soiurile pentru struguri de masă
Grupa soiurilor cu vigoare redusă: Perla de
25-30 10-12
Csaba
Grupa soiurilor cu vigoare mijlocie: Chasselas,
Muscat de Hamburg, Cinsaut, Victoria, 28-36 12-14
Timpuriu de Cluj etc.
Grupa soiurilor viguroase: Cardinal, Afuz-Ali,
32-40 12-18
Italia, Coarnă, Etc.
B. Soiurile pentru struguri de vin
Grupa soiurilor de calitate superioară: Pinot,
Traminer, Chardonnay, Muscat Ottonel,
30-36 13-18
Cabernet Sauvignon etc.
Grupa soiurilor cu potenţial productiv mijlociu:
 Grasă de Cotnari, Tămâioasă romănească,
Fetească albă, Sauvignon, Riesling italian, 35-40 15-20
Merlot, etc.
Grupa soiurilor cu potenţial de producţie ridicat:
45-50 18-24
Fetească regală, Cadarcă, Oporto, Băbească

După ce viticultorul s-a decis asupra vigorii butucului şi a sarcinii de ochi pe care i-o va
lăsa, se trece la executarea efectivă a tăierii. Se aleg coardele destinate formării elementelor de
rodire (coarde, cordiţe, cepi). Coardele alese se curăţă de copili şi de cârcei, după care se
scurtează la lungimea dorită. Coardele destinate formării elementelor de rodire trebuie să aibă
lungime şi grosime medie şi să fie situate pe lemn de doi ani. De regulă elementele de rodire se
lasă pe cepii de înlocuire de anul trecut.

Coardele supradimensionate (lacome), nu sunt indicate pentru formarea elementelor de

rodire, deoarece au o fertilitate redusă.
După alegerea coardelor necesare rodirii se vor alege coardele pentru cepii de
înlocuire. Acestea este de preferat să fie plasate pe cepii de înlocuire de anul trecut sub
coardele de rod sau pe lemnul multianual. Coardele alese se scurtează la 2-3 muguri. În
continuare se vor îndepărta de pe butuc restul de coarde, uscăturile, porţiunile mortificate şi
scoarţa exfoliată.
 Pentru a evita ruperea coardelor cu ocazia altor lucrări, acestea se vor dirija printre
sârmele spalierului.
În cazul tăierii de rodire la viţele conduse în curţi sub formă de bolte, se lasă pe
cordoane doar cepi de 1-2 ochi la aproximativ 20 cm unul faţă de altul. În cazul în care se
observă pe cordoane tendinţa de degarnisire (de împingere a vegetaţiei anuale spre vârful
cordonului), este indicat să se regenereze din timp cordonul prin înlocuirea acestuia cu o
coardă anuală viguroasă crescută la baza butucului. În toate situaţiile, tăierile de rodire trebuie
încheiate înainte de declanşarea plânsului.

ŞTIAŢI CĂ...
• Activitatea din viticultură nu se poate desfăşura haotic, în acest sens existând Legea
Viei şi Vinului, care reglementează activitatea din acest domeniu.
• Viţa de vie se poate conduce în diverse forme ornamentale (ghirlande, chioşcuri,
umbrare, bolţi, etc), îmbinând în acest fel utilul cu plăcutul. Mai multe amănunte veţi găsi într-
un număr viitor al revistei.
• Nu putem planta soiurile de viţă la întâmplare, în fiecare an publicându-se o listă cu
soiurile de viţă-de-vie care se permit a fi cultivate în România.

Subvenţii pentru viticultură

Sistemul de acordare a sprijinului financiar pentru sectorul viticol are la bază
hotaărârea MAPDR de menţinere a suprafeţelor viticole cu soiuri nobile şi diminuarea
suprafeţelor plantate cu vii hibride, care sunt eliminate de la subvenţii în acest an.
Sprijinul direct al statului este de 200 RON/ha sub formă de bonuri valorice pentru
asigurarea aprovizionării cu substanţe de combatere a bolilor la viţă de vie pentru suprafaţa de
100 mii ha cultivate cu soiuri nobile, din primele faze de vegetaţie.
Vinurile de calitate cu denumire de origine controlata (DOC) constituie baza realizării
exportului de vinuri în UE şi în alte ţări din afara UE. Pentru creşterea suprafeţei autorizate
pentru struguri de vin DOC şi a producţiei de vin DOC, se acordă un sprijin de 10 lei noi /ha
pentru suprafaţa de 16 mii ha producătoare de struguri DOC.
Certificarea şi marcarea calităţii vinurilor DOC prin etichetare şi aplicarea însemnelor
adecvate permit recunoaşterea vinurilor româneşti pe pieţele externe, susţinându-se costurile
aferente de 0,12 RON/l pentru cantitatea de 800 mii hectolitri.
 Viticultorii primesc renta viageră din 2007
După 2007, cultivatorii de viţă de vie care nu mai au posibilitatea să întreţină plantaţiile
şi renunţă la ele vor primi o rentă viageră de circa 100 de euro/hectar, a declarat Petre Mocanu,
preşedintele Organizaţiei Naţionale Interprofesionale Vie - Vin. În categoria celor care ar putea
beneficia de aceşti bani pot fi incluse persoanele în vârstă sau cei care cedează suprafaţa de vie,
prin comasare, celor care vor să cultive suprafeţe viticole mai mari.
Integrarea va aduce ajutoare financiare din partea Uniunii Europene pentru fiecare hectar
cultivat cu viţă de vie. Pentru aceasta însă, ţara noastră trebuie să respecte unele condiţiile
impuse de UE, cum ar fi realizarea inventarului viticol.