RECUNOA^TEREACARACTERELOR AMPELOGRAFICE ALE

STRUGURILOR I B0ABELOR

Strugurii i boabele prezint numeroase si importante caractere fenotipice, pentru

recunoa_terea soiurilor de vi de vie. Ele îns sunt puternic influenate de condiiile climatice
i de agrotehnica aplicat.
Principalele caractere ampelografice ale strugurilor i boabelor sunt:
-forma, mrimea i compactitatea strugrilor;
-dimensiunile i gradul de lemnifcare a pedunculului;
- forma, mrimea i culoarea bobului:
- consistena, gustul i aronma pulpei;
-grosimea pieliei _i acoperirea ei cu pruin.
lungimea ramificailor ciorchinelui.
Forma strugurilor. Aceasta depinde de
Principalele forme ale strugurilor sunt: sunt de aceea_i mrime pe toat
struguri cilindrici, când ramificaiile secundare
Feteascãalb);
lungimea rahisului (Riesling italian, Aligoté, ramificaiilor
când lungimea descre_te de la baz ctre vårf.
struguri conici,
(Tämâioas româneasc, Coarn neagr,primele Cabernet sauvignon); _i
cilindro0-conici, când ramificaii de la baz au aceea_i lungime
- struguri de Odobe_ti).
(Chasselas doré, Feteasc regal, Galben
descresc numai cele de la v-rf ramificare afrahisului se deosebesc:
In ceea ceprive_te gradul de fi cilindrici Aligoté), conici (Cabermet savignon),
struguri uniaxiali, care pot
douà
cilindro-conici (Galben de 49aKa când rahisul se bifurc de la început si formeaz
struguri biaxiali sau a aproximativ egale
vartos cu flori femele), sau mai multe axe de lungimi
axe (soiul Negru
Raisin de Palestina, Vulpe) detaseaz de restul
una sau mai multe ramificaii de la baz se
Merlo), multiaripai (Timpuriu de Pietrasa,
struguri aripai, când
(Riesling italian), biaripai
rahisului, uniaripai se
Novac). ramificat de la baz, iar pe acesta
struguri rmurosi, sunt cei la care rahisul este Hamburg, Afuz Ali).
ramificaii secundare de lungimi diferite (Muscat de factorilor de mediu
inser Acest caracter difer în funcie de influena
Mrimea strugurilor.
aplicate. Dup lngime i greutate strugurij se clasific astfel:
si de nivelul agrotehnicii cm lungime i 50 g greutate; ( CeteittL) Neuburger):
- foarte ici, sub6-106 50-100 g greutate (Pinot, Traminer,
cm lungime i (Chasselas doré, Feteascà regala
A- mici, când au lungime, 100-250 g greutate
-milocii, cu 10-18 cm Creiue neepe Nnle
greutate 250-500g; I
Furmint); cuprins între 18-25 cm i s W)
-mari, cu Jungimea cm lungime i 500-1000 g greutate.(J l n de
- foarte mari, 25-30 Reprezint caracter de soi i în funcie acesta strugurii
Compactitatea strugurilor.
încåt se
potfi: compaci, când boabele sunt a_ezate foarte des pe ciorchine
foarte italian, Aligoté);
deformeaz (Rieslhng când boabele se ating între ele dar nu se deformeaza (Feteascà albà,
compaci, atunci
Tmáioas romneasc);
(semicompaci), boabele se ating u_or între ele _i strugurele î_i schimbà forma
- mijlocii a_ezai peunplan orizontal (Chasselas doré, ,Muscat Perla de Csaba);
care atunci când sunt
iniial cândsuntsunt strugurii orienteze
catre baz (Muscat de întor_i cu vârful în sus, ramificaile
- lac_i,
tendina s se Hamburg. Raisin de Palestina).
secundareau
 Dimensiunile i
- scurt, 2,5-4 cmlemnificarea pedunculului.
Lungimea pedunculuui poate fi:
(Feteasc
- milocie, 4-5 cm (Chasselas neagr, Pinot noir);
- lung, 5-6 cm (Sultanin,
doré, Aramon);
Cardinal).
Gradul de lemnificare se apreciaz dup starea
- ferbacee, Muscat de Hamburg, Sultanin) tesuturilor:
- semilemnificat,
-lemnificat, (Chasselas doré, Sauvignon);
(Tämáioas româneasc, Aligoté).
Forma boabelor. Reprezint
de vie boabele pot avea caracterul fenotipic cel mai important. La soiurile de vi
- sferice, urmtoarele forme:
Chasselas doré,
- discoidale, Bbeasc Traminer roz;
neagr,
- ovoidale, Bicane, Coarn Muscat Perlã de Csaba;
- elipsoidale, alb;
Muscat Hamburg;
de
-
troncovoidale, Ahmeur bou Ahmeur:
cilindrice, Afuz Ali;
- arcuite, Santa Paulia,
Orlovi nogti.
Forma boabelor depinde
c¥te dou£ ovule viabile, deci ca de ovarul flori, cu condiia ca fiecare carpel s
Mrimea
boaba s prezinte 2-4 semine normal
dezvoltate. adposteasc
boabe. boabelor. Se stabileste în raport cu diametrul, volumul i
greutatea a 100 de
Dup diametru boabele pot fi:
- foarte mici, cu
- mici, cu diametru diametru de 8 mm (Corinth);
de 8-12 mm (Pinot gris,
mijloci, cu diametru de 12-18 mm Aligoté);
(Chasselas
mari, cu diametru de 18-24 mm (Muscat de doré, Galben de Odobe_ti);
- foarte nmari, cu
diametru peste 24 mmn (Ttalia,Hamburg,
Afuz Ali,
Coarn alb):
Dup vohnul a 100
- boabe foarte
de boabe, acestea pot fi: Dodrelabi).
- boabe mici, mici,<30cmc,
- boabe 30-100 cmc:
mijloci,
- boabe mari, 100-300 cmc;
boabe foarte300-650 cmc;çmc.
Dup greutateamari>650
a
- boabe foarte 100 de boabe, ele pot fi
mici, < 35 g,
boabe
-boabe
mici, 35-110g,
mijloci,
-boabe mari, 110-130 g
boabe foarte130-330
g;
mari >>330 g.
Culoarea boabelor. Depide de soi, de gradul de
Culorile de baz care se întâlnesc sunt maturare, de conditle de mediu
- verde glbui, cu urmåtoarele:
alb), pån la galben auriu diferite nuane de la alb galbui (Plavaie), galben-verzui
-
gri, Pinot gris, (Chasselas doré). (FeteasNd
- TOZ, Bbeasc gri;
Traminer roz, Ceaus roz,
- rO^ie, Cardinal,
- Braghin;
negru-violaceu, Pinot noir, Cabernet sauvignon,
Consistentaa boabelor. Este ferm pân la pârgà, Muscat de Hamburg
la hidroliza totala substanelor pectice (cazul dupà care se
i:
soiurilor de vin) Miezul îmmoaie progresIY P
(pulpa) boablur puale
- crnos i
crocant, Cardinal, Afuz Ali, Ialia;
 - crnos i moale (semicrocant), Ceau, Cinsaut;
- semizemos, Chasselas doré, Muscat Otonel,
-zemos, Aligot, Pinot gris;
-vâscos, Isabelle, Lydia.
Gustul _i aroma boabelor. Sunt determinate de coninul în zaharuri _i acizi (indicele
gloucoacidimetric), i prezenta unor substane aromate în pielia lor (terpenele). Gusturile care
se întâlnesc sunt:
-franc (neutral), la majoritatea soiurilor;
- muscat, Muscat Ottonel, Tämâioasã româneasc;
-ierbos, Coarn alb, Cabernet sarvignon;
-foxat, la hibrizii productori direci.
Grosimea pieliei. Pielia este alctuit din epicarp i hipocarp, este subire la soiurile
pentru. struguri de vin (Mustoas de Mderat), mijlocie (Chasselas doré), groas la soiurile
pentru struguri de mas (4fuz Aü, Coarn alb) _i la hibrizi produc£tori direci.
Prezena pruinei este important la soiurile pentru struguri de mas, deoarece le
confer o not de prospeime sporindu-le aspectul comercial; cantitatea ei variaz în funcie de
soi.